Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Organizatiile trebuie sa aiba personal care sa fie atat calificat, cat si motivat, pentru a-
si putea indeplini rolul in cadrul organizatiei. Un astfel de personal poate fi ori identificat
printr-o selectie foarte atenta, ori poate fi specializata dupa angajare, prin programe de
pregatire extensive. Din aceste motive, o selectie superficiala poate duce la o crestere
puternica a cheltuielilor cu trainingul, in timp ce o selectie corespunzatoare reduce
cheltuielile postangajare.
Tabelul 10 – Popularitatea diferitelor metode de selectie pentru cateva clase de slujbe in SUA (Sursa:
Mathis R. Jackson J. – Personnel / Human Resources Management, 1996)
Figura 14. – Ordinea obisnuita in care sunt folosite metodele de
selectie
In organizatii, deseori activitati de selectie sunt facute intr-o mai mica sau
mai mare masura de specialistii HR sau de manageri. In unele, fiecare
departament intervieva si angaja separat. Multi manageri au insistat sa-si
selectioneze personal singuri, deoarece erau siguri ca nimeni nu va
selectiona mai bine decat ei. Acesta practica inca mai exista in unele
organizatii , in special in cele mai mici. Manager are foarte multe alte
responsabilitati si pierderea inutila timpului pentru recrutarea si
selectionarea influientiaza negativ rezultetele. Mai bine ar fi incredintarea
recrutarii si selectiei specialistilor in acest domeniu .
Cateva motive importante in coordonarea functiilor angajarii intr-o asemenea unitate sunt:
Poate duce la o selectie mai buna, deoarece e facuta de un specialist in domeniu cu
experienta.
Un factor care n-ar trebui sa difere in procesul de selectie este felul in care este tratat
individul. Tratamentul nepotrivit apare atunci cand mai multi membrii ai aceluiasi grup sunt
tratati diferit . De exemplu , o firma avea nevoie de niste muncitori si in procesul selectiei
femile aveau nevoie sa treaca un test de aptitudini mecanice , dar in cazul barbatilor, testul
nu mai era necesar.
Este important ca procesul de selectie sa fie vazut ca o colectare de date care sa fie la
fel pentru orice solicitant.
Patronul trebuie sa acorde atentia stadiului de receptie candidatilor. Prima impresie a
unei persoane despre firma se face in stadiul de receptie. Importanta unei impresii bune nu
poate fi contestata. Impresia persoanei despre firma sau despre produsele si serviciile pe care
le ofera poate fi influentata in acest moment. Orice angajat care intampina pe solicitanti,
trebuie sa fie pregatit pentru ca sa se poarte curtenitor si prietenos cu candidatii. Daca nu sunt
posturi libere, solicitantii trebuie anuntati in acest moment. Posibilitatile de angajare trebuie
prezentate clar si onest.
Selectia „Chineza” noua presupune folosirea testelor, chiar si daca mare
parte a testelor au fost elaborate in afara Chinei.
Selectia „Chineza” moderna presupune renuntarea la diferite teste si
concursuri si redactarea anuntului de recrutare in asa fel, incat raspunsul sa
vina numai de la o persoana, care o sa potriveasca ideal cerintelor postului
vacant
2 Metode de selectie
Intrebarile sunt astfel formulate pentru a arata daca individul are abilitatile necesare
job-ului. Aceste intrebari se refera la lucruri ca: cerintele job-ului, salariul dorit si
disponibilitatile de munca daca are carnet de conducere , daca are vreo condamnare in ultimii
5 ani. Pentru aceste cheste si altele, se constituie standardul minim.
Orice solicitant care nu poate raspunde la intrebari conform cerintelor nu va mai primi
un formular pentru completarea.
Deseori interviu initial este omis si intrebarile din acest interviu sunt introduse in
formulare. Iar la farsitul colectarii formularelor se ingramadeaza sute de formulare, din care
peste jumatate nu corespund cerintelor minime si obligatorii. Analiza tuturor formularelor
consuma mult timp, care poate fi economisit folosind un mic interviu initial.
Interviul structurat, in care intervievatorul are o lista cu intrebari care cer raspunsuri
scurte , este cea mai buna metoda de a conduce acest interviu initial.
