Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sistemul Vascular - Note de Curs 2018 PDF
Sistemul Vascular - Note de Curs 2018 PDF
SISTEMUL CIRCULATOR
ȚESUTURI COMPONENTE ALE SISTEMULUI CIRCULATOR:
1. EPITELIAL - epitelii simple pavimentoase: endoteliu și mezoteliu (epi-/pericard)
2. MUSCULAR - mușchi striat cardiac (cardiomiocite contractile, cardiomiocite excito-conductoare )
și mușchi neted vascular
3. CONJUNCTIV – țesut conjunctiv lax și dens
4. NERVOS - terminații nervoase și ganglioni nervoși
ENDOTELIU
- epiteliu simplu pavimentos format din celule endoteliale pe o membrană bazală
- epiteliul care căptușește vasele sangvine şi limfatice.
CELULA ENDOTELIALĂ:
- celulele endoteliale sunt interconectate prin complexe joncționale intercelulare (strânse – zonula
ocludens, de adeziune și gap) și au joncțiuni cu matricea extracelulară (adeziuni focale)
- un nr. variabil de celule endoteliale bordează lumenul vasului (funcție de diametrul acestuia)
- celulele endoteliale au rata de reînnoire lentă 0,1-1% /zi (6-12 luni)
Schimburile de gaze și nutrienți au loc în principal la nivelul celor mai mici vase – capilarele sanguine
care realizează rețele. Distanţa medie a unei celule de un capilar este de 20 – 40µm (excepție: tendon,
os, aponevroză, 1/2 internă a mediei vaselor mari).
Funcţia de barieră selectivă a endoteliului implică schimburi bidirecționale și este activă doar în
capilarele de tip continuu sau fenestrat cu diafragme:
- O2, CO2 – difuzează liber
- H2O, electroliţi, molecule mici < 2nm – prin joncţiuni intercelulare (transport paracelular)
- glucoza – transportată activ prin plasmalemă (transport transcelular)
- Molecule < 10 nm pot trece prin diafragmele fenestrelor
- Molecule mari > 10 nm – prin vezicule plasmalemale, canale transcelulare
1
sistemul vascular 2018
Oxidul nitric (NO) – factorul de relaxare derivat din endotelii - gaz cu acțiune rapidă (T½ secunde)
sintetizat continuu de sintetaza endotelială a oxidului nitric (eNOS)
distensia endoteliului produce NO → relaxare CMN vasculare → scăderea rezistenței vasculare
inhibă adeziunea monocitelor
efect antiproliferativ și antiapoptotic
ACTIVITATE METABOLICĂ
- participă la conversia angiotensinei I în angiotesină II (sistemul renină-angitensină) pentru controlul
TA
- inactivează sau produc conversia în forma inactivă a unor compuși din circulație (norepinefrină,
trombină, PGs, bradikinină, serotonină)
- modificarea lipoproteinelor (LDL, VLDL) prin eliberarea unor radicali liberi ce produc oxidarea
acestora (CE au receptori pentru LDL și lipaze)
SINTEZĂ DE HORMONI
- factori de creștere (CSFs, GM-CSF, G-/M-CSF, FGF, PDGF)
- factori inhibitori ai creșterii (heparina, TGF-)
CORDUL PREZINTĂ:
- schelet fibros - țesut conjunctiv dens semiordonat
ͼ INELE FIBROASE - în jurul arterelor (aorta și trunchiul pulmonar) și orificiilor atrioventriculare -
oferă suport valvelor
ͼ TRIGOANE FIBROASE (între atrii și ventricule)
ͼ SEPTURI MEMBRANOASE interatrial și interventricular (conține un segment scurt al
fasciculului His)
- mușchi cardiac (vezi cursul de țesutul muscular striat cardiac)
- sistem de conducere (vezi cursul de țesutul muscular striat cardiac)
VALVE CARDIACE
- parte spongioasă – țesut conjunctiv lax areolar (f. elastice, colagen și GAG )
- parte fibroasă – țesut conjunctiv dens semiordonat, extensie a inelului fibros
- parte ventriculară – țesut conjunctiv dens (numeroase f. elastice și de colagen), poate conține CMN
și capilare în bază
VASELE SUNT ORGANE TUBULARE – au lumen și un perete format din trei tunici concentrice:
- ARTERE ELASTICE
- ARTERE MUSCULARE
- ARTERIOLE
- METAARTERIOLE
- CAPILARE
- VENULE POSTCAPILARE
- VENULE COLECTOARE
- VENULE MUSCULARE
- VENE
CU EXCEPȚIA CAPILARELOR,
PERETELE VASELOR DE SÂNGE PREZINTĂ 3 TUNICI: INTIMĂ, MEDIE ȘI ADVENTICE.
