Alimentatia zilnica.

Recomandari orientative

Insistam asupra faptului ca alimentele trebuie sa fie consumate în starea

lor naturala, cât mai aproape de starea lor naturala sau prelucrate cât mai
putin.
Alimente recomandabile pentru micul dejun:
• lapte
• iaurt
• brânzeturi
• oua fierte moi
• salata de fructe, cereale si miere
• ceai de fructe
• cafea (infuzata)
• ceai negru, ceai verde
• masline
• mieji de nuca, seminte de floarea soarelui, de dovleac, alune, fistic,
stafide
• cereale integrale macinate, fierte în apa sau în lapte
• miere
• dovleac copt

Alimente recomandabile pentru masa de prânz:

• supe si ciorbe de zarzavaturi
• supe si ciorbe cu carne sau peste
• peste proaspat la gratar sau la cuptor
• carne proaspata la gratar sau la cuptor
• salate de cruditati, salata verde, morcovi, telina, rosii, andive, varza
cruda, ceapa, usturoi, hrean, leustean, marar, patrunjel, asmatuchi,
cimbru, tarhon, gulii, ridiche, untisor, papadie, spanac, urzici, ardei,
castraveti, praz etc.
• legume: linte, mazare, fasole, bob, tratate termic
• garnituri: orez fiert, cartofi copti la cuptor sau fierti în coaja, conopida
fiarta, arpacas de orz fiert, linte, fasole, bob, mazare fiarta, condimente
blânda, sare gema (grunjoasa), ulei presat la rece, unt
• fructe
• salate din zarzavaturi si legume tratate termic: sfecla, conopida,
vinete, cartofi, fasole verde; iarna muraturi în saramura sau otet natural.

Alimente recomandabile pentru masa de seara:

• ciuperci la gratar sau cuptor;
• lactate;
• salate de zarzavaturi;
• cereale fierte: orez, porumb de lapte, grâu, orz, secara, hrisca, susan
• mamaliga
• pâine integrala
• fructe
• 1 pahar de vin (nu mai mult)
• salata de vinete
• conopida (de preferat fiarta în aburi)
• cartofi copti
 • ulei presat la rece
• miere

Alimente bogate în cele mai importante substante naturale

Alimente bogate în substante proteice (peste 4%):

• carne • orez
• peste • orz
• ou • ovaz
• lapte • grau
• ciuperci • porumb
• soia • hrisca
• linte • masline
• bob • migdale
• fasole boabe • nuca de cocos
• mazare uscata • nuci
• naut • floarea soarelui - miez
• secara • alune
• mei • arahide

Alimente bogate în calciu (peste 50 mg/100 g):

• smochine • arahide
• migdale • agrise
• patrunjel • curmale
• creson • ovaz
• fasole boabe • nuci
• lapte, produse lactate • masline
• alune • varza
• coacaze negre • spanac

Alimente bogate în fier (peste 2 mg/100 g):

• revent • patrunjel
• secara • porumb
• smocjine • fasole
• spanac • curmale
• migdale • masline
• mure • coacaze negre
• ovaz

Alimente bogate în magneziu (peste 50 mg/100 g):

• catina •curmale
• ciuperci • ou
• lapte • varza
• macese

Alimente bogate în fosfor (peste 100 mg/100 g):

 • carne • secara
• peste • ovaz
• ou • dovleac-seminte
• lapte • alune
• fasole boabe • arahide
• linte • nuci
• mazare • migdale
• ciuperci • castane
• grau • catina
• porumb • smochine
• orez

Alimente bogate în lipide nesaturate:

• sofranel • migdale
• susan • arahide
• masline • nuci
• floarea soarelui • avocado
• soia • nuca de cocos
Alimente bogate în glucide (peste 15%):

• miere • cacao
• faina integrala de grau • struguri
• orez • prune
• porumb • macese
• fasole • banane
• linte • arahide
• bob • ananas
• soia • cartof

