Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nursing in Boli Infectioase PDF
Nursing in Boli Infectioase PDF
EPIDEMIA - Izbucnirea aceleiasi boli la un numar mai mare de persoane dintr-o regiune ,si care au
cel putin la inceput, o sursa comuna de infectie.
Boli cu mare contagiozitate : gripa,varicela, tusea convulsive , hepatita , dizenteria.
ENDEMIA - Acea situatie particulara in care o boala se afla in mod permanent in anumite teritori
(scarlatina,Tusea convulsiva, hepatita,dizenteria), limitare in spatiu, nelimitare in timp.
PANDEMIA - Boala infectioasa care se extinde pe un teritoriu foarte mare (tara,continent,toata lumea
– de ex. : Gripa,holera), intr-o perioada de timp.
MORBIDITATE - numarul de imbolnaviri noi la un numar dat de locuitori (10 000, 100 000)
INDEX DE MANIFESTARE - numarul de boli clinic aparente raportat la numarul total de persoane
infectate.
1. SURSA DE INFECTIE
O reprezinta:
a) omulbolnav, convalescent, purtator cronic, purtator sanatos facandu-se prin :
-secretii nazo-faringiene si sputa(in scarlatina,difterie,tuse convulsiva,rujeola )
-varsaturi
-materii fecale( hepatite de tip A si E, febra tifoida,dizenterie)
- urina(febra tifoida)
- secretii genitale,lichid seminal(boli venerice,SIDA)
-sange(hepatita virala B,C si D, SIDA, malaria)
-secretii purulente(piodermite)
b) animalele pot elimina germenii prin:
-dejectii (salmonella)
- urina (leptospire)
- saliva
- lapte (BK, unii streptococci si stafilococi)
- sange
- carne
- piele
c) altele :
- solul (fungi sau sporii bacteriilor anaerobe- tetanic,botulinic)
- apa (contaminata de materiile fecale ale omului sau animalelor)
2. CALEA DE TRANSMITERE
b) Transmiterea directa se poate produce prin contact nemijlocit intre persoana receptiva
si eliminatorul de germeni , sau prin contact direct cu produsul infectios ( infectii produse
prin sange – SIDA, HBV)
Prin atingere ,sarut ,picaturile Pflügge,contact sexual.
c) Transmiterea indirecta se poate produce prin intermediul unor elemente din mediul
extern (apa,aer,sol,alimente,obiecte) ,sau prin agentii vectori
(muste,gandaci,purici,paduchi,tantari,capuse).
Vectorii pot fi : - mecanici -ex:mustele care transporta agentii infectiosi dintr-un loc in
altul .
-biologici -ex:artopodele ingera agentul infectios in timp ce sug
sangele persoanei infectate(tantarul anofel transmite malaria) gazduind o parte a
ciclului evolutiv al acestuia si transmitandu-l prin intepatura altei persoane.
Calea de transmitere a fost folosita drept criteriu pentru clasificarea bolilor contagioase astfel:
- boli transmise prin contact direct
- boli aerogene
- boli digestive
- boli transmise prin vectori
3. MASA RECEPTIVA
Prin masa receptiva se intelege totalitatea persoanelor dintr-o colectivitate care nu prezinta
imunitate fata de o anumita boala infectioasa. O boala nu poate sa apara decat la receptivi. Opusul
receptivitatii este starea de rezistenta fata de imbolnavire. Aceasta rezistenta este naturala sau
artificiala (prin imunizari). Aceasta ne arata importanta practica pe care o prezinta mijloacele de
combatere a bolilor contagioase prin imunizarea populatiei,adica modificarea artificiala a starii
imunologice.
Imunitatea (lat immunis=scutit,aparat,privilegiat) = consta in apararea individului contra
substantelor non self (straine organismului)
Imunitatea este de doua feluri:
-imunitate umorala – este reprezentatadefactori care actioneaza asupra microbilor aflati in
stare libera, si se realizeaza prin intermediul plasmocitelor.