Multe dintre aceste informatii pot fi verificate; trebuie insa cunoscut faptul ca
falsificarea acestor date nu este neobisnuita. Multe studii arata ca circa 20% pana la 50%
dintre candidati falsifica sau denatureaza usor unele date. La fel si cu unele scrisori de
recomandare. De aceea, verificarea scrisorilor de recomandare importante este foarte utila.
Exemplu de formular
(acest formular nu este standard)
COMPANIA C
Nume
Adresa prezenta(numar,strada,oras,stat,cod) numar de telefon Alt numar de telefon
Rude care lucreaza pentru firma C (nume,relatie de rudenie,departamentul in care lucreaza)
Locatia preferata
peste 40 de ore pe saptamana
Sa calatoriti
Carnet de conducere DA NU
Studii
Liceu________________________ 9 10 11 12 absolvit da nu
Facultatea______________________ diploma da nu
Ati fost vreodata condamnat in ultimii 7 ani? Existenta unei condamnari nu este
De la pana la Cel
mai inalt grad obtinut Statut actual Garda Nationala Rezerva activa Nici unul
2.4 Testele
Deoarece testele sunt standardizate si la fel pentru toti, ele ofera informatii
comparabile despre toti candidati. Exista si elementele care nu se pot compara asa usor. De
exemplu, se pot compara mediile de absolvire ale unor licee sau ale unor facultati, dar daca
unii candidati au absolvit alte scoli, sau daca cursurile au fost diferite, comparatia devine
dificila. De exemplu, absolventii ASE-ului au fost mai bine cotati decat absolventii unei
facultati economice dintr-o universitate din provincie, cum este, de exemplu, Universitatea
“Valahia” din Targoviste, chiar si daca absolventul Valahiei va avea media mai mare.
Sunt multe teste diferite care pot fi folosite pentru selectie. Unele sunt
teste “cu creion si hartie “ ca testele de matematica , altele sunt de
indemanare, sau altele cu masini (calculator de exemplu). Unii angajatori
folosesc teste special concepute iar altii s-i le fac singuri. Testele sunt de
asemenea la nivele diferite de dificultate, unele sunt lipsite de rafinament,
pe cand altele sunt concepute de experti in psihologie.
Alegerea testelor.
Deoarece pe piata sunt disponibile foarte multe tipuri de teste, organizatiile trebuie sa le
selecteze cu mare atentie. Alegerea testelor se face in functie de anumite caracteristici ale
acestora:
Evaluarea abilitatilor specifice. Testul trebuie sa masoare aptitudini sau abilitati direct
legate de postul care va fi ocupat.
Omogenitatea. Testul trebuie sa fie omogen si sa-si pastreze valoarea dupa trecerea unui
interval mai mare de timp. Sunt unele teste, cum este testul MMPI (Minnesota
Multiphasic Personality Inventory), care este foarte raspandit si nu a pierdut actualitatea
in prezent, chiar si daca a fost elaborat in 1940.
Aplicabilitatea. Specialistii in resurse umane trebuie sa tina seama de faptul ca testele s-ar
putea sa fie administrate unui grup de oameni in acelasi timp, sau s-ar putea sa fie
administrate individual. De asemenea, se va avea in vedere timpul necesar pentru
efectuarea si evaluarea testelor, precum si costul acestor operatiuni.
Succesul inregistrat in trecut. Specialistii in resurse umane trebuie sa afle daca testele
alese au avut succes in trecut, in cazul altor organizatii, precum si frecventa de utilizare a
acestor teste si la ce scara, in domeniul in care va avea loc testarea.
Certificarea. Mare parte din teste sunt certificate. Folositi numai teste certificate, care
sunt elaborate de profesionisti si testate. Sunt cazuri, cand unii patroni foloseau teste chiar
si din reviste“Cosmopolitan” sau “Unica”
In prezent, sunt elaborate la scara mondiala alte metode de testare prin intermediul
computerului. De exemplu, computerele ofera posibilitatea masurarii abilitatilor care nu pot fi
evaluate usor prin testare scrisa. Astfel, computere echipate cu videodiscuri interactive ofera
stimuli vizuali si sonori si pot inregistra cat de repede se raspund la acesti stimuli. Aceste
metode ofera avantaje mari in testarea abilitatilor de perceptie si spatiale.