Recomandari dietetice în diferite afectiuni

Boala ulceroasa
Se recomanda:
• pâine veche de o zi sau pâine putin prajita, pesmeti, biscuiti
• supa de legume pasate, cereale
• carne fiarta, tocata (pregatita în apa sau abur; preferabil de vita,
curcan, gaina)
• peste fiert (în apa sau abur)
• oua fierte moi
• lapte dulce si produse lactate (unt, smântâna, frisca, brânza, brânza
dulce, cas, urda)
• paste fainoase fierte în apa sau lapte
• varza cruda sau sucul ei
• cartofi copti
• morcovi, dovlecei, mazare fierte în apa sau abur
• orez fiert în apa sau abur
• ulei vegetal presat la rece
• § fructe: banane, afine, mere coapte
• miere – pentru cei care o tolereaza
• ape kinerale alcaline
 • condimente blânde: cimbru, tarhon, coriandru, fenicul, anason,
busuioc
De evitat:
• pâinea proaspata
• supele si ciorbele de carne
• dulciurile concentrate
• condimentele iritante (piper, boia, mustar, cuisoare, ardei iute, hrean,
usturoi, ceapa)
• alimentele prajite
• conservele
• produsele lactate fermentate, acide si sarate
• bauturile alcoolice
Boala cronica de ficat si cai biliare
Se recomanda:
• pâine veche de o zi, pesmeti, biscuiti
• supa de cereale, legume, zarzavaturi
• carne proaspata de vita, pasare, peste, fiarta, gratar sau înabusita
• lapte si produse lactate
• oua
• ulei presat la rece
• legume (în special linte si mazare), zarzavaturi (sa predomine
cruditatile)fructe proaspete, ca atare sau sucuri
• ceaiuri de fructe
• miere
Nota: În bolile cailor biliare se recomanda reducerea semnificativa a
consumului de grasimi animale si vegetale.
De evitat:
• alcoolul
• alimentele prajite
• conservele
• alimentele chimizate cu aditivi alimentari
Bolile cardio-vasculare
Se recomanda:
• pâine din faina integrala
• supe de cereale, legume, zarzavaturi
• carne slaba de vita, pasare, peste fiarta sau înabusita
• lapte si produse lactate
• oua
• legume fierte în apa sau abur
• zarzavaturi crude, fierte în apa sau abur
• cereale fierte în apa sau abur
• fructe proaspete sau sucul lor
• ulei presat la rece
• miere
De evitat:
• sarea
• grasimile animale
• zaharul
• cafeaua – permisa doar în cantitate mica, în amestec cu lapte
• alcoolul
Litiaza urica
Se recomanda:
• dieta lacto-vegetariana
• consum redus de carne
De evitat:
• sarea
• alcoolul
• cafeaua
• carnea de animal tânar si viscerele
Litiaza oxalica
Se recomanda
• carne
• peste
• cereale
• lapte si produse lactate
• oua
• grasimi
• castraveti, ridichi, conopida, mazare
• grepfrut, pepene, struguri, mere, cirese, sucuri de fructe
De evitat:
• ceaiul negru sau verde
• cacao
• ciocolata
• macrisul
• rabarba
• smochinele
• sparanghelul
• spanacul
• cartofii
• sfecla
• agrisele
• prunele
• dulciurile concentrate
• abuzul de alimente dulci
Constipatia spastica
Se recomanda:
• pâine integrala
• cereale fierte în apa sau abur, în special orz
• supe de cereale
• zarzavaturi, legume
• fructe proaspete, uscate sau sucul lor
• paste fainoase din faina integrala
• ulei vegetal presat la rece
• lapte acru, iaurt, frisca, smântâna, unt
• oua (în special galbenusul)
• miere
Constipatia atona
Se recomanda:
• cereale integrale, fierte, rumenite; în special fiertura de orz
• alimente bogate în celuloza fina (morcovi, dovlecei, sfecla)
 • alimente grase (galbenus, ulei de masline)
• cafea
• lapte
• apa rece, dimineata pe nemâncate
Diaree
Recomandat:
• pâine veche sau prajita
• supa de orez, hrisca, morcovi
• brânza telemea, de vaci
• paste slab, fiert
• carne slaba fiarta
• ceaiuri de fructe neîndulcite
• fructe: afine, gutui, coarne, porumbe, mere coapte
De evitat:
• mierea
• zaharul
• laptele dulce
• grasimile animale si vegetale
• fructele: struguri, pere, prune, nuci, alune.

Mai bine..... decât.....

