CU PRINS

BAZELE PROIECTARII MA$INILOR DE CALE

1.1. NotiLrni privind constructia gi Intretinerea ciilor ferate 1i

1.1.1. Eienrente privind constructia c5ilor ferate !!

1 .1.2.
Procese de lircru 14
1.1.3. Sisierre cje magini pentru n:ecanizarea 18
construciiei $i intreiinerii cAilor ferate
1.2. P!'obleme comune de proiectare pentru maginile de cale ZO
1 .2.1. lncadrarea maginlior de cate in gabarit 21
I 2.2. lncadrarea maginilor de caie in curbe 22
1-2.3 Sarcina pe osic 25
1.2.4. Compcriarea maginiio!' ie cale in curbe 26
'1.2.5. Stabilitatea maginilor de cale 29
1.2.5.1. Stabilitatea ia alunecare Zg
1.2.5.2. Stabilitatea la rdsturnare 30
'1.2.5. Rezistenla ia depiasare 31
1.2.7. Pararnetrit tehnologici 33
II. MAgINI PENTRU CURAT|REA PRISMEI DE BALAST PRIN
CIURUIRE

2.1 . Condilii inpuse prismei de palast 36

2.2. iletcde ie balast
curatire a priSmei cje 3S
2.3. Constructie $l iunctionare 42
2.4. Tipu;i particulare de utilaje pentru curalirea prismei oe 61
baiast
2.4.1. Masini pen:ru curilirea banchetelor A4
2.4.2. U aj de curdlire prin centrifugare 68
2.4.3. Magine lucrAnd prin schimbarea totalA a 69
balastului
2.4.4. Magind pentru cale cu obstacoie 70
2.4.5. Magine pentru curatat calea de nisip '/1
2.5. Utilaie pentru evacuarea pietrei sparte din cale
2.6. Elemente de calcul 78
III, MA9INI PENTRU REFACTIA CAII FERATE
3 1, h4acarale portal 80
 3.2. Lansatcare de panouri
3.3. Trenuri de refactie tuo

tv. AGREGATE DE BURARE CU ACTTUNE C|CL|CA

4. j. Construclia $i func'lionarea agregatelor de bura!.e 1,tl
4.1.1. Agregate de burare cu actiune sincron5 119
4.1.2. A$egale de burare cu acliune asincrona 123
4.1.3. Agregate de burare asincrone cu vibratoare 127
inertiale
4.1.4. Agregatde burare cu corpuri vibratoare i28
4.2. Bazele teo!'etice aleburarii 129
4.2.1 .
Starea de tensiune din prisma de balast 129
4.2.2. Rezistenlele la burare 13/,
4.2.3. Vlb?tea particulelor din oatul de balast 139
4.2.4. Teoria burerii spatiale j4Z
4.3. Calculul agregatelcr de burare 1144
parametri
4.3.1. Determinarea principalilo!. 145
4.3.2. Determinarea puterii necesare pentru actionare i4g
4.3,2.1. Puterea pen.tru vibrare 146
4.3.2.?. ?uierea pentru strangere 15i
4.3.2.3. Puterea penti.u ridica!'e - coilorare 155

V, MECANISME BE NIVELA.RE 9I RIPARE

5.1 . Construciia gi f,Jnclicnarea mecanismelor de nivelare gi 158
ripare
5.2. Catculul mecanisrnului Ce niveiare i65
5.3. Calcului mecanismuiui de ripare

VI, ECHIPAMENTE DE MASUIiA $I COMANDA

6.1 . Comanda agregatelor de burare func.tie de parametrii 173
caii
6.2. Echipamente de masura Si comande pentru niveiare
j7B
6.3. Bazele ieoretice ale riperii mecanizate a caiiferate i;Z
5.4. Procedee de rnasurare 201
6.4. i. Metode 2Oz
6.4.2. Exemple de comandtr automate a riperii 208
6.4.3. Riparea prin ieledetectie pe bazd de laser 214
(sistem Scheuchzer)
6.5 Sisteme constructive pentru ripare . Zlg
6.5.1. Sistemul {ie mesurd gi mcdul de lucru al maginii 218
de ripai continuu tip ROBEL 24 - 21
 VII. MA9INI CCMBINATE DE CALE FENTRU BURAT, NIVELAT
SI
RIPAT
7.1. Aspecte generaie 221
7.?. Magini de burat, nivelat gi ripat construite Ce firma 224
Plasser & Theurer
7.3. Magini o'e burat, ripat ii nivelat construite de firma 232
' MATISA - Elvet,a
,'.J. i. ceneralitali 232
7.3.2. Seria B 40 9i se.ia B 50 232
7.4. [4a$ini de burar, i.ipat 9i nivelat realizate in Romania 238
7.5. Direcliile de dezvoltare a maginilor de burat, ripat gi 240
nivelat
VIII. DISTRIBUITOARE $I PROFILATOARE PENTR,U PRISMA DE
BALAST
8.1. TipuriCe vagoane pentru baiast 249
8.2. Calcului distribuitoarelor si profiiatoarelor 261
IX. MA$INI CU ACTIUNE CONTINUA ASUPRA CAII
269
X. UTILAJE PENTRU STABILiZAREA DINAMiCA A CAI!
EEb A .t.C

10.1. Co!-npoftarea ciii fera.te sub trafic 279

1C.2. Compacicare pentru pr.isma de balast 282
10.3. Stabilizator ciinamic pentru calea ferete 234
10.4. Elemente de calcul 294
XI. UTILAJE PENTRU 1NLOCUIREA APARATELOR DE CALE

2摯
欄
職:島:鳴reガ ま
e籠 愚
pettm mOntarea 300
11 3 Sisteme constmctive 306
‖珈・
鍵讐脚譜絆 釘 P賛
まd∝ de“ 腱 ― ∞6
11328営 aaparaね brdTale― tp 307
鶏lRhbttЮ
1133戦 hbCJtt a apaは ebrde ca僣 ￢
p 311
晟黒
 '11.3.4. Sistem de inlccuire a aparatelor de cale - 315
sistem MATISA - GAVRAL SCHEUCHZER
11.3.5, Utilaj pentru inlccuirea panourilor Sia 316
aparatelor de cale cu deplasare mixti caie -
drum, tip PI-ASSER & TiIEURER
1 1 .3.6. Sistem cje iniocuire a aparateior Ce cale VAIA - 325
CAR TLPS 25CO
'11.3.7. Alte sisteme de inlocuit aparate ce cale 326
concepute pe plan mondial
11.3.8. Utilaj greu de inlocrrit aparate decale 32V

xlt. soLUT[ DE v[ToR iN DOMETjTUL MA9TN|LOR DE CALE

３
３
つ０   つ０   つ０   つＯ Ｑ ︶
12.i. Burarea continue prin vibropresare ciciica

３
４
12.2. Nivelarea dinamice prin coborerea c5!i

３
４
12.3. AfSnarea prismei de balast

３
５
12.4. Ciuruitoare care lucreaza fArd inchidere de linle

３
６
12.5. Suprastr-uctura mai stabile $i o noua game de magini
peniru constructia Si intretinerea ceii ferate

３   ４
３
う０       ■ 一
BIBLIOGRAFIE

ANEXE

1l_i
 CAPITOLUL I

BAZELE PROIECTARI MA$INILOR DE CALE

1,1. Noliuni privind construcfia 9i intrefinerea ciilor ferate

1 .'1.1. Elemente privind constructia clilor ferate

ln cele ce urmeaza se preztntd cateva noiiunt elernentare despre eeiie

ferate, in vederea inielegerlr gamei de uitiaje utilizate pentru mecanlzarea
difentelor iucrari de ccnstrucire gl lntretiner.e a ceii.
Cele ciou; perii r,'lari ale acestur tip de cale do comunicatie terestr6
sunt: infrastructura $i suprastruciura, flg. 1 .1.
Infrastructura 1 face legAtura intre suprastructura ceii $i terenLjl naiurai,
flindu-i afe!'ente lucriri Ce terasarnente, lucrAri de consolidare, asanare,
prctectie (ziduri de sprijin) gi iu dri de artd (poduri, pcdele, viaducte, tunele).
Tot din infrastruc'ii.r:a face pai'te ?i stratul Ce rapatitie 2
SuDi'astructura este partea superioare a ceii aare preia sarcinjie din
circulalie tl le iransmite repartizate iilfrastructurii, realrzand rotodatd o
rezistentd redus6 la rL.llare
Suprastruct!ra este censtitutte in principal din prisma de balast 3
traverse 4. grne 5 9i rnateriai meruni cie cale 6, in zona statiilor Se intalnesc
apai'atele d€ caie. care fac posibili circulatia Ce De o linle pe alta.

Fig. '1 .1 . Elementele caii ferale

lnfrastructura lse aflA sub nivelui platformei Np, iar supiast!.uctura S

deasupra sa. [9 10]
Proiectia de sus a axei caii se numegte traseu, acesta fiind alcdtuit din
aliniamente racordate inire ele prln curbe.
Proieclia in plan vertical a axei ceii este numite niveleia sau iinie rogie,
notaie cu 1 in flg. 1.2., iar proiectia in ptail verticat a profltului terenul!, natural.
notata cu 2 in fig. 1 2 , se numegte linia terenuiui.

11
 Fig. 1.2. Elemente caractelistice in plan vertical

ln secii;ne transversali crin cale tlg. 1 3., se Cisting

a platfcrma
ir. taluz;
c. bancheti:
d. lant;
e. contrabanchete;
f zoni lateralS dreapte;
g zcne lateralS stange;
h. ampriza ceii
i. zona cdit.

●ヽ ヽ

Fig. 1.3. Elementele profiluiui transversal la calea ierata

Din punct de vedere administrativ, ciile ferate pot fi: principale,

magistraie, secunciare gi de interes local.
Dupe eoa ament, respectiv distanta dintre fetele intericare ale linelor,
carle pct l: normaie, de 1435 rnm (Romania), iargi ;iinguste

12
 Dace plaifo.r.a Se afii deasupra terenu,ui naturai cu peste 500 mrn.
caiea ferata este in umpiuture (rambieu): dac6 aceasia se afle sub linja
terenului naiural, caiea ferate este in sapSture (debleu).

_ Liniiie slmple au piatforma de eca 6,20 ni; pentru scurgerea apelor,

fata superioard a terasamentelor are o panta de S %. Taluzele au valori de la
1:1 h pimant!ri arEiioase. la 1:'1.5 in pdmanturi nisjpoase gi 1:0.2 in terenuri
stanacase
Siiatul de rapa.titie are grosimea de min. 0,3 m, fiind atceiuit fie din
nrsip de C.05 - 7 mrn. fie din pietrig neciuruit de 0,05 - 70 mm, granulatiiie
fiind contnui.
Prisma de balast are lairmea de cca. 3 m gi grosimea de cca. O,30 m la
cai ferate irincipele C20 m ra c;i ferare secundire $i 0,15 m ia cai ferate
locale.'
-l-aiuzui ptisrne,
de baiast este Ce 1:i.5, daeA este realizar,a oin piarra
spane 91 1. i ,5 . . 1 .2, iace esie constituite din pietri$. nislp, zgura.
Dlnlensiurrite baitcheteior. ianturiior gi ale celodaite elemente ale ceii
sunt fiorf-iaiizate, l:j. 1 3. ti enexa ff. i
Gabariteie pe cale ferata sunt stabitite dupd cum Lfmeaze pt
- gabaritul de incdrcare: 3150 m;r x 4650 nrrn, p!-ima cifra reprezentend
lil rlea. iar a dcua inaitin'tea.
- gabaiitui de iiberii rrecere: 400C rnm x 4BOO rnm, incluzand $i scatiui
de siguranU
- gariaritu; de c6,rsttucire: 446C mm
'r 55CC mm. flind Lrtit pent!-Li
resilzarea tunelelor. podurilcr eic.
Decrlvitetiie ii'ttei.i:t? ia coi.lstruqia ciilor ferate siint la campie sub 6 o/o",

in regiunea de oeirliiri 6 - i2,/* ?i ta n"ur']te peste .12 o/or

Razeie de curi,i.r:d ale cdii a. valor; iinritate ia ges la iOC,-i a. in
iegi,Jnea ae deaiuri 3.-i - i 000 m la r:unie 300 m. i.cal 1gO m s, 'in n-!c.-l
er:ept,ona; ir siatii :50 m
in!....:cat nagrrlie ds cale execlte lucreri asLipra eiernenteior
suprasi:r-rctur:i, in cels ce urmeazd se prezinta ceteva elemente ce ie
aar acle i ize aze pe acester.
Balastul foicslt este de obicei piaka spalta; se mai poate folosi pietrigut
cir.lruit gi neciu.uit. cribiura. split, nisip 9i zgurA.'netaiurgic6. Granulometria
pietrei soarie se afld ln domeniul 20 -
70 mm, fractiunea inferioare
dimensiunii 2C nm trebuinci sA se gEseasca iij prcpcriie rnai mica de 7olo [99j.
Cercetarile efectuate de constructori au aratat ca tasarea elastici ia
rularea garnituriio!'de cale ferate, in cazul foiosirii traverselor de beton armai,
se produce in proportie de 25 % in terasament. 3 - 7 % in traversele de beton
o/o
$i 69 - 72 in prisma de baiast.
IIayCISglg pct fi de temn, de beton armat 9i, mai rar, de meta!.
Djmensiunile tra,,,erseicr de iemn categoria 1 sunt: lungimea 2600 mrn a2500

13
mm),ほ 、mea 160 mm(150 mm)Durata de
serviclu pentru traversele uscate,I mpregnate alunge la 25 ani
'mea 260 mm(250 mm),1'n益
Traversete de beton arrnat s au ettins datonttt avantalelor pe care le
prezintう I sunt mai stable,durata de serv ciu 40-50 anl, posib‖ t● ti mailargi
de mecanizare a operatiun‖ Or Calea este insa mai rigidё §i masa propre a
t‐ aversel este mare(cca 260 kg/traversa)

Traversele sunt de betoぃ precomplmat. cu armatu「 a p ointtnsう ,

reJセ andu_se ma mute‖ pun,↑ nfuno e de゛ na fObStう ⊂raverSa T13 b lna 49,
T16,l T17 1a sinう 60,i65),preCum oitraverse T V S pentru pr ndere elasuca tip
VOSSLOH sau up T P E pentru plndettup PANDROL(anexa nr 7)
Dimensiun‖ e traverse or monobioc sunt ungimea 2600 mm.ほ lmea
var ab‖ 晨220-278 mm,lnう 1lmea Va「 iab‖ a175-203 mm/10/
Pentru a menine poZI!la Stab‖ d a cadrtliび ￨ linう ― traverse, este
recomandabil ca portiunea centralう a traversei sa ntl f e buratう

Distanta intre traverse este↑ n nnedie 500-600 mm,ln une e、 こ百iind

malredusら ,rea柄 2andu‐ se densitう ,lde 1800-2000 traverselkm
Sinele sunt de t:p 40, 45. 491 60. 65, c fra respectivう reprezentand
masa in kg pe metru‖ niar 91 au pr01lui numit Vignol,anexele nr 2,i3
S nele Se mOnteaza c■ lnchnare r 20 spre ntettoru cう ‖ in E巾 ropa se
tnde sase genF・ ra zeze mcntarea slnelo「 cコ inclnarea` :40
Prinderea゛ inelo「 la traverse se Face de obiceiind rect,ctu placl,ln a,a・
numitui slstem k, plac e nind prinse la`「 averse cu tirOane sl lina nind pr nsa
de placi cu a,utorul unor buloane anexele nr 4,5゛ 16

ぉま h櫨 :ir‖ Ъ 贈ふ :路 鋼 賭 島 藷 :rieT贈 嶋 』 』 晶 ξ需 き,1

teiヽ oeratur d ferte de temperatura de montare,va exista o stare de ter:siune
lつ ,inう procedeulimpunenO o stablitate lateraltt mai rrare e cさ ‖

112 P7● CeSe de lucru

La calea feratう nouな . dupう darea↑ n exploatare, apar tasar naturale

indiFerent dacう calea este c「 culata sau ntl ca urmare a soHctirilo「 produse
de rularea garniturlor, apar modiica「 l ale caracteristicmor prismei de balast,
ale ecartamentulul ,i ale pozitiei Cう 1 'n plan Lucrbrle de repara`e ,￨
,ntretinere au drept scop restab‖ irea caracteristic‖ or ca"↑ n llmite acceptab e
pentru exploatarea norlnalら

Lucrar‖ e ce se efectt・ eazう la calea feratう au caracter de intretinere.de

吟paratl capitale ,l de inVestl,l Lucrattle de↑ ntretinere privesc↑ ntretinerea
curenta a cな 輌,l reparat‖ le periodice ale acestela Lucrう r‖ e cu caracter de
reparat‖ cap tale se clasincう ln refactl tOtate,refactl paⅢ lale,i COmbinattt de
refact‖ paⅢ iale Lucrir‖ e de lnvestit‖ priVesc construct‖ le de nol ‖ nl ,I
dublarHe de‖ nl〔 25.261
Lucralle de intreinere curent首 (C)au Carader de inteⅣ enle,
executandu_se de obicel la aparitia un。 「 necestう 、
i de remediere a abaterlo「

14
cう de ia geometra corecta, ca si la rezolvarea sau prevenirea uno「
“ amente singula“
deraⅢ
Prin aceste lucrう r, Inia se readuce in ‖
￨● ita tolerantelor adlmise la

:な 鶴 「 :A緊 ∬首翼il耀
:稿 :1寵 :iよ :ぜ i」 :躍脳:ξ L案 :t∫ 誂r::
、e executa nivelarea,i buralul la rand al traverselo「 , riparea la rand a‖ niel,
strangerea t:foanelor ,t a suruburHor verticale, apianarea banchetelor,
∝
慇型i弱鍮 ‖ ぼ
rtttξ ざせ膚精l』:,u‖ la"e LC饉 I Ca"presupun
.∫

tttC,詈 壽譜稀」 F響「

::囲 ∫ 腑 躙1躍 響曽 鳳庶ξ :

紀[i電 認:朧 湿 ttt∬ r観,晶 電

:∫ 1き tξ :誕認 :星:p電 店
:lξ #:.::

記瀧1間 t″鶏出品翼:麗 響 。de baast pln

:蹴 nll磨 罐￡ F「
Planincarea lucrarilor se face in funct e de categOria lniei astfel, ‖n,「 e
se↑ mparl↑ n9grupe tn funol e de tranc,ln 3 tipur dupa marimea,lnet(a b c)
si l白 7 catego「 i dupa normele de manopera necesare intrei nerl(1-｀ /1)

Cate9or a niei va rezuli3 din combinarea ceior trei clas,icう 「 ′

251
asttsl,pentru“ n"le rnpOに ante inteiヽ ′
alul,rltre doua reparali periodice este oe
eatt de md"n、 vda℃ ―
胤 編 竹 p:T h Ctte Se ma exectta 3 c∝
Reね ola totab a l niei Fepreヱ inth ansamblul tuturor uo「 う1lor care s●
executtt la llitregul pachet de ele,mente di● care este alcatu ta calea feratう ‐
Sine, travel、 e. prinder, prisma cO , substratul cali terasarente, ￨っ crう r de
aparare_。 。■s● Iidare a terasamente or,aparate de ca e〔 271
Refact a 22rtialё reprezinta ansarnbluilucran10r care sc executう la ull」 ￨

saり mai mu te eiomente din care este alctttutう 「Ⅲia de ca:e ferata Reね c13
paⅢ iala p● ate Fi

・ 「efactie de,inei
‐ 「efact e de traversel
‐ refact e de pr nder:
‐ refact a prSmei ca l
‐ refact a subStrat口 ltli cё l

‐ refactia terasarr entelo「 ,l a lucrar‖ or de apう rare Oi conso oare a

acesto「 ai
‐ oonsondarea terenului de baza:
_ reFaCtia aparatelor de cale

ln cadrul refact ei Substratului oさ il prn↑ nlocuirea partiala sau tOtall a

acestula, aceasta lucrare precede celetalie tipuri de reね ctl ― totale sau
partiale― si se executa ina ntea refacvei Suprastructun cこ i sau concO■ tent
cu aceasta

15
 Prin refaclia totalう a lniei de cale ferat5 se ntelege ansamb t″
↑ de
lucrう r care cuprinde:
a ↑r‖ ocu rea tuturor,inelor existente↑ n cale cti alte,ine, de acelasi lp
sau de attip、 nol sau recuperate― semibune reconditionatei

b ↑nlocu rea tuturor traverselor existente↑ ●cale cu alte travelse de beton

sau de lemn, de acela,1 1p sau de at tp, noi sau rect・ perate ―
SemibLIne Sau reconditiOnate― cu asigurarea nu“ ら ￨じ :口 l de traverse pe

k‖ ometru ll a pozei acestora, corespunzatOr traseul■ i oこ 「 , destinallel

liniei,sarcini pe csie llintensitう tl anuale a traf culu

c inlocuirea intregului material marunt de cale ―meta‖ c de cauciuc

s′ saude po etlena_existent in cale,de aceia,itip sau de attip.nou
sau recuperat― semibuni
d refacerea calitat‖ or drenante ale prlsmei ca", prin ciuru re mecanicね
lntegra10 91 completa「 cu platr& spanう ぃouぅ , ln vederea rea zari
prsmei cё ‖、i a stratutui de piatra spana curatら sub talpa t「 averselor,
conforr reglementar‖ o「 specllce in vigoarel
e inlocu rea aparatelor de cale exlstente pe lnia cure!ntな ,i directa din
Statie cu alte aparate de cale― nol sau recuperate― si inlocu rea la
rand a traverselor s● eciale de lel■ n ct t「 averse speciale nol de iemn
sau de beto,l
f axarea ‖nl● ￨ ↑
n profl long tudinal si in ptan orizonta prn metooe
exade, confo「 lm prevederl● r regiernentate pr vind ぃoua cota roOie ,1
ぃoし laxコ ￨ ぃiel prevazute tn rroiectultehn,ci
g tな ierea,corpletarea,i nivelarea Oanchetelol● ёl::
h asigurarea po■ antel platFOrmei ca l
i asi9し rarea lllmc■ slun‖ or profieior tra→ sversale tip:

, Curし ,「 ea 、 ant● rlor exlstente si executarea de nol ,antur pentrコ

scurgerea apeio「
k reface「 ea trecerJcr,o,Ive

l montaroa reperelor fixe de a‖ niamente,,carbe, corespunzatoare「 。

pOZ l1 1■ plan o「 izontal,i nivelin l■ ng a iniel refact Onatei

rrl completarea, montarea, repararea ,i revops rea tuturo「 indlcatoarel● r

de calel

n inlocu rea tuturo「 traveselor speciale de pe podurl cu traverse nol,

daca cele existente rn cale au dime● siuni necorespunzatoare、 sunt
defecte sau aコ o vechime,n cale mai mare de 5 ani cu realzarea
electrolzolar l:raveヽ elor,atat pe pod,cat,1。 e terasamenti

o burale e si‖ pale e tehnologice cu ma,in‖ e9re e de ca e

p stabllzarea dlnamicう a cali
q prOniarea prismei cこ ‖ ￨

r rea1lzarea oう lfう め ,oante,de prefennia↑ n acela゛ lmp Cu refacua lne

sau cel mal tarzlu in an口 l urmatOr anulul execu、 iei refactiei tOtale, pr n

16
 sudarea loantelor a n lnia curentl,drecta din stale゛ a10antelor

i:￨:ililj:;翼 ]::it11'::lζ
星 も」
i:lT派 1:き :::]]::「 ::』 11:電 :::

Reね o,a panla a a catt cuplnde lucranle pln care‖ ,"a este readusa cat
mal aproape de paralTetr‖ oblinuti la refactia Sau la constructia Cal,

翼γ:譜 I星 冒ザ 裕
aea J中 dね a necesai ca゛ cJRtte dcnatte

Refactia prismei ●li se executこ cand elementele ‖

niel, ca ttrmare a

capacitatea drenerita a Fletrei sparte scade ●uit asfel ,ncat restabi‖ rea

誌奥 黒 胃° 吟
JЫ tt numa p門 n scoa℃ ad dnい aga 腱
S:1話
摩異1群翼
詳 1雪

驀Im鷲1憾 璽齢瑾署雛
::躍 背ξ
:』 退二盤 §
::l『 獣簿::覧 w雷」
]1脱 ミ
:lllttξ 躍魂馳:罫 :

_ cand balastし l se cJrう

e eXe。 燎
ぅbuⅢ Ⅲ
:こ priぅ olurtire ,l nu se executtt compactarea

清
電黒せ
よξ認第:::電 ]F:∬ 島
し編羊
11ぱ
_ caⅢ d se exeouta cOmpactarea stratulul de platra de sub traverse, se
prevな o burajコ ￨ ￨li burajul li iaぬ nd,buralul l:￨la rand,n curbe,130%
din ainiament
Totodatう .du。 こ necare burai se execut晨
can se tta12ea2a prOflul transversal tip, pr n aplanarea, complotarea
"parea hniei saリ
Tct a refacla
tう lerea banchetelor ctlratrea ,an!ur‖ 。 r ,l evacuarea pamant● 」 i re2ultat
1・

Linia se axea2さ :い a‖ niament 。l curbe Se planteaza repere rn curbe s,

alniamente,trece‖ e de nlvei se pavea2う Oise amenaeaヱ ●scurgerea apelor,

55:鍮 欄 桑蓮 鋼緑
罵鳶r乳鐵蓮 ￨「
beto, ca la refactte cu respectarea legiementar110rin vigoare

17
 D n ucranle enumerate,malontatea se executう mecanizat,cう otand●
se posibihtati de ∝ ducere in continuare a nlunc1 lzice ,l de cre,tere a
oroduct v tath

Reparat‖ le capitale ale liniei se oxecuta de regula cu↑ nchideri de inle,

↑
n ferestrele dintre trenurile ↑ n c rculatie preVさ Zute ln grancul de mers Pe
poⅢ lun‖ e in lucru, se circtllこ cu restriolla de Vtezё de 30 km/h, care, dup益
conso‖ darea pa■ lala a ‖ niei si a executar" buralulul l si a ripさ r" ￨. se
ame‖ o「 eazゑ la 70 km/h 「n cazul cand,Odatう ou reparatia‖ nlei.se executl,1
conso‖ darea plaFormei c首 ‖prin introducerea unui strat de nisip sub stratul de
piatra sparta,treptele pentru restrict a de viteza sunt↑ n funct e de tehnologia
de lucru adoptata
Refactia ‖niei se poate face prin metoda panour"or prefabricate in
baze folosind rnacarale poral,I O cale aux‖iarう cu ecartament,η うrl(sau priぃ
metoda sch mbう llind vidua e a traverse or,blosind ut ale speda 2ate

l13 Sisteme de masini pentru mecanizarea constructiei,1:ntretineri:

oこ i:or ferate

Corespunzう toare cel● r doし らparti lmari ale ca‖ ferate, infrastrtlctura 91
suprastructura, sunt si gamele de maOini de construct e pentru mecanizarea
operat"lor de construc`le,i de tntreiinere 12.36〕
AsFet pentru lucrar‖ eeた ctuate la infrastructura se FOIosesc ma,ini de
terasamente,,i anumei
_ excavatoare cu o cup百 . cu echipament ,ぃ 9urう dreaptぅ 。￨ lnversう 。 ￨

drag‖ nei
‐ excavatoare cu mal l“ ute cupe i`、 terenuri de cate9orl inferioare ,o
spec'alla rea 2area taluzurlo「 :

‐ grellerer screpere.0口 idozere pentru sapat,It「 ansportat

‐ utt ale de cOmpactare― p ad v bratOare,cmndn compadOn,malun etc I
‐ u麟 lale pentru in19erea plloぃ lo「 la lucrё ri de consolldare ,1 lucrar de
a成 五i

― し単lale pentru rea‖ zarea tuneltJrio,

Lucrarile eFeCtuate la suprastructura cさ ii ferate cuprind douё clase de

utilale:

a)U‖ lale pentru prega‖ rea inateHa elor

‐ ma,lni pentru extras piatra din carierei slsteme de lmpu,care.
excavatoare de car era,mり ￨。 aCe de transpott de carie「 う:

― ma,ini pentru e獄 ras platra din rauri drな g draga nei

‐ concasoarel
_ cI● rurl

18
 - utilaje pentru producei'ea. transportui gl intrcducerea in operd a
betonului. mortareior etc
b) Magini de cale, respectiv magini pentru constructia gl intretinerea
suprastructurii ceii feratet pe de o parte, acestea sunt utiiaje ugoare oe
mica rnecanizare. pentru iucrari de intrelinere curenta Si pe de altd
pane surt fiaginile greie oe caie, seryind Ia constructia ceii ferate, la
lucrerile de int!'etinere si de iefactle.
Arat la lucrerile de infrastructure, c5i gi la cele de la suprastructura, se
folosesc ma$ini de ridicai de la ceie mai simpie dispozitive, pane la cele mai
complexe urilaje.
ln cele ce urnreazi, se trateaze domeniui utilajejor specifice lucririlor !a
calea fera:5. respectrv a' ..rasinilor de caie.
Ciasrficarea n'raginlior de cale se face dupa maj rnuite criterij:
Dupd desiinatie ma$lnile de cale se impart in grupele {2, 961:
pentru lucre!'; la infrastructura cdii: utilaje de taiat banchete, pentru
cjrenaje penirr ingropat cable, realizare grcpi pentru stalpi de
electriflcare, curetire lantiri;
Deniru realrzarea geon'tetriei prisi'nel de balast: vagoane dozatoare
Frci atoaie T€cuoeratoare Ce piatre spana, utilaje de balastare,
Dentrtr curalrrea prismei de balast: ciuruttoarei
peniru ccnsolidarea cdli prin crelterea sterii de tensiune h prisma de
laiast: compactcai'e inire traverse, slabiilzaioare dinamioe:
pentru ieallzare'a geometriei corecte a cdii in pian vedicai: masini oe
niveiat Si burai;
pentru realizarea gecroetriei corecte a caii in pian orizontal: magini d..
ripat,

,pen1:r iniocliirea ;;neior gi tiaverselor: grinde de lansare, trenuri ai6

r+faciie, utilaje speciaiizate pentru transpoftui 9i inlocuirea traverseior
de gine sudate sau eciisate,
pentru deservire: utiiaj de lngurubat, de Slefuit, pentru schlmbarea
traveiseior. pentru intervent!ile Ia linia de contact, pentru inspeciia
pccji.l|iioi, pentru sudat. peniru inlocuirea macazeioi etc.i
pentru indepe(area z,pezii. pluguri, fteze, trenuri de transportat
zepada.
perlru ap:ecierea calitetii cAii: vehicuie pentru m6surai calea
defectoseoape pentru ciepistarea Cefecteiii din gineli aparate de caie
Dupe categoria irrcrerilor executate se disiing ma$ini grele Ce caie iu
mase Si cL, pioductivjtati deosebit Ce rnari. iucrand nurnai in incnideri
de iinie $i utilaje de mice rnecanizare. in majoritate portabile.
Din punct de vedere al moduiui ie actionare, cele mai multe magini de
caie sunt echipate cu motor iermic, transmisia energiei la organele oe
lucru fic6nCu-se mecanic eiectric sau hidraulic.

