Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONSILIERE EDUCAȚIONALĂ ȘI A
CARIEREI
- suport de curs –
2016
1
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
Introducere
Obiectivele cursului
Competenţe vizate:
2
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
Resurse
Structura cursului
Cerinţe preliminare
3
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
Evaluarea
4
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
Cuprins
Introducere .................................................................................................................................. 1
Chestionar evaluare inițială (prerechizite) .................................................................................. 6
Unitatea de învăţare 1: Consilierea – între necesitate și realitate în educație
1. 1. Introducere………………………………………………………………….......…...6
1. 2. Competenţele unității de învățare – UI1 ..................................................................... 7
1. 3. Aspecte terminologice și caracteristici generale ale activităților de Consiliere……..8
1.4. Istoricul activităților de consiliere ......................................... ……………………..15
1. 5. Cadrul teoretic oferit de principalele abordări psihologice ....................................... 18
1. 6. Principalele tipologii în consiliere ........................................................................... 21
1. 7. Consilierea psihopedagogică – activitatea consilierilor școlari2461. 8. Dimensiunile
activităților de Consiliere ............................................................................................ 34
1..9. Cadrul legislativ al ariei curriculare Consiliere şi Orientare în contextul reformei
din învăţământul românes…………………………………………………………...36
1.10 . Eficacitatea activităților de consiliere din aria curriculară Consiliere și Orientare.44
1.11. Rezumat ……………………………………………………… ……………….50
1.12. Test de autoevaluare nr. 1 ........................................................................................ 50
1.13. Test de evaluare nr. 1 ............................................................................................... 51
1.14. Tema de control nr. 1 ............................................................................................... 51
Unitatea de învăţare 2: Unitatea de învăţare 2: Diada imagine de sine – stimă de sine
2. 1. Introducere………………………………………………………………….......…..52
2. 2. Competenţele unității de învățare – UI2. ................................................................ ..53
2. 3. Personalitatea- element central al ființei umane ....................................................... 53
2.4. Eul și/sau Sinele, dimensiuni ale personalitățiI ...................... ……………………..56
2. 5. Imaginea de sine – antecamera stimei de sine - delimitări conceptuale……………61
2. 6. Evoluția ontogenetică a imaginii de sine…………………………………………..65
2. 7. Mecanismele constituirii imaginii de sine ................................................................ 71
2. 8. Componentele imaginii de sine................................................................................. 75
2.9. Capcanele terminologice ale conceptului de stimă de sine…………………...….....88
2.10. Componentele stimei de sine………………………………………………………93
2.11. Evoluția ontogenetică a stimei de sin……………………………………..……….98
2.12. Tipologia stimei de sine ......................................................................................... 102
2.13. Factorii care influenţează stima de sine ................................................................. 106
2.14. Domeniile stimei de sine........................................................................................ 118
2.15. Metode, tehnici şi instrumente de investigare a imaginii și a stimei de sine…….124
2116 Rezumat ……………………………………………………… ……………..129
2.17. Test de autoevaluare nr. 2 ...................................................................................... 130
2.18. Test de evaluare nr. 2 ............................................................................................. 130
2.19. Tema de control nr. 2 ............................................................................................. 130
5
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
6
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
Cuprins
Unitatea de învăţare 1: Consilierea – între necesitate și realitate în educație
……….............................................................................................................. 7
1. 1. Introducere………………………………………………………………….......…...6
1. 2. Competenţele unității de învățare – UI1 ..................................................................... 7
1. 3. Aspecte terminologice și caracteristici generale ale activităților de Consiliere……..8
1.4. Istoricul activităților de consiliere ......................................... ……………………..15
1. 5. Cadrul teoretic oferit de principalele abordări psihologice ....................................... 18
1. 6. Principalele tipologii în consiliere ........................................................................... 21
1. 7. Consilierea psihopedagogică – activitatea consilierilor școlari ................................. 24
1. 8. Dimensiunile activităților de Consiliere .................................................................... 34
1..9. Cadrul legislativ al ariei curriculare Consiliere şi Orientare în contextul reformei
din învăţământul românes…………………………………………………………...36
1.10 . Eficacitatea activităților de consiliere din aria curriculară Consiliere și Orientare.44
1.11. Rezumat ……………………………………………………… ……………….50
1.12. Test de autoevaluare nr. 1 ........................................................................................ 50
1.13. Test de evaluare nr. 1 ............................................................................................... 51
1.14. Tema de control nr. 1 ............................................................................................... 51
UI1.1. INTRODUCERE
7
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
8
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
Nevoia de consiliere
Educația, la acest început de secol al XXI-lea se detașează
printr-un dublu scop: unul obiectiv: „a lucra pentru păstrarea și sporirea
valorilor obiective”, altul subiectiv: „a face pe individ să se preocupe și
să vibreze pentru valorile subiective și să poarte grija de a le păstra și
sporii” (Șt. Bârsănescu, 1935, 224). La terminarea studiilor elementare,
elevii trebuie să dețină diferite competențe la limba română, matematică,
istorie, geografie etc. Obiectele de studiu, inclusiv Psihologia se
centrează pe probleme abstracte, puține regăsindu-se în experiențele
noastră directe. Nu i se cere elevului care finalizează opt clase să știe
9
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
ceva despre propria persoană, despre cum să-și planifice viitorul, cum să
facă față provocărilor care vor urma etc. Cunoaște-te pe tine însuți! este
„o deviză fără acoperire în educația noastră formală! (A. Miroiu - coord.,
1998, 55).
Învățământul zilelor noastre ar trebui să formeze nu doar
absolvenți bine informați ci, „persoane care să fie apte să răspundă
eficient nevoilor psihologice și sociale. Școala ar fi de dorit să asigure
cadrul optim pentru starea de bine, pentru diminuarea și prevenirea
tulburărilor de adaptare, pentru formarea unor cetățeni responsabili ai
societății” (A. Băban, 2001, 11).
Precizări terminologice
Este nevoie de Consiliere deoarece didactica actuală „nu intră în
gândurile elevilor” (J. Bruner, 1996). Se estimează că „se poate ajunge la
ameliorarea capacităților cognitive făcându-se apel la o serie de
caracteristici personale pozitive, cum ar fi: o mai mare nevoie de reușită,
o motivație intrinsecă mai puternică, o imagine de sine mai bine
conturată” (I. Cerghit, 2002, 18). Pentru o asistență psihopedagogică
permanentă, calificată și sistematică, școala își elaborează un plan de
măsuri adaptate specificului ei, ciclurilor și nevoilor zonale unde
funcționează. Asistența este cu atât mai necesară cu cât elevul se găsește
la început de drum, încă nepregătit și neorientat. Este vorba despre o
orientare însă pe termen lung. „Elevul așteaptă să fie consiliat mereu fără
a-și declina răspunderea personală pentru pașii făcuți” (D. Salade, 1995,
10
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
101).
11
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
12
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
13
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
14
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
următoarele formulări:
Consilierea este o activitate de care orice copil poate avea
nevoie, într-un anumit moment al vieții sale!
Consilierea este o activitate care se centrează pe procesul de
încurajare permanentă a copiilor!
Consilierii și profesorii sunt parteneri în dezvoltarea
programelor de consiliere!
Dezvoltarea activităților de consiliere este foarte importantă în
managementul curriculum-ului!
Activitățile de consiliere sunt strâns legate de acceptarea de
sine, de înțelegerea de sine a elevilor!
Activitatea de consiliere se leagă de identificarea timpurie a
nevoilor speciale ale copiilor!
Consilierilor nu poate să le lipsească fundamentarea oferită de
psihologia copilului și a dezvoltării precum și de teoriile învățării!
