Iaşi , 2009

Autorităţile Administraţiei Publice Judeţene

1.1. Cosiliul Judeţean, Statutul constituţional al Consiliului Judeţean.

În act.122 este reglementat cosiliul judeţean, autoritate a administraţiei publice la nivelul

intermediar, respectiv la nivelul judeţului. Coordonarea activităţii autorităţilor locale deliberative si
nu numai, a fost dată în sarcina cosililui judeţean constituit aşa dupa cum îi este şi numele la nivelul
unităţii administrativ – teritoriale, cea mai mare din România, judeţul. De aceea se poate afirma că
prin atribuţiile pe care le exercită la acest nivel, atribuţii concretizate în acte obligatorii pentru
celelalte autorităţi din cadrul unităţii administrative, dar şi prin capacitatea coordonatoare a
reprezentantului său, preşedintele consiliului autoritate executivă, asigura organizarea şi dezvoltarea
coerentă a politicilor publice în cadrul judeţului.
Consiliul Judeţean potrivit textului constituţional, este autoritatea Administraţiei Publice
pentru coordonarea activitaţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor
publice de interes judeţean. Articolul 22 din Legea nr. 215 / 2001, astfel cum a fost el modificat prin
Legea nr 286 / 2006, reia într-o formulare aproape identică, textul constituţional precizat.
Din interpretarea acestui text, rezultă urmatoarele elemente ale statului constituţional şi legal
al consiliului judeţean: este o autoritate a Administraţiei Publice Locale, o autoritate a autonomiei
locale;
Un al doilea element al acestui statut priveşte rolul consiliului judeţean care este acela de a
coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti.Un ultim eveniment priveşte finalitatea
coordonării anume realizarea serviciilor publice de interes judeţean.Constatăm astfel că, în vreme ce
consiliul local (communal ,orăşenesc şi municipal) dispune de plenititudinea de competenţă în
soluţionarea problemelor de interes local , consiliul judeţean are atribuţii restrânse care se limitează
la coordonarea activităţii consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes
judeţean1.

1
Eugen Popa , Drept Administrativ , Editura Servo-Sat , Arad , 2000

2
 După cum s-a subliniat deja în doctrină, legiuitorul constituent din 1991 “a pus accent pe
autonomia comunelor şi oraşelor, rezervând autoritaţii judeţene alese doar un rol coordonator“ 2. Prin
cel de-al doilea alineat al articolului 122 din Constituţie se trimite la lege pentru a se stabili modul
de alegere şi funcţionare a consiliului judeţean. Este vorba mai întai, de Legea nr. 67/2004 pentru
alegerea autorităţilor Administraţiei Publice Locale.
Precizăm că în România în perioada de elaborare a Constituţiei din 1991, în cadrul Adunării
Constituante s-a pus problema necesităţii ca să se consacre doua nivele intermediare, astfel că pe
langă comună, ca o unitate administrativă de bază şi judeţ ca o unitate intermediară să se consacre şi
al doilea nivel intermediar, pe nivelul plaselor care au existat în isoria ţării noastre.Propunerea
formulată de Dumitru Teaci, a fost argumentată pe ideea că “în multe judeţe cu foarte multe comune
cu teritorii foarte întinse, este greu sa administrezi, propunerea care nu a fost acceptată”3.

