Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT LA Caroserii Si Sisteme de Sigut
PROIECT LA Caroserii Si Sisteme de Sigut
DE INGINERIE MECANICĂ
Dep. de Autovehicule şi Transporturi
PROIECT
LA
Caroserii si sisteme de sigutanta pasiva
1.Introducere
1.1 Generalitati privind sistemele autovehiculelor
1.2 Principii generale ale dinamicii autovehiculelor
1.3 Principii generale de siguranta rutiera
1.4 Concluzii
2.Notiuni teoretice
2.1 Sisteme de siguranta activa
2.2 Sisteme de siguranta pasiva
2.3 Principii si legi aplicate in siguranta pasiva
2.4 Concluzii
3.Sistemul de pretensionare
3.1 Definirea si clasificarea sistemeleor de pretensionare
3.2 Alegerea sistemului de pretensionare si descrierea componentelor si
functionalitatii
3.3 Schita 2D a sistemului de pretensionare
3.4 Concluzii
4.Concluzii generale
1.Introducere
1.1Generalitati privind sistemele autovehiculelor
Un automobil tipic are un motor cu ardere internă și patru roți, însă au apărut pe
piață și mașini cu motoare hibride, cu gaz sau electrice. Au fost construite și
autovehicule cu trei roți, dar nu sunt prea răspândite din cauza problemelor de
stabilitate.
Capacitatea de trecere
Capacitatea de trecere a unui autovehicul reprezinta capacitatea acestuia
de a se deplasa pe drumuri rele si desfundate si in teren fara drum,precum si de a
putea trece peste anumite obstacole verticale sau santuri.
Caracteristicile geometrice ale capacitatii de trecere sunt :
a) Lumina sau garda la sol (c) : reprezinta distanta verticala dintre partea cea
mai de jos a sasiului complet incarcat si planul de sustinere;
b) Raza longitudinala de trecere (ρl): reprezinta raza suprafetei cilindrice
tangent la rotile din fata , rotile din spate si punctul cel mai de jos al
autovehiculului situate intre punti;
c) Raza transversala de trecere (ρt) : reprezinta raza suprafetei cilindrice
tangent la suprafetele interioare ale pneurilor aceleiasi punti si punctul cel mai de
jos al autovehiculului;
d) Unghiul de trecere fata sau unghiul de atac (α 1) si unghiul de trecere spate
sau unghiul de degajare (α 2 ¿: reprezinta unghiul maxim dintre planul de sprijin si
planul inclinat tangent la pneurile rotilor din fata , respectiv dn spate si caroseria
autovehiculului aflat sub sarcina static,astfel incat nici un punct rigid al
autovehiculului sa nu se situeze sub acest plan.
Conditiile de trafic:
starea drumului
calitatea semnalizarilor si a marcajelor
specificul rutei si a itinerariului
conditii meteorologice
fluenta, volum de trafic
Conditiile tehnice:
1.4 Concluzii
2.Notiuni teoretice
Primul test este cel de impact frontal. La acest test, un autovehicul loveşte o barieră
deformabilă, la o viteză de 64 de km/h. Zona de impact este de 40% din partea
frontală a autovehiculului.
În final, mai există un test, care măsoara traumatismele pe care le poate suferi un
pieton în cazul în care este lovit de partea frontală a unui autovehicul.
Impactul frontal: impactul frontal este cel mai frecvent, petrecându-se in 60% din
accidente. Gustave Désiré Lebeau a inventat "centurile protectoare" în 1903, dar
abia după 80 de ani centurile de siguranţă au devenit obligatorii. Asociate cu airbag-
urile în sisteme de fixare din ce în ce mai sofisticate, ele salvează vieţi şi reduc
considerabil riscul rănirii.
Impactul lateral: impactul lateral (30 % din accidente) este cauza a 26% din
accidentele mortale si 17 % din accidentele grave. În acest caz este afectat capul şi
toracele ocupanţilor. Renault utilizeaza un sistem combinat de airbag-uri în 2
volume, care este fixat de scaun si care acopera corpul de la cap pana la abdomen.
