LUCRARE DE DIPLOMĂ

PARTICULARITĂŢI DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVULUI CU

HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ

Cuprins:

Capitolul I.

Memoriu explicativ...........................................................................................4

» Scop şi motivaţie....................................................................................5
 Capitolul II.

» Hipertensiunea arterială.........................................................................6
∫1.Clasificarea hipertensiunii
arteriale.........................................................8
∫2.Epidemiologie.......................................................................
.................9
∫3.Factori
etiologici.......................................................................................10
∫4.Patogenia
HTA....................................................................................12
∫5.Modificări vasculare în hipertensiunea arterială
esenţială..........................12
∫6.Evaluare
clinică...................................................................................13
∫7.Evoluţia şi complicaţiile hipertensiunii arteriale
esenţiale..........................16
∫8.Tratamentul hipertensiunii
arteriale........................................................19
∫9.Prevenirea-profilaxia-
HTA...................................................................25
∫10. Monitorizarea bolnavului cu
HTA.......................................................25

Capitolul III.

» Materiale de lucru.........................................................................................26

Capitolul IV.

» Prezentare de cazuri......................................................................................27

Capitolul V.

» Concluzii.......................................................................................................54

Capitolul VI.

» Bibliografie...................................................................................................55
 Capitolul I.

Memoriu explicativ:

În 1828 a fost introdusă numele de „tensiune arterială”, atunci, când Pausel a utilizat pentru
măsurarea tensiunii arteriale manometru cu mercur.
Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai răspândite boli cardiovasculare. Conform
unei Conferinţe Naţionale ce s-a organizat în 2011, la Bucureşti, s-a constatat, că este
principala cauză, privind mortalităţile cardiovasculare. În România, în jur de 8.400.000 de
indivizi, adică 40% din populaţie suferă de această boală, astfel fiind boala cardiovasculară cea
mai frecventă, după cum ne dezvăluie şi statisticile Societăţii Române de Nefrologie. În ciuda
faptului că diagnosticarea bolii este uşoară, şi sunt mai multe metode de tratament, dintre toţi
cei cu hipertensiune arterială, doar 18% se tratează. Pe plan mondial s-a apreciat că există peste
1 miliard de persoane hipertensive, şi că în următorii 15 ani, numărul acestora va creşte cu
50%. În ţările industrializate sau care se află în curs de dezvoltare, se specifică faptul, că 10-
20% din populaţia adultă prezintă valori tensionale crescute. Pentru practica medicală este
foarte important constatarea generală în aproximativ 50% din cazuri; hipertensiunea este
uşoară, şi o perioadă de timp evoluează asimptomatic. Formele clinic latente se depistează fie
întâmplător, fie în cadrul unor examinări medicale organizate.
În cadrul manifestării clinice, hipertensiunea arterială reprezintă o cauză importantă, în ceea
ce priveşte pierderea capacităţii de muncă. Stadiul comportării valorilor tensionale şi incidenţa
hipertensiunii arteriale în colectivităţi din diverse zone geografice dezvăluie informaţii
interesante.
În ţările industrializate prevalenţa HTA este în general ridicată, iar valorile cresc paralel cu
înaintarea în vârstă.
Rata acestei creşteri este mai accentuată la cei predispuşi ereditar la boală.

4.

În zona insulelor Oceanului Pacific, la unele populaţii, media valorilor tensionale se situează
la limita normală inferioară, nu prezintă creşteri în paralel cu vârsta; hipertensiunea esenţială se
observă într-un mod cu totul excepţional. În Statele Unite în mediul urban, negrii prezintă o
prevalenţă a hipertensiunii de două ori mai mare decât albii, cât şi o rată a morbidităţii induse
de hipertensiune de patru ori mai mare.
S-a pus această situaţie în legătură cu modul patriarhal de viaţă şi consumul foarte redus de
sare.
Frecvenţa HTA este deosebit de ridicată în unele zone geografice ale „Ţării Soarelui Răsare” –
adică în Japonia, unde se consumă cantităţi excesive de sare.
Uitându-ne peste studiile epidemiologice, acestea dezvăluie, că incidenţa şi prevalenţa bolii
hipertensive este mai ridicată la populaţia de culoare; este deasemenea important de reţinut, că
la negrii, HTA sistemică esenţială are o evoluţie mai severă faţă de restul populaţiei.

» Scop şi motivaţie:

Scriu această lucrare cu scopul de a preciza, de a formula îngrijirile preventive, dar şi cele
curative pe care le are nevoie un pacient cu HTA.
Este prezentat şi sprijinul pe care asistenta medicală le poate acorda unei persoane care suferă
de HTA, findcă această boală îşi manifestă prezenţa în aproape toate afecţiunile
cardiovasculare, şi foarte frecvent apare ca şi punctul de plecare a altor complicaţii, cum ar fi
cele renale, ale aparatului locomotor, a celor endocrine, etc.

Motivul pentru care am ales această temă, este dorinţa de a avea o perspectivă mai bogată,
mai amănunţită în ceea ce priveşte caracteristicile acestei boli. În acest fel voi putea acorda o
îngrijire adecvată, precum şi o educaţie pentru sănătate pacientului, ca acesta să poată preveni,
dar şi să ştie să se autoîngrijească la nevoie.
 5.

Capitolul II.

» Hipertensiunea arterială(HTA):

Definiţia HTA: HTA este creşterea persistentă a tensiunii arteriale sistolice şi diastolice peste
valori de 130/85mmHg. Aceste valori patologice variză în funcţie de vârstă, sex, moştenire
genetică, constituţie, necesităţile organismului sau în cadrul unor boli ce pot cauza creşterea
TA.

Nouă este definirea HTA în funcţie de locaţia unde este măsurată (vezi tabel 1.)

Valori limită superioară

Valori limită superioară ale tensiunii arteriale

Condiţii de măsurare TAs TAD

Cabinet medic de familie 140 90
Clinică, Holter 24h 125 80
Acasă 135 85

Tabel 1.

Stresul pacientului din timpul consultului la cabinet -după ce pacientul a făcut efortul deplasării
– are un efect crescător în ceea ce priveşte TA. Monitorizarea Holter pe 24 de ore scoate în
evidenţă o medie mai scăzută, ca urmare a valorilor nictemerale.
 6.
În ceea ce priveşte clasificarea, ea se face după mai multe criterii:
1. După etiologie putem distinge:

* Hipertensiune arterială esenţială sau primară

* Hipertensiune arterială simptomatică sau secundară

2. Legat de raportul dintre valoarea presiunii arteriale şi cele două faze ale ciclului
cardiac:

* Hipertensiunea arterială sistolică

* Hipertensiunea arterială diastolică
* Hipertensiunea arterială sistolo-diastolică

3. Conform criteriului stabilităţii valorilor presionale:

* Hipertensiunea arterială labilă sau oscilantă - când valorile tensionale moderat crescute se
constată ocazional şi tranzitoriu, şi alternează cu valori tensionale normale;
* Hipertensiunea arterială permanentă – când cifrele presionale mari se înregistrează cu
regularitate la determinări repetate.

4. În raport cu forma sub care evoluează:

* Hipertensiunea arterială sistemică

* Hipertensiunea arterială paroxistică
* Hipertensiunea arterială de graniţă

5. După evoluţie şi prognostic:

* Hipertensiune arterială benignă – cu evoluţie lentă şi prognostic bun

* Hipertensiunea arterială malignă – cu evoluţie rapidă, accelerată şi prognostic grav.
 7.
∫1. Clasificarea hipertensiunii arteriale (HTA) la

adult, în funcţie de valoarea tensiunii arteriale

(TA):

Clasificarea ESC/ESH (europeană)

Clase TA TAs mmcol Hg TAD mmcol Hg
TA optimă < 120 < 80
TA normală 120-129 80-84
TA normală înaltă 130-139 85-89
HTA cls.I uşoară 140-159 90-99
HTA cls.II moderată 160-179 100-109
HTA cls.III severă ≥ 180 ≥ 110

Tabel 2.

Clasificarea INC7 nord-americană

Clase TA TAs mmcol Hg TAD mmcol Hg
TA normală < 120 < 80
pre HTA 120-139 80-89
HTA std.I 140-159 90-99
HTA std.II ≥ 160 ≥ 100

Tabel 3.

8.
În momentul în care tensiunea arterială sistolică şi cea diastolică măsurată se încadrează în
două clase diferite, pacientul va fi diagnosticat ca având hipertensiune arterială de clasa cea
mai înaltă.

Hipertensiunea arterială esenţială (HTAE) este o boală cu răspândire în masă, afectând 10%
din populaţia generală, 25% din persoanele care au depăşit 40 de ani, 40% din cele peste 64 de
ani. Ei se numesc bolnavii cu hipertensiune arterială de cauză nedefinită; se mai spune tensiune
primară sau nedefinită.