Miere Zahar
Ulei presat la rece Ulei rafinat
Fructele proaspete Compot sau dulceata
Cartofi copti sau fierti în
Prajiti sau fierti fara coaja
coaja
Pâine integrala Pâine alba
Pâine de casa Pâine cu amelioratori
Apa simpla Bauturi racoritoare
Carne de pasare hranita cu
Carne de vita
nutreturi chimizate
Cafea naturala Cafea instant
Unt Margarina
Zarzavaturi si legume murate Zarzavaturi si legume de sera
Carne proaspata, preparata în
Mezeluri cu aditivi alimentari
casa
Fructe si miere Dulciuri cu zahar
Supe de zarzavaturi proaspete Supe instant
Mâncaruri cu arome naturale Aditivi aromatizanti chimici
Fructe mici, patate sar Fructe foarte aspectuoase, dar
netratate tratate chimic
Bauturi alcoolice distilate si
1 pahar de vin seara
chimizate
Fiert în aburi, fiert în apa, Prajit, fiert sub presiune sau
pregatit la cuptor sau gratar copt la cuptor cu microunde
Vase de pamânt, emailate,
Teflon sau plastic
inox sau sticla
Sfaturi dietetice având ca baza principiile medicinii naturiste

1. Sa consumam alimentele în stare proaspata sau la nevoie sa recurgem

la mijloacele traditionale de conservare: fierbere, uscare, temperaturi
scazute si sare.
2. Sa excludem alimentele rafinate si chimizate.
3. Modul de consum sa fie cât mai fiziologic, dupa cum este cazul
fiecarui aliment: în stare cruda, fiert în aburi, fiert în apa, copt la cuptor,
fript pe gratar.
4. Cruditatile trebuie sa reprezinte o parte importanta a alimentatiei
zilnice.
5. Pe fondul unei alimentatii cumpatate, sa intercalam posturile
recomandate de Biserica.
6. Alimente care se folosesc dupa nevoie, adica dupa cum cere simtul
foamei, dar cumpatat, fara abuzuri:
• cereale
• fructe
• legume
• zarzavaturi
• peste
• oua
• lactate, brânzeturi
• ciuperci
• ulei presat la rece
• miere
• apa de izvor
• sare.
7. Alimente de folosit în cantitate mica sau de evitat: carnea, produsele
din carne.
8. Produsele alimentare de evitat: conservele, alimentele congelate,
alimentele instant, alimentele tratate chimic, zaharul, alcoolul,
mezelurile, uleiul rafinat, margarina, bauturile racoritoare chimizate.
9. Vinul este îngaduit în cantitate de 250 ml pe zi, seara.
10. A se evita abuzul de alimente excitante: cafea, ceai, condimente tari.

Mentalitati si practici gresite in alimentatie

• tratarea pamântului cu îngrasaminte chimice

• folosirea – fatalmente tot mai abuziva – a insecticidelor si ierbicidelor
• prepararea sofisticata si nenaturala a alimentelor: fierberi sub presiune,
prajeli, coagulari chimice ale brânzeturilor, maioneze, supe instant, lapte
praf, înghetate facute din pulberi instant
• saracia de pigmenti vegetali
• înlocuirea alimentelor tari cu alimentele moi
• renuntarea aproape pe nesimtite la alimentele crude
• folosirea abuziva a carnii, grasimilor animale, alimentelor excitante
• saracia de fibre alimentare (celuloza, hemiceluloza, pectine)
• folosirea apei de retea bogata în clor
• poluarea alimentelor cu insecticide si diferiti aditivi (amelioratori de
gust, miros, culoare)
 • poluarea alimentelor cu conservanti alimentari si folosirea excesiva a
conservarii alimentelor
• folosirea (chiar abuziva) a bauturilor racoritoare chimizate
• folosirea îngrasamintelor chimice si a insecticidelor fac de neutilizat
prima pânza de apa a solului
• folosirea în fermele zootehnice a unui sistem de hranire a animalelor
îndepartat mult de la „natural” (se folosesc abuziv antibiotice, hormoni,
sedative, anabolizante, vitamine)
• scurtarea nepermisa a perioadei de alaptare a sugarului
• lipsa convingerilor si a practicilor legate de postul alimentar
• degradarea importanta a unor alimente esentiale: grâul este saracit în
gluten datorita tehnicilor de cultura moderna; laptele distribuit în orase
este departe de a avea calitatile celui muls proaspat; apa de retea folosita
în orase este departe de a avea calitatile apei de izvor; sarea extrafina este
foarte saraca în minerale comparativ cu sarea bruta; fructele sunt tratate
abuziv (circa 12 stropiri pe an); fructele netratate sunt aproape
inexistente.