EXAMENE DE LABORATOR:
1)din sange:-ex. Hematologice: -hematocrit;hemoleucograma,vsh
-ex.Biochimice: -uree,creatinina;
-TGO, TGP;
-electroforeza;
-colesterol,fosfataza alcalina;
-fibrinogen;
-glicemie;
-ex. Serologice (evidentierea anticorpilor specifici):
-Reactia Widal (febra tifoida);
-Reactia Weil-Felix (tifos exantematic);
-ReactiaWright-Huddleson (bruceloza);
-Test Hirst-in gripa;
-Test ELISA (in SIDA);
2)din urina: -urocultura;
-examen sumar de urina;
-proba Addis;
-ionograma urinara (din urina 24h);
3)materii fecale: -coprocultura;
-ex.coproparazitologic;
4)exudat nazal si faringian (in gripe si viroze)
5)sputa: -ex.macroscopic; ex.biochimic; ex.bacteriologic; ex.citologic;
6)bila -prin sondaj duodenal;
7)LCR-prin punctie lombara (pentru meningococ);
8)secretii purulente (abcese,flegmoane): -frotiu;insamantari pe mediu de cultura;
9)reactii cutanate:-pentru determinarea receptivitatii fata de unele boli infecto-contagioase:
a)Reactia Shick (in difterie) Se injecteaza i.d. pe antebratul drept,iar pe stangul-martorul.
Citire dupa 48h: R(+) =>edem,congestie,pacientul este sensibil; R(-) =>fara
manifestari,pacientul este imun;
b)Reactia Dick (in scarlatina) Citire la 18h: R(+) =>eritem cu diametru =1cm.
Pentru diagnosticul bolilor:
1)Reactia Schultz-Charlton (pentru scarlatina)Se administreaza i.d. ser antiscarlatinos,intr-o
regiune cu exantem.In scarlatina, in jurul infectiei, exantemul se stinge.
2)Reactia Mantoux (pentru diagnosticul TBC)Se administreaza i.d. tuberculina (P.P.D. de
2u;10u).
Se citeste la 72h , R(+) =>eritem,edem ,cu diametru<10mm
SCARLATINA
-este o boala infecto-contagioasa acuta, produsa de streptococul beta hemolytic din grupa A care secreta o
toxina numita toxina eritrogena care determina sindromul eruptive(exantem)
Culegerea de date:-ancheta epidemiologica
Manifestari de dependenta:
Perioada de incubatie de 3-6zile pana la 10zile,
debutul e brusc cu febra mare 39-40C,
angina caracterizata prin dureri in gat, roseata intensa, amigdalele pot fi hipertrofice sau cu
depozite(amigdalita pultacee sau herpetica) ; la dezinfectia cu port-tampon din depozite iese puroi
sau poate fi un depozit de false membrane ;
senzatie de greata, varsaturi, cefalee ;
in forme grave-puls accelerat si hipotensiune.
Perioada de invazie
este de 1-2 zile, angina e rosie, limba la inceput prezinta un depozit albicios-cenusiu apoi se
descuameaza si ramane rosie(« limba zmeurie »)
-semn caracteristic in scarlatina.
Perioada de eruptie
urmatoarele 2-3zile-eruptia e predominanta pe spate, coapse, abdomen sau poate figeneralizata,
dar nu apare pe fata. In schimb, pe fata apare un semn distinctiv : masca Filatov.
semnul Grozovici - Pastia este observat la nivelul pliurilor de flexiune (articulatiile cotului,
pumnului, genunchiului, precum si la nivelul pliurilor abdominale). Se caracterizeaza prin aparitia
unor dungi hemoragice orizontale, care sunt patognomonice pentru scarlatina.
-oligurie, albuminurie, simptome neuropsihice, tahicardie, HTA, exantem scarlatinos, prurit,
modificari circulatorii, anxietate sau dimpotriva stari de agitatie-irascibilitate datorita pruritului
sau apatie sau depresie.
Tratament etiologic: instituirea trat cu ATB- la inceput penicilina administrata parenteral in doze si orar
indicat de medic, apoi moldamin- o data pe sapt- la indicatia medicului; vitamine.
PAROTIDITA EPIDEMICA(oreion) e data de virusul urlean care afecteaza glandele salivare dar poate
afecta si sistemul nervos si testiculele.