∫2. Epidemiologie:

Hipertensiunea arterială fiind influenţată de condiţiile socio-economice, de mediul

geografic, cât şi de compoziţia solului şi a apei potabile, ceea ce pledează pentru intervenţia
acestor factori în patogenia bolii, putem stabili faptul că răspândirea bolii este inegală.
Hipertensiunea arterială esenţială cronică apare de regulă după 30 de ani; frecvenţa ei creşte
odată cu vârsta, iar în cadrul aceleiaşi categorii de vârstă, frecvenţa bolii este mai mare la
persoanele de rasă neagră.
Incidenţa bolii este relativ echilibrată între cele două sexe, până la vârsta de 60 de ani, după
care observăm, că aceasta creşte la femei. Se apreciază, că aproximativ jumătate din
hipertensivi au hipertensiunea arterială uşoară şi creşterile mici ale tensiunii arteriale sunt
potenţial periculoase, jucând rol astfel în scurtarea duratei de viaţă.
Primul studiu epidemiologic naţional, studiul Sephar, care a fost derulată în România, în
perioada februarie-noiembrire 2005, şi care a avut drept scop precizarea prevalenţei
hipertensiunii arteriale şi a unor factori de risc cardiovascular în rândul populaţiei adulte, a
ajuns la concluzia că din două persoane doar o persoană ştie ce valori tensionale are , şi că din
totalul populaţiei hipertensive doar 1/5 respectă întocmai tratamentul şi îşi controlează
tensiunea arterială.

9.
∫3. Factori etiologici:

Din totalul cazurilor HTA (peste 70-90%), hipertensiunea arterială esenţială are frecvenţa
cea mai mare, şi nu are o etiologie clară. Astfel, în absenţa unei etiologii, trebuie acordată o
atenţie deosebită condiţiilor socio-economice, precum şi factorilor individuale sau de grup, a
căror prezenţă creşte riscul de apariţie al hipertensiunii arteriale esenţiale.
Factori etiologici sunt :
ereditatea, vârsta, sexul, rasa, factorii de mediu, obezitatea, fumatul, consumul de alcool şi
de cafea, asocierea cu alte stări morbide, diabetul zaharat, dislipidemiile; în cele din urmă vor
fi evalu-ate aspectele stilului de viaţă ale pacientului, care ar putea contribui la hipertensiune
sau chiar ar putea afecta tratamentul ei, incluzând regimul alimentar, situaţia familială,
activitatea fizică, profesia, precum şi nivelul educaţional.
Luând în considerare ereditatea, putem spune că factorii genetici au fost consideraţi pe o
perioadă lungă de timp a fi importanţi în procesul de naştere a hipertensiunii. Au fost realizate
studii pe familii de hipertensivi, şi în special pe gemeni, care au dovedit rolul factorului
ereditar în geneza hipertensiunii arteriale esenţiale, contribuţia acestuia fiind apreciată în medie
între 30-60%.
Un alt factor, vârsta: odată cu înaintarea în vârstă, creşte frecvenţa hipertensiunii arteriale,
cea mai frecventă fiind cuprinsă între vârsta de 50-60 de ani.
Rasa: comparativ cu rasa albă, incidenţa hipertensiunii arteriale prezintă o creştere la
populaţia adultă de rasă neagră, care trăieşte în ţările dezvoltate.
Studiind diferenţele dintre sexe, observăm că hipertensiunea arterială apare mult mai mult la
bărbaţi decât la femei sub vârsta de 50 de ani, iar după vârsta de 50-60 de ani este mai
frecventă la femei.
Obezitatea: hipertensiunea arterială apare mai frecvent la indivizii obezi, în special dacă
obezitatea afectează predominant partea superioară a trunchiului.
-obezitatea abdominală (sindrom x metabolic);
Hiperglicemia (diabetul zaharat);
Microalbuminuria (afectarea parenchimului renal, proteinuria ≥ 300mg/24h);
 10.
Creatinină serică: 1,2-1,5mg/dl (afectare a organelor de ţintă) sau peste 1,5mg/dl (condiţie
clinică asociată);
Proteina C-reactivă: fiind asociată sindromului x metabolic, reprezintă un pericol de
evenimente cardiovasculare, ce este asemenea de puternic ca şi LDL colesterolul;
Dintre toţi factorii de mediu, cea mai mare atenţie i s-a acordat aportului de sare. Chiar şi
prin acest factor putem remarca natura heterogenă a populaţiei cu hipertensiune esenţială, căci
la numai aprximativ 60% dintre hipertensivi presiunea sanguină este în special sensibilă la
nivelul aportului de sodiu.
Consumul de alcool, chiar moderat, asta însemnând între 40-160ml etanol/24h, în special
berea şi vinul cresc valorile tensionale. Chiar şi la un consum mai mic în fiecare zi, alcoolul
favorizează creşterile tensionale, şi nu numai, ci crescând totodată şi riscul de mortalitate
coronariană.
Deşi fumatul nu este o cauză propriu-zisă a hipertensiunii arteriale, acesta creşte riscul
complicaţiilor cardio-vasculare şi cerebrale ale hipertensiunii arteriale, ca şi evoluţia spre
hipertensiunea arterială malignă.
Deoarece cafeaua conţine cofeină, aceasta induce un proces de vasoconstricţie, astfel putând
să determine creşteri acute ale tensiunii arteriale.
Sedentarismul creşte deasemenea riscul de apariţie a hipertensiunii arteriale; se asociază de
obicei cu obezitatea.
Factorii psiho-emoţionali sunt în strânsă legătură cu tipul de personalitate pe care îl deţine
fiecare dintre noi, dar şi cu tipul de activitate pe care îl întreţinem, precum şi stresul => toate
acestea au un rol etiopatogenic în determinarea hipertensiunii arteriale. Dacă asociem aceste
factori cu diateza urică, cu diabetul zaharat sau cu ateroscleroza, această asociere va creşte de
2-3 ori riscul de apariţie a hipertensiunii arteriale.
În evoluţia bolii apar afectări ale unor organe, pe care le numim organe de ţintă:
~ afectarea cordului: hipertrofie ventriculară fiind diagnosticat prin ecocardiografie şi cu
ajutorul unui examen de electrocardiogramă;
~ a vaselor: îngroşarea peretelui arterial (grosimea intimei carotidiene ≥ 0,9mm), sau placă de
aterom asociată;

11.
~ a rinichilor: * creatinina serică: -la bărbaţi: 1,3-1,5mg/dl;
-la femei: 1,2-1,4mg/dl;
* microalbuminurie: 30-300mg/24h;

* raportul: albumină/creatinină : ≥ 22 – la bărbaţi;

≥ 31 – la femei;
* producerea îngustării lumenului vaselor renale;

Putem vorbi şi despre o afectare oculară: =>hemoragie retiniană, exudatul şi edemul papilar
=>sunt condiţii clinice asociate;

∫4. Patogenia HTA:

În iniţierea, menţinerea şi în progresiunea bolii intră în componenţă mai multe factori

patogenici, precum ar fi: factorii hemodinamici, factorii genetici, sodiul, factori neurogeni,
endocrini şi umorali, precum şi reactivitatea vasculară.

∫5. Modificări vasculare în hipertensiunea

arterială esenţială:

Hipertensiunea arterială esenţială uneori determină, chiar foarte timpuriu, modificări

structurale şi funcţionale vasculare, care se produc în arterele de orice calibru, de la aortă la
arteriole.
Există unele particularităţi ale modificărilor vasculare la nivelul ochiului, creierului şi
rinichiului cu consecinţe specifice pe aceste organe.

Acestea ar fi următoarele:
→ modificări structurale ale vaselor mari
→ modificări structurale ale vaselor de rezistenţă

12.
Condiţii clinice asociate:

- boli cerebro-vasculare: accident vascular cerebral ischemic, accident ischemic tranzitor,

hemoragie cerebrală;
- boli cardiace: infarct miocardic, angină pectorală, insuficienţă cardiacă digestivă,
revascularizaţie coronariană;
- boli renale: nefropatie diabetică, insuficienţă renală (creatinină ≥ 1,5mg/dl);
- boli ale vaselor periferice: arteriopatie periferică, a cărei prezenţă - chiar dacă lipsesc factorii
de risc sau condiţiile clinice asociate - creşte clasa de risc, oricare ar fi hipertensiunea arterială;
- retinopatie: hemoragii, exudat, edem papilar;

∫6. Evaluare clinică:

Evaluarea clinică începe cu precizarea simptomelor şi a semnelor din cauza căreia pacientul
se adresează medicului. Hipertensiunea arterială este amintită şi ca fiind „ ucigaşul silenţios”,
deoarece în ciuda faptului că afectează foarte mulţi oameni, de multe ori nu determină nici un
simptom de alarmă, de avertizare. Cu trecerea timpului, încep să apară leziuni grave, deseori
ireversibile ale tuturor organelor.
În stadiile de început ale bolii s-ar putea nota ca fiind semne de avertizare următoarele:
stări de agitaţie nemotivate, nervozitate, zgomote în urechi –cum ar fi: vâjâiturile, pocniturile-,
insomnii, dureri de cap, tulburări de vedere, ameţeli, simptome, care sunt de multe ori puse pe
seama unei oboseli, a cărei senzaţie n-o putem explica, dispnee la efort.
O parte din hipertensivi, şi în special tinerii au următoarele semne şi simptome: transpiraţii
anormale, palpitaţii şi eretism cardiac, fatigabilitate progresivă, eritem al feţii, un grad de
depresie sau insomnie.