19
 露l墨 席 :lltξ 淵 鍼 :び お場
:
s吉 9轟!il曽 蓮 竃 lp『
cazul a∝ ionbrl cu motor propriu, cat ,i cei al folosirr energiel
vehiculului de tract une

・ 錦:謂 呪t詰 指Ъ轟惹臨馴 1∬

灘 謂 :脱 濯rttf::t置
:● stalati‖ e de↑ nsurubat etc)

Pr vito「 la cerintele lmpuse masinlor de cale,o prl● ￨● oァ ld ile se reFera

瀞
端鮮襴獅 島
鮮難鳳 孵滞]競灘
ncepere satl terrrinare a lucrului
↑ De asemenoa, deterio「 area diferielo「
ansamble sau organe de masini comp● nente nu trebuie sa pericliteze
circulatia n。「malb pe celね lalt nr de cale

O altと cond1lle inlpusi ma,ln ●r grele de cale prVe,te luc「 じl acesto「 a

Fn lnchidere de Hnie Este necesar ca rn rastimpul scurt acordat sa se
efectueze un volum cat mai mare poslb de lucrう 「1,deci product.7tat c合 ,mal
mar
O a tea condFe Ce apare pentru acest up de utiale rezuに う din
difiou tatea efectuう「Hcomenz‖ o「 oe baza aprecierl cu propr‖ le slm、 uri ale
conducbtcrului de util可 Preciこ la "η pusa pentru geomotra cう ‖ neces,ta
eohiparea ma゛ nHor Cu sisteme de masurぅ 。i cclη anda,ceea ce complcう ●ut
construct e aCestora Se apreciazう ca maOin‖ e de cale sunt Printre cele lY ai
●omp exe ut ale de cOnstrucli eX Stente
ln pre=ent,o maoina co`η binata de cale pentrし burat,nivelat Oi ripat nu
mal poate 輌 ●ornpetitivう deca nu are っosi5'itatea rremorarl datelor privind
traseul§ ￨● ●,mandaril eutomate a agregatelorin functie de aceste date

Ma,In‖ e de cale au npuse si cerintele Cu caracter general pentru un

ujlal moderni unricarea subansambleio「 sau a pleselo「 .cre,terea siguranie
ln fttnctionare, a durab‖ tat",「 ea zarea de consumuri reduse de energie pe
unitatea de produs、 usurinta COnducer5, ergonomia postuiui de conducere‐
accesul ulo「 ,reducerea pericolelor de accidente,protect a rediJlul etc

l.2.Probieme comune de proiectare pentru masini:e de cale

p:::[]:l:『 [[i]踊‖ま1li[ili:￨15]::][::[￨]￨∫ ]l[‖lli:￨よ ii饉ilギ

9う s rea Oe solutl pentru cre,“ rea peFormantelor aCtualeior ma,inL ca ,:

20
pentru elaborare拿 oe noi tIP」「, superioare din puna de vedere al bilantul口 〔
●ぃergetic,al costuF10r Sau al ca itat‖ ltlcrar:lo「

O serie de ,a"iculartati impuse de construct a ca Ferate deterlη inな

cadnコ de varale al,arametrlorimaOin“ or de cale

l.21 :rlcadrarea n:● sinilor de ca:e in gabarit

C:塁 r吼
覧聞 fu旧 ::よ :メ 観 :ll「 馳
"、 "滉 de incarcare_19 14 ‐sau gabartul de mater al rulant este contur堕 器 ￨:『 F朧 :
gabartul ￨

geometric transversal,n interio「 ul● lruia mater altri rulant trebule sa se↑ nscr,
,ぃ orce condit de c rCし lat e.u2ura etc 19‐ 23,100!

l-r'+dr-l

ヽ
綺 ￨…
′ ‐ σお
=
" ■
∫

￢笙奮 墨 J

1.. -1#{-- | **.'-

{---:.:-}1- ! _-44l_
l-&ffi i+--"--ana+ -.-
a,!4J+'
-i=:--r- -4{*
tYr---T* nr!r.5-*i
s
h-
1r4-----.4a.
--
S

Fig. i.4 Gaoarit CFI? de inciircare

Gailaritul d9 libera trecere este coniurui geometric rransveisal limita, ir-.

interiorul caruia. afare de materiaiul rulant, nu irebuie si intre njci o parte a
constructiilor sau instalatiilcr fixe CF Spatiui rdmas iiber intre conturui
gabaritului de liber.d trecere gi a celu: Ce incercare trebuie sa permitd Cevteri
in exploatare, provocate de jocui Si Lrzura vehicuieicr, efectul supainelterii Si
fo4ei centrifuge necomfrensate, oscilariile aleatoare datorite suspensrel
elastice. abaterile cie la dimensiunile n.amaie ale ceii admise de no!"mele ae
intretinere CFR eic
一
２
 Fig. 1.5 Gabarit Ce iibere trecere pent!"u constructii

Pentru maginile de cale se va considera h mod acoperitor gaoariiui de

liberd trecere pe3tr-r cclnstrlrcti; :ql itistalatli vezi fig 1.5., pentru lucr6rile no
aeesi gaberji fiind spor i.

1.2,2. incadrarea magini!or de caie in curbe

Itrla$rnrle de cale iiiric previizute cu echipament tehnc!39i.. es:e

neceser a se siirCia ciln pii.rci de vede:e ai incadrarlt in gabarit gi in cazlJi
deplasdiii irr curbd. ?n acest caz, abateriis oe la gabaritul ma$inii din
aliniament poi fl spre interiorul curbei f' sau spre exterioi'ul acesteia fe. fig 1.6.
l ail aa1

Fi9 1 6 Abater‖ e maoin‖ de cale de la gabart:n cu「 b愚

22
 in fig. 1 6 a s-a rep;.ezentat abaterea spre interior fi. Coarda AB de
lungime i reprezrntd ai':-rpatamertul maFinii, iar L lungimea tctale Utilajul e6te
cu- osri sirnple- La Clstal.ia x de csia A abatarea este ClC2. Djn triunghiurile
BC1C2 !i CC1A retrlte
; {l-.r1,.. (1.1.)

unde R rep!'ezinte raza curbei

La mtjiocul cca!.dei abaterea va fi maximd fima, g! egale cu:

/ima、 (12)
岳

Slabiirrea a5aterii exterjoare fe se poate face dupe flg. 1.6.b Aceasta

se poate caicirla aa difer€ntd intre segmentele C3Cs gi CaCa. Rezulte:

;
., =1t 'l'1- (i 3.)
"--'.-ii
Penku r'= /c se obtine abaterea maxima:
\1 = ic)ic
協m ax= (14)
unde i. esie l!ngimea ccISclei.
Faptul cA fe nu se considei.A ciupe direclia radjaid se justificd prin ra;a
de curbrrA foane t'nare. in compafatie cu aniDatamentul.
P;rri'u utiiajele cu trghi!ri caicuiu! se face coniorm fig. 1.6.c. S-a
nota: :Lj i. amoatamentul boghiulu; gt cu fb abatarea spre interiCr a cenlruiui

RezLilia oenirJ aba:ai.ea rnaxime spie interici. expresia:

/ima、 =基 +1 (15)

Feniru acaia.ea sDre exterior, reiatia StabilitA pentru utilajele ci_r os;i
simple este accperlioare
Dacd ma?ira de cale are o constructie asimetrice, se va face
rationamentul de mai sus pentru consoia cea mai lungd. Exemplu ln acesi
sens srnt g!-inzile de lansare ale panourilor de caie.
Gabaritul de liberi lrecere CFR se refere ta po(iunile de linie in
aiiniament sau in cuibe cu raza de peste 4ooorn ln curbe cu raza sub 4OO0m
dimensiunile gabarjteior sunt sporite pe toatd inaltimea acestora, de o pa!.te gi
de aita a axei cdii ferate.
Pentru c6lcrriu! sporurilor de gabarrt in curbe la constrltctia caii, se
conside"ii un vagon de calcul cu ampatamentul gr lurgimea totale conform lig.
1.7

23
 Limnt gaba in alhEn.nl

F__1tw.
t-- 2_4

Fig. 1.7. Determinarea sDofuriicr de gebarit in curbe periiru vagonul cie calcul

Rezulte abatarea spre inter!or'

]"-._.,J'.:
t12
8P'
$i pentru cea spre exterio!':

/n =S, =Si
Abateriie Si $i Se se numesc sporui semllaiimii Eaba!'it,rlui
Considerand gi supraindltarea ceii in ourba, reralra spc:ului remil:t,n1ii
gaiia.iiulrj Ce!iiel
iti0rri,* ii i
J. = -\, . h:rnrl (1.6
---,(
)
:,
'in care.
R -. raza curbei in n
H'- indlt;mea deasupra nveiuli.ii superior al ginei pand la punctul
pentru tare se calculeaze sporL.rl in mr4
n - suprainaltarea g;ner exterioare. in mni:
e - distanta intre axele Sinelor (1500 mm).
Cu vaiorile S" Si Si date de relatia (i 6), se realizeazA majorarea
gabaritului in cui'be de cAtre constructor. Deci pentru maginile de cale
intereseaza diferenta lntre abaterile fe, fi gi sporurile S", Si. Considerand gi
jocul intre buza banda.iului gi gin6, pentru distante minime intre buzeie
bandajelor e (1410 mm) 9i letimea maxima in curba a ceii e (1470), se
obtine rin spor de cca. SC rnrn.

24
 Rezultd rniirimea cu care trebuie redusa latimea unei jumatati (je ut;laj
?n cuib6

△=ら ―Sε メ
■
.′
+△ ど (17)

1 2 3 Sarcina pe osie

Dupe categoria liniei, sarcina maxima pe osie se limiteazd la 220 kN pe

iinii princtpale, 170 kN la liniiie cje categoria a lt-A 9i 1SO kN ta tinii industriaie
t9i.
Daci se noteazd cuGs greltatea p54ii suspenCate a magrnii (in kg) :u
ceitrul de nase al DEdii sLrspenda.ie la celatait boghiu (ir", nr)
xs disianta de la
gi cu A amcatamenl!i (in rn). rezultd pentru un boghiu sarcina pi.

ら =三・ビ
望
= (13)
:ar pentru、 arcina pe osie:

ら =PZ・・
Gら
(19)
unde Gb este gre,rtatea boghiului, iar z este numarul de osii al boghiulrr:.
Valoarea date de reiatia (1.9) se comDara cu sarcina iimita pe osie per:iJ
riozitia de transcort. in pozitia de iucru:ehnolcgic, se adauge sporul Apn pe
boghiul spate gi respeciiv farS:

Σ暑 ×χ ,
‐1 -
島 ,=メ 11 101

喝 f=Σ 4-△鳥s (111)

,=1

unde Pr reprezinti fo{eie vedicale ce apar ir-r prceesul de lucru Ia nivelul

organului r. in kg $, xi este distanla organului 1 a boghiul fata, in m.
in pozitia de lucru teh.loiogic, vitezete fiinci reduse, in domeniui I 5 -
km/h sarcinile pe osie pot fi t'najorate. Astfei, la grinda de iansare a panourilor
cie cale UK 25:1 - 1.i sarc;na pe os e la lansare ajunge la 330 kN.
in consirucliile fe:-cviare, se mai evidentiaza 9i Darameir,l q,
iepre:entand sarcina pe un rn de caie:
σ
(112)
==T
unde G = G" + 2Gr este greulslss totald a uiilajului. iar L lungimea rnaglnii
mdsuratd intre feteie lampoanelor

25
1.2.4. comportarEa maqinilor de cale in curbe

La inscrierea in curbe a utilajelcr cu boghiuri, in principal datoritA fo(ei

centrifuge, ca gi a altor fo(e ce apar, dinke rotile boghirlrilor, una va aju'ge.
dup6 invingeraa forteior de frecare i'cati - $ina, cu buza bandajului roli! Ia
ciuperca ginei.
in flg. 1.8., s-a reprezentat un boghiu al rnaginii h curbd Se observd ci
mi9&rea sa se compune din o translatie il c rolalie, aceasta din urme
fecandu-se ln jurul centj'ului de iotire C. i13l
Centrul de rotire C se obtine ciucand perpendiculara din centrtli curbei
pe axa longitudinal5 a bcghiului La distanta 'a", se af!d direciia fo(ei laterale
tr

,C
. .CS
u)la

Frg. '1.i1 Fcrteie aciionand pe boghiu Fig. 1.9 Fo(ele actionand pe utilai 1n

ii, curbi curbe

Sarcrna vedicald pe o rcaE a boghiurui este iumetate din valoarea Po

determinati cu relatia (1.9), cu corecttJriie aduse cje relatiile (1 i0) 9i (1.11)
Componenia trai'tsversali pe caie date .i-' greutaiea suspendatS a
utilajului G"r este data de felatia:

Gsr -h
=ursinT=u.- (1.13.)
e

unde t este supraineliarea in curbd ciate de relatia:

, .,)
2L
fu=:'t (1.14
gR )

notandu-se cu e'ecailamentul Ce contact al rotilor cu Sinele, V viteza in m/s !l

R raza curbei 'in rn, iar @ este unghiui de inclinare tlansversale

Valorile lui h sunl limitate la valori de cca. 150 rnn'l

26
 O reiaria analiEa se obtine $ peniru ccmponenta boghiului G61.
Cornponeniele norn'tale pot f; consider,ate eEale cu suma G" + Go, av6nd in
vedere vaioarea rnic6 a unghixlui.
Fo4a aentrifuga a.e expresia cunoscuta

m r n'i 2
..
F =
".- -:L-p- (1.rc,
uncie ms D reprezrl.'ii masa pii!-tii sLtspendate, respectiv a boghiului.
Forta de van'i tru este datd de relatta
Fv,.^=Ar,.,\P (116)
unde F,n eete ana nirmaiA pe Cirectia vaniului, iar p presiunea vantului.
Ca vaicale de calcui prelintinat se poate consiciera p=500.
aoF.ponenta data de organul de lucru asupra pdrtii suspendate F.s gi
asupra coEhiLllui F"" depinde Oe realizarea constructive a maginii de oale
Rezu!td prniru folia lateralA Fr asupra unui boghiu expresia.

石∬十二、‐ら
尋 = `_G ・ ■ ι+ら b+島 ι―Gみ ′ (117)

unde r - i'lunarul boghiurllcr ma$inii.

Foia de frecare inte roate $i gine la rotirea boghiulL:i va F de foriia.
c - _ ,,,
(148)
unde !" estg caefioentui ia alunecare, cu vaiori de cca. C.25.
Fo(a Fi este apllcate in pufictul de ccntact i"oate - gini $t crie:riate pe
tangenta la t.a ecior a de rciire lit sens inveis ro rii. fig. I L
La ouncru re ccntact buza bandajului iotii - Sind apare !.eactiunea
Sinei R. Mdrimee acesteia se deterr,Ind ficand echilibrul fortelor actionar,j
asupra bcghiulur
Componentele dupa axa iongitudinaiS a maginli x gi transversat y ale
fo(eiorde lecare '/ct fi.
Fl=Frsina: Fj.= F., coto (1 19)

unde a - unghiul fo!'mat de axa icngitudinale a boghiului 9i raza vectoare

dusa din centrul de rotii.e C 1n punctul Ce contact roate - gina, cu valor!
determinals de functr:te trigDnometi,tce:
′ /み
Sin α =:i爾 +α
つ
COS α ==================

￨(:)2.(=+α )2
(120)

27
unde As este amoatamentui boghiul[ii, iar a distanla de ia centrul de greutaie
la centrul de rotire.
Similar se obtin expresiiie sentru functiile trigoncmetrice ale unghiuiui
β,reSpec,v componentele F」 ッ
Suma prolectl‖ or f。 ■elor dupd axa z conduce la expresial

2′
1-2Fr十 丹―Rs=0 (121)
iar suma mo!T-rentelor:
/,
,;, *2FJ. - _F_ . :=C
.

F, , !-L -1F."
-' : -')
t1.22.\
I 2
iniocuind expresiile forieicr se obtin dcua ecuatii cu doua cunoscute
Rs Si e. Marimea a este functie Ce Fl, A, v. F. Fr
Rezolvarea graflce se face folosind flg, 1 '10,

ミ泰 1
くⅢ^」

・
■■

F9 1 40 Valalaぃ うlm 11■ flぃ ole de ampataぃ enie

Cunoscand FI,iF` se determinさ distania a

Curba ` este pentru ampatament Ao de ,300, curba 2 pentru 2100,
curba 3 pentru 2400,curOa 4 petttru 2700 0,curba 5 pentru 5000 m
ApOl,din grancul supe「 。
「 se determina reactiunea,inei Rs
Aceasta react une se Va deternina pentru boghiul fat首 ,I pentru cel
spate pentru diferite vteze de mers ,i diterite curbe. oblinandu_se
comportarea dinamica a ma,in‖
lvraloarea deteri●
inata pentru fOrta Rs perrnite efectuarea calculelor de
d"nensionare pentru ma9ina de cale respectvら ,i verfcarea stab‖ itatil la
alunecare rn curbぅ

28
1.2.5. Stabilitatea masinilor de cale

'1.2.5.1. Stabilitatea la aiunecare

Reactiuxea ginei Rs va act;ona asupra rotii, determinand alunecarea pe

poftiunea de unEhi aflg 1 .1 1 . r54l
Scriind ecuala de echi rbru rezJlta
R.,,<P,.tgirt-p) (1.23.)

Cceficientui .ie frecare 4 are valori de 0,2 - 0,3.

Rationarnenlui se face simiiar pe portiunea buzei rotii, a cerei fat5 d9
contact se gdseste su"h unghiui /, fata ie axa csiei Si avand valori de 60" -
80". in anexa ni. 3 €sie recat proiiiul bandajLrlui rotii.

Rrl < P,tsi,i a) t1 ,l\

La rnsteialu! rLriant circuland cu viteza de transport, raportul RrrlF, se

lirniieazd la i 25.
Daca se consiciera $i reactiunea pJ ce revine celeitalte roti de oe osie,
ace6sta fiincj de obicei mai mica decat P,, retatia pentru forta de sccatere a
u{lajuiui de pe Sina Ra," devinel

.≦ ηrlβ ―ψl,′ =う
ヽコ :
(r.25.)

I
ln
i'
i

Fig. 1 11. Scherna fortelor actionand asupra rotii

29
1,2.5.2, Stabilitatea la resturna.e

Aceasta se determind pentru pozitia gi viteza de transport la deplasare

ln curbe, vant nefavorabil gi alti factorl ce pot periclita stabilitatea, fig. 1.12.
Stabilind rezultanta tutuioi fo(eiDr R asupra magjnii, aceasta va
actiona la distanta r de axa ciii. Dacd rezultanta se gEseqte li"r interiofl.rl
poligonului de sprrlin, deci r<1, magina este siabilS. Coeficientul de
stabilitate k":

r, = ^ (1 26.)

Se reccmandd pe;ltru ks valori sl.rpericare lui 1,15

Fig. 1.12. Schema fo(eior pentrLr calculul de stabilirate

Notanc cu P... ieacliunlie lrneior dreapta gi stanga. expresra p€r i-u

aoencientLl de srabiiitate devine

4=考 i・ (127)

La ma$inile de caie siabilitatea se verifice gi la deplasarea cu vii€ze

nule in curbii cu supralneilarea maximS. Componentele date de vent.
echipament. deformatiile eiastice ale ccnstiuctiei se considere in sens
defeyorabit, spre interiorlri caii.
Stabilitatea se calculeaze separat pentru pozitra de lucru tehnologic. cu
echipamentele in poziiia de lucru 9i separat pentru etapele de desfacere -
strengere echipament.
Se calculeazd momentele de stabilitate Ms gi momentele de resturnare
M,. coeficientui de stabilitate in pozitie de lucru k, filnd dat de relatia:

府=L (128)
鉾
つ０
︵︶
 Pentru coeficientui kr se recon"ande valori superloare lui 3 nu din
ccnditia cie resiurna.e, ci pentru a se evita urcarea rctii ceiei mai descercate
cu buza pe Sine Sl ieraierea.
Fanomenel6 aLr cara6ie: cinamjc date cle oscilatiile elastice aie
echipamentullri 9i aie Lr'!!lajului. ca si de hsarile elastics ale caii, modifica atet
valonle sarcinilor vedicaie, cat gi bralui acestora. De aceea, este necesar ca
furclie de solutia constructi\./d acooiata pentru uiiiaj sd se efectueze studiul
dinamic 9i s5 se amendeze cu corectiile necesare relatiile pentru coeficientii
de stab;i;iate.
Fenomenele cu caracler dinamic care apar, neputand fi stapanlte in
totalitate. la elaocrarea de uiiiaje noi este obligatorie verificarea experimentaiS
a siabilite:rr.

1.2.6. Rezistenla la deplasare

La ieoiasaiea ,-na;inilor de cale, se distinge o rezrsiente la rners a

utilelului W" qi o rezistente datd de echipamentur de lucru W.
Rezistenta Vy'. este Cat6 de relatia:
″t=4.(`ル 〔
N〕 (1.29 )

unde r! este rezistenla specifica ia meis gi cu greutatea utilajului.

Calcuii.rl cornoori6 aplicarea de relatii functie de felul actiondrii numdrui
de bcghi!ri. carosare etc. /64/, aproximativ, calc:rtul se poate face asifel:
「 =;:ト ー71-″ l lNl (1.30.)
'し

unde:
W. - rezisrenta la rne;'s a utiiajr.ir,Jr in aiiniarnent;
!!p - fez sienta daioriii deciiviidiii liniei;
W" - iez;s::.:a dalo.r:i cJrDe'or.
Rezistenta Wo. numita gt "rezistenta ia rulare", se compune dir
rezistenia datonte f:ecariior in lagEie, rezistenta daiorita rostogolirii rotri pe
9ine, datorite alunec6rii rotii pe Sina provocat5 de coniciiatea candajelor,
inegalitatea diarnetrelcr gi nnigcdrii periurbatorii de gerpuire, legdnarg gi
galopare, rezistenta datoritS gocurilor care se produc intre aparatul de ruiare
9i caie 9i o serie de factcri iegati de reaiizarea constructive a utilajului gi a cdil
De aceea, se folcsesc relalii empirice siabilite pe baza mesurdto!'ijcr in
laborator sau in exploatare. Rezistenta yy'o se determine cu relatia:
ro = r,
'G, [N] (1.31.)

unde, pentru rezistenta specificd rc, se poate considera ln cazul malinilcr

aulopropL,isaie
ヽ 一一

ro = 2,-1+ C,0-]5I'+ 0.0002tr':

31
ヽ
ノlind viteza de deplasare, ,n krr′ h iar in cazul celor tractate fe cu 「olat a
(132)ne blosind graFicul din fic1 1 1 3.stab‖ t pentru trenuri de marfa

８ ７ ′ ‘ イ ３ ２ ′
tlth

Fig. 1 .13. Rezisienta specrircd ia nners in aliniament ii palier

Deniiu ilenuri de maife

Rezrsienla datorite panlei Wp, avend in vedere c; unghiuriie sunt rnlci

(e<2" - 3"'), se poate calcula cu relatia
VP=,xG″ IN〕 (133)
unde leste decljvitatea (exprimatd in %o). Se va considera semnul (+) cjace se
circule in rampe 9i semnul C) dac6 magina circule ?r pantA.
Rezisterte datofitd curbeio!'yJ: se aaicuieaze cu relalia:
!l'c -. r^ x G,, (134)
unde rc esie rezisienta speaiicd ia me.s 1r curbe; aceasta se cietermind cu
formulele llrr Racki, finctie de raza ci.rrlel. Valorile cele mai mari, pentiu R <
●00m.se obェ ●●C relai al

500 1 ■￨
(135a)
・ R30 Lぎ J
,:
ヽ一

650
が

'" (135b)
R - 55
pentruR>300.
Pe langa aceste !'ezistente considerate principale. mai apare rezisienta
la mers incidentale, ccmpusd din ieziste:'ria la dernarale, rezistenta provccate
de vant, cea provocate de temperaturile joase gr cea data de tuneluri. CalculLri
acestora este cu deosebire rn]Dortant i;i cazul convoaielor de vehicuie
ferovlare

Rezistenia speclicな a mers va n de fOrma

=も ■セ
ら f■ (136)
1恭 ￨

32
 Cu valoarea calculatS pentru Wu gi considerand viteza de transport Vl
ln km/h, se calculeazd puteiea necesare pentru actionare la transport Nr:

鳩=締 剛 (137)

unde ryd este randamentul tiaitsmisiei la rotile motcare.

