SINTEZA DOCUMENTULUI

PROIECTAREA MODULARĂ A
PROGRAMELOR ŞCOLARE
Dan POTOLEA (coord.), Steliana TOMA, Matei CERKEZ,
Anca BORZEA, Laura CĂPIŢA , Firuţa TACEA
Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

1 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

 CUPRINS

 CLARIFICĂRI CONCEPTUALE
 Programa şcolară
 Competenţele generice
 Modulul

 METODOLOGIA ELABORĂRII PROGRAMELOR ŞCOLARE

ORGANIZATE MODULAR
 Elemente de logică a demersului şi de structură
 Partea I. Identitatea disciplinei şcolare pentru un nivel de
şcolaritate
 Partea a II-a. Organizarea modulară a programei şcolare pe an de
studii
2 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013
 Studiul nucleu:
 Coordonate ale unui nou Cadru de Referinţă al Curriculumului Naţional
(CRCN -2012) – coord. Dan Potolea, Steliana Toma, Anca Borzea

 Studii suport:
 „Analiza mediului şcolar în raport cu implementarea reformei curriculare” – coord.
Şerban Iosifescu
 „Analiza dinamicii performanţelor şcolare ale elevilor şi studiul relaţiilor dintre
curriculum, competenţe, motivaţie, învăţare şi rezultatele şcolare” - coord. Ioan
Neacşu
 „Analiza programelor şi manualelor şcolare alternative” – coord. Laura Căpiţa
 „Analiza multicriterială în domeniul curriculumului” – coord. Romiţă Iucu şi
Carmen Creţu
 „Studiul relaţiilor dintre curriculum, competenţe, motivaţie, învăţare şi rezultate
şcolare” – coord. Ioan Neacşu

3 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

  CLARIFICĂRI CONCEPTUALE
 Programa şcolară
 Competenţele generice
 Modulul

4 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

 PROGRAMA ŞCOLARĂ
 “Programa şcolară reprezintă un document operaţional al curriculumului,
care propune anumită formalizare a acestuia. Ea poate fi privită sub mai
multe ipostaze” (CRCN-2012):
 document de politică educaţională care exprimă un mod de a concretiza
finalităţile sistemului de învăţământ prin elementele sale componente:
competenţe, conţinuturi, valori, atitudini; din momentul aprobării, programa
devine un document normativ la care se raportează întreaga comunitate
educaţională;
 text tehnic prin care o disciplină şcolară prezintă oferta sa educaţională pentru
un parcurs şcolar determinat, înfăţişând tipuri de cunoaştere şi moduri de
organizare ale acestora: subiecte, teme şi probleme rezultate din utilizarea
unor criterii diverse de selecţie;
 document de organizare a activităţii didactice curente: programa cuprinde
elementele unui traseu educaţional dezirabil şi potenţial accesibil tuturor
elevilor. Structura sa internă este în măsură să susţină profesorul în
gestionarea activităţii didactice pe parcursul unui an şcolar, pornind de la
alocarea resurselor (timp, mijloace, moduri de organizare), la coordonarea
grupului de elevi şi evaluarea acestora.
5 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013
  CLARIFICĂRI CONCEPTUALE
 Programa şcolară
 Competenţele generice
 Modulul

6 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

 COMPETENŢE GENERICE

 Argument: redefinirea finalităţilor educaţiei din perspectiva dezvoltării

personale şi socio-profesionale, în contextul învăţării de-a lungul întregii
vieţi.
 Concept: Cadrul de referinţă 2012 propune un set de 7 competenţe
generice care traversează toate nivelurile de şcolaritate, sunt
corelate cu competenţele cheie şi cu alte tipuri de competenţe.
 reprezintă finalităţile educaţionale comune pentru toate nivelurile de şcolaritate şi,
în cadrul unora dintre acestea, pentru filierele, profilurile sau calificările respective.
 se operaţionalizează prin 33 de indicatori.