1. Istoricul: -pacientul hipertensiv trebuie să urmărească multiple aspecte, iar

dintre acestea cele mai importante sunt:

a) istoricul propriu-zis al hipertensiunii arteriale;
b) prezenţa unor semne şi simptome în istoricul bolnavului, ca: angina pectorală, accidente
coronariene acute, dispneea cardiacă, aritmii, edeme;
 c) factori de risc cardiovasculari: fumatul, diabetul zaharat, care influenţează atât
prognosticul, cât şi tratamentul HTA;
d) condiţii individuale: aportul de sare, cafeaua, stresul, consumul de alcool;

13.

e) este foarte important urmarea medicaţiei hipertensive: timpul de medicaţie, doza, efecte
asupra valorilor tensionale, durata tratamentului;
f) istoric familial de HTA sau/şi de alte boli cardiovasculare corelate cu HTA;
g) depistarea unor simptome sugestive de HTA secundară ca: cefaleea, palpitaţiile,
tahicardia, durerile cardiace, transpiraţiile;

2. Examenul fizic:

a) evaluarea aspectului general al pacientului;

b) comparăm presiunile sanguine şi pulsul la membrele superioare în clinostatism şi în
ortostatism → astfel observăm o creştere a presiunii diastolice la schimbarea poziţiei din
clinostatism în ortostatism, iar această creştere este cea mai compatibilă cu HTAE;
c) măsurăm talia şi greutatea pacientului;
d) examenul fundului de ochi este obligatoriu;
e) palparea şi ascultaţia arterelor carotide;
f) ascultaţie cardiacă pulmonară şi în regiunea cervicală;
g) examenul abdomenului: în cadrul acestuia ascultaţia suflurilor determinate de arterele renale
stenozate;
h) palparea pulsului periferic(femural);
i) examinarea membrelor→ edeme periferice;

3. Modul corect de a măsura tensiunea arterială:

Trebuie să măsurăm tensiunea arterială de cel puţin de două ori pe durata intervalului de timp
al consultaţiei dacă aceasta este mai mare decât 140/90mmHg în cel puţin două poziţii ( atât în
orto- cât şi în clinostatism).
De regulă, valorile tensionale sunt apreciate de medic, sau de personalul mediu, în condiţii de
cabinet medical sau în timpul spitalizării. Modul acesta de examinare trebuie să se adapteze la
recomandările tehnice, căci valorile înregistrate trebuie să fie corecte.

14.

Condiţiile care trebuie respectate:

I. Tensiunea arterială trebuie măsurată dimineaţa înainte ca bolnavul să fi mâncat sau la 3 ore
după masă.
II. Bolnavul trebuie să rămână în repaus şi ferit de emoţii cel puţin 15 minute înainte de
măsurare, în poziţia decubit dorsal sau şezând.
III. Să aşezăm manometrul în aşa fel, încât bolnavul să nu-l vadă.
IV. Trebuie avut grijă, ca braţul, cordul şi manometrul să fie la acelaşi nivel.
V. Să respectăm acelaşi orar. Este foarte important să utilizăm acelaşi aparat, iar imediat cum
am obţinut valorile TA, să le notăm în foaia de temperatură.
VI. În ora precedentă a examinării, pacientul să fie fără consum de cafea, şi să nu fumeze
minim 15 minute anterior măsurării.
VII. Iniţial determinăm TA la ambele braţe, iar în cazul în care constatăm o diferenţă, vom nota
valoarea mai mare a tensiunii arteriale.

4. Urmărirea bolnavului la domiciliu şi la ambulator:

Pacientul bolnav de HTA trebuie să fie urmărit lunar la domiciliu, de către medicul de
familie, iar în ceea ce priveşte cardiologul şi internistul, aceştia trebuie să urmărească pacientul
trimestrial.
Cu această ocazie urmărim: starea clinică a bolnavului, a tensiunii arteriale, a fundului de
ochi(anual), şi se efectuează electrocardiograma.
Este foarte important, ca asistenţi fiind, să jucăm un rol important în educaţia sanitară, - iar
aici este esenţial să menţionăm educaţia privind modul de viaţă- cât şi în alimentarea corectă;
în afară de acestea, este necesar să participăm cu medicul la examinările clinice şi paraclinice,
iar urmărirea tratamentutlui va trebui executată la fel de rigoros.
Valori normale ale tensiunii arteriale pe vârstă:
Vârsta TAs(max) TAD(min)
Copilărie 90-110 60-65
Pubertate 100-120 65-75
Adulţi 115-135 75-85
Peste 50 de ani 135 85
15.
5. Evaluare de laborator:
Investigaţii de rutină care sunt obligatorii (iniţial, apoi o dată pe şase luni):
-glicemia à jeun, colesterolemia, HDL colesterol, LDL colesterol, trigliceride serice,
hemoglobină (Hb), hematocrit (Ht), acid uric seric, creatininemie (creatinină s; s= serică ),
sumar de urină şi sediment, ECG (electrocardiogramă).
Recomandările obligatorii ( în UE, nu şi în SUA):
Ecocardiografie, ultrasonografie Doppler carotidiană şi femurală, examenul fundului de ochi,
protein- sau microalbuminurie.

∫7. Evoluţia şi complicaţiile hipertensiunii

arteriale esenţiale:

De regulă, HTA esenţială are o evoluţie lungă, ce se întinde pe 10 ani, până la stadiul
complicaţiilor severe. În absenţa tratamentului apariţia complicaţiilor, în special a celor
cerebrale şi cardiace, pot fi mai precoce.
În evoluţia HTA pot apărea complicaţii la nivelul organelor, care sunt bogat vascularizate şi
cu necesităţi crescute în oxigen, numite şi „organele ţintă”. Aceştia sunt: cordul, rinichii,
creierul şi ochii.
Complicaţiile sunt:
1. Complicaţii vasculare;
2. Complicaţii cardiace (cum ar fi: infarctul miocardic acut, insuficienţa cardiacă, angina
pectorală);
3. Complicaţii renale (insuficienţa cardiacă, poliurie, nicturie);
4. Complicaţii cerebrovasculare;
5. Complicaţii neurologice;

16.

Stadiul I.:

- TA prezintă creştere trecător, dar revine la valorile normale;

- În ceea ce priveşte organele ţintă, nu apar semne obiective de afectare ale acestora.

Stadiul II.:

- TA creşte permanent cu oscilaţii mici.

- Prezenţa semnelor de HVS (hipertrofie ventriculară stângă) care pot fi descoperite prin
examen ecocardiografic, ECG, sau prin examen radiologic;
- Examenul fundului de ochi gradul I. sau gradul II.;

- Eventual proteinurie minimă şi/sau uşoară creşte concentraţia plasmatică a creatininei;

 Stadiul III.:

- Tensiunea arterială creşte permanent şi este fixă.

- Prezenţa semnelor şi simptomelor fizice apărute ca urmare a complicaţiilor HTA:

1. Cord: insuficienţă ventriculară stângă sau insuficienţă cardiacă globală, aritmii;

2. Fund de ochi gradul III.

3. Creier: accidente vasculare, hemoragie intracerebrală, cerebrală sau în trunchiul

cerebral, encefalopatie hipertensivă;

4. Rinichi: proteinurie, microhematurie, insuficienţă renală aflată în diferite stadii

de evoluţie;

5. Prezenţa HVS;

17.
 Putem vorbi şi despre o formă specială de HTA, care poate să apară atât în evoluţia
hipertensiunii arteriale esenţiale, cât şi în HTA secundară, iar aceasta este hipertensiunea
arterială malignă (domină degradarea arteriolară) sau cu evoluţie accelerată, care are criterii
mult mai sigure de definire:
» tensiunea arterială sistolică este ≥ 130mmHg;
» insuficienţă cardiacă;
» fund de ochi gradul III. Sau IV.;
» insuficienţă renală progresivă;
» accidente vasculare cerebrale sau encefalopatie hipertensivă;
»rezistenţă relativă la tratament;

În forma cealaltă, adică în cea benignă, complicaţiile sunt datorate arterosclerozei, cele mai
frecvente fiind tromboza cerebrală şi infarctul miocardic.