Atunci cenC utiiaiul se deplaseazd avand echipamentul in pozitie de
lucru, cu t/iteza de lucru V in km,/h, se mai adauge rezistenta tehnologica
speciUce fiecarui echioament W,. Puterea necesard pentru deplasare se
determine cu reiaiia;

ご鴇ぷ半LI明 (`38)

“
in acest caz pentru determinarea puteril instalate, se va adё uga la
valoarea lu,N:,l puterea necesa「 うpentru actionarea echipamentelor de lucru
Ne,↑ n inal oomp‐drandu‐ se Nt cu surna NI+Ne,i adOptandu_se valoarea cea
mai mare

12,7.Parametrii tehnolo91Ci

in constrし 。
la ma,1い 。 「 de cale, este necesar sう se tinう Seama de o
serle de parametr sl reglementう r stab‖ ite pr n irstructi de Cale feratl Se
indicう ln con缶 oレ are unele din aceste preveden, 「ecOmandandu_se
coneu噴 ●rea● strucu‖ Or specrce Ope“ ,o,pe Care le mecan zeazう u‖ alul
reso● ●:マ ′
25 30′
● Planり l de referinta al cal se materia zeazi prin i首 「u,i planta、 ↑
ぃ
りlin lung,pe banchete,distanta aceStOra la fala
dreptじ l klometraltllui din prof‖
lnterioara a ciuperc, ,inei celei mal apropiate llnd de 1700 mnl Nivelul
●lupo「 cll ne co ncde cu ce alcapu u iさ ruoulu Taru,l ajutう ton sunt planta摯
la 20-25m.larin c、 ,lbele de racordare siin curbele c1loula「 e din 10 1n 10 rr
196, 100]
● La ciuru re se ridioう oalea↑ n fata lη a,inn de ciuruit§ i se lxeazう la
nivel prin buratta provizor e din 4↑ 喩4 traverse Ridicarea se face fata de de
capultarusulul de nivel cu cota hi

h= ht - (.h,,t
- 6C) Imml 39)
unde: “
hb - grosr!'nea straiului de piatra spartd Ce trebuie realizat sub talDa
ti'aveiseil
hm - adancimea de lucru a maginii de ciuruit (grosimea traversei
frontale + spatiul liber pane la traversd).
Marlmea h se mesoa:5 Ce la capatui tarugului 'in jos, dac6 rezulte
p0zitive 9i in sus dace rezultA negatlva.
つ０
＾
‘
 Stratui de nisip sau pietrig neciuruit de sub stratul de piatrd sparta este
interzis a fi afectat.
. Racordarea la nivei a iiriei pe care s-a ciuruit ba;astul cu linia pe
care nu s-a ciuruii se realizeaz5 pi'in ridicarea lin;ei care a rimas maijos
Racordarea la nivel in profii in lung, penku vitezi mai mare de 40 i(mlh
se face pe o lunEime mai mare sau cel putln ggald cu:
ι =5△ Йx/ma、 Imi (140)
ln care

L-lungimea raco「 dう 百i.ln mi

Δみ‐dife"nta de tnう に
,me d ntre‖ n a curu餞 う,i cea necturulと ,↑ n rri
Vmax― viteza nnaximd de c icu ale.in km/h
cand se circulう cu restrict a de vlに ztt de 40 km′ h ,i mai micさ
lunglmea de racordare va r‐ mal いare sau cei putin egali cu ι =200△ 力 .

adica cu↑ nchnarea de cel mut5 mm/m

inc narea unui fr de ,ina fata de celぅ lalt, adicう lno‖ narea rampel
supraina“ な r・ ai mare de 2.5
=,nu trebtt
mm′ m,atat pentru e stt ne
a‖ niamente ma rnare
cat,I pent「 deu l17400,adicう
cuibe
c Prsma de ba asi dupa trtretnere, trebule sな aibう ￨う 11lnea de cel
putin 200 mm la capetele traverselor,cu taluzul avttnd↑ nchnarea cel mult l,1
si spal口 i dintre traverse sa ne mp ut cel puln,umatate d n inう 、mea
■
traversel
e strangerea tiroanel。 「 se face corespunzator unui moment Oe
strangere de 24 daN=
Pe poⅢ lurtea unde s― au scos partial tirOanele de la travesele rele
pentru a l↑ oloctlite,se c,rc口 ￨lcし restrici,a de vtezゑ de 30 knn/h
e La buralu1 1れ ■,a se ld ca ce mut cu 60 mm Buralu ISe executう
numa:cu vizare sau controlatla,こ「uoll de nivet
Buraui l al traverselor ctl ma,Ina de burat se execttta cu douぅ oobo「 ari
,l dOuう Strangeri ale clocaぃ olor la trave「 sele din panoし ,icし patru coborar si
patru strangeri ale ciocanelorla traversele de la loante
● La riparea l,deplasarea lateralな a liniei trebule sう fle maxlm 50 mm
Riparea l se executa concOm‖ ant cu buraり I Sau imediat dupё buralu l,in
aceeas1 21

・ Duptt buralul i,￨「 iparea l.lnia trebule adusl la nive1 01la po21lie in
plan in imitele tole「 antelor admise in exploatare pentru viteza de circulat e
mai mare de 50 k“ /h(restHCtia de vに eza se amelloreazう la 70 km′ n)

・ Buralu‖ se executう du■ 2● 峰 de h buralJ I゛ 百parea t,ma

ridlcandu‐ se n,ax 40 mm Se executう fbrう vlzare, cu o slngura cobOrare si
strangere a clocanelor la traverse,cu exceptia ioantelo「 unde se efectueazう
douё coborari,idouゑ strangeri

34
 . Ripajul !l se execut, concorfiitanr sau irnediat dupe burajui ll. iinia
deplasandu-se,ale-a: max. 3C ntm.
. Burajul lll se execute dupd scurgerea unui trafic de 500.000 tone,
iar pe Iniile slab circuiate dupe rTrax. 30 zile.
Linra se ridicd r1ax. 20 r,.lm. Se efectueaza o singurd coborAre 9i
strangere, cu exceptia jc)antelor r.tnde nur6r.ul operatiilor va fl dublu.
. Ripaj'ri ilt se execut6 concomitant sau imediat dupa burajul l, linia
cieolasandu-se iarerai max 15 mm
DacA linia se gase$ie in tolerantete admise, se ridic; restrictia de
viteza de 70 km/h. circulendu-se cu viieza stabiitta.
. Ridicarea maxiritA intr-o reprize a cdi' cu ma$ina de burat e de 70
rnm, iai cu vinailriie sau rnaginile de r|cjrcai de 150 mm.
. Toierante adn ise.
La nivel:
=3 :nm.
La ecaia.'nent:

a) la consl.uciii gi refactii de lin :u mateflal nau.

+4m lr)te da
'1435 ri.m + supratE!.gire)l
- 1mm

b) Ia construcii! $i refactii de linii cu material semibun, precum $r ia

reparairi ceriodice - 5mm

*------: (fale de 1435 mm *
' - 3ntnt
slprardrg rer

c) ia liniiie in exDloatare, 1n functie de viteza maxima de crr.ulatie

(v):
1,>120そ 7″ ′
Й
む鶴mm."γ a計
輩鴛← "→
■≦12● 力・￨カ …
■ 5de 735 mm+"卿 計
2・

型
― ,″ ′″
"■
Ⅳοrai
ヽ
/alor‖ e de mai sus trebtlie sё se ,ntindな uniFOrln,cu o var atie de
l mm/m a ln‖ e no ,i cele refacuOnate, ind ttrent oe starea
lmaterialulut, la「 in exp10atare aceasta vaaatie poate n de 2 mr/F
11001
P02'1'a linlel in plan↑ n a niamenttrebule sd fe fara cOtur
o Panourile de cale la refacte au lungin de max 30,η Panourile de
cu 3 macarae
l:還 lletransponacudOuamacarabpo"J,arceb mJ lun」
面
にde cao se va asgけ a spⅢ J
bσ dぎ 30m¶ tだ :宙 ∫
ξ幌∫
:t轟 ]に
´
０
 CAPITOLUL II

MA9INI PENTRU CURATIREA PRISMEI DE BALAST

PRIN CIURUIRE

2.1. Conditii impuse prismei de baiast

Prisma de balast constituie unul dintre principalii factori de asigurarea a

stabilitetii caii ferate a sigurantei circulatiei 9i a economicltSlii, lucru ob{inut
prin cregterea vitezei sau a sarcinii Totodati apa, inanlicul numaiui unu al
cdilor de comunicaiie, a caru: aciiune distructiva este accelerate de inghet,
pcate fi drenate numai printi'-c pi'ismd c,.r granuiatle corect5 i99l
Prisrna de balast asigure transmiterea 9i repartizarea sarciniior intre
materialui rulant 9i patul cdii. ca gi rezistenta iaterala la sarcinile alaatoare
transversale. De asemenea, constituie tactorul cheie in coreciarea periodlce a
geometriei. elemeni care a Ceterminai mentlnerea actuaiei suprastructuri a
cAii pe per,oada ultimei sute cie ani
Pentru asigurarea acesior functii pl'isma de balast trebuie sd aibe
urmetoareie caracteristici:
. inaltrmea prisnrei sa fie suflcienta Pentru repartizarea sarciniior
Aceasta prevedere are impodante deosebite in cazui traverselor
de beton.

Fig. 2.1 . Distribulia sarcinilor pe Patul ciii pentru diferite grosimi ale stratului
de baiast

Piatra spafta sd rsspecte granuiometria prescrisa, in Frile

europene, de obicei aceasta se incadreazi in intervalul 35 - 65
mm; 'in cele americane, este ceva mai redusd. Paftlculele fine

36
 reduc frecarea lntre pietre gi ca atare coeficientul de frecare
jnterloard. Aceasta afecreaze atat elasticitatea cat gi durabilitatea
ceii. Partile fine reduc de asemenea posibilitatea de drenare a
apei 9i de aerisire a prismei, in special dupa ploi. Creste totodata
astfel pericolui de inghel in anotimpul rece.
Forma rorundd cu dimensiuni aproape egale este dezavantajoasd.
6ea paraielipipedicA fiinci de preferat din aceleagi considerente de
frecare intericare.
Balastul trebuie sd aiba o rezistentd bune la abraziune gi, de
asemenea, rezistentS mecanicA la gocuri. Balastul rezistent gi cu
granulometrie corecte asigure cea mai mare rezistenti laterale
Pentru asigurarea srabilttdtii iaterale, intervalul dintre traverse 9i
capeteie acestora trebuie balasrate [12]

Limha planurllot dc presiune

Suprafala d. presiune

Fig 2 2 Distiibutie sarcinti pe osie Ja nivelul patului ceii

Patul cAil este necesar a indeplini urrnetoarele conditii:

Sd aib, o .ezistente mecanice suficient6 pentru a putea asigura
distr-ibutia sarclnilor preluate de la balast, fig. 2.2.
La solurile slabe este necesar un substrat, sau se folosesc, mai nou,
gectextile misuri neapdrai a fi luate in cazul liniilor noi cu paranetri
superiori.
Sd asigure scurgerea apei. Tn acesi scop,, se adoptA urmatoarele
mesuri: inclinarea letei patuiui cu 4 - 5o/o (1.25 pAna ta 1:20) 9i
iriveiarea acestuia. Patul trebuie sa fie impermeabjl, pentru a prevenj
inundarea in adancime gi se corrstituae un element de protectie
impotriva geruiur.
り０
 Sub trafic Ai sub acliunea agenlilor atmosterici. orisrne Ce baiast se
colmateaz6, igi rnodificd granulornetria, in sensul reducerai dirnensiunilor, apar
substante de adaos cu dimensiuni mici, rezultate din traficul cu minereurl
pulberi sau aduse de vani. in acest caz, pr,sma de balast nu-9i mai poate
lndeplini fun;tille sate.
Sunt sirace studiile care sa exprime cbiecliv. prin dependei'lle
functionale, momentui cand prisna de balast 9i-a pierdut proprietatiie Caloriia
colmatdrii gi este necesara curat!ree.
ln ceea ce priveqte stabilirea fiomentului oplim cand prisma de balast
lrebuie curetate, ca urmare a -ctudiilor efectuate de unele administratii
feroviare Si de organisme de cercetare ale Uniunii lnternationale a Ceilor
Ferate, s-a propus urm;tc:'ui ciitefiu:
,paiastul unei lini poate fi curSlat sau reinnoit cend cantitatea de
elemenle fine, delerminafi prin ciuruire, folostnc site cu gAuri pdtrare cie 22,4
mm, atinge valoarea de 30 % din Ercuiate gi mal muit".
Ultimele reglementdri ale C F R prev6d u:'rn6toarele criterii de
diagnoza a prismei de baiastl
- tand gradul de coimatare este intre 31 - 45 yo, se intervine prrn
Jiuruirea grismei in puncte;
- cand gradu ce cclmalare este 'intie 45 - 60 o./,, se recornandd
efectuarea de lucriii ln cacrul 'intretinerii la ranc a cdii;
- cand gradui de colmaiare depSgegte 60 %, este necesai-a refactis
prisr:rei de baiast.
Recent, studii gi cercetaii efectuate in cadrui unor crganisme eurcpene
gi-au prcprrs o evaiLare modern5 a cornportarii c5,i clasice balastate,
destinata iiriilar Ce n'rare vlteza.
in acest scop, se Lirn'ieresc cateva directii principaie .le evaltlarei
- elaborarea unui model teoretic al baiastuluii
- rjeeJcltarea unui mciel gicbal. in vede!'ea prevenirii deteiiorerir linier
balastate;
- elaborarea gi dezvoltarea Lrnor nol metodologi privind tehnica
mesuretorilor;
- contopirea uiior tiouri de vehicuie cu modelul de cale ink-un rnodel
unifieat ds interactiune dinamica intre vehicul 9i linie;
- monitorizarea ceii de pe vef!icul Si monitorizarea vehiculelor de 1a

puncte fixe aie liniei.

Aspectele tehnice prrrnare ale studiilor se bazeaze pe faptul ce energia
dezvoltate dupa circrrlatia trenurilor este absorbite in parte de iinie gi in mod
special in patul cdii, intr-un mod ireversibil, Evolutia fizica a balastului 9i a
ansamblului ceii se traduce prin alterarea aptitudinii de a mentine calitdtile
geometrice ale liniei, ceea ce, ln sens invers, accentueazi defectele de
georneti'ie, care constituie de asemenea surse de excitatii ale materialului
rulant.

38
 Nu:nerul !'idicat de studli, bazate pe calculul elementelor flnite sau pe
teorirle rnecanicii solurilor, n-a putut elimina diflcultdtile de fenomene logice a
modului de comportare a prismei de balast in cale. Ete se iovesc adesea de
insufic,enia sau rredecvarea legilor mediilor continui granuiare, caie se oot
asirnila prisrxeior de halasl
Tn acest sens s-a pus intrebarea: balastlri este un mediu fluid sau un

R.lspi:nsul modern fl constituie faptul ci balasiul este un rnediu

granular specific gi, fn mod sigur, diferenliai fatd de alte medii, trebuind sA se
aibe in vedere grosimea patului caii sub traverse, alcetuit dintr-un numer finii
de granJre.
ir: acest sens, a fcst pus in evidenta fenomenul "curgerii balastului", de
la o anLmitd cr"egtere a frecvenlei organetor de iucru ale burezelor, aga cul
se va vedea ia capitolul privind compactarea orismei de balast
ln acest domeniu ai prismeior de balast, se agteapt5 un aport teorettc
pe care l-ar puiea adiJce noile teorii ale flzicii fractale, o discipline receni
elaboiata oe ra:emai.cien, $r fizicient.

2.2. Metode de cur5lire a prismei de balast

Curdiirea orismei de baiasi nu este posibiid pe ioc, in cate. Este

necesare scarifica.ea excavarea, ridicarea, sotarea Si repunerea in cale ?
fractiunii corespunzetoare
Primul siocedeli 9i cei ,.nal larg fol,..sit privegte intreaga p!.isrne cet de-
al doiiea keteaza numal balastui cie la capatul traverselor.
Cei-intele pentru sisternele'-naginii de curetat prisma de balast priir
ciuruire, numire mai pe scu.ri gi magina de ciurui! Dalast. sunt urmAtoarele
EchipllneEul de scaiiflcaie - excavare - ridicare (Rg. 2.3,):

39
 Fig 2 3 EchiPamentul de exoavare

realizarea unei ssctiuni $i a nivelu,r: paturui ceii in mod

corespunzato' c- saoele rarelare prerezuie il aces: scop. ru
poate fi folos t numai un lani exca./ator, tiirtc i']ecesare 9i o gnndS in

realizarsa profiluiur in l!ng al paluiui: sceasla lnplice un sistem de

mesura Si comand, pentru rezolyarea multurnltoare a problemei;
evacuarea balastulul de pe intreaga latirne a ceii, posibiiiiiiile de
ldrgire a echipameniului constituie o optiune fevorab!la,
adancirnea rnaxi!'nd Ce excavare sa atingd cca. i m ceea ce
pern'rite $i iiJcrui in curbele cu sLrprainditare maxii16. fig 2.4.,

Fig. 2.4. Adancimea de excavare ia calea supraineltata

40
 - Der'rtru cazurile .anci ia iniretinerile anterioare calea nu s-a curetat
p!-rn ciuruire, ci numai s-a ridicat gi balastat, adancimea de
excavare propusa este de asemenea mai mare,
- riosrbiiiiatea lLrcrui:..ii in zone puternia colmatate;
- luc!-u! ir-r zone cu obstacole sub cale, unde de obicei lantui
exca\/a':cilllui trebUie dernoniat

esbiseredui-de rols€
- obtinerea Lrnei granulometrir conform prevederilor.
.in
acest scoo, c;iJi'ui este Drevdzui cu 3 site cu dimensiuni de cca.
90 r 90, 65 v 65 3C r 30 mrn2
- posrbillta(ea cj€ evacuare a fracliunii metunte li repunere in cale a
ceiei ccraspunzdtoare
- producli.riiate speciflcd ridicate, avand in vedere dimensiunile linr:ti
impuse oe gabaritele ciiii ferate. in acest sens, alegerea tipului de
ciur (de obrcei inertia!). a directiei oscilatiilor (circulare sau dirUate),
a amplitucjtnri gr frecventet proprii ir a ceiei de excitatie Si a
parameiriior sitelor sunt irnportante:
. Dosicrlliatea lucr!lu in curb,; in acest scop, silele se incline pe.trLj
c:izonta ltate cu i'lecanisme meic - roate meicat6 sau cii!r.cr.l

Se poate folosr gi rnetoda i'epunerii in caie a balastului nou. ciur.,ii

nerlind in acesi aaz foiosrt.

Ech pamentu de repunere ba astin ca e

‐ repanizarea balastului pe int「 eaga lう
t re dorta in stratul necesar
aceasta se poate reahza fie prln pendularea lmanualう a
transportoarelor de repunere, ne prn miocarea at.tomatう a
acestora:
― rea‖ zarea suorabalastarn dupう o parabolと de catre transpo● Oareie
de repunere balast
― refacerea prismei de balast prn repunerea u■ ei canttat in fatョ
boghlului posterior al masin‖ §i a altei canttё !i de piattt sparta
rnediat ё■pa traversa po■ lant excaVator

Echioamentul de e‖ rninatt a fraclun"marunte

‐dヤ リ
a「 ea spre sensul de deplasare al ma,nia f「 aclunl marunte in
scopul ev tこ ri colmatう ri accioentale a cう I curtttatel dacね aceasta cade
pe cale,este or cum preluaib de sistemり l de Cur1lire al ma,inl:
_ posib‖ tatea evacuar‖ lateral (de ObiCel unghiuri 2 × 70° ) sau
long tudinal↑ n alt vehicul feroviar

44
Productivitatea
- cat mai mare, utilajul lucrand in inchjdere de iiniei eva!uarea se face in
li cale/h m3lh sau vh:
- Iipunie uzuale ce ma9,nr le c.Lruit au proCij:: vlta! te'Fl:e de cca 'i50
.n3lh $, p'odLr:I vitatr ieale de 3ca. 200 m',/:.
- fazele de montare - demcntare a traverse rnobile 9i a lantulul
excavator reduc mult din procjuctivitatea tehnic;;
- in prezent. se tinde spre cifre de 650 m3/h - 8OO m3ih 9i chiar peste
i000 rn"ih [94].

2.3. Construclie Si functionare

Tn ceie ce u!'meaza se Prezintd diferite tipuri de maqini de curatal

prisma de balast prin ciur,rire pentru inireaga ldtime a c5ii. In finai, se iraieazd
magini!e penlru curetat pnsma la capatul traverselor.
Schema de principiu a rnel magini de curetat intreaga ldtime a ceii esie
iedate in fig. 2.5.

Frg. 2.5. Schema maqinii de curdtal prisma de balast prin ciuruil'e

Pe gasiui 1 este dispus iantui excevator 2 deplasabil in igheaburi.

Aceasta se pozitioneaze cu ajutorul cilindrllor hidraulici 4 9i 5. Lantui
excavator trece pesie rciele de deviere 6 9i este antrenat de cetre roille
stelate 7, actionate cie r4otorul 8 prin intermeciul reductol'tllui 9, intinderea
lantului realizandu-se cu sistemul 10. La partea inferioard a lantuiui
excavator, prinderea celor doua jgheaburi se realizeaz6 prin traverse 1i.
manevrate cu macaraua 12. La unele construclii, intinderea lantuiui
excavator se face cu ciiindrul hidrauiic 13. Maierlalul ridicat aiunge pe
ciurul 14 antrenat in mi$care de oscilatie de c5lre arborele excentric 15
Ciuru! sprijinA pe elernentele elastice'16, care, la randul lor. reazeme pe
rama 17 incrinabiia in curbd, folosind mecanismul 18. Fractiunea mrruntS
ajunge pe ifansportorul 19. La unela constructii, mai este prevdzut un
transportor evacuare marunt inspre partea posterioara a maiii-rii, 20

42
Transportorul 1 9 este rreva2■ t Cu ,alnia fixa 21, iar transponorul pivotant
22 cu palnia rOttoare 23 Tronsonu:de va「 (24 pOate F strabぅ tut in poz、 la
venical益 la transpcrt

/ite2a benZ,pivotante aunge Fai mare cu cca 50/O decat cea a benz
｀
lxe unghi・ l de rOtlre al benzl se alege pana la 2 ×70° , reaHzandじ _se
indepaに area matela t,￨口 ￨￨● ●ca 6.5,,de axa cう ￨
Matena ui de 9ranじ lale cOrespunzatOa「 e este d“ 苺at cu alatorJ
serlョ rulu1 25.le direct,n cale,fie pe t「 ansponoarele taterale 26
Deplasarea laterala a transportoarelo「 26 se face prin pivotare OI
deplasare pe prof‖ ulrabatab 27
1カ a,ina mal poate fl echip‐ata cu nivelatoru1 28 ,i cu dispozitivul de
rdicare 29 Acesta din urmう oermite ndicarea cユ
Ci, CCa 100 rn u,■ rl● 1 1● cr口 l acestuia Daca ut‖",n alul
zona nu are echipameni
lantulut excavator
pentru ridicare. este recesa「 う lolosrea unei ma,inl auxHiare indiviOuale
pentru‖ dl● area cう n fata ut au・
",aceasta urmand a ucra a 10-15m↑
Cabl,a de comand首 30 este dispusさ ↑ n zona de lucru Agregatul de
foⅢ う34, fo「 m31 di■ mctor generato「 ,i g「 口p de pompare se ana dispus pe
acelasl sasiu Dupa ciuru re. este ob‖ gatorie efectuarea operat o「 de
corectare a 9eometriei si burare a cal
Probleme deoseb te ridlcう lantul exCavetor, soHcitOrre ,i uzarea F,]d
mporante un deta u aliantulul eSte reprezentat,n奮 9 26

Fig. 2.6. Lant excavator - detaliu

Zalele cupe pentru sapare 1 sunt artcuiate la zalele de leg;tura prin

intermediul bolturilor 3. Deplasarea acestora es:e impiedicati cu ajutorui
guruburilor de asigurare 4, efortul de sapare fiind transmis zalei de legetura
prin intermadiul umarului 5. Pentru afanare este prevezut dintele de
scariflcare 6, asigurat cu 9tiftul 7. Zalele de sapare au formd in aripe de
fluture, cu scobiture peniru (ealizarea efectului de cupe qi sunt realizate din
otel menganos.

43
 Propulsia utilajului se face cu ajutcrui a doui motoare electrice cie
curent continuu, transmisia miqcdrii realizandu-se prin reductor, cardanic gi
atac la osii. Viteza de lucru variaza ir iimite largi, de la 50 la cca. 500 rn/h h
functie de rezistenta opuse la excavare. Aceaste solutie constructive d:rce la
obtinerea unor utilaje greie de cca. 100 t, de dimensiuni mari, cca. 25 - 30 m
lungime.
Tipul maginA de cluruit Rft452 este elaborat Ce cdtre firma Plasser &
Theurer gi .ealizeaze o productiviiate 0e 42C or31h

Fig. 2.7. Magina de cluruit RM62

Ma$ina este Drevbzutd cu;n ciur avand suprafaia mAnta !r cL

posicilitatea cozllicnarli ln clrbe regiarea La dlslanta a adancimii de sSpate
foicsind ci!indrir nioraulici tr"anspci'ioare Ce iepLrnere a balastului in caie cu
osciiatie automata 9i alte faciliriti.

Fig 2.8. Lantul excavator

Viteza lanlului excavator a fcsi cresc,rid Ia 3 m/s, adancimea de sdpare

variaza intre 200 mm sub talpa inferioarS a t!'aversei pane ia i00C mm slb

44
nivelul superior al s itei. Frecare raclet de excavare esle prevdzut cu doui
Cegete de scarrflcare

Fig. 2.9. Sistei-nui de pozitionare al iantului excavato.

Evacuaiea l11eterlalulur nidrunt se poate face fie pe acostament, lle ia

lungul tref!l!i!. li]crrcand panii ia zece vagoane Se iolcsegte in acest scop
un autodunpef Ce 1 2 rnl
・
ヽ一
一・
一

Fig. 2.10. Ciurul pentru scrtare

Tipui Ce nrasind de ciuruit RM63 aduce o serie de pedectionel cum ar

flr ridicarea $r i'iparea cAii, nivelarea balastuiul pcsibilitali de mesurare. De
asernenea, se poate descerca fractiunea mdrunte in ambele sensuri aie
maginii. inclinarea ciurului in curbe se poate face cu valori p6ni ra 180 mm.
Cre$terea puterii instalate gi redimensionarea agregatelor a dus la atingerea
uner proCuctivitdti de pena Ia 650 m'/1"

45
 Fig 2 1l Sistemul de ld care,Ilpare ai masinI RM62

Tipul de ma,ina de ciurtlt Rヽ 1 76 0HR afostっ rOiectatら pentru condⅢ Ⅲ

grele de lucru,l pentru c益 お
e moderne de rare vitezう Crcsterea putertt de
aCtiOnare a lantului excavato「 la 163 kヽ ￨′
sl elaborarea uno「 noi constru● 11
pentru ciur permit cre,terea vitezei de avans,I↑ n prisme colmatatt Se pot
curttta,i aparatele de cale prin marrea latim‖ traversei inferioare
Ut‖ aul este echipat cu sistem de rdicare a cё 百, ceea ce permite
reducerea adancim‖ de sbpare A Fost prevazut un dispozitiv de depunere a
nisipului pe patt.Icう ‖,pentru rea 二a「 ea substratului
Confortul conducator‖ Or s_a rea zat prn elaborarea modernう a celor
douう cabine ,i nasur de insono「 lzare a acestora, nivelul zgomotulol
nedepё ,ind 80 dB Actonarea este ,rl intregirne hidrau‖ oさ , u,urand
deservirea,￨↑ ntrelinerea
Ma,ina poate drcula in convo FeЮ v ar. sagり l rezistand la fOⅢ a
long tudinall de 2000 kN

」
d晰 Ju恕∬:f7制 践IRξ ξ慇忠よ lξ ら10f電 滋T邸 ￡ :∬:摯 :
barelo「 sne Or evた う↑
nfundarea
acestora D「 tarea mateHalu u rezuLat d n
「晶滝ζ 釘de dま b¨ ea¨ Ona
驚L[ri慧盟t祀 亀
慇 温 ::∫ニ ギlSe咸 “
Ma,ina permite curこ !irea prin cluruire tn zona maca2e10r far益
demontarea acestora Prin intercalarea de tronsoane de 500 mrr se poate

46
mari travei'sa pct lant e).cavator-. Fclcstnd I astrei de piese, lelimea de lucru
4unge ia 7 ,72 n

磁 ‐
￢
…
涼 謙
!