Modelul reprezintă baza generativă pentru elaborarea

competenţelor proprii profilurilor de formare, ariilor curriculare
şi disciplinelor de învăţământ (competenţe generale şi specifice
disciplinare şi transversale)!!!
7 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013
 COMPETENŢELE GENERICE

 1. Utilizarea de modalităţi de comunicare, în limba română, în limba

maternă şi în cel puţin o limbă străină, într-o varietate de situaţii;
 2. Utilizarea conceptelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale
cunoaşterii şi a instrumentelor tehnologice, în vederea rezolvării de
probleme în contexte şcolare, extraşcolare şi profesionale;
 3. Integrarea, participarea activă şi responsabilă la viaţa socială;
 4. Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaţiei pe tot parcursul
vieţii;
 5. Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi
comportamentele;
 6. Manifestarea creativităţii şi a spiritului inovator;
 7. Managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră.
8 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013
 COMPETENŢE GENERICE

 S-a preferat un model propriu şi nu doar raportarea la cele 8 domenii ale

competenţelor cheie din următoarele motive:
 Competenţele generice se află în relaţie de compatibilitate cu competenţele
cheie; acestea din urmă sunt integral acoperite. Competenţele generice exced
însă prin elementele de conţinut competenţele cheie.

 Competenţele cheie vizează mai ales un nivel de şcolaritate – şcoala obligatorie

şi, numai în subsidiar, alte paliere ale învăţământului. Competenţele generice
transcend nivelurilor de şcolaritate.

 Competenţele cheie nu sunt omogene, unele sunt disciplinare, altele

transversale. Competenţele generice sunt în mod unitar transversale.

 Competenţele cheie nu acoperă toate achiziţiile şcolare majore, competenţele

generice sunt comprehensive, au o mare capacitate integratoare.

9 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

 Nevoile de Nevoile Nevoile Nevoi
învăţare ale profesorului instituţiei profesionale
elevilor şcolare

Fundamente Competenţe generice

interdisciplinare:
-ştiinţe, tehnologii,
cultură Proiectarea Competenţele ariei curriculare
modulului
-modelul academic al
disciplinei
Competenţe generale ale disciplinei
-teoria şi metodologia
curriculumului,
instruirii şi evaluării Competenţele specifice modulului

-psihologia învăţării şi
dezvoltării Resursa de timp

-psihosociologia Strategii de Suporturi de Strategii de

grupurilor etc. instruire învăţare evaluare

Revizuirea/îmbunătăţirea modulului
10 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013
  CLARIFICĂRI CONCEPTUALE
 Programa şcolară
 Competenţele generice
 Modulul

11 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

 CONCEPTUL DE MODUL

 CRCN-2012 propune o abordare unitară a programelor şcolare în jurul

conceptului de modul. Semnificaţia acordată modulului în acest context
este aceea a unui bloc curricular autonom, cu o anumită structură şi
condiţii de funcţionare, poziţionat în cadrul unei discipline sau a unui
program de formare.

 S-a optat pentru organizarea modulară din mai multe motive:

 Permite focalizarea programului de formare pe competenţe predefinite;
 Asigură o mai bună organizare şi conducere a învăţării, include toate
componentele structurale şi funcţionale ale curriculumului;
 Decelează mai bine reuşitele şi dificultăţile de învăţare ale elevilor în relaţie cu
un modul sau altul;
 Facilitează personalizarea traseelor de învăţare; parcurgerea modulelor se
poate realiza în ritmuri diferite în funcţie de particularităţile clasei.

12 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

ORGANIZAREA MODULARĂ A CONŢINUTULUI
DISCIPLINEI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

13 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

ORGANIZAREA MODULARĂ A CONŢINUTULUI
DISCIPLINEI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

 Modulul iniţial
 are caracter preparatoriu, de determinare a stării iniţiale de pregătire a
elevilor în vederea parcurgerii conţinuturilor disciplinei (în contextul în care
aceasta a fost parcursă şi în anii anteriori de studiu).
 oferă o viziune de ansamblu asupra domeniului, un organizator cognitiv
pentru noua disciplină de studiu cu impact şi asupra motivaţiei elevilor
prezentând rezultatele învăţării ce urmează a fi dezvoltate în noul an de
studiu.

 Modulele M1, M2 .... Mn

 se centrează pe dezvoltarea competenţelor specifice în raport cu tematica
modulelor respective, fiecare având o contribuţie semnificativă la dezvoltarea
competenţelor generale. Numărul acestor module nu trebuie să fie foarte
mare (2-6).