Izvorul de infectie e omul bolnav care elimina virusul incepand din ultima saptamana a incubatiei
si timp de 14zile cat dureaza boala.
Perioada de incubaţie10-14zile, pana la o luna, cu perioada de stare si remisie.
Manifestari de dependenta :
Debutul e relativ brusc, cu febra mare, stare generala alterata, tumefierea parotidelor apare la inceput,
poate fi unilaterala sau bilaterala.
Complicatii :orhita urliana(orhita-inflamatia testiculelor), pancreatita urleana, meningita,
encefalita urleana.
Este indicat repausul, izolarea si tratamentul simptomatic-ATB-doar la complicatii.
Tratament:
-nu există tratament etiologic
-regim igieno-dietetic, cel puţin 10-14 zile după externare:
-izolare
-repaus
-regim alimentar: -hidric, -hipoglucidic, -hipolipidic, cel puţin 10-14 zile după
externare
-AINS
-vitamine din grupul B
-antialgice
-reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
-virusul urlian dă imunitate
GRIPA(INFLUENZA) este o boala infectioasa acuta, foarte contagioasa, produsa de virusul gripal cu
febra, simptome respiratorii si semen generale: febra, frison, transpiratii, dispnee, insuficienta respiratorie,
disconfort.
Manifestari de dependenta :
varsaturi,
mialgii,
tulburari digestive,
cefalee.
Are o perioada de debut, una de stare si una de convalescenta.
Tratamentul e simptomatic si numai in caz de complicatii se adm ATB.(antialgice, antiinflamatoare,
picaturi de pus in nas, dezinfectante pt gat).
Tratament:
-antipiretice
-izolare + repaus
-tratamentul suprainfecţiilor
-afectare hepatică: hepatoprotectoare
-elemente eruptive:
-antihistaminice
-cortizon
-AINS
-vitaminoterapie
-evitarea cel puţin 6 luni a efortului fizic
DIFTERIA
-prin intermediul apei si alimentelor contaminate cu bacterii sau virusuri (germenii se raspandesc prin
materii fecale,urina);
-alimentele se pot contamina prin manipulare necorespunzatoare;
-boala digestive este ”boala mainilor murdare”;
-mustele=>vectorii care vehiculeaza microbii;
Boli transmise pe cale digestive:enterovirozele,febratifoida,paratifoida,dizenteria,toxiinfectiile
alimentare,hepatita virala,etc.
TOXINFECŢIILE ALIMENTARE
Sunt boli acute din grupul infecţiilor intestinale, care apar sporadic sau epidemic în urma
consumării de alimente intens contaminate cu variate bacterii şi (sau) toxinele
lor(botulinic,stfilococ etc, )caracterizându-se clinic prin disfuncţii intestinale acute cu debut
brutal, fenomene toxice generale şi dereglări hidro-saline.
La agenţii ce provoacă toxiinfecţiile alimentare (TIA) se adauga multiple bacterii
convenţional patogene, care sunt capabile de a produce exotoxine în diverse produse alimentare.
Printre aceste exotoxine se numără enterotoxinele (termolabile şi termostabile), care intensifică
secreţia lichidului şi a sărurilor în lumenul tractului digestiv, de asemenea şi citotoxinele ce
lezează membranele celulelor epiteliale, ducând la dereglarea în ele a proceselor de sinteză a
proteinelor.
AGENŢI ETIOLOGICI:
-Salmonelle
-stafilococ
-Klebsielle
-Clostrydium perfringens
-Vibrio hemolyticus
-b.cereus
-în România predomină salmonellele şi stafilococi
-alimente implicate în producerea TIA:
-carnea esp.carnea tocată - Salmonelle
-ouăle esp.ouăle de raţă - Salmonelle
-preparate din ouă (maioneze,prăjituri) - Salmonelle
-lapte şi produse lactate - stafilococ
Perioada de incubatie:
12-36 ore salmonella
1-4 ore stafilococ
8-24 ore clostridium
Manifestari de dependenta:
-varsaturi,diaree,colici abdominale
-cefalee,ameteli,lipotimie
-febra ,frison,transpiratii reci
-hipotensiune,tahicardie=>colaps
-soc infectios
Tratament:
-reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
-oral:
-ceaiuri de mentă,chimen + zaharină
-Gesol
-nu se administrează antibiotice,doar furazolidon
-în cazurile grave,cu pericol de septicemiise administrează antibiotic
-regim alimentar:
-în primele 12 h ceaiuri, rehidratări mixte
-ulterior pâine prăjită, supă de morcovi
-treptat se revine la alimentaţia normală
Profilaxia TIA
Constă în efectuarea controlului sanitar şi veterinar al produselor alimentare, respectarea regulilor de
igienă la prepararea, transportarea, păstrarea şi prelucrarea termică a acestora.