 Ecomagazin: Codex alimentarius (chiar daca sunt si unele informatii de detaliu

contestate in textul de mai jos, esenta articolului ramane aceeasi)

CODEX — control guvernamental si corporatist asupra suplimentelor alimentare si

generalizare a alimentelor modificate genetic?

(traducere si adaptare dupa: Alliance for Natural Health)

1. Ce e Codexul?
Citeva repere:

a. ONU a creat Comisia Codex Alimentarius (sau Codex) in 1963 prin intermediul
Organizatiei pentru Alimente si Agricultura (OAA) si a Organizatiei Mondiale a Sanatatii
(OMS), pentru a promova controlul alimentelor si practicile corecte in comertul global cu
alimente. Comisia Codex Alimentarius este o organizatie inter-guvernamentala cu 170 tari
membre. Comisia coordoneaza activitatea unor organizatii guvernamentale si ne-
guvernamentale (ONG-uri) in ceea ce priveste standardele alimentare. Majoritatea ONG-
urilor internationale participante la intrunirile Codex-ului reprezinta corporatii trans-
nationale. Organizatiile ne-guvernamentale au statut de observatori dar nu au drept de vot.

b. Codex-ul a devenit principala organizatie internationala care stabileste standardele in

comertul global cu alimente si este gazduit de sediul central al OAA din Roma.

Codexul mai cuprinde 30 de comitete si organizatii inter-guvernamentale gazduite de diferite

tari, fiecare ocupindu-se de aspecte specifice ale productiei de alimente, de la brinzeturi,
cereale, produse din carne, mincare organica, alimente modificate genetic (GM), aditivi
alimentari, suplimente alimentare, pesticide etc. pina la igiena alimentelor.

c. Cele aproximativ 300 de reguli si standarde ale Codex-ului sunt utilizate de tarile membre
ca o baza a legilor lor regionale si nationale, precum si de catre Organizatia Mondiala a
Comertului (OMC) ca punct de plecare pentru reglarea disputelor legate de comertul
international. Codex-ul adopta deciziile prin vot al delegatilor guvernamentali prezenti la
intruniri. Prezidiul poate sa anuleze orice decizie iar ONG-urile pot sa influenteze hotaririle
luate dar nu au drept de vot. Cele mai multe decizii adoptate de Codex sunt deja luate
inainte de intruniri, de catre tarile participante cu cea mai mare influenta.

d. Codex-ul a deviat mult de la obiectivele sale initiale care erau centrate pe nevoia de a
proteja consumatorul prin asigurarea de alimente lipsite de contaminanti si pesticide. In
prezent Codexul decide nivelurile “acceptabile” pentru orice: pesticide, la aditivi
chimici, alimente modificate genetic, metale grele etc. Codex-ul lucreaza dupa un set de
reguli toxicologice primitive cind vine vorba de (…) controlul alimentelor. Astfel, se bazeaza
pe cercetari facute asupra toxinelor studiate fiecare izolat si nu ia in considerare totalitatea
chimicalelor la care suntem expusi. Tipurile si nivelurile chimicalelor si contaminantilor
considerate ca “ne-periculoase” sunt stabilite prin asa-numitul “consens stiintific
international”. De fapt oamenii de stiinta implicati sunt platiti de catre cele mai mari
companii producatoare de alimente si medicamente din lume. Acesti oameni de stiinta
stabilesc care alimente modificate genetic pot fi folosite ca hrana (bazindu-se pe foarte putine
date stiintifice) si sunt gata sa faca compromisuri in ce priveste practicile pe care se bazeza
agricultura organica […]. In acest fel supermarketurile si companiile internationale de
distributie a alimentelor beneficiaza de pe urma preturilor ridicate pe care mai ales cei
din Vest sunt gata sa le plateasca pentru a beneficia de hrana “organica”.
2. Dezinformari despre Codex

Se tot zvoneste ca din 31 decembrie 2009, Codexul va fi pus in practica. Incorect. Acesta
data este de fapt numai unul dintre termenele de implementare a Directivei Europene a
Suplimentelor Alimentare si nu are de-a face nimic cu Codex-ul.