ARTERE ELASTICE
-Aorta, A. pulmonare, A. carotida comună, A. subclavie, trunchiul brahiocefalic dr., A. iliacă comună
-vase de conducere, facilitează deplasarea sângelui, menţin tensiunea arterială
Ø 10 mm
INTIMA
- groasă
- nu are o LEI evidentă
MEDIA
- 40 (nou-născut) → 70 (adult) lamele elastice, fenestrate, concentrice
- separate de straturi de celule musculare netede
- fibre de colagen și substanță fundamentală
- nu are LEE evidentă
ADVENTICEA
- vasa vasorum → ramificații în 1/3 externă a mediei
- limfatice
- nervi
ARTERE MUSCULARE
- distribuie sângele către organe și țesuturi și mențin fluxul constant prin vasodilatație și vasoconstricție
Ø 10 mm (arterele mici Ø 2 mm)
INTIMA
- endoteliu crenelat
- strat subendotelial subțire cu fibre de colagen și CMN rare
- LEI groasă (dublă uneori), fenestrată pentru difuzia nutrienților și O2 în ½ internă a mediei
MEDIA
- 40 → 5 rânduri de CMN (nr. scade cu diametrul; 3-10 rânduri în arterele mici)
- lamele elastice (nr. scade cu diametrul) și f. de colagen III
- LEE subțire sau absentă (în art. musculare mici)
ADVENTICEA
- țesut conjunctiv cu f. elastice numeroase
- vasa vasorum și limfatice → ramificații în ½ externă a mediei
- nervi vasomotorii (microganglioni nervoși în a.coronare, mezenterice, celiace)
5
sistemul vascular 2018
ARTERIOLE
- controlează curgerea sângelui prin capilare, rol important în menținerea tensiunii arteriale
Ø μm
INTIMA
- endoteliu / membrana bazală – continue
- stratul subendotelial foarte subțire
- nu are LEI când Ø ≤ 0,5 mm
MEDIA
- 1 - 3 rânduri de CMN
- nu are LEE
ADVENTICEA
- țesut conjunctiv
- bogat inervate
- nu are vasa vasorum
METAARTERIOLE
- sunt ramificații ale arteriolelor și se unesc cu venulele postcapilare
- se ramifică dând naștere la capilare
- reglează fluxul sanguin (nu îl oprește!) și mențin presiunea scăzută în capilare
INTIMA – endoteliul și membrana bazală sunt continue
MEDIA – un singur rând de CMN discontinuu
SFINCTERUL PRECAPILAR:
este un inel complet de celule musculare netede situat la emergența capilarului din metaarteriolă
sau arteriole
- controlează cantitatea de sânge ce trece spre capilare și poate opri complet fluxul sanguin în
capilare
ŞUNTURILE ARTERIOVENOASE permit trecerea sângelui direct din arteriolă în venulă (fără
capilarizare)
au o tunică musculară (CMN) și sunt înconjurate de țesut conjunctiv bogat inervat (pielea din
vârfurile degetelor, nas, buze, urechi, țesut erectil)
- prezintă un traiect sinuos
- rol în reglarea presiunii și a fluxului sanguin și în termoreglare.
Constricția arteriolei cu închiderea șuntului trimite sângele în capilare și determină pierdere de
căldură. Deschiderea șuntului reduce fluxul de sânge prin capilare și determină conservarea
căldurii.
CAPILARE
Capilarele sunt vasele cu cel mai mic diametru (4 10 μm; uneori mai mic decât al hematiilor) și au perete
subțire format din endoteliu (celule endoteliale pe membrană bazală) și pericite.
Capilarele prezintă un perete subțire format de celule endoteliale și membrană bazală (în mod
obișnuit, în secțiune transversală se află o singură celulă endotelială). Nu există diferențe histologice între
capilare arteriale și cele venoase cu care se continuă.
Fluxul sanguin în reţea capilară este reglat de: arteriole, metaarteriole, sfincterul precapilar și şunturile
arteriovenoase.
Rețeaua capilară ( 100.000 Km lungime) este implicată în schimburile dintre sânge și ţesuturi de gaze,
fluide, substanțe nutritive şi a celor rezultate din catabolism. Raportul dintre volumul capilarelor,
suprafața endotelială la nivel capilar ( 5.000 m2) și grosimea peretelui capilar (0,25 μm) favorizează
schimburile dintre sânge și fluidul interstițial. Peretele capilar funcționează ca barieră semipermeabilă
bidirecțională pentru apă și molecule solubile.
PERICITE (Gr. peri+kytos – în jurul celulei; au fost numite și celule Rouget, celule murale)
- celule mioide (conțin o rețea de actină, miozină și tropomiozină) localizare în jurul unor tipuri de
capilare și al venulelor postcapilare și colectoare.
- înconjoară capilarul cu prelungiri citoplasmatice ramificate
- au o lamină bazală continuă care confluează cu lamina bazală a celulei endoteliale.