14 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

ORGANIZAREA MODULARĂ A CONŢINUTULUI
DISCIPLINEI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
 Modulul/e integrat/e
 promovează competenţele transversale prin intermediul curriculumului şi
învăţării integrate.
 se află în relaţie cu examinările prevăzute la clasele a VI-a, a IX-a şi la
bacalaureat.
 temele integrate sunt unităţi de studiu care permit explorarea unor probleme
relevante pentru viaţa de zi cu zi, centrarea pe activităţi integrate de tipul
proiectelor; relaţionări între concepte, fenomene sau procese din domenii
diferite precum şi corelarea rezultatelor învăţării cu situaţiile în care se poate
afla elevul în diferite contexte: şcolare, familiale, profesionale etc.

 Modulul deschis
 are funcţii de remediere, consolidare, stimulare, sinteză fiind rezervat pentru
activităţi specifice.
 valorifică 25% din timpul alocat activităţii didactice de planul-cadru pentru
disciplina respectivă.
 este introdus pentru a nu fărâmiţa timpul de instruire aflat la dispoziţia cadrului
didactic şi, de regulă, poate fi valorificat după finalizarea unuia sau a mai multor
module.
15 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013
 METODOLOGIA ELABORĂRII PROGRAMELOR
ŞCOLARE ORGANIZATE MODULAR
 Elemente de logică a demersului şi de structură
 Partea I. Identitatea disciplinei şcolare pentru un nivel
de şcolaritate
 Partea a II-a. Organizarea modulară a programei
şcolare pe an de studii

16 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

 METODOLOGIA ELABORĂRII PROGRAMELOR
ŞCOLARE ORGANIZATE MODULAR
 Elaborarea programelor şcolare presupune un demers complex care se
realizează în două faze:
 1. Faza de pregătire/documentare – vizează studiul unui set de documente
care pot orienta, susţine şi facilita elaborarea propriu-zisă a programelor şcolare
(Legea Educaţiei Naţionale; Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional;
studii/cercetări relevante care să dezvăluie modelul academic şi pe cel didactic al
disciplinei de studiu avută în vedere; programele şcolare dezvoltate anterior; bune
practici din alte ţări etc.)

 2. Faza de dezvoltare propriu zisă a programelor şcolare – această fază

la rândul său se parcurge în doi paşi:
 identificarea elementelor de referinţă comune setului de programe dezvoltate pentru
o disciplină pe nivel de şcolaritate – Partea I. Identitatea disciplinei şcolare;

 dezvoltarea elementelor specifice unei programe şcolare pentru un an de studiu –

Partea a II-a. Organizarea modulară a programei şcolare pe an de studii (se precizează
anul şcolar).

Se recomandă ca programele şcolare corespunzătoare unei discipline pentru un nivel

de şcolaritate să fie publicate sub forma unui volum.
17 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013
 METODOLOGIA ELABORĂRII PROGRAMELOR
ŞCOLARE ORGANIZATE MODULAR
 Elemente de logică a demersului şi de structură
 Partea I. Identitatea disciplinei şcolare pentru un nivel
de şcolaritate
 Partea a II-a. Organizarea modulară a programei
şcolare pe an de studii

18 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

METODOLOGIA ELABORĂRII PROGRAMELOR
ŞCOLARE ORGANIZATE MODULAR – PARTEA 1

 Pentru prima parte a programei Identitatea disciplinei

şcolare se propune următoarea structură:
1. Programa şcolară ca instrument al reformei curriculare;

2. Statutul academic şi didactic al disciplinei de studiu;

3. Standardul curricular al disciplinei pe nivel de şcolaritate.

19 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

METODOLOGIA ELABORĂRII PROGRAMELOR
ŞCOLARE ORGANIZATE MODULAR – PARTEA 1

1. Programa şcolară ca instrument al reformei curriculare

 rolul programei şcolare în ansamblul instrumentelor curriculare;

 prevederile LEN şi alte documente oficiale;

 principiile metodologice cheie ale CRCN-2012 - se urmăreşte o interpretare şi

aplicare a acestor principii şi recomandări la specificul disciplinei respective;

 semnificaţia organizării modulare a disciplinei şcolare;

 corelarea disciplinei şcolare cu competenţele generice, cu competenţele ariei

curriculare şi cu profilul de formare.