Teste de performanta, uzual numite “probe practice” sau „probe de lucru”,
care solicita candidatului sa duca la bun sfarsit o activitate (motorie, verbala
etc) in conditiile unui examen. Scopul urmarit nu consta atat in determinarea
cunostintelor, indemanarilor si/sau aptitudinilor, cat, mai ales, in evaluarea
performantelor candidatului referitoare la sarcinile reprezentative activitatilor
prescrise postului. Astfel, testele de performanta sunt concepute sa cuprinda
activitatile cele ai importante, specifice postului. Specialisti americani clasifica
testele de performanta in motorii si verbale. Cele motorii presupun activitati
fizice, de manipulare a unor mecanisme (operarea unui dispozitiv, instalarea
unei piese intr-un mecanism, realizarea unei piese etc). Pentru aceasta se cere
candidatilor sa execute o anumita lucrare sau operatie, pentru a se vedea astfel
daca pot face fata slujbei sau daca au capacitatea de a invata operatiile care
trebuie efectuate la noul loc de munca. Proba de lucru si testare capacitatii de a
invata sunt foarte populare, fiind preferate, in prezent si sunt folosite in
majoritatea intreprinderilor.
Anumite abilitati pot fi puse in evidenta mai bine la un interviu, sau in urma
unui test de aptitudini, iar altele se pot deprinde cu usurinta ulterior si nu
trebuie sa fie testate in aceasta etapa.
Teste de personalitate.
Asemenea teste sunt greu de asociat unor job-uri, datorita definitiei nebuloase a
personalitatii si datorita dificultatii de a asocia anumite caracteristici ale pesonalitatii cu un
job.
1. Extroversiune Introversiune
- Femeile….
Acest test poate fi cu succes folosit in procesul selectiei, orientarii si repartizarii cadrelor.
5. Testul lui Catell sau Chestionarul „16 Factori Personale” (Sixteen Personality
Factor Questionnaire, 16 PF) este unul din cele mai cunoscute test care profund descrie
personalitatea analizata. In acest test a fost folosita total alta abordare decat in MMPI.
Cele 16 factori ale personalitatii care sunt cercetate de acest test sunt prezentate in
urmatorul tabel.
Factor Caracteristica
Factor A Caracter rezervat - comunicativ
Factor B Intelect
Factor C Instabilitate emotionala – stabilitate emotionala
Factor E Supunere - dominare
Factor F Stapanire de sine - expresivitate
Factor G Sentimental – comportament normativ
Factor H Timiditate - curaj
Factor I Severitate – sentimentalitate
Factor L Incredere - suspiciune
Factor M Spirit practic - imaginatie
Factor N Caracter rectiliniu - diplomatic
Factor O Incredere in sine - ingrijorat
Factor Q1 Conservatism - radicalism
Factor Q2 Conformism – non-conformism
Factor Q3 Autocontrol redus – autocontrol inalt
Factor Q4 Slabiciune - incordare
Factor MD Autoevaluarea adecvata
6. Testarea matriciala lui G. Raven este unul din cele mai performante teste pentru
testarea inteligentei non-verbale. Acest test se foloseste pentru determinarea nivelului
dezvoltarii logicii gandirii si constatarii legitatilor. In procesul testarii se folosesc matricii cu
diferite figure, care sunt legate logic.
Teste de intelegenta.
Teste de intelegenta sunt destinate determinarii coeficientului de inteligenta, care
masoara nivelul de dezvoltarii inteligentei.
Testarea onestitatii.
Multe organizatii sunt interesate sa elimine acei candidati care ar putea savarsi
infractiuni, cum ar fi delapidarea. In SUA, pirderile organizatiilor datorate furturilor in care
sunt implicati proprii angajati se ridica la circa 40 miliarde de dolari anual. In Romania nu s-
au interprins studii care sa estimeze aceste pierderi, dar se presupune ca, respestand
proportiile, sunt mai ridicate cele din SUA. Multi manageri sunt de parere ca eliminarea
potentialilor infractori in timpul procesului de selectie reduce substantial pierderile
organizatiei datorate furturilor. Acest punct de vedere este partial corect, deoarece cercetarile
au demonstrat ca dupa angajare, anumiti factori, cum ar fi corectitudinea platii muncii
prestate si oportunitatea de a delapida joaca un rol important la aparitia pierdirilor datorate
furturilor.