Factorii de risc cardiovasculari favorizează iniţierea tratamentului HTA (după OMS):

» vârsta;;
» sexul;
» istoricul familial de boală prematură cardiovasculară;
» fumatul;
» creşterea LDL colesterolului;
» HVS (hipertrofie ventriculară stângă);
» evenimente cardiovasculare anterioare;
» diabet zaharat;
» boală renală;
» microalbuminurie;
» obezitate;
» viaţa sedentară;

18.
∫8. Tratamentul hipertensiunii arteriale:
Obiectivele tratamentului sunt:
- normalizarea hipertensiunii arteriale în mai puţin de 6 luni cu reevaluarea la fiecare 6 luni;
- menţinerea unor valori ale TA < 140/90mmHg sau < 130/80mmHg la pacienţi cu diabet
zaharat sau cu insuficienţă renală;
- reducerea morbidităţii şi mortalităţii asociate HTA, inclusiv prevenirea şi tratamentul afectării
organelor ţintă;

→ Tratamentul nefarmacologic:

În ciuda faptului că acei factori, care provoacă HTA nu pot fi controlaţi în totalitate, totuşi sunt
câteva aspecte pe care le putem menţine sub control, astfel favorizând scăderea valorii HTA.
Acestea ar fi următoarele:
- Menţinerea greutăţii corporale în limite normale ar fi una dintre aspecte. Mai ales la
bolnavii hiperponderali, ai căror greutate corporală trebuie redusă, se va reduce aportul caloric.
Este recomandată creşterea cantităţii de legume, deoarece acestea aduc un aport crescut de K,
care poate avea un efect hipotensor.
- Activitatea fizică regulată: este importantă combaterea sedentarismului; astfel se vor pune în
practică exerciţii fizice moderate, precum: plimbări, alergări uşoare; dacă acestea sunt
executate de 2-3 ori pe săptămână a câte 20-30 minute, pot să aibă un efect hipotensor, prin
eliberarea de catecolamine şi prin eliberarea de NO care are o acţiune vasodilatatoare.
- Reducerea consumului zilnic de sare;
- Consumul mai mare de fructe şi vegetale;
- Este recomandată şi evitarea consumului de toxice, precum ar fi alcoolul, tutunul şi
cafeaua, dar şi a utilizării anticoncepţionalelor.
- Trebuie să se evite stresul.
- Să se execute cât mai multe tehnici de relaxare, şi să se respecte orele de odihnă şi de somn.
- Administrarea medicaţiei hipertensive;
 19.

→ Tratament farmacologic:

În cazul în care nu am putut să reducem TA la valorile normale cu ajutorul modificărilor

stilului de viaţă, după cum am menţionat mai sus, trebuie să introducem şi tratamentul
medicamentos, respectând următoarele reguli:
- datele, care s-au fixat împreună cu medicul pentru verificarea tensiunii arteriale, trebuie
respectate;
- respectăm recomandările medicului în ceea ce priveşte dieta, consumul de sare şi alcool,
activitatea fizică etc.;
- medicaţia administrată de medic trebuie luată exact aşa cum a fost prescrisă; trebuie avut
mare grijă, ca tratamentul medicamentos să nu fie întrerupt nici măcar pentru o zi, chiar dacă
valorile tensiunii arteriale au revenit la normal în timpul tratamentului;

Medicamentele antihipertensive se grupează după mecanismul lor de afecţiune:

1. Inhibitori ECA:
Mecanism: inhibarea enzimei de conversie => angiotensina II ↓, bradikinina ↑;
» Benazeprilum, Captoprilum, Cilazaprilum, Enalaprilum, Fosinoprilum, Lisinoprilum,
Moexiprilum, Perindoprilum, Quinaprilum, Ramiprilum, Spiraprilum, Trandolaprilum,
Zofenoprilum;

2. Blocanţi ai receptorilor de angiotensină II.:

Mecanism: blocarea receptorilor tip1 pentru angiotensina II.;
» Candesartanum, Eprosartanum, Irbesartanum, Losartanum, Olmesartanum, Telmisartanum,
Valsartanum;
 20.

3. Betablocante:
Mecanism/Acţiune: blocare competitivă a receptorilor beta => ino-/cronotrop negativ =>
debitul cardiac scade, consum miocardic de O2 scade şi secreţia de renină deasemenea; în doze
mari: efect nespecific de stabilizator de membrană asemănător chinidinei;
» Acebutololum, Atenololum, Betaxololum, Bisoprololum, Bupranololum, Carteololum,
Carvedilolum, Celiprololum, Esmololum, Metoprololum, Nebivololum, Oxprenololum,
Penbutololum, Pindololum, Propranoloum, Sotalolum, Talinololum;

4. Inhibitori de renină:
Mecanism/Acţiune: inhibarea selectivă directă a reninei plasmatice => blochează conversia
angiotensinogenului în angiotensină I => reduce activitatea reninei plasmatice; reduce nivelul
angiotensinei I- şi II => TA scade;
» Aliskirenum;

5. Antagonişti de calciu (non-dihidropiridine):

Mecanism: blocarea influxului de Ca2+;
» Diltiazenum, Gallopamilolum, Verapamilum;

6. Antagonişti de calciu (dihidropiridine):

Mecanism/Acţiune: blocarea influxului de Ca2+ => inotrop negativ, consumul miocardic de O2
scade, vasodilataţie v.a. pe artreriole => postsarcina ↓, presarcina nu este afectată(!)
» Amlodipinum, Felodipinum, Isradipinum, Lercanidipinum, Manidipinum, Nicardipinum,
Nifedipinum, Nilvadipinum, Nisoldipinum, Nitrendipinum, Lacidipinum;

21.
7. Agonişti alfa 2 centrali:
Mecanism: stimularea receptorilor α2 centrali => presinaptic => eliberare de noradrenalină ↓
=> postsinaptic ↓ tonusul simpatic periferic ↓, eliberare de renină ↓ => inhibarea sistemului
RAA;
Mecanism(α-Methyldopa): în plus formarea falsului transmiţător α-metilnoradrenalină;
Mecanism(Moxonidinum): stimularea receptorilor centrali imidazolici; stimulare relativ slabă a
receptorilor centrali α2;
» α- Methyldopa, Clonidinum, Moxonidinum, Rilmenidinum;

8. Alfa blocante:
Mecanism: blochează reversibil α1- precum şi ireversibil α1-/α 2 (Phenoxybenzaminum);
» Bunazosinum, Doxazosinum, Indoraminum, Phenoxybenzaminum, Prazosinum,
Terazosinum, Urapidilum;

9. Vasodilatatoare directe:
Mecanism: acţiune directă asupra musculaturii netede arteriale => rezistenţa periferică ↓
(postsarcină) => TA ↓;
» Dihydralazinum, Minoxidil, Nitropussid natrium;

10. Diuretice:
10.1: Diuretice de ansă: » Bumetadinum, Furosemidum, Piretanidum, Torasemidum;
10.2: Benzotiazidice + analogi: »Bemetizidum, Bendroflumethiazidum, Butizidum,
Chlortalidon, Clopamidum, Hydrochlorothiazidum, Indapamidum, Mefrusidum, Xipamidum;
10.3: Diuretice economisitoare de potasiu: » Amiloridum, Triamterenum, Spironolactonum;
10.4: Antagonişti de aldosteron: » Eplerenonum;
10.5: Diuretice osmotice: » Mannitolum OTC, Sorbitolum OTC;
 22.
Combinaţii:

1. Inhibitori ECA+diuretic:

» Benazeprilum; » Fosinoprilum;
» Captoprilum; » Lisinoprilum; }+Hydrochlorothiazidum;
» Cilazaprilum; } + Hydrochlorothiazidum; »Quinaprilum;
» Moexiprilum;
» Enalaprilum;
» Ramiprilum;
» Perindoprilum+Indapamidum;
» Ramiprilum+Piretanidum;

2. Blocanţi ai receptorilor de angiotensină II.+diuretic:

» Candesartanum; » Olmesartanum;
»Eprosartanum; }+Hydrochlorothiazidum; » Telmisartanum; }+Hydrochlorothiazidum;
»Irbersartanum; » Valsartanum;
»Losartanum;

3. Blocanţi ai receptorilor de angiotensină II.+antagonist de calciu:

» Olmesartanum+Amlodipinum;
» Valsartanum+Amlodipinum;

4. Blocanţi ai receptorilor de angiotensină II.+antagonist de calciu+diuretic:

» Amlodipinum+Valsartanum+Hydrochlorothiazidum;
5. Betablocanţi+diuretic:
» Acebutololum+Mefrusidum; » Atenololum+Chlortalidonum;
» Bisoprololum+Hydrochlorothiazidum;
» Metoprololum+Hydrochlorothiazidum;
» Pentobutololum+Furosemidum;
» Propranololum+Triamterenum+Hydrochlorothiazidum;

23.

6. Inhibitor direct al reninei+diuretic:

» Aliskirenum+Hydrochlorotiazidum;

7. Antagonişti de calciu+diuretic:
» Nifedipinum+Mefrusidum; » Verapamilum+Hydrochlorothiazidum;
» Verapamilum+Hydochlorothiazidum+Triamterenum;

8. Antagonişti de calciu+betablocant:
» Metoprololum+Felodipinum;
» Nifedipinum+Acebutololum;
» Nifedipinum+Metoprololum;
» Nifedipinum+Atenololum;

9. Antagonişti de calciu+inhibitor ECA:

» Felodipinum+Ramiprilum;
» Nitrendipinum+Enalaprilum;
» Verapamilum+Trandolaprilum;

10. Reserpinum+diuretic:
» Reserpinum+Clopamidum;
» Reserpinum+Mefrusidum;
 24.

∫9. Prevenirea -profilaxia- HTA:

Interesul pentru profilaxia primară a hipertensiunii arteriale esenţiale arată un procent crescător
în ultimii ani. Măsurile preventive trebuie aplicate din copilărie şi din adolescenţă.
Profilaxia prevede următoarele obiective:
Consumul de sare să fie redus la 3-5g/zi, iar greutatea corporală deasemenea să fie redusă. Este
foarte importantă menţinerea activităţii fizice, suprimarea fumatului, dar şi a consumului de
alcool şi de cafea. Pe cât se poate, să se evite şi stresul. Cei cu antecedente familiale
hipertensive să respecte controlul periodic al TA. Să se prevină complicaţiile la nivelul celor
trei organe ţintă, care ar fi: creierul, inima şi rinichii prin diagnosticare.