1.2.Constituirea consiliului judeţean si componenţa

Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale ,constituită la nivel judeţean
pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti în vederea realizării serviciilor
publice de interese judeţean.Acesta este compus din consilieri aleşi prin vot
universal,egal,direct,secret şi liber exprimat , în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile
locale.Textul constituţional trimite la o lege prin care să se stabilească modul de alegere şi
funcţionare a Consiliului Judeţean ,fără a preciza daca va fi vorba despre sistemul alegerilor directe
sau al celor indirecte.
Iniţial în baza Legii nr.70/1991 a alegerilor locale în varianta iniţială4 ,consiliul judeţean se
5
alegea în mod indirect însă în urma modificărilor aduse acestei legi prin Legea nr 25/1996 s-a
trecut la sistemul alegerii directe a consiliului judeţean , sistem care este menţinut şi prin actuala
Lege nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.Numărul membrilor
fiecarui consiliu judeţean se stabileşte de prefect , în funcţie de populaţia judeţului , raportată de
Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau după
caz , la data de 1 iulie a anului care precede alegerile , astfel la 350 000 locuitori ai judeţului ,
numărul consilierilor este de 31;între 350 001 si 500 000 locuitori ai judeţului , numărul
2
Antonie Iorgovan în Mihai Constantinescu , Ion Deleanu ,Antonie Iorgovan , Ioan Muraru , Florin Vasilescu , Ioan Vida
, Constituţia Romîniei comentată şi adnotată,Regia Autonomă Monitorul Oficial , Bucureşti , 1992
3
Geneza Constituţiei , Lucrările Adunării Constituante , Regia Autonoma Monitorul Oficial , Bucureşti ,1998
4
Monitorul Oficial al Romîniei , Partea I , nr.239 din 28 noiembrie 1991
5
Monitorul official al României ,Partea I, nr.77 din 13 aprilie 1996

3
consilierilor este de 33;intre 500 000 şi 650 000 locuitori ai judeţului , numărul consilierilor este de
35,iar la peste 650 000 de locuitori ai judeţului , numărul consilierilor este de 37.6
Procedura constituirii consiliului judeţean şi a validării mandatelor consilierilor judeţeni este
aceiaşi cu cea a constituirii consiliilor locale şi a validării mandatelor consilierilor locali.De
asemenea suspendarea şi încetarea de drept a mandatului consilierilor judeţeni pot avea loc în
aceleaşi situaţii şi condiţii prevăzute de lege în cazul suspendării şi respectiv , al încetării
mandatului consilierilor locali [art.9 alin (2) din Legea nr.215/2001 , republicată].Mandatul
consiliului judeţean este de patru ani şi poate fi prelungit , prin lege organică , în caz de război sau
de catastrofa.Consiliul judeţean îşi exercită mandatul de la data constituirii sale , până la data
declarării ca legal constituit a consiliului nou ales.
Încetarea mandatului consiliului judeţean înainte de termen poate avea loc prin dizolvarea de
drept a acestuia , în aceleaşi cazuri ca şi dizolvarea de drept a consiliului local sau prin referendum
7
:Secretarul judeţului sau orice altă persoană interesată sesizează instanţa de contencios
administrativ competentă cu privire la apariţia acestor situaţii care atrag dizolvarea de drept a
consiliului judeţean. Instanţa analizează situaţia de fapt şi se pronunţă cu privire la cererea de
constatare a dizolvării consiliului local.
Hotărârea instanţei este definitivă şi se comunică prefectului ,în vederea declanşării
procedurilor legale pentru organizarea alegerilor locale.Consiliul judeţean poate fi dizolvat şi prin
referendum judeţean care se organizează ca urmare a cererii adresate prefectului de cel puţin 20%
din numărul cetăţenilor cu drept de vot ,înscrişi pe listele electorale ale judeţului.Referendum-ul se
organizează prin grija prefectului,iar cheltuielile aferente se suportă din bugetul judeţului.
În perioada în care consiliul judeţean este dizolvat, până la constituirea noului consiliu, problemele
curente ale administraţiei judeţului vor fi rezolvate de secretarul judeţului în baza unei împuterniciri
speciale date de Guvern, prin Ministerul Internelor şi Reformei Administrative [art.111 alin (5) din
Legea nr. 215/2001].

1.3 Funcţionarea Consiliului Judeţean

Consiliul Judeţean îşi desfăşoară activitatea în sedinţe ordinare odată pe lună, precum şi în
şedinte extraordinare ori de cate ori este nevoie. Convocarea şedinţelor ordinare se face de către
preşedintele consiliului judeţean, cu 5 zile înaintea acestora. Şedinţele extraordinare au loc la cererea
6
Este scara introdusa de art.102 din Legea nr. 215/2001
7
Articolul 101 alin. (1) din Legea nr.215/2001