Testele scrise sunt foarte utilizate. Ele pun in evidenta inclinatia catre acte
infractionale. Printre intrebarile folosite in astfel de teste ar putea fi incluse urmatoarele:
Daca se descopera ca un angajat a furat 100 000 UM, trebuie acesta
concediat?
Ti se pare normal sa imprumuti echipament din firma pentru a-l folosi
acasa daca il returnezi intotdeauna la timp?
Cele mai multe teste de acest gen sunt foarte utile pentru identificarea persoanelor
care au fost prinse furand in trecut, dar si a celor care au asemenea inclinatii. Reid Report si
Stanton Survey sunt doua din cele mai folosite dintre aceste teste cu creion si hartie.
Violenta, fizica sau verbala, constituie o alta problema cu care se confrunta o mare
parte a organizatiilor. Din acest motiv, exista un mare interes pentru descoperirea tendintelor
catre violenta a viitorilor angajati. O solutie completa a acestei probleme trebuie sa includa
educarea, recunoasterea unor indicii a violentei eficare si actiuni de prevenire adecvate. De
exemplu, este foarte greu de prezis, din punct de vedere statistic, comitirea unei crime la locul
de munca, in schimb este posibila evidentierea trasaturilor de personalitate care tind sa fie
associate cu ostilitatea si comportamentul impulsiv.
Testarea sociologica
2.5 Interviul
Dupa cum rezulta din cercetarile efectuate atat in unele tari ale Uniunii
Europene, cat si in Romania, interviul se situeaza pe primul loc in criteriile
utilizate in selectie. Insa interviul este utilizat atat in selectia, cat si
promovarea, transferul angajatilor din cadrul organizatiei, fiind o tehnica
apelata in relatiile interpersonale, prin intermediul sau intervievatorul
avand posibilitatea cunoasterii nevoilor si a obiectivelor intervievatorului,
precum si a felului in care postul si organizatia ar putea servi aceste nevoi
si obiective.
Interviul de selectie este condus fie de o comisie alcatuita din mai multe
persoane, fie de o singura persoana. Dar, de mai multe ori candidatii sunt
intervievati de 2 specialisti. De obicei, un specialist in resurse umane si
seful direct al viitorului angajat conduc aceste interviuri. Pentru pozitii
manageriale, sau locuri de munca ce reclama un grad inalt de calificare,
se obisnuieste sa se tina un al treilea interviu, cu un manager din ierarhia
superioara a organizatiei.
Tipuri de interviuri.
Interviurile pot fi clasificate dupa gradul lor de structurare, sau alt fel spus, dupa
perioada de timp in care sunt planificate intrebarile in avans. Pot fi definite 3 tipuri de
interviuri in functie de gradul de structurare: nestructurate, semistructurate, structurate.
Interviurile nestructurate.
In cazul acestor interviuri, intrebarile nu sunt planificate si, in plus, pentru fiecare
candidat in parte, intrebarile pot fi total diferite, in functie de biografie, atitudinile sau
planurile de viitor ale fiecaruia.
Interviurile semistructurate.
Interviurile semistructurate implica planificarea intr-o anumita
masura a acestora, pastrand un anumit grad de flexibilitate. Interviurile
semistructurate sunt mai eficiente decat cele nestructurate, dar nu atat
de eficiente ca cele structurate. Specialist in recrutare, Thomas Moffat,
sugereaza ca exista conducatori de interviuri care isi planifica obiectivele
ce trebuie atinse si apoi utilizeaza asa numita “metoda a conului”, pentru
a obtine informatiile de care sunt interesati. Un “con” este un miniinterviu
centrat in jurul unei probleme particulare, cum ar fi ultimul loc de munca
al candidatului, sau parerea sa despre lucrul in echipa, sau perioada
satisfacerii stagiului militar. Fiecare “con” este introdus de o intrebare cu
o tematica generala, care este urmata de mai multe intrebari specifice.
Aceste intrebari pot varia de la un intervievat la altul, dar toate sunt
legate de tematica respectivului “con”. Conducatorul interviului poate
planifica includerea de la 4 pana la 8 conuri intr-un interviu, care poate
dura o ora.
Interviurile structurate.