Textul regulilor Codexului cu privire la suplimentele alimentare: vitamine si minerale, care se

bazeaza pe o directiva a UE a fost ratificat in iulie 2005 si nu va fi finalizat pina in 2012 sau
2013. Numai de atunci este posibil sa fie utilizat ca baza pentru legile nationale si regionale in
diverse parti ale lumii.

In mare masura, regulile Codexului in privinta suplimentelor alimentare sunt oarecum

irelevante pentru europeni din simplul fapt ca reflecta legile europene pe care se bazeaza, iar
noi in cele din urma suntem afectati de legi, nu de Codex.

Multe reguli si standarde, ca de exemplu cele cu privire la recoltele modificate genetic si la

alimentele “organice” sunt complete, dar fac totodata subiectul unor amendamente regulate.

3. Legatura dintre Codex si legile UE

De mai mult de 15 ani, Comitetul Codex-ului pentru Nutritie si Alimente pentru Cerinte
Dietetice Speciale (CCNACDS) se concentreaza pe reducerea dozajelor permise de
suplimente alimentare (vitamine si minerale, n.tr) la nivele extrem de joase.

Acest fapt va determina guvernele sa considere tot ceea ce e peste limita stabilita (de
Codex) ca avind efect de medicament (si ar necesita eliberarea lor numai pe baza de
reteta, n.tr).

In acest fel medicina functionala, nutritionala si integrativa care folosesc doze ridicate de
vitamine si minerale in locul medicamentelor conventionale ar putea fi puse in pericol.

In teorie e posibil ca suplimentele respective sa fie autorizate ca medicamente dar la un

cost prohibitiv pentru multe companii mici care vind produse terapeutice naturale.

Companiile farmaceutice ar putea, in principiu, inregistra suplimentele ca medicamente dar nu

vor beneficia prea mult prin vinzarea de produse naturale ne-patentate in locul produselor lor
de baza, patentate.

In 2002, o directiva a UE a trecut la limita prin Parlamentul European, o masura de

“armonizare” a legilor in privinta vitaminelor si mineralelor pentru cele atunci 15, acum 27
state membre. Aceasta lege care a fost contestata partial cu succes de catre campania grupului
Alianta pentru Sanatate Naturala (ASN) are ca scop sa controleze care vitamine si minerale
pot fi considerate suplimente alimentare si care sunt dozele maxime care pot fi comercializate.

ASN a reusit sa conteste acea parte a legii care era in vigoare, si anume ingredientele care vor
putea fi folosite. O victorie clara, cistigata la Inalta Curte a Londrei in 2004 si apoi la Curtea
Europeana de Justitie de la Luxemburg in 2005, a fost ca forma naturala a vitaminelor si
mineralelor sa fie socotita ca nefiind scop al directivei (aceasta forma naturala risca sa fie
abolita ca urmare a costului prea ridicat necesar dovedirii utilizarii lor fara riscuri).

Din fericire, aceste componente sunt considerate la ora actuala alimente (si nu
medicamente, n.tr) si daca de exemplu vrei sa consumi carotenoizi concentrati extrasi din
morcovi sau folat extras din spanac, o sa fii afectat de aceleasi legi care il afecteaza pe
aprozaristul care vinde legumele intregi. Aici, noi consumatorii am cistigat.

4. UE si Codexul vor ca dozajele terapeutice ale suplimentelor alimentare sa fie

scoase in afara legii.

ASN e inca o data in linia intii in lupta impotriva stadiului doi al acestei Directive (vezi mai
sus, punctul 3), adica impotriva impunerii “armonizarii nivelurilor maxime de
suplimente” in UE. Si aici e tocmai punctul unde legatura cu Codex-ul devine interesanta.
Doua institutii europene, Comisia Europeana (managerul de risc) si Autoritatea
Europeana de Siguranta Alimentara (estimatorul riscului si organizatia care coordoneaza
controlul alimentelor in UE) se straduiesc sa reduca dozajele suplimentelor (vitamine si
minerale) mult sub nivelul sub care ar avea vreun efect benefic.

In acest scop, ei folosesc ceea ce ASN a descoperit ca sunt de fapt date stiintifice de proasta
calitate. Mai mult, se manipuleaza date si statistici pentru a se ajunge la anumite
concluzii in loc sa se incerce stabilirea unor niveluri de dozaj care sa aiba vreun sens.