F19 2 12 Ciuruirea,n zona macazelor

Curdtirea prin ciuruire a unui macaz dui.eaze cca. 2 h. Este prev;zutd

Si posibilltaiea ijnei modificeri Ia crur, prin dispunerea unei site pent;u nisip $j
acoperltea sltei mrjloch cu o placd de cauciuc; Astr€l se poate dirija cdderei
mai inta! a nisipu ui. care este nivelat gr compactat cu un dispozitiv incorpcrar
gi apoi cederea pietrer spade.
Magina Ri,480 este un Jijlal de mare capacitate, cu o mase proprie Ce
-
91 tone. Este p.evazure cu 2 boghiuri dubte. avAnd distanta dinke pivoti
acesiota de 23 rn, precun $i douA axe suplimentare. Sunt dou6 grupu:, .ie
actronare. iiecare cu o putere de 333 kW

Fig.2.13 a. Schema maginii RM 80

メ”
 Fi9 2 13 b lvla,ina de Ciuru t Rヽ 480

Echipamentul Ce excavare poate fi extins spre sianga cu 500 m.n !i

spfe dreapia cu 5OO mm sau 1 rn Cirirul are o suprafale de 30 m2 gi are
osci,atii dirijate, ceea ce asigura c Drcducr'i!,itaie iidrcata. klagina poaie fl
eshipate pentru asiei'neiea pe patul c5:i a unel folir irnoerfieabile contra
irghetului oesie care cade apo, ba:astul :5 2 1ri a

48
 井、
ギ

■
■ ,■ ￨

Fa 21d a Dspunerea foiie; p.otectcare

l\4aE,na se compLtne din boghrui.iie a! atac la osii .1, iantut excava:ar Z.

Cigpozitvui ce repijnere a balasiului 1i caie 3 grupri ,le actionare 4, cturlrr de
rna!'e capaai(ate 5 buncSrut de balast 6, rnonitot"ui oentru urniarirea distr;i..jiiel
baiastului 7 axele suplirnentare 8 li cabina de ccnducere izolate fonic ! In
paftea opus6, se afd grupu; de aciionare djsous in cabira izclat1 ie
asemenea fonic. cabina cje contrci 11, iitscrjDicrul rnulticanai 12 peairr,
inregistrarea diferitilor parametri, cabina operatoruiui 13 9i transportcrui de
evacdarc mArunt 14
i-a acest tip ae ma$ind s-a introdus pentru prirna oari conducereE
automaid. S-a slabrlit baza de masllrd date de axe gi s-au dispus traductor-i
rezistivi pentru deierminarea pozitiei caii inainte gi dupa ciuruire, a traversel
portiant gi a nivelatorului de balast. Semnaieie electrice date de trad,Jctori
ajung la unitatea de calcul centrale.
in cabina cje lucru suni dispuse douA inregistratoare pentru preclzra
lucrului $i pentru pozitia caii 'in spatele ma$inii. Sistemul permite circulatia
dupe ciuruire a 6ltor magini de cale sau a mateflalului rulant in conditii mal
bune.
Penku refactii de linii 9i macaze s-a dezvoitat magina ZRM79, cu
deplasare caie - drum in acest sccp. s-au prevdzut dcui genile la capetete
gasiului, fig. 214 b.

49
 Fig 214 b Ma,lntt de ciuru t cu deplasa「 e cale― drum

Magina de cilrl'uii de capacltatea cea mai rnare, respectiv de 800 m3/h'

reaiizatd de flrma Plasser & Theurer Dcarta indicativul RMS00 Actionarea
este in intiegirne hioraulice. Sas ri se spri.i ne pe i5 axe, dintre -care 6 suri
rnotoare Ma'ieriaiul ridicat de iantui excavator esie transpodat foios;nc 'na'
n'lrlte benzi la un ansarnbiu de 2 clui''.rl'l vlbratc'a'e. tlg 2'i5

Fil. 2.15 a. Schema maqinii R[4 800

50
 Frg 2. 15 b. Magina ce rnare capacitate RM BOO

Pe figLtri se Crsiing banda evacuare inirunt 1, transpoftsrui cerlrai

pentru mArur:t 2 sisrerytrrl de reglare pentau excavare 3, cele doua cijrui.i
vibratoare 4, distrlb,iiorul de mate!.ial intre cele cioue c'uiuri 5 buncaiii
intermediar 6. cabiria de coniioi al tldicdrri cdii Si excavare 7, cabina de ccntrol
a reiurului balastulu: 8, dispozitrv de aliniere a ciir inaiirte de repunerea
balastuiu 9, grupul de actionare iormai din n-rotoare Diesei. cu c pLltere iotala
de 1366 kW 10. gi-upul de pcmpe 11, spatiut grupului Ce acttonare 12,
:'ezervoare e i3 g; cabtna 14. Pe vagcnul auxiliar este dispus sistem|]l .le
mesurd Si inregrs:raie a geometriet cdI dUp, rebalastare 15 Se Clst ng cele o
axe mctoare 16, srstemUl oe consolldare a! balasiuiui 17, ststemul de ccrtrcl
ai repunerii ceil 18 srsremul de repurere ai batast.]iui i9. sistenrul de ccnlroi
al ridic5rii cAii 20, lanrur excavator ajusiabii de la 3600 mm ia 53CO mm (2i).
Peniru incepeiea lucruiui se ridicd calea taiatd .:u dispozitivui 22 ir
vedeiea inticCi,cerir lantului excavator: boghiui suplimentar 23 sena. .etur
balast 24. rarna gasiului 25, cabina de control 26 gi utilarul de prelua.e $i
iransfer al balastului 27
De observat faptul ca lantui excavator nu este detagabii La inceperea
lucrului, $ina este tdiate gi este ridtcatd, lantul excavator este intodus sub ea
9i lucrui poate incepe. La terminarea lucrului, etapele sunt ln ordjne iriversa.
Ca urmare, !'ezu[a timpi scu(i pentrLj pregitire, se elimin5 asarnblarea sr
desfacerea lantulut ia inceputrrl $i sfargitul luc!.uiui gi controlul lucru{ui iantuiui
1a aparitia de obstacoie.

S-au realizat gi trenuri pentru curdlirea prismei de balast, de mare

capacitate, formate din 3 sau 4 uniiari rulante, funclrile de excavare sortare gi
repunere in caie a balastului fiind realizate flecare de aceste uniteti.
Astfei este magina PM 200, realizata ln Austria 9i trenui de debaiastat
gi ciuruit TDC 100, realizat in F.anta.

51
 lngloband solutii de varf in ciomeniu, se ve trata mai pe larg acest utilaj.
Astfel, noul tren de debalastat gi de ciuruit al SNCF. TDC 100, facand
parte din o noua generatie de magini de cale, urmeaze se satisfaci
urmetoarele criterii iehnice:
- ciuruirea totalitatii balastului excavat;
- prelucrarea a 500 m3/h de balasi preluat pe 100 m de cale, pentru o
adancime de debalastare de 0,20 m sub nivelul rnferior a! traverselor
(Nrr);
- prelucrarea in medie a 420 m3,h de balast la o unitate de muncd
efectiva de cel putin cinci ore. pentru o adancime de debalastare de
0.20 m sub nivelul inferior al traverselor;
Aceste performante rezulta dintr-un avans previzional ziinic de 1400 m
in contextul unei duraie de interventie de circa 5 h, deci a unei durate de
intre!'upere a circulatiei de ordinul a 7 h. Criteriiie care cahcle(izeaza liniile de
productie moderne ale SNCF, avand ca obiectiv realizarea marilor operaiii
periodice, sunt urmdtoarele:
- repartizarea balastului recuperat, autoriz3nd reluarea circuiatrei cu
vlteza de 60 krnih:
- posibilitatea de a efectua o ciebalastare minime la 0,'!0 m sub NiT:
- respectarea in gine a tensiuniior maxime admisibile. pentru a re.nane
'in doriieniul deformatiilor elastice (stabilit
de SNCF la 20 daNlmm2).
- posibiiitalea cje a iucra intr-o curbd cr.r iaza minima de 350 m:
- posibiiiiatea de a circula intr-o curbA cu raza rninlma de 150 m;
- respectarea, in pozi'lia de circulatie, a distantei de 22 50 m intre ooLre
osir succesive, pentru a nu rntercepta circuitele de cale din zona
aparatelor de cale:
- securiiatea maxim, de uiilzare pentru personalul de deservire !i de
control al lucruluil
- securitatea circulatiei pe linia vecine
- capacitatea de excavare mai mare cu 50% fata de cea a maginilcr
simiiare din clasa C l, considerate a fl in prezent cele mai performante
in serviciu,
- dublarea capacitatii de ciuruire fatd de aceleagi magini,
- posibilitatea de a asigura. ln regirr de tucru, depiasarea unei rame de
serviciu de 300C t cu viteza de 1 krnih.

Descrierea trenului
Trenul, avand o lungime de 110,4 m 9i o mase de r'31 t, reprezintd un
ansamblu aformat din patru vehisule cvasiindisociabile, cu observatia ci
numai vehiculul A, denumit ,satelitul din fate', poate fl extras din acest
ansamblu in cazuriie precise in care a.jancimile cerirte de ciurui cie
debalast6re sunt mai mari de 0,25 m sub NlT. in cele ce urrneazi. este date
ciescrierea succjnta a celor patru vehicule.

52
a)Veh
1:ξ
魚階裾
rξ
1漱:出1落 :]fir[ijull『
::::よ :ξ tti:訴 是 ξ島:::ifil籠
cu ca選譜誕 rttL慧 鵠 :ぎ
・° maにな
:,“
9‐ ndぅ catt reazett pe boghu“

‐
ξ
::「盤￨『∬塾?遣 1:Alll,f」 早跳1薔:鶏 嗅露λ :蹟 :当 儡 異 な :λ
cu energie a ansalmblutu,TDC 100, precur si un a ternator. necesar

1な w路 鳴
鍵螺鐸 II断 ↑ 選:Z:gi鴛 。 ぷ 賞駆
‐
::串 ば a梶 黒 島β 籠路』 府‖:露 IT::滉 響:淵]:r'晰 品程
aCt onand de O parte,ide ata a ca

dm∽ ざ
誦t ttrF群 :需 ifS「 踊
:lattu話 器 ∫
tala譜 鯛 a星:
こompa:b d cu tensiunne admisible in,ine
Veh cu ul A compOrta.de asemenea, a extremttatea din fat昌 Cab nd

器
,。

:鷺 ::::ζ r::
i:filitillilillilifi』 1:1馨llillillttξ
ln sね r,lt. pe panea s■ peroari a grinz inalte a vehicululu: A sunt
a,ezate ooua transponOare cu bandろ , care pa“ icipら la evacuarea deblee,or
de cluru,re

i‖ iよ
‖ ま
ま
:li]:f:種
T:u:『fき s糞 li[il鷺:まrJlil:♀ :よ illil::i[

器 響獣鰐償
t:眠 翼 婚聯勇」
ユ 蹄鼎:箇 ∬
響躍
￨:星 。
さrOr poJ"輸 spettVe aSguri o curbura Ю
guata de
‖
:性 鰹 Fesu aに
La bordul acestui vehlcul se afa lantul de excavatie, cu dublう
articuiatie, de o conceple cu tOtul noua Pr● Oiplul dublel articulatl, relinut
pentru asamblarea zalelor lantulul, permite astre defOrmarea sa ,n doua
planur El a fost apHcatin scoptll de a obine un atac,ntr― un plan orizontal

錦 ∝um゛ pe耐∼
:J:L∫ 認嗜
詰酬1肌 」
騰」『鴇∫
:縄 [%質 ,「

53
 Acest lant, cu o ineitime de 0,40 m, deci larg dirnensicnate esie
constituit din racletr cu trei degete din ote!. de inalta rezistente, care ii perrxit
sd excaveze fari efort orice balast de duriiate 9i de granulometne vaiiabiie, la
adancirni pen6 la 0,7C m sub NlT. ln plus, pentru a-i meri rezistenta rilecanica,
acest iant de excavatie nu este denrorrtabil, ceea ce implicd cE nici un
elernent nu ramane in cale la sfaigitul perioadei de lucru. Conceplia
monoliticd a lantului de excavatie a devenit necesare ca u!-ma:-e a
dimensiunilor. r'espectiv a greutitii sale. care iau fost atribuite tinand searna
de obiectivele urmirite 1n ce privegte randamentul. Aceasta contributie a
lantului face necesare pentru introducerea sau pentru retragerea sa ieiei'ea
iinelor liniei prelucrate.
Lantul urmeaze un parcurs pentagonal. Acest pentagon deformabil
permite varierea continLra a troi'rtului de atac de debalastare de la 4,24 n
iellme maxima ln linie curente pane la 3 25 m latime minimd in dreptui
obstacolelor, ca de exempiu peroanele de c5l5tori. Se intelege cA aaeastE
ultime posibiiitate antreneazA retezarea capetelor traverselor liniei prelucrate,
pentru a permite trecerea iiserd a culoai'elor de coborare sau de ridicare a
lantului de excavatie respectandu-se gabarltul de lucru. in sfAriit, acesi lan!
poate fl inclinat ?n plan transversal, de maniera a asigura o panta de ordjnrl a
1o/o la patul cdii, necesare pentru evacuarea uiterioare a apeior pluviale spre
deversoarele laterale.
Vehiculul B cuprinde, de asemenea !n dispazitiv Ce netezire g de
uniformizare a suprafetei, co!'rstitLrlt Cin Coui jumateli de lant, cu sens de
rotatie contrar, iJcr-and intr-un plan paralel cu viitoarea linie, avand ca sccp Ce
a repartiza ln mo.i omogen balastul recuperat. Ce n'ia.iera ca iinia debalastai6
se se ageze pe un pai convenabii, autorizand circulaiia trenuriior cu viteze de
60 kmlh. Rectificarea cdii este asigurati prin doue mecanisme siluate pe
ambeie p5(i aie dispczitivuiui de netezire gi de unifcrr:]iza!'e. care panicipe,
de asemenea. la ridrcarea lii.]iei.
Pe acest vehicui suni anlenalate doua cabine.
Prima cabini situata ia extren'riiatea dinainte a vehiculului gruFeaze
ansamblul aparatajului electrcnic de cornancie $! de control al TDC 100, uii
automat programabii Merlin - Gerlin, care executa urm6toareie sarcin!
esentiale:
- comutarea transmrsiei hidrostatite. care asigurd propulsarea
veiriculului, fje ln pozitia izolati. fie in cea de lucru;
- supravegherearnotoarelorDiesel
- supravegheree gi calarea osiilor rnotoare;
- supravegherea 9i regiarea transponoareior cu iantl
- pilcta!'ea excavatorului gi a dlspozitivului de neiezire $i uniformizare:
- automatisniul functiondrii diferitelor blocuri Ce ridicare la trecerea ceste
obstacoie:
- calcuiul adancimilor fundului excavaliei, in baza informatiilor furnizate
de palpatoarele de comande ii de control (RACK), precum li a celci
furnizate de agentii responsabili ai gantierului, privind caracteristicile

54
 echipamentuiri viiioafei linir, grosrmea dorita a balastului sub NIT gi
panta transversalS a fundului excavatiei,
- viz,Jaiiza:ea pe ecran a pararnetrilor de functionare a maginii,
- ?igarea defecteior de functionare ale transportatoarelor gi ale altor
organe ale rnaginii.
Tol aaolc Be afld un inreEistratcr I-aumonier. care permite sA se
inregistreze grafic trei parametri. $i a'rume:
- adancimea fundului excavatiel, in rapod cu nivelul $inei viitoarei linii,
materializat prin RACKr
- mentinerea distantei definite in prealabil intre linie Si RACK in dreptul
!aniuiui de exoavatie,
- panta funcuiui excavatiei.
A doua cabina, situate deasupra boghiului central, este cabina
conducatorului vehiculului de debalastare. Aceaste cabinA deschisd are o
vedere perfecta asupra pa(ii active a lantului de excavatie, evitandu-se asttei
obstacolele care, eventuai, s-ar cpune desfa$urdrir normale a iucrului.
Vehrculul este completat cu un ansambiu Ce transportoare repartizate
pe trei niveiuri, avard urmetoarele ,unciiil
- antreneaze spre spate balastul excavet ln direclia ciururilor:
- evacueaza spre oadea dinapoi ciegeuriie;
. resiit!ie in zcna de actiune a ciispozitivuiui de netezire gr de
unrform.zare a galastulur recLperai.

c) Vehiclrii.il .C - .ve: rciriJl de c,uriiir-e'

Acest vehrc!i este constituit din doua ciu!'uri identice 9i clir

transporloalele necesars aiimentarii acestcr 3iururi cu balast excz,val S;
evacuerii produseior di.lpi sepai'area lor. Ei reazemA la ambeie capete c€
boghiuri cu trei csii, boghiul din spaie iiiird comun cu vehicuJul ,,D".
Peniru a.rnentine nivelmentul transversal al ciururilor, mentinanci astfel
eflcacitatea ioi'la debalastarea liniei supraindltate, patinele cje alunecere ale
boghjurllor au fosi echipate cu vinciuri compensatoare.
Anrienate printr-o rnjgcare vibratorie cu frecventa de 15 Hz. ciurunle
comporti doi.re etaje Ce separare cu suprafata activa. Primul utilaj, cel de sus.
este dotat cu un greiar de olel cu ocr-liriri de 7C - 80 mm pentru elimlnarea
elementelor mari aflate in balaslul excavat, in ti!'np ce ai doilea, cel de jcs,
echipat de asemenea cu o sitd, insa clr cchiurile de 40 mm 9i 45 mm
servegte pentru elimiiarea elementelor rn;rurte.
Balastul astfel curatit este reintrodus in cail cu alutorui transportoarelor
longitudinale, care ll restituie 1n zona de acliune a ciispozitivelor de nivelare 9i
uniformizare. O parte din acest baiast este totusi resiituii irnediat Cupd iegirea
din ciururi, cu ajutorul a doua mici transpo!-toare t"ansversale, de maniera a
constitui un reazem Dentru caDetele traverseior lin ei iebaiastate.

55
 De,eurle adicd elementele de balast refu2ate de s tele clurur‖ or、 sunt
evacuate spre partea dinainte a TDC 100,f e pentru a fi depozitate pe talu2.
ne repa“ izate↑ n vagoanele descoperte cu peret inallL legate la TDC 100

d)Vehicu ul D'― vehic―

Vehiculul echipat cu douこ motoare Diesel Poyand A 12150 Srh
inclusiv cu aux‖ iarele acestora reazema↑ n fata pe ooghlul ctltrei osれ ,comun
cu vehlculul.C・ ,￨↑ n spate peし inゎ 。ghiu cu doutt os
La extremitatea sa dinap● I se afう o cabina care cuprinde comenzle
motoarelor D ese, precum ,l un a“ p asament speciaL amenalat pentru a
permite undi p‖ ot,ln caz口 ￨,￨“ pingeril↑ napoi a lui TDC 100、 sa comunice prin

inter or cu personalul de condコ cere‐ pentru a evita or ce incident posib‖

inainte de a te「 mina descrierea tren口 tui TDC ,00,pare necesar a face
unele preclzttri privind transpo蔵 oarele cu lanturi Cu care este echipata
aceasta masina
ヽ
スaOinHe de debalastat,l de ciuru t,atate actua mente in seい ′ciul s∪ nt
echipate cu benzi transporloare din elastoFleri. care dau satisfacte prn
↑
rezistenta l。「 ,l pr n costulntret neri lor Totu91. la demararea sub sarcina
pefornnantele lor sunt reduse Este necesar ca la fiecare oprre a ma,inl de
debalastat゛ 1 0e ciuruit sb se↑ ndepё tte2e COlmplet tot balastul care se aflb pe
benzll ceea ce se traduce printr‐ un aport excedentar de balast in diた lte
puncte izol,te ale ca ,pena 2and Caltatea proflulol'い lung al acesteia
Spre deoseb re de acestea, transportoarele cu lantur Cu care este
echipat TDC 400 βo(delmara s∪ b sarcina datorta puterii mari de angrenare
care nu l,al este limitata de aderenta tntre banda de elastorneri ,i tainburul
de antrenare
Acest sPcr de putere perm te sa se Obinな pe trans,o■ oarele ct, lant
,na tilη :oe,→●arcare mult mai marl,i deci debte volumetr ce mu tlna,lna te
decat cele。 しi nute Cu trans,o・ toarele cu benzi din elastomeri Astrel. ln caz
de opritt a rDC 100,toate transportoarele sunt stopate,cu excep!la celo「 ●●
evacuare a de,eurlor, iar la repunerea tn mers a ma,inli transp● 蔵oarele
rncё rcate dennareaza fぅ ra nici o d ficu tate
Cu tllu informativ,TDC 400 cuprinde cca 200 m de transpo責 oa「 e,cu
Iう
1lmea de cca 1 001η .care se repartizeazな ,n modul urmatori
‐ 50 1η repa● lzati ,n patru transponcare care servesc pentru transferul
balastului excavat spre ciuru「 ￨

‐ 50 m repartizati ,n nOua transportoare pentru ↑ntoarcerea balastulul

ciuruit,n zona de reparttie a diSpoz tivului oe netezire,:uniformizare,
lnclus v doua transportoare t「 ansversale scurte, care asigura buralul
capeteior traversel● r

‐ 100 m repai:zati ↑
n Opt transportoare necesa口 e pentru evacuarea
de§ eurlor de la ciurur pana la benzle transportoare lxate pe
vagoanele descoperte cu perel lnalil anate in pattea din fata a
trenu ul TDC 100

56
 di:『 1諄 :11射 :よ :
::峰 ]Yliξ ::格 :七 磐i:]￨:li議1:1乳 ξ
∬#:￨IFI::詭 iliに ょ
DispOz性ivete de franare

Elementele de franare ale TDC 400 corespund normelo「 ulc ,I Se

compuni
‐ dlntr_O frantt cOntinua reglab‖ ぅautomat la slう bire, actonand asupra
ansamblului boghiu「 10「 care intra in cOmpunerea lul TDC 100
Aceasta franё poate tt comandattt din cablna din fata a vehiculului、 A',
din cabina de conducere a vehiculじ ￨口 l ,3' sau prn telecomandら , din
cabina de conducere a vehicululul ,scciar incorporat tn rarna de
debalastare
n電 「11鷲 lλ PI嘗 T亀 瑞:T::縄 籠‖
思 ぎ ♂鴇 iも tttγ ::驚
LCr→ ￨

‐ dintr‐ o tanl pneumaucぅ o「 ectttl necesartt pentru amplasarea lul TDC

100い Jmpul operau‖ or de angalare a antului de excavale,
‐ dintr― ●franう deimOb‖ zare cu,urub pe iecare boghiu

Disooz tvele de ohidare si de contr。 ￨

°TDC"0は e ghほ
Ⅲ
:潔 i「 ￨:諾 謁鷺 :嵐 蝸t襦 :Ю “
"nR愚
:L層 馳::翻 ]‖ :」 1誂 ::^:‖ 胤1席 胤 :「温驚 aT:嵩 滉:曽
,te"a zand in traseu s na exteHoa僣 。
1,n n velment,na10asa a ln e
“
no
‐ calculatoare la bordul cabinei stuate la extremitatea dinainte =

I認 器
」Ψali。1:l‖ ぷ 躍 時 1累 電
t亀
y,精 L鵠 譲 :a::1:
!鶴 :『
ivului de nivelare ,l uniformizare, pentru a pern,lte
,i ale dispoz蔵
reluarea c「 culatel Cu vite2a de 60 kn,/h, precum ,l pentru contro t
acestor d fert pa「 ametr

Rama de deba astare si de ciurure

Rama TDC 100 ,n po211e de lucru se compune din urmatoarele

elemeゅ tel
‐ in capul「 amei doua locOm。 3ve.funcJonand ln un腱 首
l multple(UM),a
cう「or putere permite remorcarea ansamb ulul rarnei de debalastat,i de
ciuruit de la punctul de domic‖ lu al acestei rame pana la ,antier ,I
invers,cu vte2a maXinnな de 80 km/h in pa‖ eri
‐ ln spatele acesto「 locomotve se ana un numlr de vagoane descoperte
cu peretiina li pe Care sunt montate transportoare din elastomeri,care
servesc la repartizarea de,eurilo「 provenite de la TDC 1001 aceste

57
 ben21,Culat mea de l,oO n、 .cu comandう individualtt st,nt acticnate de
lmotoare hidraullce antrenate de grtlpur motopompё indivlduale cu
puterea de 15 kV7(20 CP)i numorul vagoanelo「 descoperite ,i cel al
benz‖ or transportoare varia′ a in funcile de volumul care urmeaza a,￨
excavat,l de volumul de,eur10r de evacuat iartt insa a depう 01 24 de
c emente
‐ urmeaz` apoi TDC 100 p「 opriu‐ 2'S. Care in poz ila de lucru aslgtlra
p「 opulsarea ramei cu viteza de 4 km/ぃ ￨

‐ urmeazb un numar mic de vagoane speciale pentru transportul

balastului nou. care urmeazさ a serv la rea‖ zarea diverselor rampe↑ n
calea debalastatう 。ipさ 1‖ e de Cale nedeoalastate sau pentru curう tatta
zonelo「 debalastate ttrさ spalarea balastulul,numa「 ul acestor vagoane
varind dtlpa natura lucrulu:care tl「 meaza a n executat
・ un vagon― ate‖ er echipat pentru as19urarea intretinern 2 niCe Cure∩ te:

‐ un vagon ,sociar, care in afara part‖ rezer′ ate odihnei persomaltIIul

ramei. componう o cabina de cOら ducere de la care se comandl
OirCり la!a'n mers,napoi cu vteza de 30 kl"′ いin zona,ant erutui,Ide
80k“ /h↑ n inia curenta
in concluzle, trenu1 0e debalastat ゅi de clurtlit TDC 1 00 este primui
dint卜 onoub generat e de rraoinl specia"zate Pi n or ginaltatea conceptel
sale.prin idele novatoare ap「 cate el d fera net de“ a,inle de cale simi are
anate in plo2ent in se■ ′ct, Aceste d ferente se refera ln specialla concept a
laniUlu1 0e excavale pl'つ 。ipiui de ,じ :lct ona「 e a ciururlo「 precum ,1 la
utilzarea transpo■ oarelo「 oこ iantur

Oupё un an de exploatare in cele ma,d ferte cond l , Se poate anriη a

ca rarra TDc 100 vo l apreciata peri「 u:
_ pr● duct vitate rldlcata, Oeci scunarea per Oadel de interve・ lile,de unde
re2じ Itう O econorrie de personal oe supraveghere si de protect ei
‐ ca tatea ina ta a lucrulし l auヽ o「 zand r dicarea vitezei Oe ctrculat e a
tienし r lo「 pe‖ nile o「 elucratet
‐ o lη al are securtate pentru personalul insarcinat cu cont● ua
“ ere a lucrului executat(p「 actc se enmina inter.re n,a in
suprave9由
Spatt,i dintre‖ nH)
・ Юcuperarea unui vol口 !￢ nnai mare de balast c,urut ceea ce conduce la
econolη le de balast nOじ :

‐ o ut zare mal comodう care ca tlinnare a poslb‖ tat“ de imttr" a

frontului de atac allantului de excavatle,nu mai necestう recurgerea la
maOini mal pu`in performante pentru a preluo「 a paⅢ lle de cale situate in
dreotul obstacolelor
― capactatea sa de indicare cvasinstantanee a o「 igin" defectelor
permⅢ and astfel● intervenue mai rapidd a。 「ganelor de↑ ntrelnere§ ￨

prin aceasta reducerea irrob‖ izう「li ma,ini::

‐ securitatea ut‖ zar"in timpullucrulυ
‐ o calincare super oarさ necesara pu● eri in funct une a unei asemenea
ma,ini、 ceea ce pentru personalul respectiv repre2intな O promovare
socialal

58
 satisfacira resimlite de personalrl de deservire de a face parte din
ecnipalul Linei magini aparirnanC tehoicii de verf.
\4alqina Pivl 200 este de mai mici dtmensiuni, fiind formata din trei
vehicule criplate. Masa este de cca. 30C tone Si puterea instalatd de
cca 100c k!.\.I

;rg 2.i6 a Trerri de ciuruire PM 200

a iir:i3le cu gase axe asrSJr* necesarul de energie. o alia cit noud axe
este oesiiraid exca',,d.ri g i'epunerii materialului li cea Ce-a tteia cu patru axe
!enirlt !'efacerea !r€cinetrrel ae!1.
LJtiiajul realizeazd excavai'ea !i transpodui nateiaiului depunerea oe
nisip. nrveiare3 acesluia pe patul cdii. ccrarDactarea sa. repunerea baiasiitiur
in cale, iiivelarea rparea gi burarea celi
Pe figura se cjistingr echipamentui oe excavare 1, dispozitivui cie
compactare al patuiui ciii 2 dispozitive pentru depunerea de nisip sau mixtura
pe pat 3. sistemeie de ndicare a ceii 4. depunerea de balast 5, macaraua portai
6. schipamentui de realizare corecte a geometriei caii 7, conteinerele cu nisip I $;
balast cui'at 9. Firma Plasser & Theurer a dezvoltat uniteliie de transpc,l $i
depozitare a baiastulur i o MFS - 40, reper 10 in fig. 2.16 b [15].