Cercetarile au aratat ca cele mai eficiente interviuri sunt cela structurate. In cazul
acestor interviuri, intrebarile sunt planificate si sunt formulate pentru fiecare candidat in
acelasi fel. Singura diferenta dintre interviurile cu diferiti candidati poate aparea la intrebarile
de aprofundare, sau la cele suplimentare, atunci cand candidatii nu raspund clar la o intrebare.
Reactia candidatului la aceasta situatia din viata in afara intreprinderii poate spune si
cum el se va comporta cu un client nemultumit care o sa vina la el.
Planificarea interviului
Multi oameni cred ca a putea lua un interviu tine de talent. Doar pentru
ca cineva are placerea sa vorbeasca, nu este nici o garantie ca va fi un bun
intervievator. Abilitatile de intervievator se dobandesc in timp, prin pregatire
si prin urmarirea unor sugestii subliniate in continuare.
In primul rand, pentru derularea eficienta unui interviu el trebuie sa fie
planificat. Interviurile eficiente nu se intampla pur si simplu; ele sunt
planificate de inainte.
1. Pre-interviu;
PlayvolumeTruvid00:08Ad
Si altele.
La sfarsit de interviu datele notate in acest tabel pot fi usor comparate si pot fi
eliminate multe erori in timpul interviului.
Dupa luarea deciziei de angajarea, toti candidati respinsi trebuie sa fie anuntate. Iar
candidatul (candidati) acceptat trebuie oficial sa primeasca oferta de angajare sau invitatie.
Aspect fizic:
Sanatate;
Vorbire;
Manare;
Nivelul de pregatire:
Logica;
Flexibilitate;
Istetime;
Perspicacitate;
Trasaturile personalitatii
Comicabilitatea;
Leader;
Autocontrol;
Motivatia
Puncte forte
Puncte slabe
Note:
Intrebarile care apar in cadrul unui interviu se pot incadra destul de bine in niste categorii
bine definite. Tipuri de intrebari si cand pot apare:
1. Intrebari inchise. Intrebarile inchise sunt cele la care se raspunde prin „DA” sau „NU”
sau printr-un alt cuvant. De exemplu: „Va place sa desfasurati activitatea X?”
Avantajul este ca se cer informatii exacte, dezavantajul ca informatii obtinute pot fi
limitate daca nu dati alte intrebari pentru dezvoltarea ideei. Aceste tipuri de
intrebari trebuie cat mai rar folosite in timpul interogarii.
2. Intrebari deschise-informative. Aceste intrebari sunt formulate astfel incat sa solicite
prezentarea cunostintelor unei persoane despre un anumit subiect, domeniu. La
aceste intrebari nu se poate raspunde cu „DA” sau „NU”. De exemplu, „ Ce stiti
dumneavoastra despre activitatea noastra in orasul acesta?”
5. Intrebari de clarificare. Este de fapt o reformare a unui raspuns anterior urmata de
solicitarea unei clarificari. „Spuneti ca apreciati faptul ca avem o activitatea
dinamica. Ce va face se credeti acest lucru?” Acest tip de intrebare se foloseste
pentru a verifica consecventa candidatului.
6. Intrebari cu raspuns implicit. La aceste intrebari se asteapta un anume raspuns. Se
folosesc uneoripentru a-i da de inteles celui intervievat ce se asteapta de la el.
Uneori se folosesc pentru a testa curajul de a exprima o parere sau de a rezista unei
presiuni.
INTREBARI BUNE
Unele tipuri de intrebari ofera mai multe informatii importante decat altele. O tehnica buna
de interogare este cea a intrebarilor cu final deschis care de fapt au un scop clar. O intrebare cu final
deschis este una la care nu se poate raspunde cu da sau nu. Cine ?, Ce ?, Cand ?, De ce? , spune-mi ?,
cum ?, care? sunt toate bune ca inceput al unei intrebari care va aduce mai multe informatii in
raspunsuri. “Care a fost cea mai lunga perioada in care ai lucrat pe acelasi post ?” este mai buna
decat “Ai lucrat o perioada indelungata la acelasi post” pentru ca la ultima intrebare poti raspunde
simplu cu “da”.
Cum credeti ca iti putea folositor firmei noastre de pe aceasta pozitie?
Ce anume v-a trezit interesul cand ati citit anuntul nostru din ziar?
Ce va intereseaza cel mai mult in legatura cu produsele sau cu serviciile noastre?