Consilierii au nevoie de servicii de formare continuă pentru a
putea răspunde nevoilor clienților!
15
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
Cincinnati.
Urmează perioada când Frank Parsons („părintele consilierii”),
în Massachusetts, dezvoltă servicii care pregătesc consilierii de carieră.
Aceștia îi vor sprijini pe tineri să-și aleagă cariera în urma unui proces de
selecție științific. Progresul psihologiei experimentale, odată cu
dezvoltarea mișcării psihometrice a determinat conturarea cadrului
teoretic pentru orientarea și selecția profesională (E. David, 1998, 14-15).
În România, anii 1922, respectiv 1925 marchează înființarea la
Cluj a Institutului de Psihologie Experimentală, Comparată și Aplicată și
la București a Laboratorului Psihotehnic al Societății de Tramvaie. După
anul 1950, se înființează instituții corespunzătoare pentru consilierea și
orientarea școlară: crearea Consiliului de Orientare Școlară și
Profesională, înființarea Laboratoarelor experimentale de orientare
școlară și profesională. De asemenea, se elaborează cercetări științifice
în domeniul consilierii și orientării școlare și profesionale în Institutul
de Științe Pedagogice din București și filialele sale din Cluj și Iași (M.
Jigău, 2001, 28).
În anul 1942, două lucrări publicate în Statele Unite ale
Americii: The Dynamics of Vocational Adjustement a lui Donald Super și
Counseling and Psychoterapy a lui Carl Rogers clarifică zona comună și
particularitățile specifice consilierii, psihoterapiei și consilierii
vocaționale.
După anul 1976, odată cu marginalizarea psihologiei, în
România, activitatea Laboratoarelor și Cabinetelor de Orientare Școlară
și Profesională se restrânge doar la asistarea copiilor cu probleme
speciale (abandon școlar, absenteism, orientare școlară și profesională
etc.). Practic, atribuțiile specifice de consiliere sunt transferate tuturor
cadrelor didactice (pe principiul este sarcina tuturor și n-o prea face
nimeni!). În această perioadă (1960 - 1980), rolul și funcțiile consilierilor
școlari sunt în plină expansiune, în S.U.A. proiectându-se,
implementându-se, evaluându-se programele de consiliere și oferindu-se
servicii de consiliere pentru elevi, părinți și profesori.
Încă din anul 1966, Comitetul Unit al Consilierilor Școlii
Elementare (Joint Committee on the Elementary School Counselor)
publica un Raport în care descria rolurile și atribuțiile consilierilor școlii
elementare în cele trei categorii de servicii: consiliere, consultanță și
coordonare (ACES-ASCA, 1966). Completări în vederea delimitării
corecte a sferei activităților consilierilor școlari sunt făcute de Gysbers și
Henderson (1988) care precizează că obiectivele și competențele
consilierilor școlari se încadrează în următoarea problematică:
16
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
17
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
18
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
19
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
20
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
21
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
22
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
23
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
Consiliere
informaţională
Consiliere de dezvoltare
personală
Consiliere
tehnică
CONSILIERE
PSIHOPEDAGOGICĂ
(ȘCOLARĂ)
Consiliere
vocaţională
Consiliere
psihologică
Consiliere
educațională
24
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
25
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
rezumarea celui de-al doilea partener din relația de consiliere la, grupul
de elevi. Este foarte adevărat că în consilierea psihopedagogică (școlară)
se lucrează cu grupuri de elevi care prezintă o problemă comună (cei cu
stima de sine redusă, timizii, cei cu tulburări de comportament, cei
superdotați etc.) dar se lucrează și individual, cu un singur elev, țintit pe
o anume situație-problematică a acestuia.
În Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog
cu drept de liberă practică, precum și înființarea, organizarea și
funcționarea Colegiului Psihologilor din România se vehiculează
terminologia de consiliere școlară văzută alături de consilierea
vocațională, de consultanță și de intervențiile educaționale ca aparținând
sferei de atribuții a Comisiei de Psihologie Educațională, Consiliere
Școlară și Vocațională. Consilierea școlară, de care se amintea, ar putea
semăna terminologic și din punct de vedere a conținutului asemănător cu
consilierea psihopedagogică.
26
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
27
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
1999, 11).
28
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
29
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
30
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
31
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
32
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
33
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
34
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
35
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
SĂ NE REAMINTIM...
- Aspecte terminologice ale conceptului de Consiliere
- Caracteristici generale ale activităților de Consiliere
- Istoricul activităților de consiliere
- Cadrul teoretic oferit de principalele abordări
psihologice
36
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
37
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
Nivelul clasei
Aria curriculară și
disciplinele I II III IV V VI VI VI
I II
Consiliere şi orientare 0-1 0-1 0-1 0-1 1-2 1-2 1-2 1-2
1. Consiliere şi orientare - - - - 1-2 1-2 1-2 1-2
2. Discipline opţionale 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
38
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
39
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
40
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
41
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
42
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
43
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
44
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
RELAȚIA DE
CONSILIERE
Factori ce țin Factori ce țin
de de intervenție
„întâlnirea” propriu-zisă
de consiliere
Abordări teoretice
specifice
Schimbarea clientului
45
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
46
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
47
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
48
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
49
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
50
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
REZUMAT
51
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
52
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
Cuprins
Unitatea de învăţare 2: Diada imagibne de sine – stimă de sine ………...........................52
2. 1. Introducere………………………………………………………………….......…..52
2. 2. Competenţele unității de învățare – UI2. ................................................................ ..53
2. 3. Personalitatea- element central al ființei umane ....................................................... 53
2.4. Eul și/sau Sinele, dimensiuni ale personalitățiI ...................... ……………………..56
2. 5. Imaginea de sine – antecamera stimei de sine - delimitări conceptuale……………61
2. 6. Evoluția ontogenetică a imaginii de sine…………………………………………..65
. 7. Mecanismele constituirii imaginii de sine .................................................................. 71
2. 8. Componentele imaginii de sine................................................................................. 75
2.9. Capcanele terminologice ale conceptului de stimă de sine…………………...….....88
2.10. Componentele stimei de sine………………………………………………………93
2.11. Evoluția ontogenetică a stimei de sin……………………………………..……….98
2.12. Tipologia stimei de sine ......................................................................................... 102
2.13. Factorii care influenţează stima de sine ................................................................. 105
2.14. Domeniile stimei de sine........................................................................................ 118
2.15. Metode, tehnici şi instrumente de investigare a imaginii și a stimei de sine…….124
2116 Rezumat ……………………………………………………… …………...…129
2.17. Test de autoevaluare nr. 2 ...................................................................................... 130
2.18. Test de evaluare nr. 2 ............................................................................................. 130
2.19. Tema de control nr. 2 ............................................................................................. 130
UI.2.1. INTRODUCERE
53
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
54
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
55
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
56
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
57
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
58
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
59
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
60
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
61
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
62
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
63
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
64
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
65
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
66
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
frustrări care diversifică rolul mamei cu acela al unei persoane care are
obiective diferite aflate în conflict cu dorinţele copilului. Antagonismul
generat este un factor important al distincţiei dintre Eu şi Tu (M. Golu,
2005).
Trec câteva luni de la naştere până când copilul recunoaşte
și alte persoane la care poate reacţiona cu un zâmbet, dar este nevoie de
ani pentru ca el să înceteze să se mai confunde pe sine cu Universul (U.
