ELECTROTERAPIA CU

CURENT ELECTRIC DE
JOASA FRECVENTA (CU
IMPULSURI)
 DEFINITIE

 Curentii de joasa frecv au val cuprinse:1-1000Hz

 Curentul alternativ
 Curentii periodici /cu impulsuri
 PROPRIETATI FIZICE
 Fiecare impuls electric are capacitatea sa
genereze un PA, daca are o I suficienta.
 C. cu imp. sunt caract de:
 1. forma (generata de panta frontului ascendent si
descendent),
 2. durata impulsului,

 3. amplitudine (intensitatea curentului),

 4. frecv cu care se succed impulsurile,

 5. durata pauzei

 Polul negativ = ACTIV : aplicatia pe n.motor → ef

striomotor; n. senzitiv → ef analgezic
 C. de joasa frecventa cu rol terapeutic
 Au diferite forme ale impulsului:
 sinusoidal,
 rectangular,

 trapezoidal,

 triunghiular,

 exponential

 Diferite frecvente
 Sunt modulati pe principalii parametri: ampl,
frecv, durata impulsului, succesiunea de tipuri de
impulsuri → pt a se indeparta fenomenul de
acomodare
 Cele mai folosite forme sunt:
 1. C. rectangular de tip Leduc (durata impulsului
0,1-1sec, frecv = 1-160 Hz)
 2. C. rectangular Trabert ( durata imp = 2 ms,
durata pauza = 5 ms, frecv = 140 Hz)
 3. C. rectangular, TENS (Transcutaneous
Electrical Nerve Stimulation)
 4. CDD (Bernard) – frecv 50 si 100 Hz
 5. C. cu imp triunghiulare: durata = 1-1,6ms;
frecv = 100 Hz
 6. C. exponential (Lapique): durata = 1,6 -60 ms;
frecv = 80-100Hz
 SCOPURI

 1. Antialgic
 2. De stimulare a contractiei musculare
(excitomotor)
 3. De inducere a unor modificari fizico - chimice
ELECTROSTIMULAREA

NEUROMUSCULARA
 Obiectivele electrostimularii
neuromusculare
 1. stimularea contractiei ms striate normal
inervate: imobilizari prel, ms abd hipotona,
incontinenta sfincteriana
 2. stimul contr ms partial sau total denervate: c.
progresivi Lapique: 100-1000 ms; 1-10 imp/sec;
c. cu imp trapezoidale; c. triunghiulari cu frontul
ascendent cu crestere progresiva; c. exponentiali
(stimul selectiv ms denervata)
 3. stimul contr ms spastice: pareze/paralizii
spastice posttraum, cerebrale, medulare,scleroza
in placi, b. Parkinson.
 Obiectivele electrostimularii
 4. stimularea electrica functionala → b.
neurologici: hemiplegici, paraplegici
 5. stimularea contr musculaturii netede: aplicarea
de impulsuri exponentiale, impulsuri unice sau
trenuri de impulsuri, cu durata mare, pauza
mare, frecventa mica ( un impuls la 1 – 4 sec).
 Aplicatiile electrostimularii
Vision restoration
Epilepsy control
Cochlear implant
Tremor control
Cardiac pacing
Phrenic pacing

Control of reaching Bowel emptying

and grasping

Scoliosis control Bladder empting and

control of incontinence
Muscles exercise

Control of standing Wound healing

and walking

Spasticity reduction Pain suppression

ABC-ul contractiei musculare
Sistem nervos central
● sistem nervos central
(activare)
● motoneuron α si axon
motor (conducere)
● jonctiune
neuromusculara
(acetilcolina)
ABC-ul contractiei musculare
Sistem muscular
● membrana musculara
(depolarizare)
● tubi transversi
(pompa Na-K)
● reticul sarcoplasmatic
(eliberarea Ca)
● proteine contractile
(cuplarea excitatie-
contractie)
● reticul sarcoplasmatic
(recaptarea Ca)
ABC-ul contractiei musculare