V-ar placea sa aveti o functie care presupune mai multe sarcini?
Preferati sa lucrati sub presiune, sau intr-un mediu mai relaxat?
Privind inapoi, ati schimba ceva din cele ce s-au petrecut in ultimii 3 ani, in viata
dumneavoastra profesionala?
Care erau obiectivele dumneavoastra, atunci cand ati inceput activitatea la fostul loc de
munca? Ati reusit sa atingeti acele obiective?
Cum credeti ca se incadreaza acest post in planurile si obiectivele dumneavoastra viitoare?
Ce obiective aveti in viata si care din ele au fost deja atinse?
Pentru intervievarea candidatilor pentru posturi de conducere pot fi folosite in afara de intrebarile
de mai sus si alte intrebari legate de specificul postului de conducere:
Cat de mult ati lucrat pe posturi de conducere?
Ce ati propus pentru cresterea performantelor subordonatilor la fostul loc de munca?
Cate persoane au parasit intreprinderea in timpul ocuparii postului de conducere de Dms.?
Care a fost motivul plecarii?
Cate persoane au fost concediate de dumneavoastra? Care a fost motivul concedierii?
Au avut loc greve la fostul loc de munca? Cum sau rezolvat problemele aparute?
Ati avut cabinet propriu sau ati lucrat intre subordonatii?
INTREBARI „SARACE”
Deoarece interviul a devenit atat de popular, se poate crede ca este o metoda de selectie
foarte folositoare. Din nefericite, nu intotdeauna este asa. Uneori apar erori grave in selectia
candidatilor, atunci cand se utilizeaza interviul.
De asemenea, sunt frecvente situatiile cand pregatirea si de experienta celor care conduc
interviul sunt depasite de nivelul de pregatire si experienta celor intervievati. Ce se intampla de fapt
in timpul interviului, astfel incat se ajunge la un numar atat de mare de concluzii gresite? Se pare ca
adeseori persoanele care conduc interviul fac judecati gresite, care compromit corectitudinea
evaluarii candidatilor.
Cele mai frecvente tipuri de erori comise in timpul desfasurarii interviurilor sunt
urmatoarele:
Eroarea de similaritate.
Eroarea de similaritate
Persoanele care conduc interviul sunt predispuse sa accepte candidatii care le sunt
asemanatori si se respinga pe cai care nu sunt ca ei.
Eroarea de contrast
Cand mai multi candidati sunt intervievati succesiv, cei care conduc interviul tind sa compare
fiecare candidat cu predecesorul sau, in loc de a-l compara cu un standard prestabilit.
De aceea, un candidat de nivel mediu poate fi supraevaluat, daca urmeaza unuia slab
pregatit, si poate fi subevaluat, daca urmeaza unui candidat foarte bine pregatit. Si la sfarsit va fi
comparate numai ultimii doi candidati.
Pentru eliminarea acestei erori trebuie folosite tabele de notare prezentate mai sus si
analiza trebuie facuta la sfarsit de interviu pe baza notarilor facute.
Multi dintre specialistii in resurse umane sau dintre cei care conduc interviul percep munca
lor ca pe un mijloc de cautare a elementelor negative sau de descalificare a candidatilor. Studiile au
aratat ca informatiile nefavorabile reprezinta factorul cel mai important luat in considerare in
formarea deciziilor negative. Informatiile nefavorabile sunt de doua ori mai importante decat
punctele pozitive. De aceea, ei pot reactiona nejustificat chiar in fata unei minore negative. In acelasi
timp, ei tind sa-si schimbe mai usor opinia despre un candidat de la pozitiv la negativ, decat invers.
Selectia unui candidat care e sub standarde sau respingerea unuia peste este un indiciu al
partinirii.
Unii conducatori de interviuri tind sa-si formeze impresia despre candidat in urma consultarii
formularului-cerere de angajare, sau dupa primele momente ale interviului. Prea des, intervievatorii
isi formeaza o prima impresie si in restul interviului cauta dovezi s-o sustina. Studii in legatura cu
interviurile arata ca intervievatorii iau decizia in primele 5 minute ale interviului. Aceasta impresie se
bazeaza pe prea putine informatii despre candidat. Cu toate acestea, impresia initiala poate fi cu
greu schimbata, chiar daca ies la noi informatii, unele chiar contradictorii. De asemenea, exista
tendinta ca persoana care conduce interviul sa-si aleaga confirme impresia negativa sau pozitiva
initiala.