Șchiopu, 1997; E. Fromm, 1998; R.H. Schaffer, 2005). Până atunci,
copilul manifestă genul special de egocentrism tipic copiilor, un
egocentrism care nu exclude interesul faţă de ceilalţi, chiar dacă ceilalţi
încă nu sunt percepuţi în mod clar ca fiind cu adevărat separaţi de el-
însuşi. Pentru acelaşi motiv, încrederea copilului în autoritate, în aceşti
primi ani, are o semnificaţie diferită de încrederea în autoritate,
manifestată mai târziu. Părinţii sau oricare altă autoritate nu sunt încă
priviţi ca entitate separată; ei fac parte din universul copilului, iar acest
univers face parte încă din copil. Prin urmare, supunerea faţă de
autoritate are o natură diferită față de supunerea care se manifestă în
perioadele următoare din evoluția ontogenetică.
67
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
68
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
69
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
14/15 ani.
Preadolescentul este din ce în ce mai obiectiv în perceperea
imaginii de sine faţă de școlarul mic. El acceptă că are și trăsături
negative. De asemenea, preadolescentul căută confirmări ale aprecierilor
sale: „Și colegii mei spun despre mine că am un păr minunat!”, „N-aș
zice că sunt cel mai puţin altruist din clasă, aşa cum mă consideră unii!”,
„Sunt puţin cam solidă, dar unele colege spun că sunt bine
proporţionată!” (E. Cocoradă, 2004).
Fără a exista la această vârstă o imagine ideală de sine complet
conturată, numeroase cercetări indică ca surse ale modelelor
preadolescentului persoane din familie; profesori; personalităţi artistice,
sportive, politice,â; eroi literari sau de film etc. Aderarea la model este
justificată prin valorizarea unor trăsături dezirabile social: „talentat”,
„frumos”, „curajos”, „ambiţios” dar şi prin avantaje materiale: „este
miliardar”, „trăieşte bine”. Se constată de asemenea şi existenţa unei
distanţe critice faţă de model, exprimată prin nuanţări de tipul: „Vreau să
fiu curajos, dar nu numai la curse, ci şi în alte situaţii!”, „Ştiu că nu toţi îl
apreciază, dar eu…” (D. Hamachek, 1987; E. Cocoradă, 2004).
70
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
71
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
Identificarea cu părinţii
Formarea personalității implică prezența procesului psihologic
în care personalitatea se disimilează parţial sau total în Sine (C. G. Jung,
1920/1997, 473). Este vorba despre identificare. Prin acest mecanism
psihologic inconștient, copilul își modelează conduita pentru a semăna
altei persoana, de regulă un adult semnificativ pentru copil (un adult care
72
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
73
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
74
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
75
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
76
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
77
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
78
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
79
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
80
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
81
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
82
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
83
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
84
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
succesul şi afirmarea.
85
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
86
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
87
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
SĂ NE REAMINTIM...
Personalitatea- element central al ființei umane
Eul și/sau Sinele, dimensiuni ale personalitățiI
Imaginea de sine – antecamera stimei de sine - delimitări conceptuale
Evoluția ontogenetică a imaginii de sine
88
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
89
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
90
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
91
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
92
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
93
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
94
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
95
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
dorit a fi utilizat cu mare atenţie mai ales de cei care se ocupă cu educația
copiilor (părinți, dascăli etc.) căci nu încurajează reușita și nu o
motivează corespunzător. Părinţii ar fi bine să ofere dragoste, încurajare,
să sprijine copiii, să le dezvolte autonomia și independența dar,
respectându-le ritmul şi limitele.
b). Concepţia de sine se referă la acele convingeri pe care le
avem despre noi, convingeri despre calităţile, potenţialităţile și limitele
noastre. Un rol cheie este jucat, în acest caz, de subiectivitatea cu care
privim aceste convingeri. Un copil cu stima de sine scăzută care se crede
urât va declara acest lucru anturajului, în ciuda adevărului vizibil altfel.
A ne interesa de persoana noastră poate însemna a încerca să ne apreciem
obiectiv pe noi-înşine şi pe ceilalţi.
Reprezentarea, imaginea, părerea pe care fiecare o avem despre
noi-înșine, despre ceilalţi şi despre viață, în general reprezintă atitudinea
faţă de viaţă. Aceasta este punctul de vedere al analizei tranzacţionale
(Bouillerce şi Rousseau, 2000; R. de Lassus, 2000). În lucrarea Analiza
tranzacţională, Eric Berne considera că o persoană poate să aibă un
sentiment OK sau non-OK faţă de ea-însăşi. A fi OK, înseamnă a avea
caracteristicile persoanei fericite şi împlinite, a te simţi un câştigător, a fi
capabil să-ţi conduci viaţa şi relaţiile astfel încât să fii capabil să te
afirmi. A fi non-OK, vizează caracteristicile unei persoane neputincioase
şi neîmplinite, a te simţi un perdant, a fi incapabil să-ţi conduci viaţa şi
relaţiile astfel încât să fii în postura de câștigător.
TU AI STIMĂ RIDICATĂ!
EU NU AM STIMĂ RIDICATĂ!
EU AM STIMĂ RIDICATĂ!
96
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
TU NU AI STIMĂ RIDICATĂ!
c). Iubirea de sine surprinde acele aspecte ale stimei de sine care
ne dau posibilitatea să ne acceptăm cu defectele şi limitele noastre, chiar
cu eşecurile noastre adică, să ne acceptăm. Termenul acceptare de sine a
fost privit și de Carl Rogers (1966) ca aspect al stimei de sine. Așa cum
ne cunoaștem punctele tari (calitățile) este foarte important să ne
cunoaștem și punctele mai puțin tari (defectele) și limitele maxime,
respectiv minime.
În viață, de cele mai multe ori, suntem nevoiți să luăm decizii în
a căror cântărire ținem cont de aspectele care ne avantajează. Aceste
aspecte sunt reprezentate deseori de calitățile noastre. Dar, dacă vrem să
reușim și în același timp să anticipăm și eventualele riscuri, este
indispensabil să ne cunoaștem limitele, să știm care defecte ne-ar putem
afecta reușita. De asemenea, punctele noastre slabe este bine să le
cunoaștem pentru a putea lucra cu/pe ele, a le transforma în viitoare
calități, sau măcar a le conștientiza astfel încât să nu devină „frâne” în
diferite activități.
d). Afirmarea de sine A te afirma înseamnă a te respecta
suficient pentru a îţi oferi drepturi în faţa altor persoane (dreptul de a te
exprima, dreptul de a răspunde, dreptul de a cere etc.). Pentru Ch. André
şi P. Legeron (2001, 150 ) să fii capabil de afirmare înseamnă „să poți
exprima ceea ce gândești, dorești, simți într-un mod clar și direct, ținând
seama, în același timp, de ceea ce celălalt gândește, dorește, simte”. De
asemenea, Ch. André şi F. Lelord văd afirmarea de sine ca fiind: puterea
de a spune Nu, fără agresivitate; de a cere ceva fără a te scuza mereu; de
a răspunde calm la critică (1999/2003). Sunt moduri de a vedea afirmarea
de sine, apropiind-o mai mult spre asertivitate. Mai clar şi complet,
descrie N. Branden (1996, 128) afirmarea de sine ca fiind „onorarea
dorinţelor, nevoilor şi valorilor proprii prin căutarea unor forme adecvate
de exprimare a acestora”.