∫10. Monitorizarea bolnavului cu HTA:

1. Lunar: medicul de familie;

2. Trimestrial: medic cardiolog sau medic de medicină internă;
3. Anual: controlul fundului de ochi;
4. Anual: - profilul lipidic;
- glicemia;
 - creatinina serică;

25.

Capitolul III.

»Materiale de lucru:

În această lucrare, privind metoda de lucru, m-am bazat pe modelul conceptual al Virginiei
Henderson, model, conform căreia individul bolnav sau sănătos este văzut ca un tot complet.
Astfel, putem identifica 14 nevoi fundamentale, care trebuie satisfăcute, pentru a-i putea
asigura starea de bine fizică şi psihică.
Ca să pot ilustra acest lucru, mi-am ales trei cazuri de la Clinica Medicală I., cazuri încă din
perioada stagiului practic din anul II. de studenţie.

Pentru culegerea datelor, am avut în vedere următoarele resurse:

- am conversat cu pacientul;
- observaţia continuă a jucat deasemenea un rol important;
- am conversat cu ceilalţi membrii ai echipei de sănătate;
- am stabilit datele, având în vedere cele 14 nevoi fundamentale;
- m-am documentat şi din foaia de observaţie al pacientului;

Materialele pe care le-am folosit în timpul spitalizării acestor pacienţi au fost următoarele:
- tensiometru, termometru, aparat de electrocardiogramă, gel pentru a putea efectua corect
EKG-ul;
- seringi, ace, holder, garou, tampoane, soluţii dezinfectante ex.alcool sanitar, vacuete;
- administrarea respectivelor medicamente pe care medicul le-a prescris;

26.

Capitolul IV.
» Prezentare de cazuri:
Cazul nr.1

Culegerea datelor personale:

Nume şi prenume: F.GHE.;

Sex: masculin;
Vârsta: 77 ani;
Ocupaţia: pensionar;
Naţionalitatea: română;
Religie: ortodoxă;
Stare civilă: căsătorit;
Copii: 1 copil(băiat);
Condiţii de viaţă şi de muncă: corespunzătoare;
Comportamente: fără excese;
Regim de viaţă: normal, echilibrat;
Alergii: nu are;
Grupul sanguin: 0 I., Rh+;
Data internării: 24.09.2010
Diagnostic la internare: - Hipertensiune arterială st.II.;
- CIC;
- ICC gr.III;
Diagnostic la 72 de ore: - HTA st.II;
- IM vechi;
- Aritmie sinusală. ICC NYHA III;
- Ulcer gastric+ HDS în antecedente;

27.
Antecedente heredo-colaterale: -fiu: aritmie extrasistolică;
Antecedente personale, fiziologice şi patologice: - IMA;
- HTA;
- Aritmie extrasistolică;
- Ulcer penetrant cu HDS;
Motivele internării:
- dispnee de efort;
- palpitaţii la efort fizic;
- valori tensionale mari(160/100mmHg);
Istoricul bolii:
Pacientul se internează pentru dispnee de efort, palpitaţii, care deasemenea apar la efort fizic;
prezintă dureri coronare; în urmă cu 5 ani: a suferit un IM acut; se internează în secţia noastră
pentru diagnostic şi tratament.
Examen de laborator:
Examen de sânge: Examen de urină:
Glicemie: 123mg/dl; A, P, Z-neg.;
Uree: 50mg/dl; Proteine: 0,14/1000 dl;
Creatinină:1,31mg/dl; pH: 5,4;
ASAT: 17 U/l;
ALAT: 18 U/l;
VSH: 37mm/h; Sediment urinar:
Hematii: 4,32mil/mm3; -plin câmpul cu hematii ratatinate şi
Hb: 13,6g/dl; colorate, mucus, 5-6 l/câmp;
Ht: 4%;
Leucocite: 9500/mm3;
Trombocite: 281.000/mm3;
Na: 137 mEq/l;
K: 3,7mEq/l;
Ca: 2,2mEq/l
Proteine totale: 5,8g/dl;

28.

Culegerea datelor după cele 14 nevoi fundamentale:

Data: 27.09.2010.
1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie:
În ceea ce priveşte respiraţia:
- frecvenţa respiraţiei este normală: 18 resp./min;
- amplitudinea respiraţiei este de tip profundă;
- nu are zgomote respiratorii;
- mişcările respiratorii sunt simetrice, deci ambele hemitorace prezintă aceeaşi mişcare de
ridicare şi de coborâre în timpul respiraţiei şi expiraţiei;
- respiraţia este de tip abdominală;
- mucoasa respiratorie este uşor umedă, având secreţii reduse;
- nu prezintă tuse;
- tegumentele sunt uşor cianotice;
- dispnee (de efort);
Circulaţia:
- pulsul: 85 pulsaţii/min.;
- pulsul este ritmic;
- tegumentele sunt calde;
- TA: 150/90 mmHg;
2. Nevoia de a bea şi de a mânca:
- dentiţie în general bună;
- mucoasa bucală: roz şi umedă;
- reflexul de deglutiţie este prezent;
- prezintă dificultate în digestia şi absorbţia alimentelor;
- pacientul are apetitul scăzut, dureri epigastrice şi vărsături periodic;
- greutatea: 73kg; - înălţime: 170 cm;
- consumă aproximativ 1000-1500ml lichide/24h;

29.

3. Nevoia de a elimina:
Urina:
- diureza: 1100ml/zi;
- frecvenţa: 5-6 ori/zi;
- de culoare: galben deschisă, clar şi transparent;
Scaun:
- frecvenţa: 1 scaun la 1-2zile;
- consistenţă păstoasă, de culoare brună;
Transpiraţii:
- cantitate minimă;
Vărsături:
- de origine periferică, din cauza ulcerului;

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură:

- aparat integru şi mobil;
- în general mişcări coordonate, armonioase, uneori cu tulburări de echilibru;

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni:

- durata somnului este de 6-7 ore pe zi;
 - uneori şi după masa doarme, în jur de o oră;
- somnul este calm, fără întreruperi;
- perioadele de activitate alternează cu cele de repaus;

6. Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca:

- pacientul în general se îmbracă şi se dezbracă singur, alegându-şi îmbrăcămintea
corespunzător temperaturii din mediul înconjurător, şi a activităţii pe care le desfăşoară;
- poartă îmbrăcăminte curată;

30.

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale:

- temperatura corporală este normală: 36,3 0C;
- piele uşor călduţă, cu transpiraţie minimă;

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele:

- părul este aranjat, curat;
- urechii au o configuraţie normală, şi sunt deasemenea curate;
- fosele nazale sunt libere, şi mucoasa umedă;
- cavitatea bucală: dentiţie satisfăcătoare, mucoasa bucală umedă şi roz;
- unghiile: curate, şi tăiate scurt;
- pielea este curată;
- face duş la fiecare 2-3 zile;
- se spală pe dinţi în fiecare zi de 2 ori;

9. Nevoia de a evita pericolele:

- pacientul respectă medicaţia prescrisă de medic, astfel prevenind complicaţiile;
- previne accidentele, prin folosirea unui baston la nevoie;
- previne infecţiile prin respectarea regulilor de igienă;
- pacientul este anxios din cauza evoluţiei bolilor pe care le are;
10. Nevoia de a comunica:
- acuitatea vizuală şi auditivă este bună;
- dă dovadă de un limbaj clar, facies expresiv;
- are o imagine pozitivă de sine; comunică cu cei din jurul lui;
- are o relaţie armonioasă cu membrii familiei;

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia:

- pacientul este de religie ortodoxă; se duce în fiecare duminică la slujbă;
- îşi practică rugăciunile zilnic; participă la fapte de caritate conform posibilităţilor
materiale pe care le are;

31.
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării:
- pacientul îşi planifică activităţi conform capabilităţii şi a preferinţelor;
- în fiecare sfârşit de săptămână se duce la clubul pensionarilor;

13. Nevoia de a se recrea:

- pacientului îi place să-şi petreacă cât mai mult timp împreună cu familia;
- citeşte mult, ascultă muzică clasică;
- îi place să se uite la televizor;

14. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea:

- pacientul este interesat în acumularea de cunoştinţe noi despre boala sa;
- respectă medicaţia prescrisă şi indicaţiile;
- respectă dieta cu stricteţe;
Bilanţul independenţei-dependenţei:
Nevoia alterată: Problema de Manifestări Sursa de Nivel de
dependenţă: de dependenţă: dificultate: prioritate:
1.Nevoia de a respira şi - dispneea; - cianoză;
- alterarea
de a avea o circulaţie 1.
muşchiului
- circulaţia - cianoză; - palpitaţii;
bună cardiac;
neadecvată;
- HTA;
 - alimentaţie - anorexie; - alterarea
2.Nevoia de a bea inadecvată prin - dificultate în digestie; mucoasei 2.
şi de a mânca deficit; - durere; epigastrice;
- alterarea
3.Nevoia de a elimina - vărsături; - ocazional, de cantitate mucoasei 3.
redusă; epigastrice;
4.Nevoia de a evita - anxietatea; - teamă, nelinişte; - insuficien- 9.
ţa cardiacă,
pericolele
HTA, HDS;

32.