4
presedintelui consiliului judeţean, ori a cel puţin unei treimi din numarul consilierilor precum şi la
solicitarea prefectului adresată preşedintelui consiliului judeţean. Şedinţele extraordinare se
convoacă de catre preşedintele consiliului judeţean cu cel puţin 3 zile înainte de data acestora.
Convocarea consiliului judeţean în sedinţe extraordinare poate avea loc în cazuri
excepţionale,care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea limitarea sau înlăturarea
urmărilor calamităţilor, catrastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor precum şi pentru
apărarea ordinii şi liniştii publice.
În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor
judeţului, convocarea consiliului judeţian se face de îndată, nefiind obligatorie respectarea
termenului minim de 3 zile prevăzut de lege pentru convocarea şedinţelor extraordinare. În situaţia
în care preşedintele consiliului judeţean se află în imposibilitatea de a convoca consiliul în şedinţă,
convocarea se va face de catre vicepreşedintele desemnat de consiliul judeţean, în condiţiile legii.În
invitaţia la şedinţa se vor preciza data, ora, locul desfăşurării şedinţei şi ordinea de zi a acesteia.
Şedinţa consiliului judeţean sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea consilierilor în
funcţie.
Prezenţa consilierilor la şedinţă este obilgatorie. În regulamentul de organizare şi funcţionare a
consiliului judeţean se vor prevedea cazurile în care se consideră că absenţa consilierilor este
motivată, precum şi sancţiunile aplicabile acelor consilieri care absentează de două ori consecutiv de
la sedinţele consiliului judeţean, fără motive temeinice.
Consiliul judeţean are anumite atribuţii prevăzute în mod expres de Legea nr.215/2001. 8 Cele
mai multe dintre atribuţiile consiliului judeţean sunt similare cu cele ale consiliilor locale, ca de
exemplu: aprobarea bugetului judeţean şi a contului de încheiere a exerciţiului bugetar,
administrarea domeniului public şi privat de interes judeţean; înfiinţarea de instituţii publice şi de
servicii publice de interes judeţean; aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a
consiliului judeţean, a organigramei şi numarului de personal al aparatului propriu de specialitate
etc.
Consiliul judeţean are însă şi atribuţii specifice, de exemplu: coordonarea activitaţilor
consiliilor locale comunale şi orăşeneşti în vederea realizărilor serviciilor publice de interes
judeţean, alegerea preşedintelui si vicepreşedinţilor săi etc.În cadrul şedinţelor sale consiliul
judeţean adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afara cazurilor în care legea sau
regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate[art.97 alin(1)din Legea
nr.215/2001].
8
Art.91 alin. (1) din aceasta lege

5
 Potrivit art.92 alin(2)din Legea nr.215/2001, proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri,
de preşedinte, de vicepreşedinte sau de catre cetăţeni. Hotărârile consiliului judeţean pot avea
caracter normativ sau individual.

1.4 Preşedintele şi Vicepreşedintele consiliului judeţean

Consiliul judeţean este condus de un preşedinte ales prin vot universal, egal, direct, secret şi
liber exprimat, pe baza scrutinului uninominal [art.1 alin (2) şi (4) din Legea nr.67/2004, modificată
şi completată prin Legea nr 35/2008].În contextul legislativ actual preşedintele consiliului judeţian a
dobândit acelaşi statut pe care îl are şi primarul, adică acela de autoritate publică.Eliberarea din
funcţie a preşedintelui consiliului judeţean se face prin votul secret al majorităţii consilierilor în
funcţie, la propunerea a cel puţin unei treimi din numărul acestora.
Motivele de eliberare din funcţie a preşedintelui sau vicepreşedinţilor nu mai sunt strict
prevăzute de lege aşa cum erau ele în vechea formă a Legii 215/2001-dacă a emis în decurs de 3
luni , cel puţin 3 dispoziţii care au fost anulate irevocabil de instanţa de judecată. În atare
situaţie,singura condiţie este cea de întrunire a votului unei treimi din numărul consilierilor locali.
Preşedintele consiliului judeţean răspunde de buna funcţionare a aparatului propriu de
specialitate pe care îl conduce. În această calitate el îndeplineşte următoarele categorii de atribuţii:9
 Atribuţii privind funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean , a
instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi a societăţilor comerciale ţi regiilor
autonome de interes judeţean
 Atribuţii privind relaţia cu consiliul judeţean
 Atribuţii privind bugetul propriu al judeţului
 Atribuţii privind relaţia cu alte autorităţi ale Administraţiei Publice Locale şi cu serviciile
publice
 Atribuţii privind serviciile publice de interes judeţean
 Alte atribuţii prevăyute de lege sau sarcini date de consiliul judeţean.
Preşedintele consiliului judeţean poate delega,vicepreşedinţilor,prin dispoziţie,atribuţii din
categoria celor ce privesc serviciile publice de interes judeţean. În cazul suspendării preşedintelui
atribuţiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepreşedinţi,el fiind desemnat de consiliul