97
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
98
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
99
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
100
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
101
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
102
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
103
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
104
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
105
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
106
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
107
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
108
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
109
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
110
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
111
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
112
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
b). Şcoala este şansa prin care se confirmă stima de sine a copilului, sau
poate fi o a doua şansă pentru a recăpăta un alt sentiment al Sinelui
(văzut ca stimă de sine) şi o altă viziune asupra vieţii. Un rol important în
această ecuație este jucat de notele școlare / calificative. Calificativele /
notele sunt unul dintre indicatorii performanței școlare care poate
influenţa stima de sine într-o măsură mai mare sau mai mică. De fapt,
notele / calificativele sunt doar rezultatul final al unui întreg proces de
învățământ în care ar fi de dorit înlocuirea paradigmei tradiţionaliste (în
care valoarea supremă a elevului este capacitatea de a rămâne tăcut şi
nemişcat) cu paradigma umanistă, care vizează iniţierea în „arta” de a
gândi critic.
În general, școala mai poate influența negativ nivelul stimei de
sine a elevilor prin: utilizarea competiției pentru bunele comportamente
(cel mai bun copil, cel mai altruist etc.), ajutorul oferit în exces /
hiperprotejarea copilului și prin, judecarea copiilor în lipsa acestora (fără
ca aceștia să se poată apăra) (J. Hendrick, 2002). În acest context, se
recomandă educatorilor, respectarea principiilor de bază pentru
dezvoltarea unei stime de sine pozitive a elevilor, adică: atitudinea
pozitivă manifestată în lucrul cu copilul, respectul acordat acestuia,
recunoașterea onestă a meritelor, încurajarea prin laude a elevilor etc.
De asemenea, alți factori care mai pot acționa asupra nivelului
113
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
114
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
115
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
d). Alți factori care pot influența stima de sine sunt: genul, nevrozismul –
psihozismul - intraversia/extraversia, „stroker-ii” (nevoia de semne de
recunoaștere) și neurotransmițătorii.
d.1. Genul
De-a lungul evoluţiei societăţii a existat prejudecata cu privire la
inferioritatea a tot ce este feminin, conducând la o bipolaritate noţională
specifică, manifestată în obişnuinţa de a identifica pur şi simplu în
noţiunea de masculin ceea ce este valoros – viguros - biruitor, iar în
noţiunea de feminin ceea ce reprezintă supunere – servilitate -
subordonare (A. Adler, 1926/1996, 115). Pe acest fond, în secolul al VI-
lea, Conciliul de la Macon a pus în discuţie „dacă femeia are sau nu
suflet” iar, în tratatele învăţaţilor aceleiaşi perioade s-a pus problema
dacă femeia este sau nu o fiinţă omenească. Femeia era socotită pricina
tuturor nenorocirilor, ca în povestea biblică a păcatului originar sau ca în
Iliada lui Homer, unde se povesteşte cum a fost de ajuns să intervină o
femeie, pentru ca popoare întregi să cadă în dezastru.
Strindberg, Moebius, Schopenhauer au împărtăşit concepţia
despre inferioritatea femeii şi rolul secundar ce-i revine acesteia. Aceeaşi
subestimare se reflecta și în retribuirea muncii femeii, care, indiferent
dacă era sau nu echivalentă cu ceea a bărbatului, era mult mai slab plătită
(chestiunea mai poate fi valabilă și azi, în unele state). O fată poate auzi
repetându-se afirmația că fiinţele de sex feminin sunt capabile doar
pentru munci mai uşoare. Astfel, fetiţa, în imposibilitatea ei infantilă de a
verifica adevărul unor asemenea judecăţi, va socoti ca pe un destin
implacabil incapacitatea feminină şi, în cele din urmă, se va supune
destinului.
Într-un astfel de context, nu este uşor pentru o fată să-şi
dobândească şi să-şi menţină încrederea în sine. Totuşi, observa Alfred
Adler (1926), cu prilejul aplicării unor teste de aptitudini, fetele care
proveneau din familii unde şi femeia exercita o profesie în mod
independent, au obţinut rezultate superioare, chiar băieților. De
asemenea, este un număr destul de mare de femei care, în diferite
116
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
117
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
118
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
119
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
120
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
din registrul pozitiv și stima de sine va creşte. Dacă acțiunile sale nu vor
fi încununate cu succes, copilul cu stimă de sine mai înaltă, se va replia,
își va regăsi echilibrul și va porni mai departe spre alte acțiuni căci
nivelul stimei de sine se menține ridicat. Situația se rescrie dar, pe
dimensiunea negativă pentru copiii cu stimă de sine redusă.
121
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
122
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
123
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
124
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
125
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
126
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
127
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
128
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
129
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
(vârsta acestora trebuie să fie mai mare de zece ani) inventarul măsurând
nivelul stimei de sine sociale pe o scară care pornește de la foarte scăzut
până la foarte bun, trecând prin bun, apoi prin: mediu, slab, foarte slab.
Scorurile negative indică tendințe autodepreciative manifestate de
subiecții în cauză.
Istoria imaginii de sine şi a stimei de sine, începe în copilărie și
treptat-treptat, cei care se autoapreciază îşi consolidează nivelul ridicat
sau scăzut al stimei de sine cu fiecare nouă reuşită sau eşec. Obţinerea
unui rezultat devine reuşită sau eşec în măsura în care activitatea este
considerată de subiect ca foarte importantă pentru el personal şi nu ca
fiind efectul unei simple întâmplări. Astfel, zona de activitate în care
cineva resimte rezultatul obţinut drept reuşită este destul de limitată, fiind
specifică pentru fiecare copil. Succesele şi eşecurile constituie un fel de
„cărămizi” care în mod treptat sunt prelucrate şi înglobate intr-un gen de
edificiu – imaginea de sine – prezentând o dublă funcţie: stâlp de
rezistenţă al Eului şi pavăză faţă de tot ceea ce ar putea constitui o
ameninţare din exterior.
SĂ NE REAMINTIM...
Capcanele terminologice ale conceptului de stimă de sine
Componentele stimei de sine
Evoluția ontogenetică a stimei de s
Tipologia stimei de s
Factorii care influenţează stima de sine=
Domeniile stimei de sin
Metode, tehnici şi instrumente de investigare a imaginii și a stimei de sine..……
REZUMAT
130
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
131
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
BIBLIOGRAFIE
1. ABERSON, C.L.; HOWANSKI, L.M. (2002). „Effects of self-esteem, status, and
identification on two forms of ingroup bias”, Current Research in Social Psychology, 7(13):
225-243.
2. ADLER, A. [1926](1996). Cunoaşterea omului. Bucureşti: Editura Ştiinţifică.
3. ADLER, A. [1932](1996). Sensul vieţii. Bucureşti: Editura Iri.
4. ADLER, A. (1995). Psihologia şcolarului greu educabil. Bucureşti: Editura Iri.
5. ALBU, G. (2002). În căutarea educaţiei autentice. Bucureşti: Editura Iri.
6. ALEXANDESCU, I. (1981). Personalitate şi vocaţie. Iaşi: Editura Junimea.
7. ALLPORT, G.W. (1981). Structura şi dezvoltarea personalităţii. Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică.
8. ANDERSON, S.C.; LAUDERDALE, M.L. (1982). „Characteristics of abusive parents: A
look at self-esteem”, Child Abuse & Neglect, 6(3): 285-293.
9. ANDRÉ, C.; LELORD, F. (2001). Cum să te iubeşti pe tine pentru a te înţelege mai bine
cu ceilalţi. Bucureşti: Editura Trei.
10. ANDRÉ, C.; LELORD, F. (1998). Cum să ne exprimăm emoţiile. Bucureşti: Editura
Trei.
11. ANDRÉ, C. (2003). Cum să-ţi construieşti fericirea. Bucureşti: Editura Trei.
12. ANDREOPOULOU, A.; HOUSTON, D.M. (2002). „The impact of collective self-
esteem on intergroup evaluation: self-protection and self-enhancement”, Current Research in
Social Psychology, 7(14): 243-256.