20 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

METODOLOGIA ELABORĂRII PROGRAMELOR
ŞCOLARE ORGANIZATE MODULAR – PARTEA 1
2. Statutul academic şi didactic al disciplinei de studiu
 evoluţii, tendinţe în cunoaşterea ştiinţifică a domeniului;
 evoluţii, tendinţe în abordarea psiho-pedagogică a respectivului domeniu ştiinţific (arie
de cunoaştere);
 statutul didactic/poziţia ocupată de disciplină în alte sisteme de învăţământ, prin
raportare la planurile-cadru de învăţământ;
 poziţia disciplinei în planul de învăţământ;
 relaţii cu alte discipline pe orizontală (în acelaşi an şcolar) şi pe verticală (pe durata
nivelului de şcolaritate respectiv);
 cunoaşterea experienţei anterioare şi a intereselor de învăţare ale elevilor, luarea în
considerare a nevoilor de continuare a studiilor, de calificare profesională (cercetări,
studii, documente relevante etc.);
 organizarea modulară generică a programei.
Punctul 1 Programa şcolară ca instrument al reformei curriculare şi 2 Statutul academic şi
didactic al disciplinei de studiu acoperă, într-o bună măsură, Nota de prezentare din
programele şcolare anterioare.
21 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013
METODOLOGIA ELABORĂRII PROGRAMELOR
ŞCOLARE ORGANIZATE MODULAR – PARTEA 1

3. Standardul curricular al disciplinei pe nivel de şcolaritate

 Standardul curricular pentru o disciplină pe nivel de şcolaritate se defineşte la
nivel naţional şi cuprinde:
 Ansamblul competenţelor generale disciplinare şi transversale corelate unei
discipline de studiu pe nivel de şcolaritate (natura competenţelor şi numărul
acestora);

 Indicatorii de performanţă asociaţi competenţelor generale; indicatorii de

performanţă se formulează pentru cel puţin două niveluri: nivelul bazal şi nivelul
superior.

22 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

 METODOLOGIA ELABORĂRII
PROGRAMELOR ŞCOLARE ORGANIZATE
MODULAR
 Elemente de logică a demersului şi de structură
 Partea I. Identitatea disciplinei şcolare pentru un
nivel de şcolaritate
 Partea a II-a. Organizarea modulară a programei
şcolare pe an de studii

23 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

METODOLOGIA ELABORĂRII PROGRAMELOR
ŞCOLARE ORGANIZATE MODULAR – PARTEA 2

Această parte cuprinde:

 4. Sistemul modulelor
 5. Structura unui modul specific:
 Titlul modulului;
 Competenţe specifice (componentele competenţei: abilităţi, cunoştinţe,
atitudini);
 Aspecte metodologice;
 Aspecte evaluative; indicatori de performanţă.
 6. Standardul curricular corelat unui an de studiu

24 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

METODOLOGIA ELABORĂRII PROGRAMELOR
ŞCOLARE ORGANIZATE MODULAR – PARTEA 2

 4. Sistemul modulelor
 Se precizează:
 4.1. Contribuţia specifică a disciplinei pe an şcolar la particularizarea şi
realizarea competenţelor generale ale disciplinei, se examinează relaţia pe
orizontală şi verticală a disciplinei cu celelalte discipline.
 4.2. Structura modulară a disciplinei; în această secţiune, autorii
programelor şcolare prezintă modulele pentru care s-a optat, tematica
acestora, corelaţiile dintre ele şi legătura cu finalităţile disciplinei.

 Fiecare programă va cuprinde:

 un modul iniţial;
 un set de module disciplinare (se recomandă între 2-6 module);
 cel puţin un modul integrat;
 sugestii pentru modulul deschis.

25 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

METODOLOGIA ELABORĂRII PROGRAMELOR
ŞCOLARE ORGANIZATE MODULAR – PARTEA 2
5. Structura unui modul specific
Definirea competenţelor specifice
Denumirea competenţei specifice Abilităţi Cunoştinţe Atitudini
CS1.1. ..... · ... ...................... ...............
CS2.1. ..... · .... ................... ...............
CS3.1. ..... · .... ...................... ..............