Trebuie sa intelegem: Comisia Europeana e o voce deosebit de puternica in cadrul

CCNACDS. De fapt cea mai puternica voce. De ce, ar putea cineva sa se intrebe? In cea
mai mare parte deoarece a folosit in avantajul sau o schimbare in procedurile Codexului,
schimbare adoptata in 2003, care permite membrilor Codexului sa voteze dupa blocurile
comerciale (de afaceri) de care apartin. In acest fel, reprezentanti ai Comisiei Europene,
care nu au fost votati de care cetatenii UE iau hotariri care ii afecteaza direct pe cei 500
milioane de cetateni europeni. In acest fel oficialii exporta modelul european via Codex.

De notat este ca delegatia Comisiei Europene la intrunirile CCNACDS este intens sustinuta de
secretariatul german al CCNACDS si de catre presedintele acestuia Dr. Rolf Grossklaus, a
carui organizatie - Institutul Federal de Estimare a Riscurilor din Germania - ar vrea sa ne
limiteze la cele mai scazute niveluri de vitamine si minerale propuse vreodata. […]. Ce
ziceti de exemplu de interzicerea oricarui supliment care sa contina fier, mangan, cupru
sau vanadiu? Asta vrea Dr. Grossklaus pentru voi.

Pe masura ce nivelurile foarte joase permise pentru suplimentele alimentare vor fi

implementate, va creste presiunea ca fiecare tara sa clasifice suplimentele ca
medicamente (in special cele care la un dozaj suficient ar putea fi benefice).

Australia si Canada au implementat deja sisteme de control “alimente ca medicamente”

pentru suplimentele alimentare, iar tari ca Germania sau Danemarca au impus de multi ani
reducerea drastica a dozajelor maxime si anticipeaza ziua in care celelalte tari europene vor
impune aceleasi restrictii.

Ironia e ca tocmai acele tari care au impus doze foarte scazute de suplimente au fost
contestate in justitie ca urmare a faptului ca aceste niveluri scazute contravin Tratatului
European si stinjenesc functionarea pietei europene unice. Dar in viitor cu noile legi care
propun armonizarea (reducerea drastica) a nivelurilor de dozaj pentru toate tarile
membre, astfel de contestari nu vor mai avea loc.
5. Impactul pe scara larga

Mexicul, unde legile au fost destul de laxe permitind dezvoltarea unei industrii de tratare a
cancerului pe cai naturale, este acum fortat sa-si inaspreasca legislatia. Carta de Cooperare
Trilaterala semnata de Mexic, Canada si USA este mecanismul prin care surubul se stringe in
toate cele trei tari.

Daca NAFTA intra in vigoare, legile afectind alimentele modificate genetic (GM), aditivii
alimentari, pesticidele s.a. vor fi aliniate la standardele europene prevazute deja in Codex.
Aproape cu siguranta ca trecerea de la o pozitie anti-GM la una pro-GM in Europa s-a
facut datorita USA si Canadei.

Dupa ce marile blocuri comerciale vor fi aliniate, natiunile mai mici vor trebui sa
danseze cum le cinta Codexul.

6. Regulamentele Codexului in privinta vitaminelor si mineralelor

In 2005, Codex-ul a aprobat reguli foarte restrictive in ceea ce priveste vitaminele si

mineralele, reguli care oglindesc directiva europeana pentru suplimente alimentare (vezi mai
sus, punctele 3 si 4). Aceasta s-a facut in ciuda opozitiei puternice a unor state ca Africa de
Sud, China, India si a mai multor organizatii de protectie a sanatatii.

Un punct important de subliniat e ca numai o organizatie de protectie a sanatatii are statut de

observator pe linga Codex, este vorba de organizatia americana Federatia Nationala de
Sanatate.[…]. Toate celelalte organizatii similare au fost respinse cind au aplicat pentru
statutul de observator al Codexului.

[…]. OMS si-a exprimat nu o data temerile cu privire la Codex. Tarilor care si-au exprimat
de asemenea temerile li s-a spus ca nu e obligatoriu sa urmeze directivele acestuia. Dar
specialisti care cunosc bine Codexul, ca Dr. Robert Verkerk, director stiintific si executiv
al ASN, spune ca de fapt “tarilor nu li se spune ce patesc daca nu danseaza dupa cum le
cinta Codexul. Ele ajung pe mina politaiului Codexului, OMC. Ceea ce e de rau avind in
vedere sanctiunile si amenzile pe care OMC le aplica”.
7. Cine isi permite sa nu joace cum ii cinta Codexul?