13. ANDRESON, W. (2000). Curs practic de încredere. Bucureşti: Editura Curtea Veche.
14. ARGYLE, M. (1967). The Psychology of Interpersonal Behavior. London: Penguin
Books.
15. AUDARD, C.; STRĂINU, D. (2003). Respectul – de la stimă la diferenţă. Bucureşti:
Editura Trei.
16. AUSUBEL, D.P.; ROBINSON, G.F. (1981). Învăţarea în şcoală. O introducere în
psihologia pedagogică. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
17. BADEA, E. (1997). Caracterizarea dinamică a copilului şi adolescentului. Bucureşti:
Editura Tehnică.
18. BANDURA, A. (1982). „Self-efficacy mechanism in human agency”, American
Psychologist, 37(1): 122-147.
19. BANDURA, A. (1997). Self-efficacy: The exercise of control. New-York: Freeman.
20. BARKI, B.; MUKHOPADYAY, B. (1998). Guidance and Counselling (A Manual).
New York: Apt Books, Inc.
21. BAUMEISTER, R.J., CAMPBELL, J.D., KRUEGER, J.I.; VOHS, K.D. (2003).
„Does high self-esteem cause better performance, interpersonal succes, happiness or
healthier lifestyles?”, Psychological Science in the Public Interest, 4(1): 1-44.
22. BAUMEISTER, R.F., CAMPBELL, J.D., KRUEGER, J.I. and VOHS, K.D. (2005).
„Exploding the Self-Esteem Myth”, Psychology, 1: 66-83.( http:
//www.sciam.com/feature_directory - consultat în perioada 20.09. - 26.09.2010).
23. BÂRZEA, C. (2001). Învățarea permanentă – Prioritate a politicii educaționale din
România. Bucureşti: I.S.E.
132
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
133
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
134
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
79. DUNKLEY D.M.; GRILO C.M. (2006). „Self-criticism, low self-esteem, depressive
symptoms, and over-evaluation of shape and weight in binge eating disorder patients”,
Behaviour Research and Therapy, 7: 118-127, (http:// sciencedirect.com/science - consultat în
perioada 1.09. - 8.09.2007).
80. EMLER, H. (2001). Self-esteem: the costs and causes of low self-worth. York: Joseph
Rowntree Foundation.
81. ENĂCHESCU, C. (1997). Experienţa vieţii interioare şi cunoaşterea de sine (de la
Socrate la Freud). New York: Fast Print.
82. ERIKSON, E. (1950). Childhood and Society. (2nd ed.), New York: W.W. Norton Co.
83. ERIKSON, E. [1958](2001). Psihanaliză şi istorie – Tânărul Luther. Bucureşti:
Editura Trei.
84. EY, H. (1983). Conştiinţa. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.
85. EYSENCK, H.J.; EYSENCK, M. (2000). Descifrarea comportamentului uman.
Bucureşti: Editura Teora.
86. FARCA, S. (1974). Psihanaliza şi cele patru vârste ale Eului. Cum să devenim părinţi.
Bucureşti: Editura Trei.
87. FLEMING, J. (1998). Cum să devii sigur pe tine. Bucureşti: Editura Vox.
88. FREUD, S. [1969](2000). Opere volumul 3 - Psihologia inconştientului. Bucureşti:
Editura Trei.
89. FROMM, E. [1984](1998). Frica de libertate. Bucureşti: Editura Universitas.
90. FROST, J.; McKelvie S. (2005). „The relationship of self-esteem and body
satisfaction”, Current Research in Social Psychology, 7(4): 108-127.
91. GANS, S. (1988). Levinas and Pontalis: meeting the other as in a dream. În
BERNASCONI, R.; WOOD, D. The provocation of Levinas. London: Routledge.
92. GELDARD, K.; GELDARD, D. (2005). Counselling Adolescents. London: Sage
Publications Ltd.
93. GEORGESCU, D., CRIȘAN A.; CERKEZ, M. (1998). Planul–cadru de învățământ
pentru învățământul preuniversitar. București: Casa de Presă Trithemius Media.
94. GHERGUȚ, A. (2007). Management general și strategic în educație. Ghid practic.
Iași: Editura Polirom.
95. GOLU, M. [1993](2005). Dinamica personalităţii. Bucureşti: Editura Paideia.
96. GOLU, P. (2000). Fundamentele psihologiei sociale. Constanţa: Editura Ex Ponto.
97. GOLU, P. (2004). Psihologia grupurilor sociale şi a fenomenelor colective. Bucureşti:
Editura Miron.
98. GUILFORD, P.J. (1960). Personality. New York: McGrow Hill Book Company.
99. GULLOTTA, T.P.; ADAMS, G.R. (2005). Adolescent Behavioral Problems. New
York: Springer.
100.GYSBERS, N.; HENDERSON, P. (1988). Developing and managing your school
guidance program. Alexandria, V.A.: A.C.A.
101. HADDOU, M. (2003). Cum să spui NU? Acasă, la serviciu, prietenilor, în viaţa de zi cu
zi. Bucureşti: Editura Trei.
135
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
102. HADDOU, M. [2000](2004). Cum să-ţi întăreşti încrederea în tine. Bucureşti: Editura
Trei.
103. HAHÂRNOVEANU, C. (2000). Cunoașterea psihologică a persoanei. Iași: Editura
Polirom.
104. HAMACHEK, D. (1965). The Self in Grown, Teaching and Learning. Michigan State
University: Prentice Hall.
105. HAMACHEK, D. (1987). Encounters with The Self. Michigan State University: Prentice
Hall.
106.HARGREAVES, D.A.; TIGGEMANN, M. (2004). „Idealized media images and
adolescent body image: comparing boys and girls”, Body Image, 1(4): 351-361.
107. HARTER, S. (1987). „The determinants and mediational role of global self-worth in
children”. În EISENBERG, N. Contemporary topics in developmental psychology. New
York: John Wiley.
108. HARTER, S. (1989). „Causes and consequences of low self esteem in children and
adolescentes”. În BAUMEISTER, R.F., TICE, D.M. and HUTTON, D.G., „Self-presentional
motivations and persolality differences in self-esteem”, Journal of Personality, 57: 547-579.
109. HARTER, S. [1998](2000). „Self and Identity development”. În CARVER, C. and
SCHEIER, M. Perspectives on Personality. Needham Heihgts: Allyn &Bacon.
110. HAYES, N. [1994](2003). Psychology. New York: The McGraw Hill Companies.
111. HENDRICK, J. (2002). The Whole Child. Toronto: Maxwell Macmillan Canada.
112. HOLDEVICI, I. (1996). Elemente de psihoterapie. București: Editura ALL.
113. HORNEY, K. [1966](1995). Autoanaliza. Bucureşti: Oscar Print.
114. HORVATH, A., GASTON, L.; LUBORSKY, L. (1993). „The therapeutic alliance and
its measures”. În MILLER, N.E., BARBER, J.B. and DOCHERTY, J.P. Psychodynamic
Treatment Research. New York: Basic Books.
115. HUEBNER, E.S. (1991). „Correlates of life satisfaction in children”, Social Psychology
Quarterly, 6: 102-111.
116. HUGHES, B.M. (2003). „Stima de sine şi schimbările de ritm cardiac din timpul
stresului”, Psicologica, 24: 79-91.
117. HUSEN, T.; POSTLETHWAITE, T.N. (1991). The International Encyclopedia of
Education, (vol.2). Oxford: Pergamon Press.