Plan de îngrijire:

Întocmit la data: 28.09.2010

 Evaluare

- resp.; 23/min; ră mai uşor; - pacientul respi- ZIUA 4.:a se diminua;- dispneea începe ZIUA 2-3.:- resp.:
- pacientul
20/min.;este dispneic; ZIUA 1.:

ZIUA 4.: -TA:130/80mmHg;- puls: 81/min;ZIUA 3.: -TA:140/80mmHg;- puls: 83/min;ZIUA 2.: -TA:150/90mmHg;- puls: 85/min; ZIUA 1.:
 Intervenţii

siv, ca asfel să nu fie suprasolicitată inima;- atenţionăm pacientul să evite efortul fizic exce-- administrăm medicamentele prescrise de medic

● Furosemid tb.: ½-0-0; ● Leridip 10mg: 1-0-1; Pentru HTA: venţa şi doza acestora:- administrăm medicamentele, respectând frec-
 Obiective

liniştită ; normală, o respiraţiesă prezinte- pacientul

fiziologice; le normale între limite- încadreze - TA să se normal; revină la să - circulaţia

 Nr. CRT Problemele pacientului

1. - dispneea

2. neadecvată - circulaţia
33.
 Evaluare

mănânce; nu bine; începe să- se simte mai ZIUA 3-4.: vut greţuri; - dimineaţa a a-ZIUA 2.: simte slăbit;are apetit, se - pacientul nu ZIUA 1.:

turi; are o stare generală bună;mai avut vărsă-- pacientul nu aZIUA 3-4.: masa;vărsături:1dupăavut greţuri;- dimineaţa a ZIUA 2.:
 Intervenţii

fel
xagerat
vom de
respecta
carne;regimul
pe hiposodat, hipocaloric: adică: - evitând surplusul de grăsimi;- oferim pacientului alimente în funcţie de starea pe care o are,

u capul într-o parte, şi-l ajutăm la nevoie în timpul vărsă turilor;- administrăm la indicaţia medicului antiemetice, de ex. Metoclopramid, vitamine;
 Obiective

stare de bine- să aibă o tit;- să aibă ape-dificultate în digestia şi absorbţia alimentelor;mai prezinte- să nu onal; librat nutriţi-să fie echi-- pacientul

turi; fără vărsă- fără greaţă şi re de bine, să aibă o sta- - pacientul

 Nr. CRT Problemele pacientului

3. prin deficit inadecvată - alimentaţie

Evaluare

pacientului - starea generală ZIUA 3-4.; cauza greţurilor;comfort dinîncepe să se diminueze, are o senzaţie de dis-- deşi dispneea -ZIUA
pacientul
2.: este neliniştit;ZIUA 1.:

4. - vărsături

34.
 35.

Cazul nr.2:

Culegerea datelor personale:

Nume şi prenume: M.I.;

Sex: masculin;
Vârsta: 59 ani;
Ocupaţia: strungar;
Naţionalitatea: română;
Religie: ortodoxă;
Stare civilă: divorţat;
Copii: 2 copii (2 băieţi);
Condiţii de viaţă şi de muncă: corespunzătoare;
Comportamente: nu consumă toxice;
Regim de viaţă: echilibrat;
Alergii: nu are;
Grupul sanguin: A II., Rh +;

Data internării: 01.10.2010.

Diagnostic la internare: - HTA severă(180/100mmHg);

- Angină pectorală de efort agravată;
- St. Mitrală medie;
Diagnostic la 72 de ore: - HTA;
- St. Mitrală;
- IM;

36.
Antecedente heredo-colaterale: -neagă;
Antecedente personale, fiziologice şi patologice:
- SM medie reumatismală;
- Dislipidemie;
- Apendicectomie; - insuficienţă venoasă;
Motivele internării: - valori tensionale mari: ;
-apnee precordială cu durată de până la 30’, asociată cu dispnee, ameţeli;
simptomatologia debutează de 5 luni;
Istoricul bolii: - Pacient în vârstă de 59 de ani, hipertensiv, cu dislipidemie, cunoscut cu SM
medie, se prezintă în serviciul nostru via UPU pentru apăsare precordială la efort cu durata de
până la 30’ asociată cu dispnee, ameţeli.
Medicaţie de fond administrată înaintea internării:
- Prestarium 10mg/zi;
- Amlodipină 5mg: 0-0-1;
- Betaloc100mg: 1-0-0;
- Thrombo Ass 100mg: 0-1-0;
Examen de laborator:
Examen de sânge: Examen de urină:
Ht: 43%; TQ: 12,2’’; - A, P, Z- negativ;
Hb: 14,3 mg/dl; INR: 1’’; - ph: 5,7;
Leucocite: 5900/mm3; Glicemia: 102mg/dl; Sediment urinar:
Trombocite: 255.000/mm3; VSH: 18mm/h; - mucus, săruri minerale 1-2l/c;
Na: 133 mEq/l;
K: 4,94 mEq/l;
Cl-: 100mEq/l;
Uree: 74mg/dl;
Creatinină: 1,4mg/dl;
GOT: 36U/l;
GPT: 1,4U/l;

CK: 170; CK-MB: 15; 37.

Examinări paraclinice:
EKG: - RS, ax la 00, AV=75/ ’, HVS fără modificări ST-T;
Examene radiologice(rezultate):
- Interstiţiu pulmonar accentuat intrahilar bilateral, de aspect reticulomicronodular. Uşoară
stază. Cord lărgit în diametrul transversal. Umplerea gofului pulmonar: aortă opacă, derutată,
ectazii ascendente. Lărgirea pedicului vascular pe dreapta.

Culegerea datelor după cele 14 nevoi fundamentale:

Data: 02.10.2010.

1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie:

 Respiraţia:
- frecvenţa respiraţiei: 20 resp./min;
- amplitudinea respiraţiei este profundă;
- respiraţia este aritmică;
- mişcările respiratorii simetrice, iar respiraţia este de tip costal inferior;
- pacientul are secreţii reduse, transparente;
- mucoasa respiratorie este umedă;
- nu prezintă tuse;
- pacientul este dispneic;
- cianoză la nivelul extremităţilor: la buze, nas, paturile unghiale;
Circulaţia:
- puls: 90 pulsaţii/min;
- pulsul este ritmic, deci pauzele dintre pulsaţii sunt egale;
- pulsuri periferice prezente bilaterale;
- tegumentele sunt roz, cu excepţia extremităţilor, care sunt cianotice;
-TA: 170/90mmHg;
- cefalee, ameţeli, apăsare precordială;

38.

2. Nevoia de a bea şi de a mânca:

- cavitatea bucală: pacientul are o dentiţie bună, mucoasă bucală şi gingii roz;

- masticaţia este uşoară, reflexul de deglutiţie prezent;

- pacientul mănâncă regulat, de 3x/zi, de obicei are apetit;
- greutatea: 95kg; - înălţime: 177 cm;
- consumă aproximativ 1500ml lichide/24h;

3. Nevoia de a elimina:
Urina:
- diureza: 1000ml/zi;
- frecvenţa: 4-5 ori/zi;
 - de culoare: galben închis şi transparent; ph: 5,7;
Scaun:
- frecvenţa: 1 scaun/zi;
- orarul: cam în acceaşi perioadă a zilei, de obicei dimineaţa;
Transpiraţii:
- cantitate normală;
Vărsături:
- ocazionale, de cantitate mică, cu conţinut alimentar;
- în timpul valorilor tensionale foarte mari, însoţită de ameţeli, cefalee;

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură:

- sistem osteo-articular integru şi mobil;
- mişcări complete; câteodată întâmpină dificultate în a se deplasa, are o senzaţie de
greutate în picioare, de arsură;

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni:

- pacientul doarme în jur de 7-8 ore/zi;

39.

- pacientul adoarme cu uşurinţă;

- somnul este fără întreruperi, regenerator;
- pacientul ia pauze mici, pentru ca să evite suprasolicitarea fizică şi psihică ;

6. Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca:

- pacientul îşi alege îmbrăcămintea corespunzătoare climei, vârstei, şi a activităţii pe care le
desfăşoară;
- poartă îmbrăcăminte curată;

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale:

- t: 36,50C;
 - piele călduţă, având senzaţie plăcută faţă de frig şi căldură;

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele:

- părul este tuns, curat;
- urechi: curate, având o configuraţie normală;
- nas: mucoasa nazală umedă, fosele nazale libere;
- cavitatea bucală: -> dentiţie albă, fără carii;
-> mucoasa bucală umedă şi roz;
- unghiile sunt tăiate scurt şi curate;
- pielea: curată, având o pigmentaţie normală;
- face duş zilnic;
- se spală pe dinţi în fiecare zi;

9. Nevoia de a evita pericolele:

- pacientul îşi ia medicamentele regulat;
- previne complicaţiile prin respectarea indicaţiilor;
- respectă regulile de igienă, astfel prevenind infecţiile;

40.