Pentru prevenirea infectării, carnea trebuie supusă sistematic examenului veterinar şi sanitar, începând cu
sacrificarea animalelor şi până la realizarea produselor fabricate din ea.
Pentru a evita infectarea laptelui şi a produselor lactate trebuie efectuate un control veterinar al stării
sănătăţii animalelor atât obşteşti, cât şi din sectorul privat; respectarea igienei mulsului animalelor şi a
igienei personale de către mulgătoare.
Lucrătorii întreprinderilor alimentare, cantinelor, magazinelor alimentare de stat şi private trebuie să
respecte cu stricteţe condiţiile sanitaro-igienice de păstrare la rece a produselor, să asigure livrarea lor în
stare proaspătă şi de calitate superioară.
Carnea, peştele, laptele şi derivatele lor trebuie să fie păstrate în frigider, la temperatura de +2° – +4°C
conform termenilor de păstrare. Pentru profilaxia TIA un rol important îl are controlul medical al
lucrătorilor din alimentaţia publică şi privată pentru a lua măsurile de rigoare cu bolnavii şi purtătorii de
germeni depistaţi.
DIZENTERIA BACTERIANĂ
Este o boală infecţioasă acuta trasmisibila produsa de bacterii din genul Shigella.
Perioada de incubaţie variabilă : 12-24 h
Manifestari de dependenta:
-debut acut:
-febră înaltă
-alterarea stării generale
-greţuri,vărsături
-dureri abdominale
-scaune diareice apoase sau cu produse patologice.
-semne de deshidratare de grade diferite;
-caracteristic sensibilitatea difuzala palparea abdomenului si mai accentuata in fosa iliaca stg unde
se palpeaza intestinul inflamat- acest semn se numeste,, coarda colica”
FEBRA TIFOIDĂ
-este o boală infectioasa acuta
-agentul etiologic : Salmonella typhi (de grup D)
Perioada de incubaţie variabilă : 10-14 zile
Manifestari de dependenta:
- debut insidios;
- fecra creste gradat spre 39 ºC;
- cefalee, astenie,
- ameteli,
- dureri musculare, anorexie;
- in perioda de stare febra se mentine in platou;
- pacientii sunt adinamici delir, stare confuzionala;
- la 7-8 zile de la debut apare eruptia lenticulara, formata din macule congestive roz, de marimea
unui bob de linte, care dupa 3-4 zile dispar fara urme.
Tratament:
- izolarea pacienţilor
- repaus
- dietă hidrică
- tratament etiologic - administrate p.o.
- cloramfenicol
- biseptol
- ampicilină
- amoxicilină
- fluoroquinolone
- cefalosporine de generaţia III
- tratament adjuvant:
- cortizon în formele severe, hipertoxice şi în caz de complicaţii
(encefalite,poliradiculonevrite)
- vit.grup B, vit.C, vit.K
-
HOLERA
este o boala infectioasa foarte comntagioasa, produsa de vibrionul holeric.
Perioada de incubaţie variabilă: cateva ore- 5 zile;
Manifestari de dependenta:
- diaree apoasa severa cu aspect de zeama de orez;
- deshidratare importanta;
Exemple:infectiilestafilococice,erizipelul,antraxul,tetanus,rabia,tifosul exantematic,malaria,SIDA.
Tetanosul=boala infectioasa acuta produsa de bacilul anaerob clostridium tetani.