118. IACOB, L. (1999). Comunicarea didactică. Psihologia şcolară. Iaşi: Editura Polirom.
119. ILUŢ, P. (2001). Sinele şi cunoaşterea lui - Teme actuale de psihosociologie. Iaşi:
Editura Polirom.
120. ILUŢ, P. (2004). Valori, atitudini şi comportamente sociale. Teme actuale de
psihosociologie. Iaşi: Editura Polirom.
121.IUCU, R. [2000](2005). Managementul clasei de elevi – Gestionarea situațiilor de criză
educațională în clasa de elevi. Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale „Dimitrie
Bolintineanu”.
122. IVEY, A.E. (1994). Intentional Interviewing and Counseling: Facilitating Developement
in a Multicultural Society. Pacific Grove, C.A.: Brooks/Cole.
123. IVEY, A.E.; SIMEK-DOWNING, L. (1980). Counseling and Psychoterapy: Skills,
Theories and Practice. New Jersey: Pretice-Hall, Inc., Englewood Cliffs.
124. IVEY, A.E., GLUCKSTERN, N.; BRADFORD, M. (1999). Abilităţile consilierului.
Cluj-Napoca: Editura RisoPrint.
136
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
125. IZGIC, F. (2004). „Relation to self-esteem and body image”, Canadian Journal of
Psychiatry, 49(9): 78-92.
126. JAMES, W. (1929). Precis de Psychologie. Paris: Marcel Riviere Editeur.
127. JAMES, P. and MORRES, J. (2003). Counselling Psychology. New York: Educational
Publishers.
128. JIGĂU, M. (2000). Consiliere şi orientare. Ghid. Bucureşti: C.N.R.O.P. România.
129. JIGĂU, M. (coord.) (2001). Consiliere şi orientare. Ghid metodologic. Bucureşti:
C.N.C.-M.E.C.
130. JOSEPH, Z.; BOPP, S. (1981). Guidance and Counselling. Cranston: The Carroll Press
Publishers.
131. JUNG, C.G. (1997) Personalitate şi transfer. Bucureşti: Editura Sigma.
132. JUNG, C.G. (1997) Tipuri psihologice . Bucureşti: Editura Humanitas.
133. JUNG, C.G. [1974](1994) Puterea sufletului – a treia parte Psihologie individuală şi
socială. Bucureşti: Editura Anima.
134. KANDEL, D.B.; DAVIES, M. (1982). „Epidemiolgy of depressive mood in adolescent”,
Archives of General Psychiatry, 39: 1205-1212.
135. KANT, I. (2002). Despre pedagogie. Bucureşti: Editura Paideia.
136. KOBAYASHI, C.; BROWN, J.D. (2003). „Self-esteem and self-enhancement in Japan
and America”, Journal of Cross-Cultural Psychology, 34: 567-580.
137. KULCSAR, T. (1978). Factorii psihologici ai reuşitei şcolare. Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică.
138. LAPSLEY, D.K.; POWER, C. (1988). Self, Ego and Identity. New York: Springer-
Verleg.
139. LUBORSKY, L. (1993). „How to maximize the curative factors in dynamic
psychotherapy”. În MILLER N.E., LUBORSKY, L., BARBER, J.B.; DOCHERTY, J.P.
Psychodynamic Treatment Research. New York: Basic Books.
140. LUCA, M. R. (1999). Succesul - un ţel al fiecăruia. Revista Psihologia, 5: 28-34.
141. LUCA, M.R. (2004). Personalitate şi succes. Sibiu: Editura Psihomedia.
142. LUNDE, C., FRISEN, A.; HWANG, C. (2006). „Is peer victimization related to body
esteem in 10 year old girls and body?”, Body Image, 3(1): 1-100.
143. LUNGU, O. (2001). Ghid introductiv pentru S.P.S.S. 10,0. Iași: Editura Polirom.
144. MADDI, S.R. (1976). Personality Theories. A Comparative Analsys. (3rd ed.)
Homewood Illinois: The Dorsey Press.
145. MALIM, T. [1997] (2003). Psihologie socială. Bucureşti: Editura Tehnică.
146. MAMALI, C. (1998). Intercunoaştere. Bucureşti: Editura Sigma.
147. MATTHEWS, G., DEARY, I.J.; WHITENAN, M. (2005). Psihologia personalităţii.
Trăsături, cauze, consecinţe. Iaşi: Editura Polirom.
148. MAY, R. (1968). Psychology and Human Dilema. Princeton: D. Van Nostrand
Company, Inc.
149. MĂRGINEANU, D.; BUICAN, D. (coord.) (1999). Consiliere şi dirigenţie. Consultaţii.
(vol. I). Timişoara: Editura Eurobit.
150. McGRAW, P. (2003). În căutarea Sinelui. Bucureşti: Editura Curtea Veche.
151. McKAY, M.; FANNING, P. (1987). Self esteem. Oakland: New Harbinger Publications.
152. McLEOD, J. (2001). Qualitative Research in Counselling and Psychotherapy. London:
Sage.
153. MEAD, H.G. (1934). Mind Self and Society. Chicago: University of Chicago Press.
137
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
154. MERRELL, K., EVIN, R.; GIMPEL, G. (2006). School Psychology fot the 21 Century.
New York: The Guilford Press.
155. MICHAELS, M., BARR, A., ROOSA, M.W.; KNIGHT, P. (2007). „Self –esteem:
assessing measurement equivalence in a multiethnic sample of youth” , The Journal of Early
Adolescence, 27(3): 269-295.
156. MICLEA, M.; LEMENI, G. (2004). Consiliere şi orientare. Cluj-Napoca: Casa de
Editură a Asociaţiei de Ştiinţe Cognitive din România.
157. MILLER, D.; LAVIN, F. (2007). „But now I feel I want t ogive it a try: formative
assessment, self-esteem and a sense of competence”, The Curriculum Journal, 18(1):
3-25.
158. MILLER, D. J.; MORAN, T. (2006). „Positive self-worth is not enough: some
implications of a two-dimensional model of self-esteem for primary teaching”, Improving
Schools, 9(1): 7–16.
159. MINULESCU, M. (1996). Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică.
Bucureşti: Garell Publ.
160. MIROIU, A. (coord.). (1998). Învățământul românesc azi. Iași: Editura Polirom.
161. MITROFAN, I. (2001). Psihopatologia, psihoterapia şi consilierea copilului – abordare
experienţială. Bucureşti: Editura SPER.
162. MODREA, M. (2006). Imaginea de sine și personalitate în adolescență. Focșani: Editura
Aliter.
163. MOSCOVICI, S. (1998). Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt. Iaşi: Editura
Polirom.
164. MRUK, C. [1999](2006). Self-esteem: research, theory and practice. London: Free
Association Books.
165. MULLER, M.F. (2005). Ai încredere în tine – Cheia unei vieţi fericite. Iaşi: Editura
Cosmos.
166. MURO, J.J.; KOTTMAN, T. (1995). Guidance and Counseling in the Elementaryand
Middle School A Practical Approach. Dubuque Iowa: Brown & Benchmark Publishers.
167. MYRICK, R. (1993). Developmental Guidance and Counseling: A Practical Approach.
Mineapolis, MN: Educational Media.
168. NARLY, C. (1996). Pedagogie socială şi personalitatea. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică.
169. NEACŞU, I. (1986). Educaţie şi acţiune. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.
170. NEACŞU, I.; FELEA, G. (coord.) (2004). Asigurarea calității în educație. Valori
europene și proiecte românești în domeniul asigurării calității în învățământul preuniversitar.
Galați: Editura Școala Gălățeană.