,?

Fig. 2 '16 b Schema irenuiui de ciuruire PM 200

59
 Magina C330 S, fabricatd'in Elvetia de flrma Matisa se compune din
doua elemente articulate: cel tractor, dispus pe trei osii 9r echipat cu un motor
de 261 kW. care antreneazd un generator gi grupul de pompe hidrauiice.
Transportorui de marunt 1 este de asemenea dlspus pe acest vehicul.
Vehiculul pentru tratarea balastului este echipat cu un rnotor de 280 kW
destinat antrenarii lantului excavator gi echipamentelor auxillare i201.

ー
ー
キ

15 16 C330S
Fig 2 1ア ´aOina de Ciuru tヽ 4atsa C 330 S
ヽ

° 1現mirn浮
Jmenこ:Dttur:fe魔 語舅 Tb嶋 鏃 :ld:leL各 塁 ぽ ::躍
transPortorul de a‖ mentare al ciurultli 6, transpo● orul pr ncipa1 71 ,asiu1 3,
grupul energetic 9 ,I cabina de conducere 10 Untatea tractoare este
prevazuta cu grupul energetic ll Cabina 12 asigurう control口 l zonei de lucrui
se disunge pe ngurな jgheabul po41ant excaVator 13,s‖ ozul de distr bu re 14
diSp02 tiVu1 0e pro颯 lare 1 5,i postul de comanda al s10zulul 16

ndc¨ ゛rp¨ ac訥

。ta∫ 事異 」
:ξ:]胤 :t:鳥 驚t冒 T」 鮮 ::『 :ξ

」
md印 れ∫謡T尉:鼻 21'寵】 よ
焦藷m:=腎 謁Lttξ TttЪ t嵩 龍龍
deservit de tre operator
in ngura 2 18 este reprezentata citlruitOarea de mare randament C 90
L.fabricata de aceeaOI輌 rma

60
 FiE. 2.18. Malina de ciuruit C 90 L

Aceasta este formata dintr-un vehicul autopropulsai anierior, pe caie

se afle sisteinul de scrtare gi evacuare a maruntului. Este echipal cu un motcr
de 330 kW. Padea posterioa.e a ma$inil este spriilnita pe un boghlu !1 o osie
gupiimentara. LJ!.. n':.i.r de 315 kW antreneaze o pomoa hidraulicd cu debit
variabil.
Pe figura se disting. tfansportorui oentru marunt 1, alimentatorul de
devrere 2, ciurul cu douA etale 3. transpodorul alimentare ciur 4, cabina de
iucru 5, transportcrul crincipai 6, distribuitorul de balast 7, jgheaburiie iantului
excavator 8, buncdrui tampon centru balastui excavat 9, giupui e ergetic 10.
oablna de ccnCucei'e 'li De precizat faptui ca ciurui are o arie a sitelor de
cca.20 m2, vibralilie fitnd generate de doue motoare simetrice de 22 kW.
Fre.venta yibratiiior este de 16 Hz 9i amplitudinea de 17 rnm lnciinarea
longitudina!5 a fiecarui ciur poate ii reglat5 in donreniui 19' - 23'' ceea ce
asigura adaptarea pro-ductivrtelri la conditjile cEii Se realizeazd astiel o
productrvitate de 800 m'/h.
Cabina de conducere 12 este insonorizata. Reperul 13 repigzinte
grupul energetic, dipozitivul de lnclinare a qiuruiui in curbd 16, articulatia celor
duoi uniteti 17, transpcdorul intermediar 18 readuce fracliunea bund cje ia
ciur pana la buncdrul de distributie 7
ごυ
 Fig 2 19 SChema unitati de ciuFu re

rranspo・ torl

しant excavato,

Fig. 2.20 Circuitul baiastului iepLls in cale

in figura 2 20 este pi'ezentat cit-ci.titui baiaslului ce se i'epune in caie.
Dupe excavai'e, acesta aiunge prin ciistribuitorui iie balast la transportorii
principal, la cel sltuat deasupra cii.rrului, treae 9i ajunge ia transpc|1orul
intermediar, la distribuitorui de balast 9i !a transportoarele de repunere in cale.
Latimea transpcrtoareior este de i400 mrn, cu exceptia celor de
repunere in cale, care au 65C mm. Sun'l in genera: ac'iionate fiecare de doui
mcicare electrlce (18 kW !a transporicrul principal 11 kW Ia cei de repunere)
ia figura 2.21 a se arate modul de evacuare a mAruntului, iar 'in figura
2.21 b scoaterea baiastului din cale 9i incdrcarea lui, scudcircultend c urui

62
 Fo!qsrBd ciuru!

く￨■ 菫壼

a)

輌回
軍 ‖ 塵襲 藝 爾 翅 鯉
―

Transportor desen b)

Fig 2 21 Circllttui baiastriiui evacuat

in zcna lantuilrl excavatcr se afle Crspus nlecanismul de ridicare gi ripere
19. UUlajul este previzut cu dispcziiivul de nivela:.e - cornpactare pretimina:.i a
balasiului 20 cLr tl.anspo(crui de dtstributie a balastuiui recuperat 21 dispoziiivrri
de mertinere a Sine 22, Olugui 23. osia de delestare 24.
in figura 2 22 se atatd rncdui de i.epunere in cale a balastuiui, folos,id
b!ncarui de Clstribui:e ?i sisternul de poziticnare hidrauiice a jgheaburilcr oe
scurge!'e.

Tlansportof
intermedia.
B!ncarde distributie
balasi
Sistem de distrlbutle
i ba:aSt

Fig. 2 22. Repunere baiast in cale

63
 Ambele magini, fabricate de firma Matisa. au o serie de caracteristici
pe rfo rma nte.
Lantul excavatot este realizat din otel manganos rezistent la uzura ll
degete de scarificare interschimbabile, asigurandu-se o durabilitate de la 50 la
'100 km cale ciuruite, in functie de conditiiie de lucru.

Antrenarea hidraulicS a lantului permite adaptarea continue a vitezei

sale la conditiile de lucru. Jgheabuiile portlant sunt placate pentru rezistentd
la uzurd de asemenea cu elemente din otei manganos.
Adancimea $i inclinarea ianlului excavator se face hidrauiic, realizand o
adancime de 950 mm fata de NSS. Datorite dispozitivului de fldicare prevdzut
pe maqinA, se poate raaiiza o nivelare a prismei la 100 - 150 i:i]r srrl
traverse. Lantul excavator poate fi deplasat lateral pentrJ evitarea
cbsiacolelor. Folosirea de transportoare lungi asigure o preseparai"e a
balastului de fractiunile rnici, datoritd vibraiiiior
Dispozitivul hidraulic pentru regiarea orizontalitetii ciuruiui permite
curse de 180 mm Datorite buncSrelor tampon se pot reaiiza lucr,riie
auxiliare necesare: rampe cje finisare. trecerea la calea neciuruita
Transportorul pivotant pentru merunt permite indepartarea a cca 7 m
de cale. Se poate lucra cu sau fere recuoerarea balasiului.
Vitezele de lucru ridicate pentru operatlije auxiliare permit o intreru.Dere
de 3 h a circulatiei gi sd se lucreze efectiv cca.2 n
Constructia eiementeior esle robustd. ceea ce asiguie preiungrrea
durabilitetii, iar accesibilitatea ia eiernenteie compor,ente este asiguiate.
Personalul este format dinii'-un operator specializat 9i doi ajutori de
operator. Securitatea mLtncii este asigurat5 prin amplasarea postului cie iucrJ.
Cabina este dotata c! instrumente de urmeri!'e a lucrului, viteza de avans.
adancimea, inclinarea qi viteza lantului excavator, pozitia rolelor Ce ridicare 9;
ripare etc. Se pot de aseinenea 'inregistra parametrii de iucru la solicitaiea de
echipament optional.
Calitaiie maginii permit dupd ciuruire reluarea circuiatje! cu viteza de 5C
km/h, balastul recuperat flind sufcient pentru asigurarea stabililatii lateraie a carr.

2.4. Tipuri particulare de utilaje pentru curatirea p!'ismei de

balast
2.4.1. Magini pentru curetlrea banchetelor

Curdtirea banchetelor la cap6tu! traverseior este necesara I

economica Tntotdeauna cand portanta patului este suticiente, deoarece
asigu16 astfei scurgerea apelor de suprafatd.
Pentru cre$terea durabiiii5tii geometriei caii, prisma de balst trebuie sa
fle elasticd, curata, compactatd 9i loiugi penetrabil6 de apd. Ma?inile clasice
de curelat prisma de balast prin ciuruire permit curatirea unei letimi de cca
2,30 m din cale, astfel incat c parte a prismei ramane coimabte,
nepenetrabiie Dentru apd. Folosirea utilajelor ciasice. cum ar fi excavatoarele.
nu poate asigura controlul, patul devenind neuniform $i prisma de baiast
realizat6 uiterior necmogene. La liniile industriale colmatarea este mai
puternica atat in prciunzimea prismei. cat 9i la suprafatA, datoritd felului de
cerbune, mir:ereu de fer, cereale, subsiante chimice etc. care, fia cad Cin
vagoane 0atorii6 vibratrilor, fie este antr€nat pe la partea superioara de vant.
iJtilajele pentru curdtirea flanourilot rcattzeaza o arie de lucru conform figurii
2.23. peniru calea simpla sau pentru cea cjubl6.

Ridicare balast la un capat

+.-_ e. tr5, I

Ridicare balast in mi.jioc

Fig 2 23. Zcna de curdttre ta capdtui traverselor

Slni cAteva tipLfi constrlct]ve de magini peniru curilat la capetrli

tiaverselor.
Magina FRM 76 (figura 2.24.) esle dezvoltatd pe baza maginii de ciL,r'r,t
in linie curente. Este prevezutd cu dcua boghiuri cu doue axe, avand c
distanle intre pivoti de 20 m. Masa ma$inii ajunge la 88 t, realizand o viteze
de avans de cca. 5OO m/h. Voiumul excavat atinge cca. 2Og m3/h.

Fig. 2.24. Maiina FRM 76

65
 Lantul excavator 1 (flgura 2.25 ) se afle cjispus laterai $l poate ajunge
la 4,150 m.n de axul cdii qi ia cca. ,i m sub aceasta. Lailli:l excavatci are
racleti de cca. 3 ;. 300 mm'?. l\.4aterialul excavai ajunge folosind transporto!'til 6
pe ciuru! 7, repunerea in caie fdcandu-se cu tlansportoarele 2.
Utilajul este prevdzut cu o varianta pentr! iucrui inlre linii. coborand
maxim 100 mm gi avand raza de actiune la rnaxim 25OC mrn de centrul caii.
Ca echipament optional. se poate ataqa o unitate cu coua axe pentl'u
proilarea flanuriioi.

Fi-o.2,25. a lani'Jiur oe excavere

"leriere
i',4a9ina fR[4 10i este desi;natj curitir,, naiastrlui la .ra]ii!rl
traverseioi, realj:ard un oellt sl malerr5:LrlLii de 1Cio ":3.'l Si o vjtezi Ce
avans 350t - 40Cl nr'h
Ilrlaiii.3 consia crrJ doua L:riati. avan,j coijA citri-ui' vicraiot'e $i "-
buncEr tarnpon de baiasi (figura 2 26.)

Fig 2 26. Maiina FRN4 100

66
 Unttdtile de excavaie 't sunt independente penru cele doue capete de
traverse, materlaiul eEte iransponat de catre o bandd 2 de la cjui.ul 3. cu site
av6ni cch;uri Ce 50, 32 9i 2a rnm
-a pa4ea supefirara se 6fla un a,t i.anspoitor 4 peniiu ce! de-al doilea
cirr$r caiastul c,JrLrit arJnge lpo, .i., ajutoilil berzilo. S, la Duncarul 6, avend
caDasriatea Ce E m-9' sisrer] de j srnb-le a batasi iur.
Observarea aircuii!lui balastut!r se face din cabina 7, iar evacuarea
meruntului cu tra:isponorut 3. Depjasarea lcngitud nala a rinrtdtilor de
excavare se face ci_, dispczitivrrl 9. Asigurarea cu enei-gie se face de la cele
dcue motoare Diesel, cij c Dutere tctald de 4g5 i.,,41 reper 10 jar conducerea
se face din cabina '"

Fig. 2.27 . Yedere a un:tattlor de excavare

[4a$ina PLT-5C0, de productie pcioneza (figui-a 2.28) este lormaie drn

unitatile de excavare i transportorul 2, c,..:rul 3, iranspcrtoareie de repune!,e a
balastului in cale 4 gi cel de evaclare 5

F9 223 Ma,ina PLT-500

67
puteЮ ま 驚 1駆 鴇 亀せ‰ 贈 %蹴 鼎 Til∴ tぽ 詭 :l朧 常 hi:u踏
COnd嗅
Theurer"le de lucru
pentru cう ‖ eTipunle uFR 80,l UFPprezentate
Ferate germane,sunt 60,dezvoltate de firma
in ngura 2 29 Plasser&

Frg. 2.29 Magina UFR 80

Se folosegte pentru excavare o solrrtie clasicd de excavare c.i mar

multe cupe, pentru transport material $i sortare, folosindu-se nor so!utir

2.a.2. Utilaj de curitire prin centrifugar6

nve al計 ぎ
Ъ:篭 鯖詭Fi醸 思tttTucIふ :d蠅 鳥
服 riF I
obse∼ a rlodul de funclcnare al ullalelor
Transpottorul cu lani trece pe sub traversele riclicate la apro× ilmatヾ 150
mm O, antreneazё granulele spre caseta lateralさ 4 preVう zutう cu g「 atarし 1 7.
pr n care este prolectata fracilunea la capatul pr smei de balast ta trecerea
peste rolele de deviere, fract unea lmare este prolectatう in igheabu1 9, de
unde ajunge in patul● ￨￨

Fig. 2.30. Utilaj pentru curdtirea prismei de baiast cu transportor transversal

68
 . Vrteza transportcrului cu lant este oe 10 _ 15 m/s, productivitatea
realizatd este de 500 -600 m3/h. Actronarea tuturor circuttelor de Jace erectrtc
de la un..gi.ip electrogen, un astfel de utitaj rezultand drn gabarit o masa
apreciabilS, de cc3 150 t
fi
in figura 2..3j este reprezentate o soluiie constructivd a acestui utilaj,
- nu
care a mai ,ost prornovate in continuare, tipurile ulterioare de malrni
asigurend o calltate superioare a granulometriei pjetrei sparte.

畢
Fig. 2 31. Masine de ciurujt centrifuge

2.4.3. Magine lucrend prin schimbarea totalE a balastului

Siste.nul a fost elaborat de firma Scheuchzer Si dezvoltat de firma
Piasser & Theui.er, srrb denumjrea de puscai lt. Utilajul este inatcii r.nai ml..:tt
la lucrdri de refactie. in figua 2.32. se pot urm6,"i fazel'e lucrArilor.

. Ca]e3 se taie in panouri de 18 rn gi se transporte pe un tren de lucru,

unde se lnlocuiesc traverceie. in acest iimp. balastui esle scos din cale gi
patul este consolidat prin compactare. Este apoi pus nistp gi
compactaii
urmeaze acelea$i faze pentru balast. panourile formate din ginete vechi gi
transversale nci sunt puse in cale: operatiiie aferente unui pinou de 1g m
dureaze intre 45 9i 60 minute.

69
 ■誡 ●Ⅲ ユ
“ … "‖
_・・・
・ ―
t″ をと‐と,ア
・ ア″ 7-3考 77-222グ ニ
・

Fig 2.32. Secventele lucrul;i

Fig.2.33. Vederea p.ocesLjiiii ce ridicare a balastului

2.4.4. MaSine pentru cale cu obstacole

Productivitatea tehnica a malinricr de siuruit este diminuata in

propo(ie de 20 - 40crb in exploatare, datoriti timp;ior necesari pentru separee
unei gropi penrr'lr trave:sa rnfericari, rnontarea acesteia in gurubufi 9i a
zalelor de lant de ieqature ia inceoutul lucrului; operatiile se repete ia
terminarea acesteia. La aparitia de obstacole in cale, date de traverseri,
semnalizari etc., pentru depiiirea obstacolului operatiile de rnai sus trebuie
repetate.

70
 C solutie dezvoltata de Facuitatea de Utilaje Tehnclogice Bucuregti
este prezentate in figura 2 34. l6dl

F19 2 34 Ciurutoare pent「 u cale cu obstacole

,aSiul i Sorl● 農pe bOghiuttle 2, aclonarea facandu^se de la grup● 13

,l COmanda lucrariOr tehnologlce de ia cablna 4
Pe supo■ u1 5 su nt prinse prin articulat e sferica brate,e6, pOzlllonate
cu cHind「 1 7 ,1 8,l pむ tand ianturle excavatoare cu raclet1 9, antrenate de
grupurlle 10 Cele doua brate se rgidizeazう ↑ ntre ele folosind lう ca,urle 11
Materialul excavat alunge pe ciurui 12 prevこ zut cu arrortizoarele `3,
υl de 'nch向 are in curbう 15 Mater alul alunge prn
excentr cul 14 ,i sistelη
distribu toarele 4 6, ,7 11 18 in cale sau pe transportorul de marunt 19 si apoi
pe cel plvotant 20

o ata sclute prevede prma etaFa de sorare chia「 la nivelul

igheabt・ rilor portlant excaVa,Or

2.45.Ma,ini pentru curitat Calea de nisip

in muRe,ぅ 百‐n S pu creeaza probleme m可 o「 e pentru cこ ‖

e ferate F"ma
Plasser&Theurer a dezvoは at un uJla,prevaZut cu plug l excaVatOr l,ca輸
alunge panё la 2 mた ta de centrui cal,1 loO mm sub nivelul superior a1 0inei,
19ura 2 35

71
 F,9.2 35. Magina SRtl 50C pen.iru nisip

Nisipul ajunge folosii.tcu-se transpct"torui 2, cu iatrmea de B0O mm la un

bunc6r de Itansfer 3 gi apci pe transportoru! orientabil la 70. reper 4. ft,4ciorul
5 de 140 kW are filtru umed evard io vedere agitarea nisipului. iar cele daue
axe 6 sunt ambele motoare, actronate hidraulic. Cabina pentru transpon ?r
lucru 7 este preva?utd cu facilitdtile riecesare conditiilcr de degen.

2.5. Utila;e pentru evacuarea pietrei sparte din cale

La curitirea piismer de baiast prin ciurui!.e. rezultd'in iunctie de gr.adul

de colmatare a cati $i adancimea de excavare un volurn de degeun cje O 4
pane ia 0,8 m3 pentru un metru liniar curetat. Acest volum de material este
evacuat folosind transDortcarele rna$rnri ie cluruit fie lateral pe accstar.ent.
fle ln aiie mijioace cie transport.
in cazurite cje colmatare puternica, int.egu volum de piatr6 spa!.td cin
prismd trebuie evacuat, caz in care esie strici necesare folosirea unor srslerne
pentru disprrnerea sa ?n vagoane. Ca L:n exer,"plu, ia doue rnagini de ciuruit.
lucrend '10 ani se adunS dn vc'urr Je cca 25 000 -tr deseul
Metodele de indep,rtare a rractiunti merunte in vagoane, folosite p6ne
in prezent, sunt urmetoarele
a. Tncircarea in vagoane stationand pe calea aldturati, folosind banda
pivotate a maginii de ciuruit. Elocand ince o caie, procedeui se
folosegte rar.
b. Folosirea dunrpereior ?i a unui tren amenalat pentru Ceplasarea
acestora Se pot umple astfel 10 - l2 vagoane cu materiai mdruflt.
Este previzut5 c cale de rulare continue pe vagoane pe primul vagon
dupe ciuruitoare, este dispus un buncdr tampon in care ajunge
materialul marunt, adus de transportorul pivotat. Dumpdrul se incarca
din buncer ;i executd curse de dute - vino pe vagoane pene la
incercarea acestora. Productiviiatea sistemului este redusa.
c. Prin folosirea transportoarelor cu bande. pentru tiece!.ea de la
vagoanele lncarcate ia cele goale, se folosegte o macara portal.

72
 Sistemul devine deficitar la un grad mare de colmatare sau la
evacuarea totala a pietrei din cale.
La rnetodele prezentate mai sus, indepedarea ulterioara a degeurilor
din vagcane constituie o problema, folosindu-se metodele clasice: macarale
cu graifer sau alte utilaje de constructie cu iame, cupe etc.
d. Containerele 9i macaralele porta{. Sistemul folosit de DB 9i BF a
fost deeJoltat de flrma Plasser & Theurer sub denurniiea AR 61/62.
Ccnform figurii 2.36, pe primu! vagon dupe ciu!'uitoare este dispusd
o statie de TncSrcai.e a contalnelelor. Acestea sunt incarcate pe
rand, in timp ce macaraua portal se deplaseaze in lungul tlenului.

Fjg 2.36. instaiatre leniru €vacuare degeuri

Degeuriie de plaira spartd cad de la cluruitoare pe un tren tlx Fje a ai

alung pe un li'ansbodcr cu boicj.]r, lnalte $i cadru mobil, asemenea ";rle
rrracarale ponai. Cabirra ciispuse pe acesta parmite dozarea materialulr'ri iil
containere. Dupe compieiarea unui container cu volumul de cca. 0,4 rn: are
loc inchiderea buncarului $i deplasarea la container. Sunt la statia de
incdrcare trei containere. de obicei doue sunt la incercat 9i unul in transport:
atunci cand trei sunt piine, se semnalizeaza gi se opregte maqina de ciul'uit
din lucru. Pentru iransportul containerelor - buncer se folosesc macaiale
portal. Frecare drntre acestea este prevezuie cu doud macarale de ridica.e si
poate apuca un container gi transporta ln lungul ceii, chiar peste un all
container. Macaralele podal se depiaseazi pe Qine in lungul trenului, intre
vagoane flino dispuse tronsoane iniermedia!-e [96]

73
 Frg. 2.37 fiIacaraua portai

Mecanicul se afiA intr-c cabind inchisd a macaralei. Staiia cie

descarcare este disous6 pe L,i-i \jagcn cu boghiurl, la capetul trenului.
Ccntainerele suni descireate pe o bancjd fixe Si materialul aiunge apci pe
transo.fioare rctiioare, a?re descarce Ia o distante de pand la 8 m Ce axa
caii.
Buncarele staliei de inca'care ii a^ ce.e, ce oesceriaie s..-:
dimensro:rate pentrLr o productivrtate de 160 miih Ca oe'sciir Ce Cesen:re
instalatia prevede trei mecanici, cate ,.rnul pentlu statia de in3drcaie 9r a1e
Cesc6raare g; LJnul oentrlr nacarau3 ponar.
e. Unit5ii de transpo!'t Si descdrcare sisrenr Fiasser & Knap6.
Unitaiea de iransport 9i descErcare. figura 2.38, este formate din Sasru;
punltc:1. ire caie esie ir--,pus buncdrul 2. La partea -aupericaid a
acest.iia se afld transpoftcrui cu bande iata 3. antrenarea reaiizanou-se
printr-c transmisie de ia un motcr hidraulic.
Pczaticnarea pi..e.tuiui in runcdr, atet la lnaii'.a.e, aa: sr a
Cescercare, se realizeaze cu pereiele ir'lobrl 5
Ev3cuarea pemantului din buncer, fie intr-o aite unitate similard. fle
lateral intr-un mijloc de transpon sau depozit, se face cu ajutorui
transportorului. Actionarea acestuia din urme se realizeaze prlntr-o
transmisie clasic6 de la motorul hidraulic 7. Transportorul 6 pivoteaza
laterai in afliculaiia 8.