Ironia e ca tocmai tarile europene ar trebui sa stie cel mai bine cit te costa daca nu dansezi
cum iti cinta Codexul! Europa plateste anual amenzi de cite 117 milioane $ catre USA si 11
milioane $ catre Canada pentru ca refuza sa importe carne si produse lactate provenite de la
vite hranite cu hormon de crestere bovina recombinat (rbGH). Pe scurt, Codexul spune ca nu
e daunator sa consumi carne cu rbGH si in consecinta orice tara care nu accepta astfel
de produse e amendata de OMC. Tineti minte ca astfel de amenzi sunt anuale si vor
continua pina cind tara care le plateste va accepta sa respecte regula prin a carei
incalcare e penalizata.

Poate ca plata acestor amenzi e floare la ureche pentru o super-putere ca Europa care
colecteaza taxe de la 500 milioane de oameni, dar tarile mici care se opun nu isi pot
permite sa plateasca atit de mult OMC-ului.

Sper ca acuma intelegeti de ce legiuitorii pun aceeasi placa celor care se opun Codexului. Se
spune repetat: “De ce va temeti de Codex, e un sistem voluntar… Noi, guvernantii, trebuie sa
ne supunem Codexului in privinta exportului, dar nu il vom impune in teritoriu“.

Verificati ce se zice pe site-ul administratiei americane

http://www.cfsan.fda.gov/~DMS/dscodex.html.

Problema e ca guvernele si Codexul insista ca regulamentele Codexului au fost stabilite in

mod stiintific la nivel international (cu toate ca noi consideram ca datele stiintifice pe
care se bazeaza nu sunt corecte). Ca atare, exista o presiune crescinda sa se aplice
Codexul nu numai la nivel de exporturi ci si in interiorul fiecarei tari […].

Venind inapoi la chestiunea carnii continind hormon de crestere bovina (rbGH) se pare ca
Europa nu isi mai permite sa o evite mult timp. Astfel, Comisia Europeana se pregateste
ca renunte la moratoriul care tine deja de 8 ani, impotriva produselor modificate
genetic.
Aceasta se petrece pe fondul unei campanii (sustinute de guverne si de companii biotech
precum Monsano) campanie bazata pe informatii false cum ca produsele modificate
genetic nu au efecte negative si sunt necesare asigurii necesarului de hrana al lumii.

Totul se bazeaza pe dezinformare (voita sau nu) si daca noi, publicul, nu ne opunem,
comercializarea produselor continind doze extrem de scazute de vitamine si minerale
precum si a alimentelor modificate genetic, va deveni norma obligatorie pentru toti.

8. Fierbind broasca la foc mic

Am aratat mai sus cum o parte a legislatiei europene, Directiva europeana in privinta
suplimentelor, a fost luata ca model pentru Codex in ceea ce priveste vitaminele si
mineralele. Necazul e ca avem de-a face cu o cascada de directive si regulamente care tocmai
se pregatesc in UE si cu multe alte regulamente ale Codexului pe cale sa fie definitivate.

Contrar multor dezinformari in ce priveste Codexul, acesta se ocupa numai de alimente

si nu de medicamente. Se ocupa deci cu fiecare aspect al alimentatiei incluzind
alimentele modificate genetic, aditivi alimentari, pesticide s.a.

Se pare ca pe viitor Codex va aproba tot mai mult utilizarea de aditivi alimentari, a
alimentelor modificate genetic, va cobori standardele in privinta produselor “organice”, va
reduce dozajele suplimentelor alimentare (numai sub dozajele respective vor fi considerate
suplimentele ca fiind alimente si nu medicamente). Totodata se va limita folosirea
ingredientilor, inclusiv vegetali, care pot fi considerati alimente sau suplimente alimentare.

Aceste schimbari se intentioneaza sa se petreaca treptat, pe parcursul mai multor ani, in

asa fel incit oamenii sa aiba timp sa se obisnuiasca. Si totul cu ajutorul mediei care pune
sub semnul intrebarii utilitatea suplimentelor alimentare bazindu-se pe studii irelevante
sau interpretate gresit. Astfel, se incearca conditionarea publicului pentru a accepta vremea
cind suplimentele vor fi retrase de pe piata.
[…].