• Cunoştinţele nominalizate în cazul descrierii unei competenţe specifice vizată de un

anumit modul trebuie considerate cunoştinţe cheie pentru formarea şi demonstrarea
abilităţilor respective. Cunoştinţele nu pot fi neglijate: ele asigură baza teoretică a
competenţei, variate tipuri de cunoştinţe (declarative, procesuale, strategice,
metacognitive) conducând la diferite tipuri de abilităţi.

• Atitudinile nu sunt formate independent sau abstract, ci au un conţinut concret, specific

tipului de competenţă. Atitudinea este un element cheie, care orientează, motivează şi
potenţează performanţa. Este posibil ca o atitudine să asiste mai multe competenţe
specifice, de aceea, în descrierea competenţelor, nu se instituie de fiecare dată o relaţie
directă între o anumită atitudine şi o anumită competenţă. Una şi aceeaşi atitudine/valoare
poate
26 regla intervenţia unui set deProiectarea
competenţe.
modulară a programei 31/01/2013
 METODOLOGIA ELABORĂRII PROGRAMELOR
ŞCOLARE ORGANIZATE MODULAR – PARTEA 2
 În vederea descrierii corecte şi complete a competenţelor specifice în termeni de abilităţi,
se pot enunţa diferite categorii de abilităţi pe tipuri şi niveluri :
 Cunoaştere şi înţelegere:
 Pot fi avute în vedere: concepte; teorii, modele, relaţii între fapte, idei, concepte teme, teorii etc.).
 Interpretare şi explicare:
 Pot fi avute în vedere: realizarea de inferenţa, interpretare, analiză.
 Aplicaţii (rezolvarea de situaţii problemă):
 Selecţionarea informaţiilor care pot fi utilizate în rezolvarea de probleme de diferite categorii.
 Formularea de judecăţi apreciative de evaluare:
 Gândire critică (evaluare, argumentare, formulare de concluzii, luare de decizii, proiectare,
organizare şi control a activităţii de tip intelectual; capacităţi metacognitive etc.).
 Dezvoltarea de proiecte:
 Gândire creativă/inovativă (combinare de idei, strategii, dezvoltare de idei, creativitate, inovaţie
etc.).
 Metodologii de cercetare (identificare de resurse de informare, metodologii de explorare şi
valorificare a informaţiilor, aplicare de concepte şi strategii, transfer şi realizare de conexiuni intra-
şi interdisciplinare etc.).

NOTĂ: Aceste categorii sunt orientative având rolul de a susţine procesul de identificare a abilităţilor.
27 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013
METODOLOGIA ELABORĂRII PROGRAMELOR
ŞCOLARE ORGANIZATE MODULAR – PARTEA 2

Aspecte metodologice
 Se precizează:
 Exemple de activităţi de învăţare şi bune practici relevante în raport cu
tipul de competenţă ce se urmăreşte a se dezvolta la elevi;
 Metode şi mijloace de învăţământ cu contribuţii specifice în formarea
competenţelor respective;
 Contexte, factori şi medii de instruire adecvate, posibilităţi de
diferenţiere, de susţinere a efortului individual şi a motivaţiei învăţării;
 Sugestii de conţinuturi suplimentare, de accesare şi a altor surse de
informare şi de activităţi aplicative realizate în context formal, non-formal
sau informal.

28 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

METODOLOGIA ELABORĂRII PROGRAMELOR
ŞCOLARE ORGANIZATE MODULAR – PARTEA 2

Aspecte evaluative; indicatori de performanţă

 Se precizează:
 d1. Forme de evaluare; metode de evaluare; instrumente de
evaluare; contexte de evaluare;
 d2. Indicatori de performanţă corelaţi competenţelor specifice pe
două niveluri de performanţă: bazal şi superior.

Indicatori de performanţă
Competenţe specifice
Bazal Superior
CS 1.1.
CS 1.2.
CS n