74
 Fig. 2.38 a !.iiare de transpo( qt descercare sistem Piasser& Knapa

Frg. 2.38 b Unitatea de transpoft Si descircare

Asigurarea pozitiei transpodorului se face cu ajutoru! tilantului. Asigularea

energier pentru srslernul de acforare hid!'aLrlic se realizeaza cu alutorul motoruiui
termic 10. in sol,-,tra fl:'rnei Plasser & l-heurer tipui l\4FS 40, puierea aceshii moto!-
este de 50 kW, viteza transportoruiui 3 pana l; C,-{ m/s 9i a 1:'ansportorulul 6 de
pana la 1 ni/s. Capacitatea de TncArcare a uiilaiJiLll. respeciiv a buncerului esie

′b
de 40 m3. in figura 2.39, este redat un exen'plu de folosire ia transpod 9i
descercare a unuitren pentru evecuarea pemantului format din mai multe unit61i.
●
:J塾 ′
:ocepereaじ ■,le■ iunⅢ ,3
`口

2 1 '´
lnceperea unplerlt un"￨口 ,4,temlnat untple・ e un"導 :0 8

3籠 嘉 護 轟 端 藤 毒 龍 報 嘔 嘉 遭 國 量 睦 i_________― ― 一
umplerea unⅢ lllor`‐ 4 cont〔 nul

特
姜 ―
―

le 5 31a descarcare
一 ― 一 一 一 一

un tl口
一

4L壺 謳 ヨ轟 三二 薔 通Eξ ttE里 日塵 髪 雪笙 ≡暑 電目 聰 くら 子コ ■瞑 爵r桑[憲 ■3屋 層 ]g墨ョ

員3← g薔 菫薔
「 三ξ電
璧蜃:y
額
reumplerea unit41lor5 3.incepere2 unlPle"lun"at“ or81a 4

5
continuarea umple■ l un t011,0そ 6‐ 8

6
inceperea unllent un"￨り i4,temlnarea unp e■ iun任 む、
口or6‐ 6

Fig 2 39 Folos rea un tatlor de transport si deSC首 「Care

Un studiu comparativ al metodelor de tndepう 代are a deseur‖ or rezu tate
la ouru re aratう umm‖ e metOde sunt mal avantaloase Asre,la b10gЮ a
oう
dumperelor. capacitatea ma,in‖ de ciurut este ‖ mitata la product vitati
inttrioare,dator tt timp‖ or ceruti de deplasarea dumperelo「 ,f19ura 2 40
わ”″″２鶉““像■“““¨。
＾
〓・ヽつ〓 〓﹄ ０●●一３ ■奉〓●０
，

Fig. 2.40. Dependenta productiviteli ciuruirii de cantitatea de deqeuri, foiosind

dumperele
La ultimile douA metode, se poate evacua complet oiatra sparte din
cale, utilaiele asigurand productivitatea necesard De asemenea. nu apar
intreruperi in iucrul c.aginilor de ciuruit din cauza blocerii evacudrii. La
sistemul MFS 40, fiecare unitate este independente, putend fi scoasd din t!'en

76
incdrcatd pentr'u o alte destinatre. Are de asemenea sisteme proprii peniru
descarcarea in depozit sau in atte vehicule. Utilajut poate fl folosit qi ia alte
rnateriaie, in scopul transportuiui gi descdrcerii (legume, fructe).
A.spectele econornice ale fotoslrii difei.lteior metode reies din graficul de
la fig$a 2.41 .
●,η ￨:“ ,

400 03
“
350

300

25t

203

150

1011

50

i0 20 30 4o 5● 60 70 30

Fig 2.41. Productrv,ratea 'tlaitnrt de ciuruit RM-76 la evacuarea totale a pietrei

sgane {2 5 m'.m.r "n {unc:,e ie metode de indepartare a degeuriror

Ccsturile se reiiLrc cu cca. 229lc p r folosirea unitetitor MFS 40 la c

cantitate anuaie cie aca. 25.0CC n-'r ,ehrcuiatd cu trenul MFS 40, iard de
instalana cL oLtn:F.ere
C solutie aproplatE a fcst dezvoltata de flrma Danieli Gruop i*n ltaiia
(fi7.2.A2) Tip:ii WR gC are capaciratea de 40 m3. Transportoarele c,.i hande
sunt actionaie nidraitiic. puierea iiinC Ce 40 Cp iar capacitatea rezeruorJlu!
de fluid hiiraulic a fiecarei unitili este de 600l.

Fig. 2.42. Unitate oe t.anspoa{ - firma Danieii

77
 Slructura de rezistenta este realizata de insaqi buncerulvagonr.jiirr.

2.6. Elemente de calcul

N4a$ina de curaiat prisma de balasi prin ciurijire este

irx utilaj ccmplex,
care inglobeaza mai mulie agrega:e, pentru unele oinlre acestea, calcriui se
efectueaza de maniera uzuali. gasindu'se in
acest sens bogata o
documentatie tehnice. in aceaste sitrialie se afiS benziie transporloare, ciurui
9i sistemui cje deplasare ai utilajului.
Sislemul de excavare gi ri.l':iai-e a materiaiuiui ccnstruotia n'retalic; a
utilajului, sistemul ciB pivctare al be:rziicr transportoare li sistemui Ce spriiin al
ciurului prezintA aspecie spe.riice.
In conrinuare. se prez:nta mcdul Ce calcui ai alntulu, .xcavat-cr ir7i
Porrind de ia productiviiate3 teoretice necesare Pr (m3ih) 9i
dimensiunile excaverii in secliune ts iitimea (m). h inailimea
- - (m) .,qe

calcuieaza viteza de avals va a rnaginii de cur5tat prisrna de baiast:

ケ Ⅲ科 (21)
識
Daca se iぅ 。teazう cu z numう rul de zale care excaveazう :ntr‐ un minut si
Cu C(m)9「 。Sirnea rrateF al暫 lt,i excavat de ficcじ 1● za,rezt t`

ξ =重 L(m) 122)

unde z este dat del

,=f塾 二 (23)

ve fi nd vite2a lanlultl eXCavator(m/S),lart past.l zalelor(m)

Rez stenta la eXCavare Rc(N)va n data de rela,al

Rθ =た lxb× ごメ′ (N) (24)
unde:
k1 - coeficient speciiic de rezistenla la scarificare, cu valor, variind intre
i.10s gr 5.i05 (Nim?);
b - lStimea maxime a zalei (m);
c - grosimea materialului excavat (m);
n - numarul de zale afiate concomitent in scarificare, respectiv toate
zalele de pe po(lunea inferioari a lantului excavator.
Rezistenta la ridicai-e a materialului excavat R. va fi daia de relalia:
+ +t)
R, = .41x Lx px gxsin(rr (25)
Cos゛

unde: 78
 Al― aバ a normaに pe direc,a rleplasう n a uneiza!o(m2):
L― ung mea de“ dicare(m):
ρ ―denshatea matena uiu(k9/m3)i
g― accelerala graVた atiOnalゑ (T/s)
″ ―ungh ulfう cut de ighebul po■ lant cu OHZOntalal
ψ ―unghiし l de frecare intre baiastul ridlcat din cale silglneab
Tensiunea↑ n ra“ u「 a act va a lantulul excavator Rl se poate exprirra cu
suma celor douう fole Re,IR、 rapoartatう la randamentullantulul″ ′

Puterea necesarう oentru antrenarea lantului excavator este datう de

「 elalal

Ⅳ=鴻 は (26)
"
unde ryrr esie iaidamentul trars.nisiei la roata steleta de antrenare a iaFtull:!
excavator.
Pen1ru celelalte elemer(e, calcului se efectueaz5 in funclie de schema
oonstruciive aCoptata.
Se mentioneaze atentia care trebuie acoriate corelarii prcductivitatli
lanliJlui excavaici- crui-ulur gi benzilcr transporicare, ca gi deper,Cenia
acestora de viteza de Ceplasai'e in rni$carea de luci-u a utilejului [aC].

79
 CAPITOLUL ill

MAsiN:PENTRU REFACT:A CA‖ FERATE

Atat la constructia cailor ferate noi, cat $i la refactia celor vechi, se

folosesc doud tehnologii de lucru: cu folosirea de panouri de cale sau cu
manipularea individuali a traverselor.
La refacerea unei cdi ferate dupe prima tehnologie, se executa pe rand
urmAtoarele operatii:
1. se ciuruie p!'isma de balast folosind o magina de ciuruit, depunand pe
acostamente sau in vagoane fractiunea marunii gi reintrociucand in
cale piatra soarta cu granuiometria necesare:
2. se demonteaza joantele sau se taie gina in tronsoane la calea sudata,
in lungimi de 15 - 30 m:
3. se ridica panourile cu lina li traversele vechi. folosind macaraie porial
sau macarale lansatoare de panouri;
4. se orofiieazi prisma de balast, folosrnC utilaje clasice, 'incercatoare
frontale, buidozere, gredere,
5. se ageaza panourile noi cu aceieagi tipuri de utilaje Si se asigura
continuitatea ceiii viteza de larrsare a panolrriioi noi nu va depAgi 0,3 mls:
6. se conrpacteaze prisma Ce balast, fclosirc pieci vibraioare;
7. se complereazii gi profileazi din nou prisma de balasi folosind
vagoane Cozaloare gi profliatoare de csle:
8. se corecieazi geometna gi se stai,itizeaz; calea folosind c nxa;ina
combinaia de cale (rnagii-ra de nivelaf , ri5at gi burai):
La foiosj!"ea celei cje-a doua tehnologii, cu rnanipu,are indtviduali a
ginelor, se foiosesc utilaje comp,exe, numlte trenuri de refactie.
Uti!ajele specifice folosite la tehnciogia cu panouri sunt macaralele
portal gi iansatoarele de panouri.

3.1. Macarale portal

Macaralele portal sunt utilaje ugoare, cu actionare manuale, se

folosesc in numar de 2, 3 sarr 4, dupa lungimea panoului. deplasandu-se pe
doue gine, agezate la caDetul lraverselor.
Macaraua, din figura 3.1., se compune ciin profileie 1, care se spr,jin6
pe cale prin inlermediul rotilor cu rebordurj duble 2. Cadrul 3 al macaralei este
o constructie cu zabrele djn tevi de otel, sustinuta in portiunea centrald de
doua palane 4, cu clegti pentru ginil 5. Acliunea palanelcr se face manual, cu
ajutorul a doud trolii 6, prevazute cu o frand cu bandd 7 9i frand de siguran{5
cu clinchet 8. 80
 Deplasarea macaralei cu sarcina se face manual, diGpunand f!'ana 9,
pentru evitarea translatiei nedorite. Sarcina nominale este de 60 kN.

Fig. 3.1 Macara podal pentru paqouri de cale feratd

S-au i'eaiizat 9i macaraie podai cu actionare mecanizatd, avand

scheletui de rezis:en'i; sub forme de cheson un motorteimic li un grup de
pompare pentru actionarea troliiior de Iidicare 9i a deplasarii, toloslndu-se
rnotcare hidraul!ce.
Acestea ad iost dezvoltate mal ales peniru ?nlocuirea ma€zelor, da|
pct ii folosite gi in linie cuienta pentru oanour; Se exempliilcd cu cdruciolil cie
ridicare tip Fasseita 14l
Ciruciorul de ridicare hidraulic CLH 77 a fost conslruit pentru
manipularea mecanica a aparatelor gi panourilol de cale ferate monlaie, cu
un personai redus gi in deplina securitate.
Migcdrile de ridicare gi deplasarea lalerala (400 mm) sunt realizate cu
ajutorui a Coue constructii metalice ac'lionate hidraulic (20 tone, curse 1300 mrnl
indilin'iea de riCicare este suficienta penku circulatia cSrucloareloi De
calea de ri.rlare demontabili.
Un cArucior de riciicare pcate fi instalat ii manevrat de c singure
perscane. Numarul acestora este functie Ce lungtmea aparatului de cale sau
a panourilor ce trebuie manipulate
 Fig 3 2 CaruciOrul de ridica「 e tip Fassetta

Carucioriji de .iorcere h jciraulic C'r- ir 77 este de consiructie srmpla gi

robustd. cu o fiabilitaie deosebite in expiceia13
Caracteristiciie tehnice:
- motor pe benzin.:
- forta cje i'idicare: 17C (N;
- cursa de ridrcaie; 1300 mrn:
- cursa de ripare: 400 mm,
- dimensiuni: 2.7C x I 00 r 2,00 m3;

- rnasa: 1300 kg.

ln figura 3.2 esle reprezentat cdruciorul si o taze din procesul
tehnologic.

3.2. Lansatoare de panouri

Lansatoarele de panou!"i pot ridica gi deplasa in partea opusi panouri

de 10 pane ia 25 m:
Pentru lucrerile cie intocuire a panoJnlor sunt necesare doud astfei de
ulilaje, agezate de o parte 9; de alta a zonei ce se reface.
in figura 3.3, este rept'ezentat un lansator de panouri agezat pe calea
veche 1 .

82
 Fig. 3.2. Ceruciorul de ridicare tip Fassetta

Ciruciorur cr9 ri(rcafp hidrautio CLn 77 este de consrrucrie srmple gi

robuste. c,i o frabilitate deosebrla in exploatare
Caracteristicile tehnice:
- motor pe benzind:
- foda cje ridicare. 17C KNi
- cursa de ridicare: 1300 mrn:
- cursa de ripare: 400 mm;
- dimensiuni: 2,7A x 1 00 x 2,00 m3:

- masa: '1300 kg.

in ligura 3.2 este reprezental ceruciorul gi o fazd din procesul
tehnologic.

3.2. Lansatoare de panouri

Lansatoarele de panouri pot ridica Si deplasa ?n partea opusa panouri

cie 10 pand la 25 m:
Pentru iLjcrdri!e de iniocuire a panourilor sunl necesare doue astfel de
utilaje, agezate de o parte g; de alta a zonei ce se reface.
'in
figura 3.3, este reprezentat un lansator de panouri agezat pe calea
veche 1 .
 Acesta este fcrmal din gasir-rl 2, pe cai.e sunt dispuse bralele 3, care
sustin gdnda cu zebreie 4, 'in interiorui careia se deplaseaza c5ruciorui cu
palane 5. PanciJl 6 este ridicat gi deplasat piintre bratele 3 in partea opusd,
unde se ageaz5 pe boghiurjle speciale 7 pentru transportat panouri de cale
ferate, ci.j capacitatea podanta de 220 kN sau pe vagoane piatformi, ech;paie
cu role pentru translatia grupuiui de pancuri in lirngui garniturii.

f i2 i
Fig. 3.3 Lansa.tor de panouri

in panea opusa zonel de refactie, se afii un lansator de panouri pe

care se ridr.a panour:ie noi de pe boghiLrri 9i se ageaze ?n cale.
Sensul tie deplasare ai ansamblului de utilaje este acelasr, spre
dreapta. (i'igrra 3 3.). Lansatorul de panouri mai poati fi ech;pat cu o mic5
macara $i agregal de sudu!"e a *sinelo:. nol alezate in cale.
!n iigura 3.4. este reprezeitata o schema functionala a uner aite
varianle de lansator Ce panouri pentru cale ferata pe
iasrul 1 surt cispuss
bratele teiesccpi.e 2 realize3d astfei incadrarea utitilulul ?n gabarittji d€
lrbeii trecei.e ia irarspor"i. Semibralele superioare 3, ;ctionats cu ajijtcii.jl
ilindrilor liidraulici 4, ?ot ii zevate:-* irt pozltia ridica.l cu ajutorul opiitoa|.ei..ji- s
Grinda cu zabrge 6 se spriiina pe grupurile de role basculante 7, depiasarea
grinzri pe roiele 7 nefiind rnigcate de la lucru, ci de pozitionaie a grinzii crinia
mobilA are la capete cioud traverse B, acestea fiinr! echipatJ cu ciegtii g
penlru prinderea c;Lrpercii ginei, Eliberarea
$inei se execute manual, foiilsinc
manetele 10. Grinda mobi16 7 este susDendatd pe cabiul de sarcina 1 i . care
face legetura acesteia cu ceiucioarele 12. Cablul de sarcine 11 trece peste
rolele de capii de deviere 13, fiind fixal ci.l un capet la limitatorul 14 gi cu
celdlalt capai la una dintre ceie doua tobe de translatie 17,
9i 17,,. tobe
dispuse oe acelagi ax gi pe diametre egale. pe figriri, s-au figurat roti de
diametre diferite, penlru intelegerea desenului.
Arlsamblul vagoaneior cu panouri qi al lansatoarelor formeazA trenuri
de poz6i calea ferate.
in continuare, se trateaze mai detaltai irenul de pozat calea, realizai pe
baza lansatorului UK 25/18.
 :星 子
爺
糞ッ ∫ 蹴 盤 II篇 螺ξttl潔 l出 [蹴 EttTぶ
ねnstt」 F麗 品群1,議濯Ψdtttξ l:FWサ オ :u器 器 :tカ ::。 ￨さ

previzut cu trohu pentru tragerea pachetelor de panolll

S宰 a渡
monね FTT:協 ri∫ 懸 Tttidi」 l了 瞥]諄 ∫
11:p精 凡 1「 :」 ∫
::
delη ontare a panour‖ or(vech)
Pentru scoaterea Oln cale a panou「 Jo「 de c8ie vechi, atat in cadrul

晰寵塁背 まi:3猥 塊)濯

ξけlt轟 耀:腫Llf鍵 墾ぽζ:i譜臀窯。 :』

in cele ce urmeazら
numitう ,llansator de panoti「

le珊
譜
曲誕蠅]翼 曇
‖ 壺1軸1薬 L￡ 麗
∫ ￨

県riu轟 1器湯 薔寵鼈 鍵c∬楓e::

i崚

Ю
Jレ e靡 罠 :碁ell:::陸 p』
panourlor de cale fata de vagOane

de口 aSyf‖ :1把 :Ъ よ

き
甘 ∫‖
呈「
よ。
t習 :11::llfil。:iliall::得 l覧 l電 :::￨:ξ :::
dOua fel● n de vagoane amenalate,s anumei

ｄ
ｅ
- vagcane la care legarea de plaforma vagonului a pachetului

ｄ
ｅ
panouri se face cu ajutorul unor iegdturi gi ancore cu guruburi
strangere (vagoane cu ancore);
- vagoane amenaiate cu cadre 9i opriiori mecanici de capal (vagoane cu
cadre).
Doud vagoane amenaiate pentru transportul panourilor, legate lntre
ele, formeaza un cuplu de vagoane pe care se poate incerca 9i transporta un
panou de cale sau un pachet de maximum patru panouri de cale suprapuse,
iar unul sau mai rnulte cupiuri constituie un tren specializat pentru transportul
panourilor de cale.
 ヽ
/agoanele specia izate pentru transpottul panourllor de cale nu au
modlicari la aparatele de rulare, aparatele de legare ― tampona‐ e si
instalat"le de Frana

Pentru a asigt,ra o r」 eplasare u,oari a pachetului de panouri panぅ ↑

n
zona de lansare,se practicう doui metodel
A panoul inferior se aOeazう pe transportorul cu role cu§ inele ln ioS, iar
celelalte panouri se a,eazi cu§ inele↑ n susI
B sea§ eazう pe transportorul cu role,ine u,Oare,denumite patine,iar pe
acestea se a,eazう tOate panourile de cale cu§ inele ln sus
La a,ezarea panourlor de cale pe terasament, panoui superlor al
pachetului ce urmeazう an a,ezat pe terasament este prins cu un dispozitiv
de manllJare idiCat cu un mecanisnn de ndicare§ l deplasat inainte ,n
scopul a,ozう ri↑ n axa oう ‖pe terasarrent
DIspozttivul de manipulare se retrage pentru a lua un at panou din
pachet, tmp↑ n care ma,lna autopropulsatう ou rracara si gr ndう ,n consolう 2,
19ura 3 5,avanseaza cu intre9 convolul pe calea dela pozata,pe distanta egalう
cu lung rnea unui panotl Ci● lul de lansare― pozare a panourilor se「 epeta

↑n cazul ln care pachetele de panoun sunt FOrmate dupa metOda A,

ultimul panou din pachet se↑ ntoarce cu sinele in sus pe platforma,dupう care
este preluat de manipulator,i asezat pe terasamentin axa cう ‖ Noul pachet
de panour este tractat cu trolul de pe masina autopropulsata cu macara cu
gr ndう ln consolう §i adtis in zona de al mentare a lη anipulatorulul,clolul fl● d
reluat a,a cuim s_a artttat rai sus

Pentru reparat a cap talう acう 1,se folosesc douな astfel de trenur:unul
pentru demontat calea(SCOaterea panour‖ o「 de cale vechi siincarcarea lo,pe
p3rOrme),l unコ ￨ ,entru ansarea ― pczarea panOunlor n。 1, in octl' ceiOr
sccase din cale
tren口 l de pozat este indrumat in circuta`ie numal dupa ce ma,in3
autopropulsata ctl "acara §i g「 ndう :n consoltt tp UK 25/48 ,l vagOい t'￨
autopropulsat cu trol u MPD au fost aduse in pozⅢ ie de transpOrl asfe1113!:
‐ 91nda ma,inl UK 25/18 se coboarう On gabant,cu alutOru c]irldお lor
hidrau‖ ci.la lnこ trnea maxlmtt de 4625 mm,grinda se centreazう astfel
ca lung mea consolelo「 sa fie egalぅ la ambele capete,avand lung"mea
de 15465 mm§ i se rnzう vOreste↑ n aceastう pozille

Fig. 3 5. Tren de pozat calea ferata

1 - locomotiva: 5 - pachet de panouri (4 - 5 panouri cu

2 - lansator de panouri; traverse de beton. 5 - 7 panourl cu
3 - vagoane specializate, lraverse de lemn).
4 - vagon autopropuisat cu troliu;
 Fig. 3.6. Schema iarisatorului de panouri de tiD UK 25/9

1 - beghil! .u irei csii; 13, 15 - trciii de sarcini

2 - sasiu, 14 - pcst de comanod ar creratcr:lir.Ji,
3 - instalatra de io(e; '16 grinda transversalS irijlc.ie
-
4 - parzu1 cs cor,]andA a auto.'loto'! -.. 17 - iimitatori de sarci",.:
5 - pcst de coiiande: i8 - gnnzi rabatabile;
5 - troilu de tractat pachete de panolirl i I - sania peniru ridiiiai'e fefrna:
i - iransponc!' cu roie, 20 - ciiincl'ii hiaiaulrci de ndicare a
,i 1/l r 1 .- .^ri^a?i. fermeil
I - cdru.ic. de sarcine; ?- - -cntatul vert as, dc s;-il - e: 'e:oe
12 - consi|uslie meialicE - fermS: 22 - apetilr.oarc.

，
Ｉ
貪︶
s 11 1416

10 17 16

Fig, 3.7. Schema actionarii gi traseu! cabluriior echipatnentului de ridicare ai

utilajului de pozat calea ferati UK 25i9

'1, 3
- cdi'ucioare cie sarcind; 9, 13 - r'ed,rctoare cu trei trepte ale
2. 4, 5, 5 15. 'l6 - scripeli; lrcirLiriioi
7, 8, 14 - iamburi de troliu;
17 - limiiator de sarcinS.
 9、

10

/ 4 /ダ
I

ヽ
′た ヽレ

、４
，

Ｒ ︶

３
′Ч
υ

‘
Fig. 3.8. Scherira iidrauiic6 de principiu a macaralei (pentru un portai)

'i - rezervoi de liei - capacitate: 'lC * supapa de dozare:

i1-cLrplaj eiastic
3 - sutac:t de srgurante: 12 - cuplaj cu gheare pentru
4 - distriDuitcr \id'aulic manual; cuolare pompd.
t
-
m.^^h6rr ,
i3 - lr.ansmisie cu jant;
6 - dozetoi cr, rct, Ciniaie '14 * n]olor eiecl.lc de actionare a
pompei 9i a troliului de
tragere a pachetelor:
9 - s,.roalra de !'etinere 15 - nraneta de comandd.

′ じ ,

´ ,′

`´

ヽ ヽ ヽ
な ,5
″ ′

Fig. 3.9. Schema sisiemului de aclionare 9i traseul cablurilor echipamentului

de ridicare al lansatoarelor de panouri UK 25i 17 9i UK 2519 -'18

1 3 - caruoioare; 1C, '12 rnotoarele eiectrice ale

- i.oiiiior,
2 4, 5. 5. '15, 16 - scripeti 11 - franSi
6. 8. i4 - tarnburi de trolii, 1., - l!,Tr:'tator d€ sarcind;
'13
9, - reductoare cu trei trepie are 18 - n-ian;oulatcr traversa.
troiiilor.

87
 11121314

Fig. 3 10. Scherna vagonului autopropuisai cu troliu N4PD

1 - bcghiu moror cu dcua osiii 12 - intrerup5tor automat AVM - 4N, nr

2 - qasiu:
3 troliu penlru iragerea pacheieior de
- 13 - transpotcr cu role;
panouri, 14 - contactoare de curent continuu
4 - motor electric cje aclionare 3 troliuii.ii, KPV-604:
5 - post de comandA; 15 - i'eductor atac de osie;
6 - tablou cu aparate de mdsur; Qi 16 - rnctor electric de tractiune;
control, 17 - c"pl' autcmata scurlil
7 - comutatcare universalg; 16 - i'ezeryor de aer pentru frane,
I - compresor, r9-csiecuplatSi
I - radiator de apa si ulei. 20 - rarna boghiulur:
10 - motor Diesel UlD6 - 52. cLr irutere 21 - susDensie cu arctlr,;
de i65 CP: 22 - frara cu saboii
i1 - gene!'arcr de cureri cor:iinutr P-1'1 1

P cu p.,:ere de 100 kv!

- se rabat in gabarit $i se inzavoi'esc in aceasta pozitie scaunele

maginigtiior operatori, at6t la macara. cat 9i la vagonu! h4PD 9i
platformeie iaterale pentru inzivordrea po alelor la magina UK 25/18:
- se centreaze Si se asigure impotriva deplaserii dispozitivul pentru
agalarea panourilor de cale;
- se asigure carligele $i cablLrrile troliilcr.
Atunci cand circula in cornpunerea trenurilcr, magina UK 25118 $i
vagonul MPD nu vor fl incercaie cu panouri, incdrcarea platformei pane ia
sarcina maxim; de 45 t este perrnisa numai cand ma$ina UK 25118 sau
vagonul MPD se cieplaseaz; autopropulsat cu viteza rnaximA de 5 km/h, in
vederea efectuerii uncr manevre
 Magina autofiropulsati / automotor cu macara $i grindi in consoli
pentru lansat - pozat calea cu echipament de rulare pe calea ferata

La refacerea gi consiructia caii ferate, se folosesc magini

in consola pentru lansat -
autopropulsate r' automotor cu macara Si gnnde
pozat calea tip UK 25/9. UK 251i7, UK 25118, UK 25i21, de fabricatie
U.R.S.S., lansaioa!'e de Danouri tip Plasser & Theurer gi de iip Robel.
La noi in tara, se afle in exploatare tipui UK25118, asigurand montarea
panourilor cu lungii'ne de 25 m 9i greutate de l8 tone.
Principalele pe4i componente ale maQinii sunt:
- platfori'ne c:r echipament de tracliune $i rulare,
- constrJclia metalicd,
- echipamentui de ridicare
. rnstaiaiia de actionare nicjrauiicS
- echipamen'iui de actionare trcliu.
- instalatia electricd de actionare 9i comanda.
Platforma (gasiui) este montata pe doue boghiuri cu trei osii (din care
doua osii motoare - .ele extreme), actionate prin intermediul unui reductor cN
doue trepte de turatie. La deplasarea autonoma a malinii, rniqcarea de rotalie
a moioruiui electrlc se transmite Ia un reductor, pi'intr-un arbore cardanic
Pentru iepiasaiea maginii remorcata in cadrui unui tren, axul securidar
al ieducioruiur se decupleaz5 manuar, prin intermediul unei pergh;i 9i
migcarea de iotatre a osiei nu se mai transmite axului principal $i irr,:pli:ii
mctorului gleclri6 cje iractiune.
Echipamentul de fo(e este i.n'nat dintr-un motor Diesel c|i putere oe '165
CP ia 1500 roihin ?i un generator de cureni ccntinuu cu putere cie 'i C0 k!^i
Grupul motcr * generator este dublat pe fiecare magin6, evitindu-se in
acest fel imoosibil:ratea deplasarii in cazu! apariiiei unei avarii in tlmpui
iucrului cu unul din grupuri. Echipamentul de forte asigur6 alimentarea celor
pairu motoare de tracti:.rne aie boghiurilor, motoarelor de actionare a troiiului
si unitatii de pompare din instalalia hidraulica a echipamentului electric de
macara. montat pe ferma gi pentru actionarea compresoarelor.
Dln postui de comandi ai platformei, mecanicul comanda instaiatiile de
fote, deplaserile macaralei $i iroliile de tragere a pachetelor de panouri. Cu
a.iuiorui troliuiui 6, pachetele de panouri sunt trase pe transpo{oru! cu role
neactionate 9i aduse in zona de alimentare a manipulatorului.
Cele patru traverse verticale '19, ghidate in montantii 21, se
deplaseaze cu ajutorul cilindrilor hidraulici 20, figura 3.6.
Grinda macaralei 12 este o construclie sudata tip fermd, de-a lungui
fermei 12, pe lonjeronul principal format din profile,,U", culiseaze c6rucioareie
de pozat palan.
Grinda macaralei - letme 12 poate ocupd trei pozilii:
 - de iransport, cu a$ezarea simetrica a consolelor;
- o pozitie de lucru. cu grinda scoasd in fa!d;
- o pczilie de lucru cit grincia scoasi in spate.
Echipamentul de ridicare al macaralei este rnonlat pe grinda 12, ca gi
tabloui de comandS a macaralei.
Panourile de cale sunt ridicate gi coborete cu troliul de incarcare '13
prin intermediui cerucioareioi c, trciii 9.
De-a lungul caii, panouri:e sunt deplasate de troliul de tractiune 15.
Pentru evitarea suprasoliciterii echiDamentului, sunt prevazute doue
iimitatoare oe sarcine 17, tar pen'tru iimitarea cursei carucioareior stlni
prevazute lin'ri:atcare speciale.ie .L'sa.
Tamourii 7 Si B ai iroiiuiui ie ?ncdrcare (flgura 3.7.) sunt actionaii de
arborele reductoruiui 9. Ac{ionarea trciiLrliri se face cu ajutorul motoruiui
eiectric 10. cu puterea ds 23 kU/. Penlri] menlinerea greutdtii intr-o anumitd
pozitie, se utiiizeaza fiana 11.
Pentru a cobora capatu! din spale al panouiui care pozeaze, ?n scopul
imbinArii mai ccrlode cu panoul deja pozat pe ierasament. cablul care vine de
pe iarnbui'll 7, de cjiameirij n'rai r,iare de o 360 mm, trece peste scripeiele
extrem 5 -1e scripetir cdi'ucicir.ri,.:: rjin spale 1 gi pe scripeiele de sarcini ?,
mergand spre limitatorui de sai'cind de rid;care; cablul care v!ne de p.'
tarnblrrui 8, de diametru r'riai i,''ric o 328 rnm, trece peste scripetele enrem 5,
sp|e scripe[ii cAiuciorui,:i Ce ccmande din fali 3 9i peste scripeteie de sar.inal
4, ia!" apoi pesle scripeleie exirem 16, spre limitatorul de sarcinA de ridicare.
in ca:ul schimbirii sens.:iur ce pczai'e di!-. stanga spre dreapta, ferms
este trasd de troiiui Ce tracliune !i cablurile se ifec din pcziliiie din stanga in
pozitiile dirr dreaoia. Cablui care yine de la l3mbur:i 7 se fixeazi de caruciorul
.je sarc:;"ra 3, ieI cablui care vlne ile pe iarnb';.Lii [i se fixeaz6 de c5!',.lciorul de
sarcina 1.
Troiiul de tractiune serve$te pentru deplasarea ceruooareicr de
sarcina de-a lungui fermai. Acesta are un motor eiectric 12, un i'eductor 13 Si
un ianrbur 1 1. la fei cii cele aie cirucicruiui de sarcine, iar tamburii 14 sunt de
djametru mai mare (o 790 n:rnl. Un tambur este fixat pe arbore cu c Pana. iar
celilalt tambur este calai pe arbore printr-un dispozitiv cu clichet, care permlte
rotirea tamburului fate de arbore q! intinderea in felui acesta a cablului.
Cabiui care vine de pe lamburi se lrece peste scripetii extremi -15 9i se
duce spre carucioareie de sarcina i gi 3. Capetele cablului de tl'actiune se
fixeaza iB tamburi in pe(i opuse. La rotirea arbo!'eior, un ceDet ai cabiului se
infagoara pe iambur, cjeplasdnd carucioarele de sarcina, tar celeiait cablu se
desf6goara ce pe tambur.