10. Nevoia de a comunica:

- organele de simţ funcţionează adecvat: acuitatea vizuală şi auditivă bună; are fineţe
gustativă;
- de obicei are un debit verbal uşor, limbaj clar;
- are o imagine pozitivă de sine, comunică cu cei din jurul lui, cu ceilalţi membrii ai
familiei; îşi exprimă cu uşurinţă dorinţele, emoţiile;

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia:

- pacientul este de religie ortodoxă;
 - în fiecare duminică, şi cu ocazia sărbătorilor religioase se duce la slujbă;

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării:

- se preocupă în timpul liber cu activităţi care îl destind;
- îşi dă toată silinţa în a-şi îndeplini munca bine, meticulos;

13. Nevoia de a se recrea:

- pacientul pentru a se relaxa: citeşte, se uită la televizor la emisiunile documentare;
- ascultă muzică;
- se duce să vadă meciuri de fotbal;

14. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea:

- respectă medicaţia prescrisă şi indicaţiile;
- pacientul vrea să acumuleze informaţii noi în legătură cu boala sa;
- se străduieşte să respecte dieta prescrisă;

41.

Bilanţul independenţei-dependenţei:

Nevoia alterată: Problema de Manifestări Sursa de Nivel de

dependenţă: de dependenţă: dificultate: prioritate:
1.Nevoia de a respira şi - dispneea; - cianoză;
- alterarea
de a avea o circulaţie 1.
muşchiului
- circulaţia - cianoză, ameţeli,cefalee;
bună cardiac;
 neadecvată; -HTA;-apăsare precordială
2.Nevoia de a elimina - vărsături; -ocazional;cantitate mică; -valori ten- 3.
sionale mari;
4.
3.Nevoia de a se mişca - imobilitatea; - dificultate în deplasare(în - alterarea va-
a merge); selor de sânge;

42.

Plan de îngrijire:

Întocmit la data: 05.10.2010.

 Evaluare

- are o stare ge- ZIUA 3-4.:- resp.; 24/min;prima zi;mai bine decât în- pacientul este ZIUA 2:
- pacientul
- resp.: 25/min.;
este dispneic, cianotic ZIUA 1.:

ZIUA 4.: -TA:140/80mmHg;- puls: 80/min;ZIUA 3.: -TA:140/80mmHg;- puls: 80/min;ZIUA 2.: -TA:160/90mmHg;- puls: 82/min; ZIUA 1.:
 Intervenţii

le fizice exage-este important, să umezim aerul din încăpere;- pentru că şi starea mediului ambiant contează,- administrarea de medicamente prescise;

rex 50mg: 1-0-0; ● Betaloc Zoc 50mg: 1-0-0; Pentru HTA: venţa şi doza acestora:- administrăm medicamentele, respectând frec-
 Obiective

re;mede şi integ-torii libere, u-căi respira-- să prezintedispărând;normal, astfel hipoxia să revină la- respiraţia

lee; ameţeli, cefa- zinte cianoză, nu mai pre- - pacienul să la normal; - TA să revină
 Nr. CRT Problemele pacientului

1. - dispneea

2. neadecvată - circulaţia
43.
 Evaluare Intervenţii

să respecte
mentate, băuturile - pacientul nu varsă;maiorarul meselor;
bine;se simte sul de grăsimi;
- pacientul ZIUArespectăm
3-4.:ţuri;regimul hipocaloric,
doar gre- hiposodat,
- prezintă ZIUA 2:vărsături;
exce--aoferim
avut 2 pacientului alimente, astfel încât să
- pacientul ZIUA1:

simte
;embolice: bine;ZIUA 4.:-se
Pt. tratamentul şiarsură; senzaţie
profilaxia de dureri,
bolii trombo-doar nu mai areZIUA
●-Detralex 500mg: picioarelor;
2-3: 1-0-1; nivelul dureri
Pt. insuficienţa venoasă:
la -mai simte - pacientul
administrăm medicaţia prescrisă de medic:
ZIUA1:
 44.

Cazul nr.3:

Culegerea datelor personale:

Nume şi prenume: A.I.
Sex: masculin;
Vârsta: 76 ani;
Ocupaţia: pensionar;
Naţionalitatea: română;
Religie: ortodoxă;
Stare civilă: necăsătorit;
Copii: -;
Condiţii de viaţă şi de muncă: corespunzătoare;
Comportamente: - fumat neagă, alcool: ocazional;
Regim de viaţă: echilibrat;
Alergii: nu are;
Grupul sanguin: A. II, Rh+;

Data internării: 20.09.2010;

Diagnostic: - HTAE std.1,TEP, instabilitate hemodinamică, cord pulmonar cronic prin TEP;
Motivele internării: - valori tensionale crescute(150/90);
- dispnee expiratorie;
Antecedente heredo-colaterale: - nu cunoaşte;
Antecedente personale, fiziologice şi patologice:
- sd. post trombotic membru inferior drept;
- tromboflebită superficială gambă dreaptă(2009);
- ulcer varicos gambă stg., insuficienţă venoasă cronică;

45.

- spondiloză dorsală;
- obezitate grad I.;

Istoricul bolii:

- pacient în vârstă de 76 de ani hipertensiv, cunoscut cu sd.-post trombotic mb. inf. drept şi

tromboflebită superficială gambă dr. pt. care a fost internat la Clinica Medicală II. şi tratat
corespunzător, se pezintă de urgenţă, dispnee(predominant expiratorie) debutată în urmă cu
aproximativ 2 luni, dar agravată în ultima perioadă, accentuată la eforturi medii-mici şi pt.
valori tensionale ridicate. Se reţine în salonul 107 cu suspiciunea(diagn. radiologic şi CT) de
TEP.

Medicaţie de fond administrată înaintea internării:

- Trombostop 2mg 1cps. alternativ cu 1/2 cps./zi;
- Detralex 500mg: 1-0-1;
- Diclofenac 50mg;
- Lanzap 30mg: 1-0-1;

Examen de laborator:
Examen de sânge:
Hb: 12.3mg/dl; LDH: 373;
Ht: 41%; GGT: 84;
Leucocite: 7600/mm3; Bilirubine totale: 1,6;
Trombocite: 237.000 Bilirubina Directă: 0,7;
Glicemie: 119mg/dl; TQ: 31,2 ’’;
Uree: 67mg/dl; INR: 2,93’’;
Creatinină: 1,2mg/dl; Na: 135mEq/l;
CPK: 97; K: 6,06mEq/l;
CK MB: 19;
TGO: 66U/l;

TGP: 87U/l; 46.

Examinări paraclinice:

Tomografie computerizată: - rezultat: Angio-CT torace: Examinare prin achiziţie spirală, su

reconstrucţii axiale, coronale şi sagitale. Câţiva micronoduli subpleurali, cu caracter nespecific,
evidenţiabili pulmonar drept. Hipertensiune- nervoasă, stază pulmonară. Arterele pulmonare
apar lărgite. Umplere inomogenă a arterei pulmonare primitive stângi, cu un tromb lateral, cu
grăsime de 8mm care s extinde în artera lombară, medie şi lombară inferioară, parţial de
asemenea prezintă câte un tromb ce ocupă parţial lumenul. Cardiomegalic. Arbore bronşic
liber. Colecţie pleurală în cantitate mică în stânga, şi mică/medie în dreapta. Minimă colecţie
pericardiacă. Structurile parietale toracice fără modificări. Fără adenopatii mediastinale. Ficat
de stază. Glande suprarenale fără modificări. Ambii rinichi, splină, de aspect CT normal.

Culegerea datelor după cele 14 nevoi fundamentale:

Data: 22.09.2010

1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie:

Respiraţia:
- frecvenţa respiraţiei: 25 resp./min;

- amplitudinea respiraţiei este profundă;

- mişcările respiratorii sunt simetrice;
- respiraţia este de tip: abdominal;
- mucoasa respiratorie este umedă;

- prezintă dispnee, predominant expiratorie;

- nu prezintă tuse;

47.

Circulaţia:

- pulsuri periferice prezente simetrice, pulsul: 75/min.;

- tegumentele sunt roz, şi călduţe;

- TA: 150/90mmHg;

2. Nevoia de a bea şi de a mânca:

- cavitatea bucală: mucoasa cavităţii bucale este roză şi umedă;
- limba este roz, dentiţia este slabă, are carii dentare, masticaţia este dificilă;
- reflexul de deglutiţie este prezent;
- digestie lentă;
- pacientul mănâncă de 3-4 ori pe zi, şi are apetit;
- consumă lichide în funcţie de nevoie: 1000-1500 ml/zi;
- greutatea: 90kg, înălţimea: 180 cm;
- supraponderabilitate;

3. Nevoia de a elimina:
Urina:
- diureza: 1000 ml/zi;
- frecvenţa: aprox.:4-5x/zi;
- este de culoare normală -galben deschis-;

Scaunul:

- frecvenţa: 1 scaun la 2 zile;

- orarul: în general dimineaţa;

- consistenţa: omogenă;

Transpiraţii:
- cantitate normală;

48.