- celulă contractilă, controlată de NO produs de celula endotelială, poate modula fluxul sanguin în
teritorii capilare specifice (de ex. în SNC).
- comunică cu celulele endoteliale prin joncțiuni gap
Pericitele și celulele endoteliale sintetizează împreună membrana bazală, factori de creștere care le
asigură supraviețuirea și proliferarea. Pericitele sunt implicate în patologia vasculară (vasculopatie
diabetică, neoangiogeneză tumorală, hemagiopericitom – tumoare vasculară rară generată de proliferarea
excesivă a pericitelor).
7
sistemul vascular 2018
- SISTEME PORTE – sisteme de capilare speciale – sunt formate de o venă sau o arteriolă interpusă
între 2 rețele capilare:
o sistem port venos [rețea capilară → vas venos → rețea capilară]
sistemul port hepatic
sistemul port hipotalamo-hipofizar
o sistem port arterial [rețea capilară → arteriolă → rețea capilară]
rinichi (capilare glomerulare→ arteriolă eferentă → capilare
peritubulare)
pancreas (capilare insulă Langerhans → arteriolă → capilare acini)
VENULE
POSTCAPILARE
- drenează sângele din capilare
Ø 15 50 µm ( mai mare decât al capilarelor)
Venulele postcapilare din sistemul limfatic periferic (cu excepția splinei) sunt venule specializate (venule cu
endoteliu înalt) sunt locul de migrare a limfocitelor din circulația sangvină în ganglioni. Celulele endoteliale
în aceste venule sunt cuboidale, cu nuclei înalți, cu numeroase organite, poliribozomi și RER bogat, Golgi
evident, vezicule de transport și numeroși corpi Weibel-Palade (funcție secretorie).
VENULE COLECTOARE
Ø 50 - 100 μm
colectează venulele postcapilare
sunt mai largi au mai multe pericite decât venulele postcapilare
VENULE MUSCULARE
Ø 0,1 mm
tunica medie 1-2 rânduri celule musculare netede
adventice fină (f. colagen)
VENE
- conțin ~ 70% din cantitatea de sânge circulant (pe care îl transportă înapoi la cord)
- mai mari, mai numeroase decât arterele pe care le acompaniază
- perete mai subţire, lumen mai mare decât arterele
- prezintă 3 tunici [intimă, medie, adventice] dar cu limite mai puţin evidente și variaţii structurale
mai mari
- prezintă valve în anumite teritorii (previn întoarcerea sângelui datorită gravitației în extremități)
CLASIFICARE:
- mici - Ø = 0,1 - 1 mm
- medii - Ø = 1 - 10 mm
- mari - Ø > 10 mm (vena cavă inferioară și superioară, vena portă hepatică)
8
sistemul vascular 2018
Venele mici și medii merg paralel cu arterele musculare corespondente iar venele mari merg paralel
arterele elastice în apropierea inimii.
CAPILARE LIMFATICE
- structuri tubulare cu un capăt închis, acompaniază vasele de sânge, formează rețele care drenează
fluidul interstițial în vase limfatice. Fluidul din lumenul vaselor limfatice se numește limfa și poate
conține leucocite (nu conține hematii).
- nu sunt prezente în cartilaj, os, epitelii, măduvă osoasă, placentă, SNC (sunt descrise recent căi
para-vasculare de dreanare a fluidului din SNC numite glimfatice cu funcție similară limfaticelor)
Capilarele limfatice converg în vase limfatice de calibru mai mare care drenează limfa prin ganglionii
limfatici (unde limfa este procesată de celule ale sistemului imun) și, prin ducte (vasele limfatice de
calibru mare) în vene, în circulația sanguină). La nivelul ganglionilor, vasele limfatice formează o rețea de
canale numite sinusuri limfatice (cortical, trabeculare și medulare) cu endoteliu continuu la interfața cu
țesut conjunctiv al capsulei și discontinuu la interfața cu parenchimul limfatic.
STRUCTURĂ VASELOR LIMFATICE de calibru mai mare este similară cu a venelor dar, lumenul este
mai larg iar peretele este mai subțire și prezintă:
- INTIMA
o endoteliu pe membrană bazală
o stratul subendotelial subțire
o numeroase valve
- MEDIA
o rare CMN
o fibre de colagen
- ADVENTICEA - țesut conjunctiv lax
DUCTUL TORACIC
(diametru, CMN - celule musculare netede vasculare, f. – fibre, LEI – lamina elastică internă, LEE – lamina
elastică externă)
Bibliografie
1. Ross MH, Pawlina W. Histology: a text and atlas: with correlated cell and molecular biology. Wolters
Kluwer Health 7th ed. 2016
2. Mescher AL, Junqueira's Basic Histology: Text and Atlas. McGraw-Hill Medical 14th ed. 2016
10