Sistemui hidrauiic de actionare

Sisternui hrdraulic de actionare servegte pentru agezarea lermelor in

pozitie ie lucr" gi in pozitie de transport. El se compune din doue sisteme
hidraulice autonome:
pentru partea din fatう :
 ― pentru patea din spate

Pompa 2 119ura 3 8)este aC'Onatう plntrun cuplal elaslc cu boⅢ uロ

11,un cuplai ba adOr cu gheare 12,pttntr c transmisie cu lan1 4 3,cu alutorul
motorulul elect「 ,c `4 Acest motor electric este folosit si pentru actiOnarea
°
腱 :廿 標:轟 七 l属 昆 Ъ渭 朧 島 ]:結 通」∬ 1::燎 1:し 桑 警ま::子 :ぶe露
este montatら cate O supapう de re,inere 9‐ care↑ lmpiedica lesirea uleiului prin
canalla coborarea ttrmel ulelultrecand prin supapa de dozare 10
P「 in reglarea supapelor de dozare 1 0,se asigura coborarea unifOrぃ うa
capatulu din fala゛ a ce u d n spate algttnJ
卜
Л,'ln e autopropulsate cu imacara§ i grndう in consolう tip uK 25§ :UK
25/9 - 18 sepば esc penlru po2area panour‖ or cu lt・ ngrnea de 25 )■ , cじ
traverse de beton arma:
Aooste masinl sunt reahzate pe baza lTa§ ln UK 25/9, prin inlocul‐ ea
gr nzi cu capacitatea de ridicare de 9 tF cu o gr nda cu capacitatea de ridicare
de 18 tf dln olel a‖ at(tabla pentru construc,inavale N5 STAS 8324-80,,pttn
folosirea unor cう「ucloare de sarcina mal puternice, prin lnlocuirea palanelor
cu raponul de reduct e egal cu 2 pentru suspendarea panoulul de cale, cu
cate patru cabiul prぃ folosirea unui ,manip口 lator 18 (fgora 3 9)01 prn
nlontarea unor cOntrag「 ettta, pe p atfOrmう pentru oblne「 ea Stab“ た ね
サ ￨

necesare,l prin r`iarrea lungl η‖cablurlor care se pot infa,ura pe tamburユ

tro‖ ulul de saroinう

Caracterst cre tё hnice ale ma§ inHor autopropuisate cu macara,i gri■ dう

lr consola pentru la nsak,_3つ 。ur de cale sunt prezentate in tabeit」 nr l

Tabelul nr l
Caracteristici!e tehnice al● ma,inilor cu macaFa ,i grindな in consolう
pentru lansat panouri de cale

- in aliniamei": 1800‐ 1000

3 ciia de tractiLrne 3 irci!!iu

\./rlez3 1e ridicare 6
I n aniF,-:laici!rl.r; cu un

, v:ieza .e depiasare a
c5ruc orirl"; ce sarcina:
- cu oanou |)€ a3ie 1.35 13
173
Viteza de cieriasu:e a
plailormei {e"ra.nctcrl km′ h
“ 
“ ５

７
〇

- i,'r reg nl oe iraasco.t

５
５

・
・

- ln reqim oe iuciu
Puierea motoarelor Jiesel CP 2× 465 2× 165 2x165 2× 450

Puteie6 ce11eratoaretor k｀ ´
′ 1 2x100 2x400 2× 100 ￨

94
 Nr Denumirea UM
榊 UK‐ 2579‐ 18 UK‐ 25′ 21

螂］
crt parametrului
1 Prociuctivitatea

７
６
０
- in aliniament m′ ￨ 800‐ 1000

０
〇
５
４

一
- in curbe 500‐ 600
Puterea motoarelor kヽ ´
υ 4× 43 4x43 4× 43 4/43
electrise de tractiune
Forta maxime de tracliune tF

l,4asa pla$ormei cu t 1023 4 `0

macara si manipulator
Sardna pe os'e.

“３

５
５
J 1567 1567

，３
- in regim de tre.spcft

３
- ln regim de iJciu c,.r panou 36 36
ie cale

Vagon autopropulsat cu tro‖ u

Vagonul autopropulsat cu tro uヽ 4PD (fi9ura 3 10),din cadrul trenu ti

de pozare a cal,se∼ este dupう deouplarea locomotivei pentru remorcarea
sectiei dl白 spate a trenului de pozare si pentru tragerea pachetelor de panouri
de cale de pe vagoanele din spate pe vagoanele din falう , iar la baza de
asamblat panour‖ e de cale aceasta platfOrma se∼ e,te la executarea
manevrelor de formare a trenului de pozat calea §l pentru aducerea
n vederea incbrcarr =i descこ rcarI Pe vagonul
vagcanelor §l platfOrtmelor ↑
MPD,ipe ma§ inie UK 25/18 este montat ace a,i echipament de fortう 01 de
tractiune
tn interiOFul saSiulu, 2, sub pardoseala acestula, este amplasat
echipalmentul de forta, cOmpus dintr‐ un rrotor Diese1 1 0, cu puterea de 165
CP, radlatorul de apう 。l de ule1 9 al slstemel● r de rう oire §i tlngere ,'
generatoru1 1 1,cu puterea de 100 kVυ

SaStt phtfoma se reazemう pe douう bogけ u門 いotoare l,cu“ te douう

os‖ ,prevな zute cu motoarele elect百 ∝ de traolune`6§ i cuに dudoattle 15

Douう tro‖ pent「 u tragerea pachetelo「 de panouri 3 §i mo10arele

electrice 4 de aciOnare a tro Hlor sunt monta裕 ↑n exteriorul ,asiului sub
nivelul pardoseli,iartambur‖ depう ,esc↑ n partea de sus suprafata pardOSehi
Pe transporOrul cu rOle 13‐ montat pe pardoseala pla■ 、rmel. se trage
pachetul de panouri de cate
Pe platforTra automotoare sunt rnontate doua cuple at・ tomaお scurte 1 7

Productivitatea ma,inil pentru lansat(p。 2at)panOuri de caie

Productivitatea macaralei de lansat pancuri de cale depinde de:

_ t pulde asezare a unul panou― T,
_ lungimea panoulul― Lp

Productivitateal
 ,, 3600,
! D lmlhl
1-P (31)

Pentru cale in aiir-"iamentl

)7p -- \r.
/-tt r^l
i;.1 (32)
,j=i
unde:
t, - timpui necesar oentru ancorarea undi panou (fixarea panoulur in
manipulator),

r: =;i - timoul de ridrcarc a panouiui ia inaltimea hz = 0,3 - 0,4 m:

v,.

V. - viteza medie cs ridicare:

'',.-lur, -1, -ll-

i, 'l:, i; -ttrnpul de deplasare a carucioi.ului cupanoul;

一
２
0

t* - iistanta de accelerare a cerucioarelor cu panou (t"" = 0,S - 0.e

rn);
ls - dista:lta de deplasare a cArucioarelor cu panoul, cu vitaza
stabiiizat6
- IunErmea de fraiare (i., :0.5 nr);
ir,

V' - viteza siaoiirzata (Vs = 1.35 - 1.5 mts):

h,.
Ir = r - tinip.ui de cobc"ere a oanour-i de ia inattiTea neoie.

t, - inaltirnea rreoie (h- = 3 3 nr;

Vcou - vi'ieza de coborere a panouiui (V-" = 0.35 + 0,45 m/s):
ts - timpui de imbinare a capdtului din spale al panoului;
ta - timpul de coborare completa a panoului pe balast;
'i' - iimpul cie desfacere a manipulatorului pentru Cescercarea
(eliberarea) panoului;

16 = ah - timpul de fldtcare a manipulatorului la ineltimea medie:

h. - ineltimea medie;
V,"* - viteza de ridicare a manipu,atorului (V,-* = 0,35 + O,4S m/s);
l..q
S=u - tinpu{ de deplasare a carucioarelor goale pe distanla t",
t
 ts - distan{a pe care se depiaseaze carucioarele goale (la = 27,3 m);
V". - viteza ce deplasare a carucioarelcr goaie (V- = 1,7 + 1,8 m/s);
t,o - tirnput Ce cobordre a mantpulatorului pe panoui urmaior (ce
urmeazi a f lansat in cale).
Magina UK 25118 se deplaseazd pe iunEirnea panoului pozat, tractand
convoiul de vagoane cu pachete de panct'i ccncomitent cu deplasarea
carucioareior goale, cu coborarea manipulatorului gi cLr fixarea pano,Jlui oe
manipulator. Pachelul de panouri se deplaseaza simrlltan cu lansarea in caie
a ultimului panou, nefiind necesar un timp supiimen'tar pentru deplasarea
acestuia
Duraia cicilriui de lansare a unui panou de cale goate fi prezentatd sub
forma une! ciciograme.
Timpul de lansare e i.r.ri canoi-; ;ie o pgiiune curbd T. se rnaroreazi,
cu timpui necesar pefltrij oerriasaiea capetului cin fate al panoului pe axa caI
9i curbarea pano;li.:i. Ceieiai:e operatii sulrt aceleagt ca 9i in ciclul de pozare
pe 0 cale in aiiniarr-"eni.

Fig. 3.1 '1 . Schema de caicul la suspendarea panoului

Bazele calculuiiii maginii autopropulsate cu macara 9i grinde in consoli

pentru pozat calea - la soliciteri longitudinale 9i transversale

Sarcinile longitudinale aclioneazd asupra maginii UK 25 la formarea

trenullii de pozare a cdii gi la ciepiasarea in comounerea tlenului de pczat
caiea sau in compunerea unu! tren Ce mafa
Din lucrarea ./3,l, ;ezult6 ce for1ele longituciinale la care irebuie calculate
vagoanele gi ma$iniie de cale se consiciere Der'rii'u dcu; regimuri de calcul:
- regimui I - ciocnirea vagonuiui sau a rnaginii de cale la viteza mica (v =
2+ I km/h):
- regimul !ll - mersui trenului ci vJtezS maxin'ra admisibile.
Pentru regimui i. sar.ina iongitudinaid de calcul asupra autcmotcrului
crr lansator este N" = 2500kN iar pentru regirnul lll N. = i000 kN.
La ciocnirea cupiei automate apar forteie de ineitie ale pieselor
comDonente ale automotoruiui cu lansator.
 Fota de ir're(!e a fieeerei pe!-ti componerte (1) este propo(tcnald cu
rnasa ei mr Si depinde de rigiditatea cu care este fixatd aceaste parte de gasiul
automotor, rigiditatea exprimate prin coeficientul k de preluare a sarcinii
o3)
Din expresia fortei de ine(ie a au'tomotoiului cu lansalor se deduce
acceleratia auiomsioruiu. a"""" li a fiecarei pd(i componenre a acestuia:

″。
Nα ″′
。′ "× ′″″ (34)
"=Gα g
:

"″
undel
Neutm― f01a de inelle ce acticneazう asupra intregulul autornotori
a8ttor― acc,le`atia al」 iClrnotoft,Iti

%‐・=そ覇扇 ニ ロ
・
9-acceleratia graVLaぃ 。
21
nalう Imた

Pontru o,na!:1う 」K25/91

′
θ
″゛
′=だ
電
:静
こ =3.2× gぃ 1
$asi'i maginii cu echipamentui respectiv cors'tituie o parte insei""r,;ii
dln gi-euialea ici3ia a magrnii c! rnacai:;i grindi (0 35 + C,a2) 51 51s trgidiiate
maxime. CoefiaieiliL.: ce Dreiuare a sarcinii pentrLr pa(ile componente poate fi
aronsicerat cLirA curn urir:eaze:
- 9(::l liu
- per'rlru b:3rrru k|l = i
- leita cii ecnrpameniul rBspectiv K3 = C,5 + 0,6.
Echipamentui montat pe macara gi elementele de fixare ale acestuia
se calculeaze pentru sarcini verticale, Iorgriudinale gi laterale exprirnate orin
fotele de ine(ie in reginruriie de calcui l9i I;1.
ir tai:eiui ? sunt iate forn]ulele Dentru calculul acestor sarcirr.
Noialiile accFtaie in tabel Si iri text sunt.
Pz - tola de calcui aplicata in centrul de greutate al echipamentului
sau mecanlsmului fixat 9i care actioneze de-a lungul axei
veriicaie z [daN];
P, - idem, de-a luigui axei iongitudinaie x [Caf.i];
P, -:dem. de-a lungui axei transversate y [daN]:
P", greutatea elei-nenteior de utilaj (sarcina statice) [daN];
-
Paubm - greuiatea automotorului cu lansator de pozat calea [daN];

G" - greutatea unui carucicr [daN];

Gs,p - greutatea supodiior [daN].

95
G' - greutatea fermei cu echipamentul [daNi;
N*o* - fo(a longitudinala de ciocnire de cupla automata a
automotorului (N""r". = 25000C dal\l);
f.r - sageata statica a arcurilor de suspensie [cm];

ai - coeficient (pentru elementele lasiulut ai = 0.05, iar pentru pdrtile

suspendale pe araui'i ale boghiuiur ai = 0,01

. mx -1 unde mu numdrui
Aj - coeficient bt = - de csii ale boghiuluii
2-*b ,
=-
.'l';' i
rL,. - toia de rnedie a platformei cu echipamentur respectrv:
'^/.;, -idem, a b3ghiuriio!' [daN]:
S.^u" - idem a suocrtilor idaNl,

.\ 1,, - idem a ferrnei cu echiDarnentui resoectiv [daN]:

n",,1". - distanta (intre axa clipiei autonlate gi centrul de greutale al
automotoiriui cu lansaror, hr,torn = lto 105 lcm], unde h" -
inatimea 6€nrului rie greutate al a!.ttoriotorului de ia ciuperca $inei;
hr - distania dintre axa cuplei autcmate Qi centrul de greutate ai fermei
cu echipamentul respectiv lcrnjl
hr - iniltimea de la centrul csiei boghiului cane la axa cuplei automate

h-? - inetimea cie la axa cupler aLrtomate pana la centr..rl de greutate

ai suportului ic:r];
ho'",i - in.iiimea oe ia axa cupiei automate pana la centru de greutate al
olatformei [cm]:
x - distanta pe axa x intre sectiunea transversale mtjiocie a nraginri gr
centrul de greutate al unui element oarecare al echipamentului [cm]:

af - acceieralia pe axa x. in raoimul de calcul l, ,j =.r.lg ln1l.'1,

ati -1.2g, ,'^'! =r, oitt =0.8p; ,t!l =o.er - accereratiire

datorate franarii sau accelerarii in regimul de caicui lll. care
aclioneazi asupra 1-
echipamentu[ri fix pe platforma; 2 pe -
boghiu; 3 - pe supo(i; 4 - pe ferrne . la o vitezi de mers de 100
km/hl
a, - acceleralia de calcul a masei unui element de direclie latera16 (a,
= g, unde g - acceleratia gravitationala) [m/s'?j;

r\d =ai ,, x 0,ch.

+D7 . - coeflcient dinamic vertical, unde v
u\t - viteza [km/h].
Tabelul nr, 2 - Formule de calcul pentru diferite regi!'nuri de lucru ale ma$inii
u\ 25
Denum!rea
,こ に
Forte,● cal● ulate
●0颯 FOnente
" Regimulde lucru
a ma,ini] ldaN]

ｌ ｊ劃 ガ勺
ら丁 百 輌
∴．
島  睡
一
一    刷

Ｘ        ＋
  ﹃
ム′

EchIPamentcI Re9 mu… .も 名嗜×

だ
ｍ
︶
de pe,asiui

七
鯰
び鮨酬み 手
:

ma,inl

mm“
1=ム `×

Regmm de ttc「 υr al=0

”Ｌ

Reoぃ
“
Oeけ ら
1=ネ rX=
uに

97
 iiegirnulde lucru I

(_ )
Vert cala A.- =P,,i 1*!it..!,1!,
Gt il' th
i

ノ
,Lっ
t t .)
Regimul de ucru tll P:" = Prt(t + ka )
Echipamentul
de pe boghiu
(motoarele de 1
tractiune, ￨ヒong:tudinala
￨… … 「け 為×
1 Re9 mu deし
午g イ21
Cru l ‐A2

ノ″
piesele de
frani Si alte
ansa!.l':biurl)
ス.
町 ¨ Ⅲ為 m●
2=4`× 廿
L‐ ru

I RegmJdemcrulみ 2=0 1
1し ま∝ dう
l 、
1軍
dぅ ￨
R∞ l ρ●●lrn‐ ∝
Ш‖
も′
ol ´■￨￨ ‖
h・ 1バdeは Xを ,_ρ =ム v 71 i

eglmijl Ce ;c.u

mp l ll
2 2ノ
Re!. - -: JE -.' . P=. .- ?r,{l t k a)
Echlpamenl!,
de pe suporti
Re9面 d Ocに o■ ×
14==ら ′
il×
ブ
え
LOn91む 01う εlら

Re」
“
J de嗜 crulH 43
=ζ X二
′
Re」 mul de田 o「 uら 3
=0
・ス _ ￨ de bcru 上
￨ ''3 1
Reり m口
ら =ム ざ g
3
 l^-'r
i -v/. h{ x;
x 1\ 4 l
F-
ii = P^.i
, l+
G, I I ,

. , ,)
Echipamentui Regrmul ce iucru ill: Pz1 = Pst(l + kd)
de pe fermi
。
し―
み ×
4=ネ ′争づ島
(troiiile
grirz le Regttd de鮨
!'abatabrle Si
alie p tudlnalら
=ong
′■ 」
/1
/1ノ
ansarbi!f:i 4
=為 X^・

Regimul de l,.rcru P.ra =0

Reg mo Oe山 α
じ‖ろ4=暴 ′
X与

Stabilitatea lansatorului de panouri

Slabilitatea maginii trebuie se fie bine deterrninata, in conditiiie celg

:'nai defavorabile, adice in momentul cano pe platforma automotorulu: :l'.i
exlsta panoiiri de cale f€rate, iar oanoul care se ianseaza ln pozitia exirei'nii a
iermei Pregaiit Peitru Pozare.
Confor!'n reguiiior lSClR, se determind coefictentii de stabilita.ie'in
sarcind k, Qi coeficientul ce stabilitate proprie Kz.

Cceficientul de stabilitate ?n sarcina se definegte ca raponui dintre

rnor;rentul de sieb:lliate creat cie greutatea pariilor componente aie
automotorului cu lansalor fat5 de marginea (muchia) de rastrrnare (la ntasina
UK 2519 - 18. in raport cu crapodina boghiullli iaF), din care se scad
momeniele daie de fodele de irg(ie 9i de sarci,.,ri provocata de vant oe ae .3
oarte gi momentul de rdsturnare creat de saioine de manipulatoi li de
cArucioarel-- Ce sarcind.
Coeflci€ntul de stabilitate ?n sarcina este:
l,/-_\-l/ _-l r/
,,4 (35,

Pentru macaraua UK 2519:

:\16 = G p:'- -C,,,.,,,11 + n)+A'5G5xi -C,xm-G^on, xn (3 0.)

unde:
Mc rnon'rentul de stabilitate dat cje greutaiea peftilof componente ale
-
auiomotorului cu !ansator:
0,5G6 x I - n:crnentul de siabitilate creat cie o jumitate din greuiatea boghiuiLri
din spa'te.
Penlru automotorul cu lansalor UK 25/9 - '181
 I
ll 6 = G pt > ;. G r,,,(! * r\ + O.5G 6 x I - G i x n - G,,,,,,,
", - G -,n,.(t + !
",,,,)
(3 7.)
unde:
Gel - grer..rtatea piatformei cu echipament Si cu aperatoare (baiustradi)
fdrd ferrnd cu echipamentul ei gi fere ceie doua boghiuri,
G
11 = G.u,'-., - 1\G + G
1 - 2C .,,j
^
undei
Gr- greutatea fermei cu echiDamentul i'espectivi
Pentru autornolor UK 2519 - Gr = 212 k|J, G",t". = 780 kN;
Gb - greutatea boghiului ikNl, G: = 1i 5 kN:
G-. - greutatea ceiLrcioiLjlui de sarcina;
Pentru UK 25i9. G*, 'G.,-,,,, = 3.07 lxirl:,
Pentru UK 2519 - -18 G-,r,. = 3,7 fkNr'
G.oir - greutatee montantulrri [kNj,
Gccnr, - !reutatea contragreutStil:
Pentru UK 2519 - 18 G-",. = 94.5 kN;
l- ampatamentul automotorului cu lansator, I = 12,4 rr,l
n - distanta dinke axa crapodiner 9i axa montantului, n = 0,8 ml
m - distanta dintre axa crapodinei gi centruJ de greutate al fei'mei cu
echipamentul respectiv, ia auiomotor UK 2519: m = 0,3 mi
l.,r.r, - distanta dintre fata froniala a ramei qi centrui de greutate ai
contragreutdtii, t"." = 1 2m.
Mcmentui total dat de for'lele de ine(ie care iau nagtere la frana!-ea
cerucioarelcr de sarcini incdrcaie cii un oanoJ de cale esie:
1C -tC'ntan-T-+- fi .n:,
. lI _ --.J' - _- j.
(38)
-c
unde:
G*. - greutatea carucicrului de sarcina [daN];
G-,""r - greutatea manipulatorului (traversei), G.*,p = 1770 daN,
G" -. greutatea panouiuii
jc - viteza carucloarelor cu panoul de cale la franarea de la sfai'9iiul
ircai'
^,
I^
viteza ce incetin,re - '. - t - -' 2+2-]n {:
f,.ana,e
h" - lndltimea centrrjlui de greutate al c6ruciorului de sarcine deasupra
Dlanului crizontal al crapodinei. h. = 4,5e m.
Momentul tolal dat de fo(a vantulur ia aLltomotoarele cu lansatoare de
pozat calea ferat_e este:
I.i.,', - u,.tF, <trt - F"toat . h,on,. F,n,,rv hnanir- l, rir, I 13.9.1
unde:
w! - presiunea specificea vantului, luatd dupe normele de calcul ale
vagoaneior, w, = 50 daN/m';
F. - suprafala frcntala ln vant a fer!'ne! irn'?l;
F.""1 - idem, a celor doi monlantj ai unui portal lm'?]i
 F.u"" - idem, a nranipuiatorului [m'?]:
fp - idem, a panoului de cale [m'?];
h,.- iflAltimea centrrlui de presiune a vantului la ferm; faia de planul
crapodrnei [m!:
h"-. - i.jem, pentru montanti [m]l
ir-a"+ - iciem, pertru manipulator lm]:
iip - ider, pentru panoul de cale iml.

Momentul cje sarcind pentru automotorul cu Iansator este:

)[r.=G, - "! ,G,,,i"ar+t,)

I,
(3. j0.)
,. ;)
unda:
Gi greutaiea panouiui IkNl:
-
l-p ilingir.ea panoui,Ji, L, = 25 rl:
-
ar - distaata dinire axa montanti.:lui si axa ca!.uciorului de sarci:rZ cel
mai apropiat, a. = 7.945 m'.
bi - distanla Cintre scripetii cje saicine, b1 = 11,5 m,
c - distanta dintre axa craDodinei (a boghiuiui) din fate gi faia (capEi,Jl)
di:r spaie a,Danoului, vezi flgura 3.8., c = 3 m.
La automolorul cL: iansatci'UK 2519 - 18, mcmentul de sarcina estel

い 1年 ■ら
ギ %7:「 与
■ (311,

Reguiiie IEClR preve.d deternt!iarea coeficientului de siabilitste in

ssrcina, ferd a rine sea,/rr6 de foila ie irert,e gi de sarcina datA de vant.