9
Ne oprim numai asupra categoriilor de atribuţii şi nu a tuturor atribuţiilor pentru care recomandăm Legea nr.
215/2001 ,republicată , r.l.cit.,art.104 al 2-6

6
judeţean prin votul secret al majorităţii consilierilor in funcţie. În celelalte cazuri de absenţă a
preşedintelui atribuţiile sale vor fi exercitate în numele acestuia ,de unul dintre
vicepreşedinţi,desemnat de preşedinte prin dispoziţie.
Preşedintele si vicepreşedinţii consiliului judeţean îşi păstrează calitatea de consilieri,iar
durata mandatului lor este egală cu cea a mandatului consiliului judeţean. În cazul îmcetării înainte
de termen a mandatului preşedintelui consiliului judeţean prefectul ia act prin ordin şi înştiinţează
consiliul judeţean în vederea alegerii unui nou preşedinte. În pofida faptului că prin Legea
nr.215/2001 în art.106 al.1 se arată că în exercitarea atribuţiilor sale,preşedintele consiliului judeţean
emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual.
Legiuitorul prin cmpletarea adusă în art.115 al.1 din capitolul IX cu enumerarea actelor ce
emană de la nivelul administraţiei locale , a omis trecerea dispoziţiilor preşedintelui consiliului
judeţean în categoria acestora.Acest lucru ne face să credem că astfel de acte nu sunt înzestrate cu
autoritate publică şi în consecinţă nu produc efecte juridice,deci nu au nicio forţă juridică în sistemul
de drept românesc.Cu toate acestea ele devin executorii odata ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau
după ce au fost comunicate persoanelor interesate ,după caz aşa cum rezultă din art.106 al.1 din
aceiaşi reglementare.

1.5 Atribuţiile şi actele consiliului judeţean

Consiliul judeţean ,în baza Legii nr.215/2001 modificată şi completată,ca autoritate

deliberativă a Administraţiei Publice Locale constituită la nivel judeţean,îndeplineşte următoarele
categorii de atribuţii:10
 Atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului
judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor
comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean.
 Atribuţii privind deyvoltarea economico-socială a judeţului.
 Atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului.
 Atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine
 Atribuţii privind cooperarea interinstituţională şi altele
În exercitarea atribuţiilor ce îi revin consiliului judeţean adoptă hotărâri cu votul majorităţii
membrilor prezenţi , în afara cazurilor în care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a
10
Ne oprim numai asupra categoriilor de atribuţii şi nu a tuturor atribuţiilor pentru care recomandăm Legea
nr.215/2001 ,modificată r.l.cit , art.91 al 2-6

7
consiliului cere o alta majoritate.Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilierii judeţeni,de
preşedintele consiliului judeţean,de vicepreşedinţii consiliului judeţean sau de cetăţeni.Redactarea
proiectelor se face de către cei care le propun,cu sprijinul secretarului ,unităţii administrativ
teritoriale şi al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean.Hotărârile se
semnează de preşedinte sau ,în lipsa acestuia ,de vicepreşedintele consiliului judeţean,care a condus
şedinţa ţi se contrasemnează de secretarul judeţului.