Ideal , intervievatorul trebuie sa colecteze toate informatiile posibile
despre un candidat inainte de a lua decizia finala. Rationamentul rezervat este
mai usor de recomandat pentru ca e dificil sa nu-ti formezi o prima impresie.
Factori nonverbali
Multe studii au demonstrat ca cei care conduc interviul sunt usor influentati de factori
nonverbali. Candidatii care poarta haine adecvate, zambesc, au un ton placut al vocii fac o mai buna
impresie. Totusi, pentru locuri dr munca ce necesita indemnari si cunostinte tehnice si mai putin
relatii cu alte personae, aceste tendinte slabesc valoarea interviului.
Se poate pierde o parte substantiala din ceea ce spune interviuevatul, daca interviuevatorul
nu este atent, sau daca este preocupat de urmatoarea intrebare. Imediat dupa interviu,
interviuevatorul poate uita aproximativ 75% din cea ce a raspuns candidatul, daca nu si-a luat notite.
In ciuda acestor probleme, specialistii in resurse umane cred ca ei ajung intotdeauna la concluzii
corecte si ca pot gasi omul potrivit la locul potrivit. Partial, aceasta perceptie deriva din faptul ca
arareori se primeste un feedback care se releve performantele persoanelor care au fost
recomandate pentru angajare.
Eliminarea din grupul de candidati a persoanelor care nu ar putea indeplini atributiile
postului, din cauza unor probleme de sanatate.
Plasarea oamenilor in posturi carora le pot face fata. De exemplu, persoanele care sufera de
bronsita acuta vor fi plasate in locuri de munca in care sa nu fie expusi la mari concentratii
de praf, fum sau gaze iritante.
Se poate intampla insa ca medicii care nu cunosc foarte bine cerintele locului de munca sa nu
poata estima daca un candidat este destul de potrivit din punct de vedere fizic, sau daca poate sa-si
indeplineasca sarcinele in mod adecvat. Mai mult, unele teste fizice, cum ar fi masurarea tensiunii
arteriale, nu sunt edificatoare pentru o perioada mai lunga de timp.
S-a constatat o anumita reticenta din partea candidatilor care au fost supusi acestui test; s-a
constatat, de asemenea, ca aceasta atitudine variaza in functie de postul pentru care concureaza
candidatii. Astfel, este mai usor acceptat in cazul unor profesii ce implica un anumit grad de risc, cum
ar fi cele de pilot, medic chirurg, politist, pompier, controlor de trafic aerian, inginer la centralele
nucleare.
Fumatul
Un numar tot mai mare de organizatii prefera sa angajeze nefumatori. Un studiu efectuat in
SUA a aratat faptul ca un fumator costa organizatia pentru care lucreaza pana la 4500 dolari anual.
Aceasta suma este cheltuita in urma:
costurile mai mari de intretinere (datorita deprecierii rapide a covoarelor, mobilei etc);
In ultimii ani se vorbeste tot mai mult si de efectele fumului de tigara asupra nefumatorilor.
Efectele imediate variaza de la alergii usoare si pana la ivirea unor probleme cardiace. In ciuda
acestor fapte, se considera totusi ca interdictia de a angaja fumatori este exagerata si nefustificata.
Testul antidrog
Referintele pot fi obtinute din diferite surse, referinte academice din locul
de studii, referintele din locurile de munca anterioare, referinte personale
obtinute de la persoane independente are bine cunosc persoana data.
Indicii de genul : cum persoanele pun punctul la “i” sau trag liniuta la
“t” , scriu aplecat spre stanga sau spre dreapta, marimea sau grosimea
literelor, sunt lucruri care spun grafologilor despre indivizi , despre
personalitatea lor , despre cat de potriviti sunt pentru un post de munca.
De exemplu,
Cu cat litere sunt mai mari, cu atat parerea individului despre
sine este mai mare;
Metoda evaluarii
Rata eficientei %
candidatilor
Centre de evaluare 70-80
Teste de cunostinte
70
profesionale
Teste de personalitate 50
Interviu 50
Verificarea referintelor 30
Grafologie, Astrologie 10
Si altele