得 42)
::

Bazele calculului tractiunii lansatorului de panouri

Pentru tracliunea ccnvoiuiui de ptatforme in timpul lucrului. se foiosegie

rnagina UK 25.
Forta de tractiune la periferia rolii trebuie se invinge urmatoarele
rezistenl.e:
. Rezistenla principala ia migcare:
lli'= Gooro,o,x\1L + (;d t
"; ldaNi (3.13.]
undel
Ga.oro: - greuiated automotorului cu pachetui de panouri de calei
Ge1 - greutatea platforrnelor cu pachetele de panouri [daN];
}'l - rezistenla specifice orjncipala a automotorului cu lansator, ri,; = 4
idaNitl
rr; - rezistenia specifice p ficipaia a vagoanelor cu patru osii.
Pentru vagoanele cu patru osii cu lagare de alunecare. pentru sarcini
tn;, 14 se calculeaza cu fo!-mulal
mici pe cale (0" < 0O

`01
 vt = 1,5 + 0,0451,'+ o,ooazi v2 , (3 14.)
unde: V- viteza de mers in krn/h.
Pentru vagoanele cu patru osii cu lagere de alunecare, cu sarcina pe
osie qo > 60 kN:
8 + 0,1I'+ 0.002512
与 =0,7+ (345)
“ Qo

Pentru vagoanele cu patru osii cu lagare. rulmenli cu role 9i sarcina pe

osie q" > 60 kN:

3-0.17'+0.C005t'2
:=0,7■ (316)
“ Qo

. Rezistenla datorit5 ramPei:

tv. - \Gaun, - Utt t, I [CiaN]. (317)
unde i - panta, in m/1000.
. Rezistenta datoratA curbelor:

鴫=響 ￨¨ ″
″+Gメ l raN o18)
, Rezlstenta la porn rea de pe lcc:

¨ +浩 %剛
喝=許 島 い 19)

● Rezlstenta totalう laぃ lscare a convolului de platfornne este egalう cul

I17=″ 1+「 し+″ち■71 o20)
Pentru calculul caracteristicii de tracliune, trebuie cunos.ute
caracteristicile eiectromecanice ale motorului eiectric de tractiune:
b= fQ,..,),u,, = .f(1,o,),0 =.r'(2.,,)]Si schemete de conectare a r-nctoarelor
in circuitul generator',Jlui, caracteristica exlerioara a generatorulul de tractiune
lu rf(t,",)), limitarea fortei de tractiune din cauza aderenle! qi curentului
maxim al motorului de tractiune gi a generatorului Ce tractiune.
Fo(a de tractaune in fllnctie de aderen.te este:
=Yo;xP1u,1-Y1xP2dd [daN].
Fn,ronnt art (3.21.)

Coeficientul de aderen!6 pentru aLrtomotorul cu lansator poate fi

considerat acelaSi cu al locomotivei Diesei:
8
"" =0.15+
Y..,
100 + li-.
unde V - viteza de mers, in km/h.
Sarcinile date de cele doud osii de actionare (cuplate) pe gine la
boghiul din fatd gi la cel din spate sunt;
 Pl認 =2,a゛ ら′
ど=2夕 。
2〔 daNl, (322)
unde:
qol - sarcina pe line de ia osia boghiului din fate [daN];
qo, - saioina pe gine de la osia boghiului din spate ldaNl.
Caicuiui se face dupd valcaiea cea mai mice a lui qoz la care incepe
patinarea rolilor, adicd ln cazui in care ferma este scoasd in afare $i de ea
este suspendai un pancu de cale, iar pe platformd nu existe panouri.
Caracierrsticile electromagnetice ale motorului electric de tractiune DK
309 A se obtin in tirnpul incercarilor la banc, la o tensiune a curentului electric
de 190 V.
Tu.atia mciorului electric la diferite tensiuni este:

″,と馴 =ら
[Oυ
雨
輌 . (323)
uncie:
n- luratia moroiuiui in roumin la tensiunea impusa:
n.- tura'lia motorului la tensiunea nominala U. = 19C V,
u - tensiunea la care se detenrine ilrratia [V]i
i.r - intensitatea curentului in intesurarea rotoruiui motorului electric de
trac'tiune [A]:
I.R - rezistenta totale a ?nfesurarrfnctorului la 100'C, ( R = 'r.C6!2 1:

2 - ceCerce Ce lensiune la contactli periiior fvl,

Caracteristica etrierioare reale a grupului eiectrogen se obtine prn
incercari la bsnc.
Pentru calculele prealabiie, trebirie trasatd caracteristica extelicaiS
teoretici, adicd irebuie trasate curbele L.'tro, = 1l.I,or), \,", =.f(1,,,,)
Pt*, = .10 -,).
Dupa car3cteristicile electrornecanice ale motorulLti elec::'c oe
'tractiune, cjupa caractei"istica enerioare calculate a generatorului, dup6 fo(a
de t!'actiune din punct de vedere ai aderen(ei, se trateaza caracteristiciie cie
t[acliune aie auto!'nctorului cu lansalor:
Fru.., = flL'o,,n*o,)
Fo(a de tractiune a automotorului cu iansator de pozat esie;

Fou,onu, =:"Fr6 = l)l^ r l[r,o,xi, xr, [daN], (3.24.)

u nde:
z - nurnerul rnotoarelor de tracliune (z = 4) cu fo(a de tracliune F.oi;
M.a - cuplul ,"notor al motorului [daN.m];
i, - raportul de reducere al reductorului (i, = 1 1):
r - randarnentul reductoru Jt:
D, - ciametrul rotii [m]
Viteza de mers a automotorului cu lansator cu agregatele proprii este:

ら ′=60X淵 =・ 6毛 lkm/hl (325)

"“ 静

'03
 ・ ol Calculate. se trateaza caracteristica de
Dupa valorle Fautomot,i Vatt。
tracliune.

Fig. 3.12. Schema tragerii pachetelor pe c pofiiune de cale in curba $i foiiele

care acticiieasa

forleie oi'izontaie itansversale care platfo].n'ra de alimentare:

T -
apar ia t€gerea pacheteior oe pol;un i - iiingimea transportoi'ului cu role in
de cale in curbd !i care clt!'beazi care are loc n'rornenlui incovoietor
pancLri inferlcr, rraxiri in pancul ie cale inferior (d =
y"1- deplasa!'ea capdii-,lu! din fsid a 1CoC cm):
Eancuiui in uian oirzontal: L. - lLrngimea pal'ro'!iui ir-,. = 2500 cm):
oi
iDt - unghiijl de :oiire e zone ;, - iisianta dint!'e r'oie;e aeie.ln.ovcaie
psnou: ce cale ii 5cc :r11)'
iongttudinare a,s auto..otere u > "'
in figura 3.12 bis, se prezin:d lansatorui de pano..rrl tractai de iractol',
fotosit de asernenea in Rusia. iar in figura 3.12 te(, lansatcr'Jl Robel [47, 48].
Primul foirsegte deplasarea pe ientle. iar cel de-ai doiiea o caie
auxiliard
″

Fig, 3.12 bis. Lansator Pe genile

404
 Flg 3 12 tert. Lansator Robel

Gs,, - greutatea supodilor [daN]:

G, - greutatea ler:-nei cu e.h;camentui idaNl;
N,"r-, - fo(a longitudlnatd de ciociirre de cupla autcmatd a
automotoruLi iN*tc" = 2500cc ciali);
f.. - sageata siaiice a arclirilor de s:rspensje lcml:
ai - coefigent (peni!'u clementete gasiului ai = 0,05. iar pentru peftils
suspei'iate L-\e arcuri aie boEhiuiui ai = 0,01 );
n,. * )
Dj . coef,c'e1: ..ot = . . unde nr" - numiiui de osit aie boghiull:i).
-> tnh
-'\ j, . icla de -ertie a pla{ormei cu e..tiparnentul .especii'.
[i,1i,:
'\ J. . fiefi\. a boghiuflror [daN]
X i..,- - id"*. a sripo(ilor idaiijt
lr.i_, - idern, a fermei cu e.hipamentxi ie-<pect,v [daN] ;

h*." - disianta Cintre axa cupiei auto,xate gi centrui de greuiate al

ictorului cu iansator: harrom = hc - 105 [cm], ulde h" -
autcr'f
inaitimea centrirlui de gi.eutate al automotorului de la c;uperc;
glner lcn];
hi - distaria dintre axa cuplei autorjate $i centrui de greutate ai i*t'l'.,
'e,
cr-i echipament-rl respe6tiv lcm]:
hr - lndliimea de la cenirul osiei boghiului pan; la axa cuplei automate
iaml
h*r -
inaltirnea Ce la axa cuc'iei automaie pand la centrui de greutale
al suportuiui [cm];
h""r - inellimea de ia axa cuplei automate pane la centrui de greutate
al platformei [cm]:
x - distania ce axa x intre sectiunea transversalA mijlocie a magtnri gi
centi'u: de greutate al unur eiemeni oarecare al echrpamentului
lcmlt
７・ χ
α

- accele!-a'fia pe axa x, in regimui de caicul Ii od 3.2e ,.^t""1,

=

145
 aitt
.it =1.2s. -lll-ls
.:
,"i/
\i =0,Eq
' ol:t =o.ot - acceieratiite
' "Yl

datoraie franerii sau acceiererii in regimul de calcul lli, care

actioneaze asupra:
1 - echipamentului fixat pe platfci-ne;
2 - pe boghiu;
3 - pe supo4i;
4 - pe felma la o viteza de mers de 100 km/h:
ay - acceleralia de calcul a nrasei unui element de directie la:erala (

a, = g, unde g - acceieratia gravitationala) lmis'?].

3.3. Trenuri de refactie

Trenui'iie de refaclie, (flgura 3 13 ), sunt utilaje deosebii de cornplexe

care realizeaze iniocuirea ginei 'iechi 9i a traverselor, prln manipulare
individuala e traverselor ln flux oontiluu.
ginele noi 1 , (figura 3. 13.), sunt aseza'te Tn pi'ealabii de o paite !l ie
alta a.aii. Trenul de refac{ie este forn:at din o parte arterioara 2 si o pane
posierioare 3 (cu articuleiii) in sian orlzontal 9i i/ertical 4, pentru acli4nare.
se:'!r4q cilindiii hidraLilici 5.
Trenui qe refactie std cL bcghilii an'teiior 6 pe g;na '/eche 7 !l cLI
boghiui posterior I pe gina ncue. Sensui de luc:'t.r este reprezentat in figijra
prin segeata v. $ineie sunt i-ii caie cu ajutorul clestiior L in zona centraia
gineie vechi 7 ii noi 'i intersectanciu-se, gina fiind amplasata rxai jos, pentru
efo!'turi rnitare rnai mici 'in materiaiui 9inei. Traversele vechi sunt ri.iicate
individLral cu dispozitivui cu furcii i0 9i p:'edate unui trairsportor nefigilrat pe
desen. Urmeaza un proiilator '11 $i un comp3ctor .r2 ia pl'ismei ce balast
Traverse,e iroi surl introduse in cale de catre ciispozitivul cu furca 13.
Atai iraversele noi cat li ceie vechi suni deplasals cll transcoioare
spre extremitdlile treruiui de refaclie, de unde sunt preluaie de macaraleie
poda! 14, caie !e transpcrti la sl de la alte vagoane platforma.
Realizarea operaiiilor de preluare qi depunere a iraverselor poate fl
u!'marita pe figura 3.14.
Pe tasiul 1 al trenului cie refactie se afle dispus mecanismul 2, pentru
demcntai'ea prinderilor sini - traverse; acesta este realizat sub f3rma unor
cepete port .. scula, cu centraj pe bulonul de fixare. realizand sldbirea
piulitelor. Frelija|ea elementelor prinderij se face manual, de cetre doi servanti
3, agezaii in pozitie culcarA in cugetele 4. Materialui dernontat, buloanele,
piuliteie sunt depuse pe un transportor cu bandd 5, cie unde ajunge pe o alid
bandE 6, unde sunt sortate. ajungand 'in final in magaziile 7 .

$ina este prlnsd in ciegtii cu roie 8 9i ridicata la o cota de cca. 0,5 m;

sensul de deplasare al trenului de refactie este flgurai in desen cu sdgeata v.
Preluarea traverselor se face cu dispozitivui cu furca 9, prins la
lrave!'sa 10, rnigcarea de coborere gi iniroducere a iurcii sub traversd. ca 9l
cea de ridicare qi depunere pe lransportcrul cu doua lanlu!'i laterale 11
'13.
reaiizandu-se cu ajutorul cilindrilcr hidraullci 12 9i
 ″ ′ ヽ ′ ・ 
︱
i

Fig. 3 13. Tren de refactie. Schema de principju

De pe transportorul i 1, traversele ajung pe rnasa fixd 14. De aic sunl

prinse ln mana mecanice 15, ou ajutorui clegtilor mesei rotaiive 16 gi asezati,
dupd rotirea cu 90'. pe trensportorul 'i 7
in final, traverseie vechi ajung pe nasa fixi 18 de unie sunt pretuaie
de c macara porlal cu masa rotative 19, care le aSeaze pe supc!-tii 20. Ai,!e
racarale 6crtai, care circulS pe mai multe vagoane platformS, ridi$ sucodri
cu traverse 9i ii ageazi pe vagoaneie platroftTri
Tn partea simetrice a trenuiui Ce refactie. se afld o instalalie stmtrari 0u
cea din fiqura 3.'i4., ca!'e asigurd aducerea $i a$ezarea traverselor nci 1l1 cale.
Pasul travei'seior este as;gurat de un'traductor de rotatie, amriasat Ia o
roati ce calce pe 9ine.
Produciivitetile tecietrce ale r-rnoi'astfel ie trenuri de retactie atii!
vaiori de ia 300 la goo nvh. Datorite cornpiexititii utilajului, apar op11
frecvente pentru reglaje astfei ca valoriie coeficientuiui de timp k, ating vaicri
scezute de 0.4 - C 6.
in flgura 3. i 5., este ieprezentat un alt tlp de tren de refaciie c.r gruolifl
roiaiive peniiu rnanipularea traverselor. Pe vagonui 1, sunt agezate traverseie
nci. Macara,Ja porta! 2, cu sistern ie transiatie propriu, poate duce traversele
.rechi, iigurate pe desen cii3r sub ea, pe alte vagoane
$i poate sduce
traverse noi, pe care sa le ageze pe vagonui 1. Propulsia trenului de refacfie
se face de bogh:u! actionai hidrostatic 3, cu posibilitati largi de variere a
vitezei cie lucru.

107
 Fig. 3.,14. Schernele agregatelcr trenului

$inele vechi sunt r;crcate gi o.ida+e spre laterai cu dispozriivul Dentru

gine vechi 4. Tiaversele vechi sunt luate in dispozitivul rotEtiv 9l agezaie pe
transportorul 5. Traverseie noL su!'rt ciuse cu transponorui 0 gl suii a$szate pe
patu! prelucrat cu nivelatoi'Ji ccmpacior 7 cu un dispozitiv de pozare 8 *einele
noi sunt aQezate pe traverseie nol cu dispozitivul 9. Deplasarea in r:.rgcare cie
transport se :eaiizeazd cu boghii.rl 10
Trenuriie de refactie de acest tip loi real;za productiviteti Ce pa::i ia
6CC m/h.

Fig. 3 15 Tren cie refac'tie cu grupuri rotative de manrpulare lndividuaie a

t:s.,,e rs e ic r

ln ceia ce unneazd. se sxen]plifica realizarea ire[uriicr de refaciie oe

cdtre ceie doua irari firme consiii,ctcare Plasser & Treurer - trenul Sl.lz -
350 ?i laiisa - trenul P gC LS

Trenul de refaclie SUZ - 350

ln anul 1968, caiie ferate germane au fclcsir pentru prima detai refactia
continue. cu ajutorul trenul.ri SL,Z - 20C0 (UP 1), cu rezultate ioarte bune. Cu
acesi tren s-au reaiizai inlocuiri de linii pe cca. 7C0 km, pane in anul ',974.
Productivitatea medie atrngea 25C mih gi, pentru perioade scude cje iimp, $i 30C
m.ih. Pe baza experimentdrilor efectuate, s-a realizat trenui de refaclie rapid;
SUZ - 350 (UP 2), initialele 'insemnand Schnellun'lbauzug. Acesta a fcst introdus
din anul 1971 ia ceile ferate germane Acesta a ealizp-,I cca. 350 m/h. dar
dimensionarea agregatelor era fAcutA Dentr'u o productivitate cie 500 mih
Cu acesi tren, se Dot iniocui cdii€ avancj t!"averse din Isj6, beicn sau
i"netai gi folosindu-se ioaie tlpurile de pri:rde:e. Cu acest utiiaj. s-au realizat
pan, la sfar$itul anului I 974 peste '160C |ira.
Viteza mare de l,rci'L! permite folosirea ln pauzele oinire treceriie trenurilor
gi, pe aceasta baze, utiiajul conduce ia oblinerea de impodante econor.rii.
 in ceea ce p!'ivegte principiul de lucru. irenul de refaclie consta din
doue pa(i mari: utilajui peni.u ridicarea caii vechi gi utilaiul pentru repunerea
cAii noi. Trenui aie in cc,'npunei'e 9i vagoane pe care sunt montale gine de
macara, cu ?jutordl carora sB efectueaze transportul traverselor vechi 9i rioi iF
palete, cu n'racaraie p0rtal
Fiecaie parte de irei are sistem propriu de propulsie. intre mirra
mecanrgd de preluare a traverseicr vechi gi cea pentru repunerea ceicr.-loi,
prisma de baiasl este niveiatd cu o frezA de planare.
La lucrarea de refactle cu acest iien, au ioc urmaioarele faze de iucru:
- desfaceraa gi preluarea siste,neicr de p: ndere;
- preliJarea Sinelcr vechr
- prel,Jarea gi incercarea lraverseicr vechi.
- nivelarea cu ajutorLii fre.ze; PLF 35C
- tralrspoitul li poza:e3 noi'cr I'?ve'se
- pozatea Sinelor noi;
- flxa:-3a $inelor noi:
- agezarea ginelor vechi caire cenlr'rjl caii.
tvliiloacele .le fixare se oesfac cu rnagina de ingurubai auto atA SM
72. $inele vechi se preiau de cetre role
-rraverseie - clegte acticnate hlcrer-,iic.
vechi se prerau de mane mecanica gi cand pachetul ajunge la cinci
ecte ioiii cu 90' gi transpo,'tat in iung, cAtre vagonul cie traospofi Pe
Dr.rcati
acesi vagL.n al,.lnge macaraua portai, care le ageaza in palete. O palete aI€
spre exe,'nptu, cpl straturi a cinci traverse. Paletele suni apoi transporta?e cu
macaraua portal pe vagoanele perti-u traverse vechi. La intoarcere, ?ccstqa
iau paleieie goaie.

Fig 0 16 Trenul de refactie SUZ 350

 ︱ ︱
丁︲
︲︱︲
︲︲
︱︲︱ ︲謡
︲ 一 一＝ ︱ 轟
↓

Fig. 3.16.bis. Trenul de refactie SUZ 350

︲︲
︲︲ ︱
︱︱酬¨Ｉ ＩＩ
﹁ ﹁ ︱＾ ︱Ｉ 二

140
可︱︱ ︲  ︲︱型訓 ﹁   ︲ ︱︱ ︲︱︱ ︲
，︱ ︱二
 Fig. 3.18. Detaliu rama de prirdera
Fig. 3 'l7. Detaliu mane mecanice 9 ine

Traverseie noi se aCuc in cale printr-un procedeu similar cu cel pentru

traversele vechi $inele noi sunt depuse pe capdtul traverselor in preaiabii
9i
sudate sau prinse, Pentru a evita introducerea de tensiuni longitudinale in
$jnd se suspende pe role. Fixarea prinderiior ia noile gine se facd manual, de
citre muncitorit culcati in cugete, la nivelul ciii. preluarea materialului mdi.unt
nreialic din recjpienti se face folosind transpol.toare vibratcare.

Fig. 3,19. Dispozitivul de preluare gi rotire a pachetului de lraverse

Necesarul de fo(a de rnuncd este de cca. SC muncitorl. Cu ajutorul

acestui lren de refactie, calea se ridica gi se ripeazi cu o precizie de ordinul
milimetrilor. Acest lucru permite darea in folostnte a liniei cu o vltezd de O0
km/h.
Trenul Ce refactie poate fl introdus ln garnituri feroviare gi deplasat cu
viteza de pand la 80 km/h,

111
 Date tehnice - vehiculul l:
m"
iunqimea peste tamPoane: 22740
disi-anta intre boghiuri: 16500 nrm:
masa: 7600c kg;
raza de iucru: 250 m:
viteza lehnologica cu antrenare proDf,e: 11 km/h.
Date tehnice - vehiculul li:
lunoimea Deste tampoane 33540 tflr
drsianta idtre boghiuri 29100 mm:
masa: 78000 kg.

Fig. 3.211 Faza r,recanizatd pentIL flanipularaa nraterialului de prindere

in flqura 3.!'1 , se orezintA i.enul de iefaclir:l de mare capacitate SUhl

8C0. reailzai de asemenea de flrma Plasser & Theurer igal

Fig. 3.21. Trenut de rsraclie SUM 800

.,.2
 T!.enul de refactie P 90 LS

Acesi 'tren esle ioi'rnat din doud vehicule cuplale, care imping
vagoaneie incarcate cu traverse. Treniii realjzeazd ridicarea $inei vechi,
scoaterea traverseior ve,lhi. nivelarea balastuiui. pczarea traverselor noi Si
dispunerea gineior noi, iigxa 3.?2.
Vagorlui ce poaft5 tiaversele este pi"evezut cu boghiurile motoare 't gi
3 9i piugul 2. Pe vehicul se afld calea de ruiare 4, aceasta sprijinind pe
bcghi!!'ile 5 Si 16. La partea inferioare este dispus dispozitivul de ghidare a
;r;',elor vechi 6. rarna de sustineie a Sinei i, lccul de muncd auxiliai 8 gi
ghiciajul pentru roii 9. Elementi.ri rctitor de Ffeluare a traveiselor '10 constit,.rie
paftea originali a sister,"ruiu; i2i)1.
Pe trguiS se mal disrng plugul 1J, ghidalul oentrai 12, dispozitlr,ul de
pczare al tr?ye:'selor rroi 13, rama penti'u ghidaree grnei noi 15. La pa(ea
posterio:re a.nagini! se afld disoozitiiul de mesurd al spatiuiui parcurs i7. Tot
aici, se afle grupul ce i3na Si cabina pentru tianspcrt 19 \,.ehiculul mai esie
prev6zul cu cabina de iuc!'u pentru Dazarea ginelor 20 Qi o cabina de lucru pentru
ridicarea gr pentru pozarea traverselot' 21. Se distinge pe figura tendonul 22.
transpo!-torul osri'lrLr iraverse vechi 23 gi Jeasupra sa transportoiui pentru
traverse noi 24, piecum $j platfnrrna de depozitare mediana 25.
Prinderiie linelor ia iraverse Se Ce3fac anterior cperatiei ce refaclie
apoi role - ciegte prinse la c rarne aie ridicare efectueaze r.idicarea qi
Ceolasarea laie;-ali in n't3d ccirr,nij'J a acesiora.
Dispozrt;\jul 10 pentu r:dicarea ccnlinue a travefselor conste dintr-o
roate dubii c,J ciegete rerractabile i.,r ghidaj pentru rraverse gi un srstern .l€
intoa.cere a acesto!'a. Uiilajui are irer transportcare duble cu lant, caie acrrc
individual tiaverseis vechl la o platfoflnd de c€pozitare, unde se poate fcrni?
un pachet Ce 6 n'l lurgirne. Platiorr,a se ridica apoi de catre maoaraua poqai.
se transportd gi descarci !n vaEoirul cie transpcrt. Macaraua porial esie
aclionatd de un motor Dieser ae 80 kW, tc'ate cele patru roti sunt acticnate
hidrostatic $i prevazute ci fr6ne disc. Un dispozitiv de protectie 'impis6;65
de!'aierea in timpul depiosarii pe vagoane. ln cazul traverselor grele, avand
masa de oeste 250 kg se iivreaze un po;tal intirit. La reiactii cu lungimi peste
70C m, sunt necesare iGUa sau mai rnuke macarale portal.
Vagcflul de transpcdat are platforrna cu traverse noi cu lungimea de O m
$idispuse in pachete Ce 3 - 5 buc;ti. CupA sarcina pe osie gi gabaritui disponib!|.
Disoozitivui pentru pozarea automate a lraverseior noi constd dintr,o
rampi cu Cispcziiiv hidrau,ic de actionare a pozitiei traverselor, degete d€
pozare gi rii:a1ioi'i.
Traversele se pozeaz5 corect transversal qi la disiante folosind un
dispozitiv pentru conti'o:ul lungimilor. Pasui traverseior pcate fl modiflcai !a
cerere, spre exernplu la ioante.
intre cele Coua dispozitive de tidicai gi respectiv de pozat traverse se
afle ui1 plug gi o placd de compacta.e vibratoare.
$inele noi sunt agezate in pieaiabil de anibele p6rti ale cAii ia 1 - 1,5 m
distantd Si se prind sau se sudeaza la iungir.':ea de cale planificatA pentru
Iefactie. Ridicarea ginei vechr gi pozarea celei nci au loc concomitent, acestea
incrucigandu-se. Antrenarea ma$inii se face de un molof Oiesel cu F)uterea cle
2i0 kW. Dintre avantajele sistemului, se precizeazd:
- se permite inlccuirea linelor gi traverselor'/echi;
- se poate !uc;"a cu sau fera ciuruire preaiairliS;
- productivitatea ridicata: 300 - 4C0 rn/h;
- autopropuisarea pentru migcarile de lucii,:
- iemorcata permite viteze de 100 km/h.
- permite lucrul in raze de 250 m gi suprainaltari de pan6 la 160 i'nm:
- o inaltS calitate a caii. permitaird circulaiia cu 50 - 50 km/h inaintea
operatiei de burarel
- personal de deservire redus: 4 - 5 persoane p,entru deseruire, utilaiul
avand 4 - 5 locuri de munca auxiliare; Dosturile de lucru sunt
concepule ergcnomic, asigurand personaluiui siguranta 9i conlc(.
Trenul de reiactie P 90 LS ai'e proauctivitate aprcpiaia de cea a 3,"aqinii
de ciuruit MATISA C90 L, ou oare iucreaze io tandem, evitandu-se tinrpii no(i

Date tehnice P 9$ LS

Veh.!99!rilputcipal
Lungimea 1a tampoane 44,6 m
LStimea rnaxirFd 3.i5 rn
'ina'ltimea maxrme dupe gabarit c.,'.

Fo(a de tamponare 20cc kN

Raza mii)nie a curbei
. lranspcn 100 m
'a
- ?i 250 m
iucr',r
Numirul C€ b'.rghiuri 3
Ampatamente (vagon de lucr:r / vagon cu traverse) 23,'1/i 3 e nr
Arnpatarneni boghiu 1,6 rn
Diametre rcti 84C rn.rr
Plterea ln:talati
Anlrenarea (i:idrostatice, iiinai in lucru) !a 2 boghiuri
Blocarea isciri'rare la 2 boghiuri
Sistern frenare
- fran6 cu aer automatd UIC/tip ioc
- frana cu aer comprimat (nuniai la iucru) direct
' frana me.anice (cie mana) pe 2 boghiuri
Lunglmea iraxirne a treversei 2750 mri
Laiimea de nivelare 2800 nm
Adancimea maximd 250 mn
Reolarea Tateralb a drsoozitivurur Ce !:za.e traverse 1 i 0C .nrn
Re[,area pe;.rarirme a platforrne cie oozare

Malela-ua-B-anai
Lungime 9m
-Ldlime
31ni
inritime in gabarit c.f.
Masa proprie 6,6 t
Ecartaniett 293C mm
Ampatament 6.41 m
Diamet!'u) rotii 315 mm
Pulerea instalat6 80 kw
Frene disc pe pereche de rcti
Sarcina Ia ridicare 50 kN
Lungimea ramei graifdrulul 6m
LEiirnea graifaruiui 2,3-2,75m
Capacitate preluare 18-22 traverse
Viteza !.naximd O-17 km/h
Alte date
Vrteza trenului
- in garn lure c.f. tractat h
- de iucrr O-720m′
`00 km′ h
Producirvliale
- pozare traverse ,9-20 traverse/mn
- caie refacuta 530m′ h
- Sarcina Program refacere 300-400m′ h
Precizie pozare intre ocu6 traverse ± 10 mm
Pe!'sonal de deservire iiara cel ajuiator) 4-5 1ucrltor

P90 LS RA PEい 薇 UΥ ヽV=RSに

“"“
∼

ヽい 0■ ∝
C9U,DEP― E

F;!i. 3 22. Trenul de reractie P 90 :S

115
 Fig 3 23■ renul MATISA P 90 LS

Ftg.3.24. Detaliu roaiS apucare traverse