29 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

 METODOLOGIA ELABORĂRII PROGRAMELOR
ŞCOLARE ORGANIZATE MODULAR – PARTEA 2
Elemente suport de Elemente suport de stabilire a indicatorilor de performanţă
identificare a abilităţilor pentru competenţele specifice
Tipul cunoştinţelor (declarative, procedurale, conceptuale)
Cunoaştere şi înţelegere: Intensiune (profunzimea cunoştinţelor)
Extensiune (volumul cunoştinţelor)
Identificarea elementelor componente (de la cele evidente, uşor de identificat la
Interpretare şi explicare cele complexe)
Relaţii (de la cele evidente, uşor de identificat la cele complexe)
Tipul problemei (de la cele algoritmice la cele inventiv-creative)
Contextul în care se desfăşoară (de la contexte familiare la cele noi)
Aplicaţii (rezolvarea de Folosirea unor strategii rezolutive (de la strategii simple la cele complexe)
situaţii problemă) Manifestarea iniţiativei
Gradul de autonomie care poate fi asumat în soluţionarea problemei (cu
supervizare, necesită parţial supervizare, autonom)
Tipul de argumente utilizate pentru a susţine o opinie
Formularea de judecăţi
Nivelul de complexitate al argumentării
apreciative de evaluare
Gradul de autonomie în elaborarea şi susţinerea argumentaţiei
Gradul de autonomie care poate fi asumat în elaborarea proiectului (cu
Dezvoltarea de proiecte
30 supervizare, necesită parţial
Proiectarea supervizare,
modulară autonom)
a programei 31/01/2013
METODOLOGIA ELABORĂRII PROGRAMELOR
ŞCOLARE ORGANIZATE MODULAR – PARTEA 2

6. Standardul curricular corelate unui an de studiu

 Standardul curricular pentru o disciplină pe un an de studiu se defineşte
la nivel naţional şi cuprinde:
 Ansamblul competenţelor specifice corelate fiecărei competenţe generale
disciplinare şi transversale predefinite;

 Indicatorii de performanţă pentru un an de studiu identificaţi în baza judecăţii

expert prin analiza şi identificarea celor mai relevanţi indicatori de
performanţă pentru un an de studii; indicatorii de performanţă se formulează
pentru cel puţin două niveluri: nivelul bazal şi nivelul superior.

31 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

METODOLOGIA ELABORĂRII PROGRAMELOR
ŞCOLARE ORGANIZATE MODULAR – PARTEA 2

Competenţe Competenţe specifice şi Indicatori de Indicatori de

generale indicatori de performanţă de nivel performanţă de nivel
(CG) performanţă bazal superior
CG1 Se enumeră toate Sinteză selectivă a Sinteză selectivă a
competenţele specifice competenţelor competenţelor
corelate CG1 de la toate specifice şi a specifice şi a
modulele şi indicatorii indicatorilor asociaţi indicatorilor asociaţi
de performanţă aferenţi acestora acestora
acestora.

32 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

  PRECIZĂRI FINALE ŞI CONCLUZII

33 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

 Obiectivul principal al activităţii noastre îl reprezintă elaborarea
programelor şcolare pentru clasele a V-a – a XII-a în conformitate
cu modelul curricular modular prezentat în ghidul Proiectarea
modulară a programelor școlare.

 Paşi în continuare:
 21-23 februarie – reuniune de lucru
 Martie – finalizare documente.

 Date de contact: ……

34 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013

 STRUCTURA DOCUMENTULUI DE LUCRU!
 DISCIPLINA X
 - Nivel liceal -

 PARTEA I. IDENTITATEA DISCIPLINEI ŞCOLARE

 1. STATUTUL ACADEMIC ŞI DIDACTIC AL DISCIPLINEI
 2. PROGRAMA ŞCOLARĂ CA INSTRUMENT AL REFORMEI CURRICULARE
 3. STANDARDUL CURRICULAR AL DISCIPLINEI
 3.1. COMPETENŢELE GENERALE VIZATE DE DISCIPLINA DE ÎNVĂŢĂMÂNT
 3.2. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

 PARTEA A II-A. ORGANIZAREA MODULARĂ A DISCIPLINEI PE AN ŞCOLAR - CLASA A XII-A

 4. SISTEMUL MODULELOR
 5. MODULE SPECIFICE
 MODUL INIŢIAL
 MODUL DISCIPLINAR 1. …………………
 A. Competenţe specifice vizate de modul
 B. Sugestii metodologice
 C. Aspecte evaluative
 MODUL INTEGRAT. ………..
 A. Competenţe specifice vizate de modul:
 B. Aspecte metodologice
 C. Aspecte evaluative
 MODULUL DESCHIS
 6. STANDARDUL CURRICULAR AL DISCIPLINEI PE UN AN DE STUDIU
35 Proiectarea modulară a programei 31/01/2013