171. NECULAU, A. (1996). Cunoaşte-l pe celălalt. Iaşi: Editura Polirom.
172. NECULAU, A. (1996). Psihologie socială. Aspecte contemporane. Iaşi: Editura Polirom.
173. NECULAU, A. (1997). 29 de teste pentru a te cunoaşte. Iaşi: Editura Polirom.
174. NEWCOMER, P.L. (2003). Understanding and Teaching Emotionally Disturbed
Children and Adolescents. Austin: Pro. Ed.
175. NICOLESCU, O. și VERBONCU, I. (1999). Management. București: Editura
Economică.
176. NICULESCU, R.M. (2000). Formarea formatorilor. Bucureşti: Editura All.
177. NICULESCU, R.M. (2002). Managementul educațional. Curs pentru Învățământul la
Distanță. Brașov: Editura Universității „Transilvania” din Brașov.
138
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
139
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
202. POTTEBAUM, S.M., KEITH, T.Z., EHLY, S.W. (1986). „Is there a causal relation
between self-concept and academic achievement?”, Journal Educational Research, 79: 140-
144.
203. PREDESCU, M. (1986). Personalitate şi aspiraţie. Timişoara: Editura Facla.
204. PRELICI, V. (1997). A educa înseamnă a iubi. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică.
205. RADFORD, B. (2007). „Barbie Versus Her Critics”. (http:// www.Playthings – consultat
la data de 25.11.2010).
206. RADU, I.T. (2000). Evaluarea în procesul didactic. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică.
207. RADU, I. (1994). Psihologie socială. Cluj-Napoca: Editura Exe.
208. RALEA, M.; HERSENI, T. [1962](1996). Introducere în psihologia socială. Bucureşti:
Editura Ştiinţifică.
209. RALEA, M.; HARITON, T. (1962). Sociologia succesului. Bucureşti: Editura Ştiinţifică.
210. RATEAU, P. (2004). Metodele și statisticile experimentale în științele umane. Iași:
Editura Polirom.
211. RĂDULESCU, E. (1998). Educaţia pentru succes. Bucureşti: Editura Oscar Print.
212. RĂDULESCU, M.Ș. (2006). Metodologia cercetării științifice.. Bucureşti: Editura
Didactică și Pedagogică, R.A.
213. REASONER, R. (2004). „The true meaning of self-esteem”, Journal of National
Association for Self-Esteem. 5: 134-146. (http://.self-esteem-nase.org/whatisselfesteem.html -
consultat la data de 28.02.2007.).
214. REBER, A.; REBER, R. [1985](1995)(2001). Dictionary of Psychology. London:
Penguin Books.
215. RICOEUR, P. [1965](1998). Despre interpretare – Eseu despre Freud. Bucureşti:
Editura Trei.
216. RIKETTA, M. (2005). „Gender and socially desirable responding as moderators of the
correlation between implicit and explicit self-esteem”, Current Research in Social
Psychology, 11(2): 78-92.
217. ROBINSON, D.; GRESZ, G. (2003). Tineri în pragul vieţii – manualul profesorului.
(volumul I: „Eu şi relaţiile mele” ). Bucureşti: Editura TPV.
218. ROCO, M. (2001). Creativitate şi inteligenţă emoţională. Iaşi: Editura Polirom.
219. ROGERS, C.R. (1980). A Way of Being. Boston: Houghton Mifflin Company.
220. ROSE, V. (1972). Cunoaşterea copilului. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
221. ROSENBERG, M. (1965). Society and the Adolescent Self – Imago. Princeton:
University Press Princeton.
222. ROTARIU, T. (2006). Metode statistice aplicate în științele sociale. Iași: Editura
Polirom
223. RUDICĂ, T. (1979). Eu şi celălalt. Iaşi: Editura Junimea.
224. RUDICĂ, T. (1990). Maturizarea personalităţii. Iaşi: Editura Junimea.
225. RUMBERGER, R.W. (1995). „Dropping out of middle school: A multilevel analysis of
students and schools”, American Educational Research Journal, 32: 583-625.
226. SAFRAN, J.D., CROCKER, P., McMAIN, S.; MURRAY, P. (1990). „The terapeutic
alliance rupture as a therapy event for empirical investigation”, Psychotherapy, 27: 154-165.
227. SALADE, D. (1995). Educaţie şi personalitate. Cluj Napoca: Editura Cărţii de Ştiinţă.
228. SANTROCK, J. (2008). Educational Psychology. Montreal: McGraw Hill.
140
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
229. SAVA, F. (2004). Analiza datelor în cercetarea psihologică. Cluj Napoca: Editura
A.S.C.R.
230. SCHAFFER, R.H. (2005). Introducere în psihologia copilului. Cluj: Editura A.S.C.R.
231. SCHMIDT, J. (1993). Counseling un schools. Boston: Allyn & Bacon.
232. SCHROEDER, D.S., LAFLIN, M.T.; WEIS, D.L. (1993). „Is there a relationship
between self-esteem and drud use?”, Journal of Drug Issues, 23: 645-665
233. SCHULTZ, D.P. (1987). Theories of Personality. (3rd edition). Pacific Grove, Ca:
Brooks / Cole.
234. SCOTT-PECK, W. (2001). Drumul către tine însuţi. Bucureşti: Editura Curtea Veche.
235. SEXTON, T.L.; WHISTON, S.C. (1991). „Counseler Education and Supervision”,
Review of the Empirical Basis for Counseling: Implications for Practice Training 30: 58-79.
236. SHERIF, C.W.; SHERUF, M. (1967). Attitude, Ego – involvement and ahange. Pacific
Grove, Ca: Brooks / Cole.
237. SILLAMY, N. (1996). Dicţionar de psihologie. Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic.
238. SILVERMAN, D. (1998). Qualitative Research. Theory, Method and Practice. Londra:
Sage Publication Inc.
239. SMITH, H. (2006). Reuşita. O provocare permanentă. Bucureşti: Editura Curtea Veche.
240. SOLOMON, R.C.; SERRES, F. (1999). „Effects of parental verbal aggression on
children’s self-esteem and school marks”, Child Abuse & Neglect, 23(4): 339-351.
241. STOLTZ, G. (2000). Eşec şcolar. Risc de eşec social. Bucureşti: Editura Victor.
242. SWARE, S.M. (1996). „Internal structure of the M.M.P.I.-2 Addiction Potential scale in
alcoholic and psychiatric inpatients”, Journal of Personality Asessment, 66: 177-189.
243. ŞCHIOPU, U. (1986). Psihologia vârstelor. Bucureşti: Editura Ştiinţifică.
244. ŞCHIOPU, U. (1997). Ciclurile vârstelor. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
245. ŞCHIOPU, U. (1997). Dicţionarul de psihologie. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică.
246. ŞERBĂNESCU, D. (1975). Cunoaşterea de sine şi comportarea etică a elevilor.
Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
247. ŞOITU, L. (1997). Pedagogia comunicării. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
248. ŞUTEU, T. (1982). Cunoaşterea şi autocunoaşterea elevilor. Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică.
249. ŞUTEU, T.; FĂRCAŞ, V. (1982). Aprecierea persoanei. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică.
250. ŞUTEU, T. (1994). „Consilierea psihologică”, Psihologia, 3: 19-31.
251. TAFARODI, R.; SWANN, A. (2001). „Two-dimensional self-esteem: theory and
measurement”, Personality and Individual Differences, 31: 653-673.
252. AFARODI, R.; MILNE, A. (2001). „Decomposing global self-esteem”, Journal of
Personality, 70(4): 443-483.