Impactul spate: acesta este cel mai puţin periculos, dar poate cauza traume ale
coloanei vertebrale. În 1997 Renault a introdus tetiere care să amortizeze acest
impact şi să completeze sistemul SRP. Graţie formei curbate şi pernelor pliabile, ele
pot fi adaptate pentru pasagerii de toate mărimile, reducând astfel numărul de
accidente minore cu 35%.
Deformare programată:
Oricine a vazut un autovehicul desfigurat în urma unui accident, având spatele şi
capota “armonică”. Ceea ce se vede este spectaculos, dar nu neapărat mortal. Deşi
poate parea curios, un autovehicul sigur trebuie să se deformeze în urma unui şoc.
O caroserie capabilă să preia cât mai mult din energia de şoc din timpul unei
coliziuni este principalul element de siguranţă pasivă. Toate elementele de siguranţă
pasivă (centuri, airbag-uri etc.) intervin dupa ce coliziunea a început, spre deosebire
de sistemele de siguranţă activă care sunt importante înainte de coliziune. Cu alte
cuvinte, siguranţa activa are rol preventiv, pe când cea pasivă are rol de protecţie
dacă accidentul are loc.
Centura de siguranţă
Reprezintă cel mai bun sistem de siguranţă inventat pentru
autovehicule. Mai întâi au fost instalate în anii 1950, iar din 1967 au
devenit un echipament obligatoriu pentru fiecare autovehicul.
Centurile de siguranţă în trei puncte. Cel mai frecvent tip de centură de siguranţă ce
beneficiază de trei puncte de prindere (două în lateralele scaunului şi unul în zona
stâlpului B sau C în cazul celor de pe banchetă) şi un sistem de blocare în caz de
accident (sistemele mai noi pot selecta diferite poziţii de blocare pentru a limita
tensiunea aplicată torsoului).
Sistemul Isofix oferă o bună protecţie scaunului celui mic, prin această legătură
fixă, în toate situaţiile de impact şi nu există riscul ca scaunul să alunece, să se
rastoarne sau să se balanseze, principalele scopuri fiind acelea de a îmbunătăţi
performanţele dinamice ale elementelor de fixare a scaunului şi de a reduce
defectele de fixare la prezentele scaune pentru copii şi bineînţeles să asigure o
metodă universală de prindere a scaunelor pentru cei mici.
Scaunul pentru copii poate fi amenajat în spate cât şi pe locul din dreapta şoferului
cu condiţia ca autovehiculul să nu fie dotat cu airbag-uri pentru pasagerul din
dreapta şoferului, sau cu dispozitiv de dezactivare a acestuia.
Astfel scaunele pentru copii pot fi montate în sistemul isofix cu mare rapiditate,
aceste scaune fiind foarte sigure şi foarte comode.
Tetiere active
Acestea trebuie ajustate în aşa fel încât să fie cât mai aproape de
centrul capului şi puţin ridicate pentru a oferi o bună protecţie. De
reţinut este şi faptul că unele autovehicule sunt dotate cu tetiere
active (Active Head Restraint). Acest sistem constă intr-o bară
metalică introdusă în scaun, care se indoaie în cazul unui impact pentru a absorbi
şocul, iar tetiera se ridică şi se deplasează către capul pasagerului în timpul
coliziunii, pentru a menţine dreaptă poziţia capului ocupanţilor şi pentru a reduce
din acceleraţia capului înainte de a lovi tetiera. Acest sistem poate corela
amplitudinea mişcării tetierei în funcţie de puterea impactului, reducând riscurile de
accidentare în zona cervicală. Cu cât acceleraţia este mai mică, cu atât se
micşorează şansele accidentării.