Dr. Bruce Ames, profesor de biochime si biologie moleculara la universitatea Berkeley din
California (…) este unul dintre savantii care de multa vreme arata ca deficienta de
micronutrienti (suplimente, n.tr), asociata cu modul de hranire vestic modern duce la
epidemii de boli cronice. Aceste boli sunt: afectiuni ale inimii, cancer, diabet, obezitate,
osteoporoza care toate reprezinta cele mai mari poveri ale sistemului de sanatate actual.
Ca atare, Codexul si toate legile bazate pe el sunt amenintari directe la adresa sanatatii
noastre…”.

***

Prof. Ovidiu Bojor spune intr-un interviu aparut, surprinzator, chiar in ziarul “Lumina” de
astazi, 13 mai:

Dacă citiţi ultimul Codex alimentarius al UE, vă veţi îngrozi de legislaţia care va intra în
vigoare la 31 decembrie 2009 în toate ţările europene. Acesta vrea să înlocuiască toate
produsele naturale, cu excepţia a 18, cu produse chimice. Până şi laptele de vacă va fi
interzis, dacă vaca n-a fost tratată cu hormoni de creştere şi cu antibiotice. Acest Codex
Alimentarius, a fost elaborat şi de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, şi de către FAO,
Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură. Ambele aparţin de Naţiunile Unite şi împreună
au elaborat acest cod diabolic. Dar au apărut şi reacţii foarte puternice împotriva lui, chiar în
ţara noastră.

Reacţiile vin doar din zona societăţii civile sau şi din zona oamenilor de ştiinţă?

Vin în primul rând din zona societăţii civile. Dar au reacţionat şi foarte mulţi oameni de
ştiinţă, cum ar fi Societatea Medicilor din Marea Britanie. De asemenea, acest Codex este
combătut şi de SUA, care nu fac parte din Uniunea Europeană. La 25 martie anul acesta a fost
publicat un ghid de terapie naturală, care însumează vreo opt sute de pagini. Sunt coautor la
acest ghid, împreună cu profesorul Mencinicopschi, pe probleme de alimentaţie, şi cu o
colegă de-a noastră, mai tânără, care s-a ocupat de partea de cosmetică naturală. În acest ghid,
99% din ceea ce recomandăm noi sunt produse naturale…”

***
 THE FUTURE OF FOOD (VIITORUL ALIMENTATIEI)

(cu un text de prezentare anonim, primit pe e-mail)

Filmul “The future of food” pune problema modificarilor genetice la nivelul plantelor si
animalelor, pe intelesul tuturor. Sunt aduse la zi rezultatele, precum si efectele de lunga durata
ale acestui proces.

Merita vizionat acest film intrucat releva lucruri mai putini cunoscute de majoritatea dintre
noi, si anume spre ce ne indreptam intr-un viitor nu foarte indepartat. Este vorba de o
uniformizare biologica a plantelor alimentare si un control extraordinar al semintelor.

Felul in care plantele modificate contamineaza practic orice planta sanatoasa prin polenizare,
devenind proprietatea firmei ce promoveaza modificarile, este un aspect cat se poate de
ingrijorator.

Este oricum incredibila nerusinarea celor care vor sa puna mana pe toate sursele de hrana ale
planetei, incepand cu semintele si terminand cu apa de baut, brevetand practic ceea ce
niciodata nu le-a apartinut, adica viata in toata diversitatea ei. Aici nu poate fi vorba de
altceva decat de o reiterare a inselaciunii din pustia Carantaniei, in care conditia stapanirii
intregii creatii ar fi chipurile strans legata de inchinarea si slujirea la tatal minciunii. Numai
asa putem intelege nebunia celor aflati in spatele firmelor monopoliste, de tipul celei
prezentate in film sub numele de Monsanto.

Fiti foarte atenti la numele celor implicati in afacerile firmei respective ce are ramificatii in
toata lumea, chiar si in Romania.

Pentru descarcare: http://s4.transfer.ro/storage/transfer_ro-a2fe21a9e0c264382b.zip

Vezi prezenta caracatitei Monsanto in Romania:

http://www.monsanto.com/who_we_are/locations/romania.asp

O analiza a filmului, la: DOCUMENTARE CELEBRE: “Viitorul alimentatiei”, subtitrare

in limba romana si o analiza a sa, un excelent film despre revolutia verde si controlul
ELITELOR asupra hranei