Perioada de incubaţie variabilă : 3-30 zile
Manifestari de dependenta:
- debut brusc cu trismus (contractura maseterilor);
- parestezii la nivelul plagii;
- insomnie;
- contractii generalizate =>spasm glotic;
- febra;
- disfagie,deshidratare;
Erizipelul=infectie acuta a pielii produsa de streptococi B hemolitici grup A;se caracterizeaza printr-un
placard de dermita,febra.
Perioada de incubaţie variabilă : 1-7 zile
Manifestari de dependenta:
- debut brusc,febra,frison;
- placard erizipelatos unic,cu tendinta la extindere,cu burelet marginal;
- adenopatie regionala;
- erizipelul urechii si pielii capului este dureros;
INFECTIILE NOSOCOMIALE
Infectia nosocomiala=infectia contractata in spital sau in alte unitati sanitare cu paturi,si se refera la
orice boala datorata microorganismelor,boala ce poate fii recunoscuta clinic sau microbiologic,care
afecteaza fie bolnavul(datorita internarii lui in spital,sau ingrijirilor primite) fie ca pacient spitalizat sau in
tratament ambulatoriu,fiepersonalul sanitar datorita activitatii sale,indiferent daca simptomele bolii apar
sau nu in timp ce persoana respectiva se afla in spital.
Precautiile cu privire la si celelalte produse din sange (reguli universale) sunt recomandari fixate pentru a
preveni transmiterea , a virusului hepatitic de tip B (VHB), a virusului hepatitic de tip C (VHC) si a altor
boli, in timpul acordarii primului ajutor sau a efectuarii unor manevre intraspitalicesti. Aceste precautii se
raporteaza la sange si produsele lui ca fiind cu potential infectios pentru boli cu transmitere directa.
Profilaxia bolilor cu transmitere directa se aplica sangelui si altor fluide ale organismului uman care
contin urme vizibile de sange, lichid seminal (lichid continut in sperma) . Aceste masuri se aplica, de
asemenea si altor tesuturi sau fluide ale organismului; maduva spinala (lichidul cefalorahidian), lichidul
din spatiul articular (lichidul sinovial), lichidul din spatiul pleural (lichidul pleural), lichidul din si pelvis
(lichidul peritoneal), cel din jurul inimii (lichidul pericardic) si cel amniotic (din jurul fatului).
Care este importanta acestor precautii?
In timp ce pielea fara leziuni ofera protectie fata de expunerea la materiale potential infectioase, in timpul
serviciilor sanitare este recomandata respectarea precautiilor stabilite pentru contaminarea cu produse
organice. Aceste recomandari feresc, de asemenea si pacientul de contactarea unor boli pe care le poate
avea medicul curant in cazul in care intra in contact cu sangele acestuia.
Crucea Rosie recomanda tuturor profilaxia bolilor transmisibile prin contact direct.
Cum se reduce riscul de contact cu sange si produse sangvin Profilaxia bolilor transmisibile prin
contact direct implica folosirea barierelor protective cum ar fi manusile, halatele, mastile si ochelarii
protectori. Acestea reduc riscul de expunere a tegumentului sau a mucoaselor la fluidele potential
contaminate.
Manusile protejeaza tegumentul ori de cate ori ajunge in contact cu sange, alte lichide ale organismului,
cu mucoase sau cu tegumente lezate.Folosirea manusilor scade riscul bolilor transmisibile prin intepaturi
de ac.
Se recomanda:
-purtare manusilor la manipularea unor obiecte contaminate cu sange sau cu alte produse biologice
-purtarea manusilor daca mainile au leziuni (zgarieturi, rani)
-schimbarea manusilor dupa fiecare utilizare
-spalarea mainilor dupa scoaterea manusilor
-spalarea mainilor si altor tegumente imediat ce au intrat in contact cu sange sau alte fluide organice.
Mastile si ochelarii de protectie ajuta la protejarea ochilor, a gurii, a nasului de picaturile de sange si alt
tip de picaturi. Se recomanda a se purta intotdeauna masca si ochelari de protectie la o manevra care ar
putea provoca stropire cu sange sau alte fluide.
PRECAUTIUNI UNIVERSALE
(PU)