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură:

- sistem osteo-articular integru; mişcări complete;

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni:

- pacientul are un somn liniştit, odihnitor, fără coşmaruri;
- durata: 6-7 ore/zi;
- perioadele de activitate fizică alternează cu cele de repaus;

6. Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca:

- pacientul se îmbracă în mod corespunzător, având haine corespunzător vârstei şi a
activităţilor pe care le desfăşoară;
- poartă îmbrăcăminte curată;

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale:

- temperatura corpului: 36, 40C;
- tegumentele sunt calde;

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele:

- urechile sunt curate; configuraţia lor este normală;
- mucoasa nazală umedă, fosele nazale sunt libere;
- cavitatea bucală: -> dentiţie cu carenţe, carii dentare;
-> mucoasa bucală umedă şi roz;
- unghiile sunt deasemenea îngrijite: tăiate scurt;
- pielea: normal colorată; zona zoster latero-toracic şi abdomen stâng;
- părul este tuns;
- face duş odată la 3-4 zile;;
- se spală pe dinţi în fiecare zi;

49.

9. Nevoia de a evita pericolele:

- pacientul îşi ia medicamentele regulat;
- respectă în mare regulile de igienă;

10. Nevoia de a comunica:

- acuitatea vizuală şi auditivă este satisfăcătoare;
- are un debit verbal uşor, limbaj precis;
- comunică cu cei din jur;

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, de a practica religia:

- pacientul este de religie ortodoxă;
- aproape în fiecare duminică, şi cu ocazia sărbătorilor religioase se duce la slujbă;

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării:

- se preocupă de grădinărit acasă;
- se întâlneşte cu prietenii în parc săptămânal;

13. Nevoia de a se recrea:

- în timpul liber îi place foarte mult să citească, să se uite la televizor;
- joacă şah;

14. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea:

- respectă medicaţia prescrisă şi indicaţiile date de către medic;
- în ansamblu respectă dieta prescrisă;

50.

Bilanţul independenţei-dependenţei:
 Nevoia alterată: Problema de Manifestări Sursa de Nivel de
dependenţă: de dependenţă: dificultate: prioritate:
1.Nevoia de a respira şi - dispneea; - dispnee expiratorie;
- alterarea
de a avea o circulaţie 1.
muşchiului
- circulaţia - HTA;
bună cardiac;
neadecvată;
2.Nevoia de a bea şi de - alimentaţie in-
a mânca: adecvată prin de- - dificultate în masticaţie; - alterarea
ficit; dinţilor; 2.
- alimentaţie in-
adecvată prin sur- - indicele de masă corpo- - anxietate;
plus; ral: 27,8: supraponderabil;

3.Nevoia de a fi curat, - alterarea tegu- - cruste, vezicule, descua- - zona zoster;

şi îngrijit: mentelor; maţie; 8.

51.

Plan de îngrijire:

Întocmit la data: 25.09.2010.

 Evaluare

starea pacientu- ZIUA 3-4.:- resp.; 25/min;mai bine;pe să se simtă - pacientul înce- ZIUA 2:- resp.: 24/min.;zuntă dispnee; - pacientul pre- ZIUA 1.:

ZIUA 4.: -TA:140/80mmHg;- puls: 85/min;ZIUA 3.: -TA:140/80mmHg;- puls: 83/min;ZIUA 2.: -TA:150/90mmHg;- puls: 85/min; ZIUA 1.:
 Intervenţii

erisim încăperea în care se află pacientul, ● Meprobamat;Pt. liniştirea bolnavului: ● Brofimen: 1-0-1;- administrarea de medicamente prescise:

Pentru cord pulmonar cronic: ● Metoprolol 50mg: ½-0-1/2; ● Diurex 50mg: 1-0-0; Pentru HTA:- administrăm medicamentele prescrise:
 Obiective

tegre, libere; torii să fie in-- căile respira-lă, liniştită;piraţie norma-prezinte o res-- pacientul să

limite normale; cadrate între aibă valori tensionale în- - pacientul să

 Nr. CRT Problemele pacientului

1. - dispneea

52.
2. neadecvată - circulaţia
 Evaluare

fizice moderate;face exerciţii - în fiecare zi sate;cu uşurinţă alimentele pa-- mănâncă maiput dieta;apetit, şi a înce-- pacientul are ZIUA 1.- 4.:

rată mai bine; pacientul se - ZIUA 4.:cruste;pot observa s-au spart, se - veziculele ZIUA 2-3.:şi roşu; este inflamat, - tegumentul ZIUA 1.:
zona afectată
 Intervenţii

-pasăm mâncărurile, caşi în funcţie de preferinţe; - oferim pacientului

acestea să poată să fie alimente în funcţie de
ingerate mai cu starea pe care o are,

● Cremă cu HHC;- la indicaţia mediculuinem Rivanol şi bandajăm - tegumentele afectate le ● Aciclovir 200mg tbl.;Pt. Herpes zoster:
administrăm şi : zona afectată; spălăm cu Apă oxigenată,
după care pu-
 Obiective

porală în - să aibă o greutate cor-lor;ţia alimente-tia şi absorb-tate în diges-aibă dificul-- să nu onal; librat nutriţi-să fie echi-- pacientul

telor; tea tegumen- te integrita- să-şi recape- - pacientul

 Nr. CRT Problemele pacientului

3. prin surplus; inadecvată - alimentaţie prin deficit; inadecvată - alimentaţie

4. lor; - alterarea tegumente-

53.
 Capitolul V.

Concluzii:

Deoarece pe plan mondial sunt peste 1 miliard de persoane hipertensive, şi se apreciază

faptul că numărul acestor bolnavi va creşte în următorii 15 ani cu 50%, ca să ne putem menţine
sănătatea şi pentru a putea preveni afecţiunile vasculare, este important ca să ne organizăm un
program raţional de muncă, cât şi de odihnă pe care să şi-l respectăm; alimentaţia şi în general
toate măsurile igieno-dietetice influenţează deasemenea starea de sănătate.
Alimentele care ar trebui să fie evitate sunt: carnea grasă, afumăturile, mâncărurile prea
con-dimentate –condimentele care ar trebui evitate: sarea, piperul, ardeiul iute, ceapa,
muştarul-, laptele integral, brânzeturile care deasemenea sunt grase şi sărate, ouăle în cantitate
mare, sosurile cu grăsimi prăjite, zeama de carne, ciocolata, cafeaua, grăsimile de origine
animală în cantităţi mari.
Ca să prevenim afectarea organelor vitale şi eventualele complicaţii, este necesar să ne
măsurăm tensiunea arterială de cel puţin de două ori pe an, eventual mai des, dacă medicul ne
recomandă acest lucru.
Pe cât se poate să evităm situaţiile stresante, stările de conflict. Să avem un stil de viaţă
sănătos. Individul afectat să respecte medicaţia indicată de medic.
Asistentă fiind, este important să subliniez importanţa controalelor periodice la medicul de
familie, sau la unitatea spitalicească. Este important ca pacientul să-şi continue medicaţia, chiar
dacă valorile tensionale arată o scădere, sau chiar au revenit la normal pe parcursul tratamentu-
lui.
Este important să tratăm pacientul cu empatie, ca acesta să simtă că ne dăm toată silinţa de
a-l vindeca, de a-l îngriji. Să fim respectuoşi faţă de pacient, calmi, iar dacă vedem că nu a în-
ţeles un anumit lucru, legat de boala sa, sau legat de medicaţie să-i explicăm încă odată, ca să
înţeleagă pe deplin importanţa tratării bolii şi importanţa tratamentului permanent.

54.
 Capitolul VI.
Bibliografie:

- Cardiologie xxs pocket, Börm Bruckmeier Verlag, GmbH©2009;

Traducerea: Dr.Anca Negreanu,; Consultant ştiinţific: Dr. Bonţ Alexandrina; Editura: Farma
Media;
- Corneliu Borundel: Manual de medicină internă pentru cadre medii; Editura All;
- Lucreţia Titircă: Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali;
Editura a 9-a, Bucureşti, Viaţa Medicală Românească, 2008;
- Lucreţia Titircă: Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor
fundamentale; Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2008;
Surse de pe internet:
- http://www.scribd.com/doc/76708112/ro-Medicina-Interna-Bolile-Cardiovasculare-
Metabolice-L-Gherasim
- http://www.hipertensiune-arteriala.ro/ce_este_hipertensiunea_arteriala.php
- http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala-
generalitati_153
- http://mymed.ro/studiul-sephar.html
- http://es.scribd.com/doc/70883907/14/Tratamentul-nefarmacologic-al-hipertensiunii-esen
%C5%A3iale

55.