253. TAPAI, V. (coord.) (1998). Îndrumător pentru orele de Consiliere și Orientare școlară.
Alexandria: Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică.
254. TIGGEMANN, M. (2005). „Body dissatisfaction and adolescent self-esteem:
Prospective findings”, Journal of Extension, 42(5). (http://sciencedirect.com/science -
consultat în perioada 1.09. - 8.09.2007).
255. TODD, J.; BOHART, A.C. (3rd edition). (1999). Foundations of Clinical and
Counseling Psychology. Menlo Park, California: Addison Wesley Longman, Inc.
141
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
256. TOLAN, P.; COHLER, B. (1993). Handbook of Clinical Research and Practice with
Adolescents. New-York: John Wiley & Sohs, Inc.
257. TOMA, S. (1983). Autoeducaţia – sens şi devenire. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică.
258. TOMȘA, G. (1999). Consilierea și orientarea în școală. București: Casa de Editură și
Presă „Viața românească”.
259. TUCICOV-BOGDAN, A. (2000). Psihologia socială. Note de curs – Universitatea
București. Bucureşti: Editura Politică.
260. TWENGE, J.M.; CAMPBELL, W.K. (2002). „Self-Esteem and Socioeconomic Status”,
Personality and Social Psychology Review, 6(1): 59-71.
261. VĂIDEANU. G. (1988). Educaţia la frontiera dintre milenii. Bucureşti: Editura Politică.
262. VERNON, A. [1998](2006). Dezvoltarea inteligenţei emoţionale (educaţie raţional–
emotivă şi comportamentală – clasele V-VIII). Cluj-Napoca: Casa de Editură a Asociaţiei de
Ştiinţe Cognitive din România.
263. VERZA, E. (2002). Psihologia vârstelor. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.
264. VOGLER, J. (coord.). (2000). Evaluarea în învățământul preuniversitar. Iași: Editura
Polirom.
265. VOICULESCU, E.; VOICULESCU, F. (2007). Măsurarea în științele educației. Iași:
Institutul European.
266.VOICULESCU, F. (2008). Educația în economia de piață: între analiza cognitivă și
opțiunea politică. Iași: Institutul European.
267. VRĂŞMAŞ, E. (2002). Consilierea şi educaţia părinţilor. Bucureşti: Editura Aramis.
268. WAGNER, W.G. (2003). Counseling, Psychology and Children. New Jersey: Merrill
Prentice Hall.
269. WEARE, K.; GRAY, G. (1995). Promovarea sănătăţii mintale şi emoţionale în reţeaua
europeană de şcoli care promovează sănătatea – Manual pentru pregătirea profesorilor şi a
altor persoane care lucrează cu tinerii. Universitatea din Southampton şi Organizaţia Mondială
a Sănătăţii – Biroul Regional pentru Europa.
270. WEEDEN, P., WINTER, J.; BROATFOOT, P. (2002). Assessment. What is in it for
school? London: Routledge Falmer.
271. WERNER, E.E.; SMITH, R.S. 1992). Overcoming the odds: High risk children from
birth to adulthood. Ithaca: Cornell University Press.
272. WHITLEY, B. (1988). „Masculinity, Feminity and Self Esteem”, Sex Roles, 7(18): 97-
121.
273. WITTMER, J. (1993). „Developmental school guidance and counseling: Its history and
reconceptualization”. În WITTMER, J. (ed.), Managing your school counseling program.
Minneapoli, MN: Educational Media.
274. WOOD, J.V., HEIMPEL, S.A., NEWBY-CLARK, I.R.; ROSS, M. (2005). „Snatching
Defeat From the Jaws of Victory: Self-Esteem Differences in the Experience and anticipation
of Success”, Journal of Personality and Social Psychology, 89(5): 764-780.
275. WOOLFOLK, A.; MCCUNE-NICOLICH, L. [1980](1984). Educational Psychology for
Teachers. New Jersey: Prentice-Hall. Inc.
276. YAMAMIYA, Y., CASH, T.F., MELNYK, S.E., POSAVAC, H.D.; POSAVAC, S.S.
(2005). „Women's exposure to thin-and-beautiful media images: body image effects of media-
ideal internalization and impact-reduction interventions”, Body Image, 2(1): 74-80.
142
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
143
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
302. *** (2001). Cunoaşterea de sine – valori, motivaţii, calităţi, imagine de sine pozitivă.
Bucureşti: Institutul pentru Ştiinţe ale Educaţiei.
303. *** (2001). Consiliere şi Orientare. Ghid metodologic. Bucureşti: Ministerul Educaţiei
şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum.
304. *** (2003). Ordin nr. 4686/ 05.08.2003 privind aprobarea Planului cadru de învăţământ
şi a programelor şcolare pentru clasele I şi a II-a, în condiţiile începerii învăţământului
obligatoriu la vârsta de 6 ani.
305. *** (2004). Legea nr. 213 / 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de
liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
306. *** (2004). Ordin nr. 5198/ 01.11.2004 privind aprobarea Planurilor-cadru de
învăţământ pentru clasele a IIIa -a IVa şi a programelor şcolare pentru clasa a IV-a.
307. *** (2004). Programa pentru Consiliere psihopedagogică, București:
O.M.Ed.C.nr.5287/ 15.11.2004.
308.*** [1993](2005). Dictionnaire actuel de l' éducation. Montréal: Guérin.
309.*** (2005). Hotărârea Guvernului României nr. 1251 din 13.10.2005 cu privire la
măsurile de îmbunătățire a activității de învățare, instruire, compensare, recuperare și
protecție specială a copiilor / elevilor / tinerilor cu cerințe educative speciale din cadrul
învățământului special și special integrat.
310. *** (2005). Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5418 din 8.11.2005 privind
aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Centrelor Județene de Resurse și
Asistență Educațională.
311. *** (2005). Proposal for a Recommendation of the European Parliament and of the
Council on Key Competences for Lifelong Learning. Brussels: Council of the European
Union, Commission of the European Communities, 10.11.2005, COM(2005) 548 final.
312. *** (2006). Programele școlare pentru aria curriculară Consiliere și Orientare.
București: Ministerul Educației și Cercetării.
313. *** (2006). Regulamentul Centrului Judeţean / al municipiului Bucureşti de Resurse și
Asistență Educațională.
314. http://dexonline.ro/dictionare. Consultat la data de 11.01. 2010.
315. http://www.capp.ise.ro/capp. Consultat la datele: 13.11.2009 și 09.08.2010.
316. http://www.ecp.ise.ro. Consultat la date de 13.01. 2010.
317. http://www.edu.ro. Consultat la data de 27.10.2010.
318. http://www.edu.ro/Învăţământ gimnazial/Planuri-cadru. Consultat la datele: 27.10.2009
și 13.08.2010.
319. http://www.edu.ro Învăţământ primar/Planuri-cadru. Consultat la datele: 27.10.2009 și
13.01. 2010.
320.http:// www.mevoc.net. Proiectul Leonardo da Vinci, MEVOC – Manualul calităţii în
consilierea şcolară şi profesională. Consultat la datele: 13.01. 2010.
321.http://www.openj-gate.com (Journal of Personality and Social Psychology). Consultat în
perioada: 01.09. - 08.09.2010.
322. http://www.psychology.ro./Psychology. Consultat la data de 18.08.2010.
323. http://www.sage.com. (Journal of Social Psychology, Journal of Carrer Counseling -
consultat în perioada 05.11. – 04.12.2010).
144
valabil 2017-2018- Lupu Daciana – Consiliere educațională și a carierei
GRILA RĂSPUNSURILOR
PENTRU
TESTELE DE AUTOEVALUARE:
145