Airbag-uri
Există airbag-uri frontale pentru şofer şi pasagerul din faţă - cele mai utilizate -
airbag-uri laterale pentru protecţia toracelui şi airbag-uri cortină pentru protecţia
capului pasagerilor de pe locurile laterale.
Recent au apărut primele modele de airbag-uri pentru genunchii persoanelor care
călătoresc în faţă, şi se studiază posibilitatea introducerii de airbag-uri pentru
protecţia la coliziuni din spate precum şi de airbag-uri frontale pentru pasagerii de
pe banchetă. Cea mai recentă generaţie de airbag-uri se activează în funcţie de
gravitatea coliziunii.
Unul dintre cei mai importanţi producători de componente auto din lume, a
prezentat cu puţin timp în urmă un nou sistem de siguranţă ce are ca scop creşterea
protecţiei pasagerilor în cazuri extreme, sau reducerea efectelor în cazul unui
accident. Acest sistem inteligent include elemente de siguranţă activă şi pasivă,
combinând frâna automată în caz de urgenţă (AEB - Automatic Emergency
Braking) cu sistemul de strângere a centurii de siguranţă (ACR - Active Control
Retractor). În acest fel, sistemul atrage atenţia şoferului, pretensionează centura
pentru a nu lăsa corpul pasagerilor să înainteze în cazul unei frânări violente sau a
unui impact, şi reduce din viteza autovehiculului.
Cele 2 sisteme integrate, AEB si ACR, procesează informaţii din mediul extern şi
de la senzorii ce monitorizeaza dinamica autovehiculului. Traficul rutier este
analizat cu ajutorul unui radar şi a unei camere video. Radarul scanează până la o
distanţă de 150 de metri în faţa autovehicului, iar camera are grija să detecteze
obiectele ce se află mai aproape de autovehicul, având un unghi mai mare de
acţionare.
Dacă senzorii detectează o situaţie critică, şoferul este alertat (vizual, auditiv sau
tactil) iar sistemul aCr pretensionează centura de siguranţă, acţiune ce are scopul de
a avertiza încă o dată şoferul, dar şi de a menţine într-o poziţie cât mai bună corpul
pasagerilor înainte ca airbag-urile să fie activate. Mai mult, sistemul AEB va începe
frânarea de urgenţă.
În cazul în care senzorii decid că impactul nu poate fi evitat, iar şoferul nu ia nicio
măsură, sistemul ACR intră în acţiune pentru a reduce cât mai mult posibil
deplasarea pasagerilor înainte. La fel, sistemul AEB aplică o forţă de frânare mult
mai mare pentru a reduce cât mai mult posibil viteza în momentul impactului.
Tipu de soc frontal cel mai utilizat in studii de toti constructorii si de partenerii lor
este socul orthogonal cu un zid de beton, vehiculul avand o viteza initiala constanta
de 57 km/h. Pentru demonstratie, un vehicul poate fi comparat cu o cuite si
ocupantul plasat in aceasta cu un ou. Aceasta teorie este analogia oului. Exista 3
cazuri posibile dintre care cel mai favorabil este cel in care vehiculul este
deformabil iar pasagerul retinut rigid.
2.4Concluzii
In acest capitol sunt prezentate sistemele de siguranta activa si pasiva precum si
importanta lor pentru conducatorul auto. Această siguranţă este cuantificată de
numărul de stele obţinute în cadrul testelor Euro NCAP. O caroserie capabilă să
preia cât mai mult din energia de şoc din timpul unei coliziuni este principalul
element de siguranţă pasivă. Toate elementele de siguranţă pasivă (centuri, airbag-
uri etc.) intervin dupa ce coliziunea a început, spre deosebire de sistemele de
siguranţă activă care sunt importante înainte de coliziune. Cu alte cuvinte, siguranţa
activa are rol preventiv, pe când cea pasivă are rol de protecţie dacă accidentul are
loc.
3.Sistemul de pretensionare
3.1 Definirea si clasificarea sistemeleor de pretensionare