1.6 Serviciile publice ale consiliilor judeţene

Legea administraţiei publice locale,prin art.59 lit.b,conferă dreptul consiliului judeţean de a

organiza şi conduce serviciile publice judeţene şi de a aproba regulamentul de funcţionare a
acestora.Ca urmare,consiliul judeţean,în vederea realizării atribuţiilor sale,organizează servicii
publice.”Serviciul public este mijlocul prin care administraţiunea îşi exercită activitatea” după cum
îl definea profesorul Paul Negulescu.Aceste servicii publice sunt conduse de consiliul judeţean,iar
activitatea lor se va desfăşura în baya regulamentului de funcţionare aprobat de acesta.
De remarcat că legea organică stabileşte faptul că serviciile publice urmează să fie organizate
potrivit specificului şi nevoilor judeţului,dar cu respectarea prevederilor legale şi în limita
mijloacelor financiare de care dispune consiliul judeţean. În acest sens,putem înţelege aprobarea
statutului personalului din serviciile publice,a organigramelor şi a numărului de personal.
Deci,serviciile publice ale consiliului judeţean sunt acele compartimente funcţionale care
realizează activitatea consiliului,prin acte si operaţiuni tehnico materiale,şi care nu au competenţă
distinctă a consiliului,în numele căruia acţionează.De accea ele sunt subordonate consiliului
judeţean,prin preşedintele acestuia,care numeşte şi eliberează personalul acestor servicii:
 Serviciul de evidenţă informatizată a persoanei;
 Serviciul de eliberare a paşapoartelor turistice;
 Serviciul de eliberare a permiselor auto.
Cu toate că legea organică nu denumeşte niciunul dintre aceste servicii publice cu titlu de
exemplu putem enumera unele dintre serviciile care se pot organiza având în vedere competenţele
consiliului judeţean.

8
9
 Consiliul judeţean este autoritatea Administraţiei Publice Locale, care coordonează
activitatea Consiliilor locale şi a Consiliului municipal în vederea asigurării bunei desfăşurări a
serviciilor publice ale judeţului.
Rolul in luarea deciziilor la nivel local este corect, cea mai apropiată de cetăţean e primăria
si ea are rol principal.Consiliul Judeţean doar coordonează activităţile ,prioritatea lui fiind
reprezentată de judeţ, dovada că se aplică principiul subsidiarităţii. (Principiul subsidiarităţii are
menirea de a asigura luarea deciziilor cât mai aproape de cetăţean precum şi verificarea permanentă
a necesităţii întreprinderii unor acţiuni la nivel comunitar în lumina posibilităţilor existente la nivel
naţional, regional sau local.).

10
1.Eugen Popa , Drept Administrativ , Editura Servo-Sat , Arad , 2000
2. Antonie Iorgovan în Mihai Constantinescu , Ion Deleanu ,Antonie Iorgovan , Ioan Muraru , Florin
Vasilescu , Ioan Vida , Constituţia Romîniei comentată şi adnotată,Regia Autonomă Monitorul
Oficial , Bucureşti , 1992
3.Anton Trăilescu , Drept administrativ , Editura C.H.Beck , Ediţia 3,Bucureşti ,2008
4.Armenia Androniceanu, Management public , Editura Universitară,Bucureşti , 2006
5.Antonie Iorgovan , Tratat de drept administrativ ,Editura All Beck , Volumul I, Ediţia 4,Bucureşti
,2005.
6.Verginia Vedinaş , Drept administrativ , Editura Universul Juridic,ediţia a III a reviyuită şi
actualizată , Bucureşti ,2007
7.Prof.Univ.dr.Ioan Alexandru şi alţii , Drept administrativ , Editura LuminaLex , Ediţia a II a
reviyuită şi adăugită , Bucureşti ,2007
8. Monitorul official al României ,Partea I, nr.77 din 13 aprilie 1996
9. Monitorul Oficial al Romîniei , Partea I , nr.239 din 28 noiembrie 1991
10. Geneza Constituţiei , Lucrările Adunării Constituante , Regia Autonoma Monitorul Oficial ,
Bucureşti ,1998
11. Legea nr.215/2001

11
Autorităţile Administraţiei Publice Judeţene.................................................................2
1.1. Cosiliul Judeţean, Statutul constituţional al Consiliului Judeţean............................2
1.2.Constituirea consiliului judeţean si componenţa.......................................................3
1.3 Funcţionarea Consiliului Judeţean............................................................................5
1.4 Preşedintele şi Vicepreşedintele consiliului judeţean................................................6
1.5 Atribuţiile şi actele consiliului judeţean....................................................................7
1.6 Serviciile publice ale consiliilor judeţene..................................................................8
Concluzii...........................................................................................................................10
Bibliografie.......................................................................................................................11
Cuprins.............................................................................................................................12

12