Unitate motorie
● motoneuron α
● fibrele musculare inervate

● Rata de inervatie = nr fibre

musculare inervate de un
motoneuron

● Muschii cu motilitate fina si

discriminativa au unitati
motorii cu 10-100 fibre
musculare pentru fiecare axon,
iar muschii mari 600-1000
fibre musculare pe axon
 ABC-ul contractiei musculare

Recrutare spatiala

Doua modalitati de recrutare a

unitatilor motorii

Recrutare temporala
ABC-ul electrostimularii

● Generatorul

● Curentul electric
Intensitate
Frecventa

● Electrozii si pozitionarea lor

ABC-ul electrostimularii
 Electrostimulatoare
◊ fixe vs portabile
◊ curent continuu vs
curent cu impulsuri
▪ monofazic
▪ bifazic
 ABC-ul electrostimularii

Curenti de joasa frecventa cu impulsuri (0-1000 cicli/secunda) au

capacitatea de excitare asupra tesuturilor musculare si a fibrelor
nervoase (efect excitomotor)

I = amplitudinea impulsului
I t = durata impulsului
t tp = durata pauzei
tp
T T = (t+tp) = durata intregii
perioade

Forma impulsului determina forma curentului :

trapezoidal triunghiular exponential

 ABC-ul electrostimularii
► Intensitate si durata
Frecventa
Legea lui Weiss : relatie aproximativa intre I si t
a stimulilor care produc raspunsul minim
IS = Ib + q/t
I mA
Reobaza = intensitatea necesara unui curent
pentru a produce o contractie minima

Cronaxia = durata impulsului de curent dreptunghiular,

cu amplitudine egala cu dublul reobazei,
2R
care produce o contractie minima
Reobaza

Cronaxia T ms
 ABC-ul electrostimularii
Intensitate si durata
► Frecventa

Secusa Tetanos imperfect (10 Hz)

Contractie tetanica (50 Hz)
Contractie tetanica (100 Hz)
 Tipuri de electrozi
Electrozi de suprafata Configuratie monopolara = mai multi
electrozi activi amplasati in vecinatatea
structurilor muschi-nerv care urmeaza a
fi stimulate si un singur electrod comun
la distanta de acestia pe traiectul nervos

Configuratie bipolara = pentru fiecare

canal de stimulare se utilizeaza cate doi
electrozi plasati in vecinatatea structurilor
care urmeaza a fi stimulate, circuitul
inchizandu-se intre cei doi electrozi

Pentru lojele musculare de dimensiuni

mari (cvadriceps) se pot aplica mai multi
electrozi, unul central-anod si ceilalti
distal si proximal- catozi. Se obtine o
stimulare secventiala a catozilor ―›
recrutare asincrona a unitatilor motorii
 Electrozi implantabili
In muschi Conectati la nerv
in apropierea punctului motor

Intramuscular stimulating electrode

 Electrozi implantabili
Avantaje
► selectivitate mai buna
► pozitionare permanenta
► repetabilitate a intensitatii contractiei
► senzatia produsa de stimulul electric mult mai confortabila
pentru utilizator
(electrozi implantati la distanta fata de receptorii durerii si amplitudine
mai mica pentru un stimul care produce contractie de aceeasi intensitate)

Dezavantaje
► tehnica invaziva
► risc de infectii
► deterioararea in timp a electrodului care
impune o noua interventie chirurgicala
 Electrozii BION
► implantati fara interventie chirurgicala cu
ajutorul unui ac hipodermic
► pozitionati in apropierea punctului motor
al muschiului
► controlati si alimentati in intregime prin
unde radio de catre un dispozitiv extern
 Parametrii prescriptiei de
electrostimulare
 Tipul de curent
 Frecventa impulsurilor/grupurilor de impulsuri
 Durata impulsului
 Pauza
 Durata seriei de impulsuri
 Pauza intre grupurile de impulsuri
 Durata totala a stimularii/nr de sedinte zilnice
 Localizarea electrozilor
 Electrostimularea musculara
 I. Stimularea musculaturii normal inervate
(cuplu nerv-muschi intact)
 II. Stimularea musculaturii denervate
 III. Stimularea musculaturii descentralizate
 IV. Stimularea musculaturii netede
 I. Stimularea musculaturii normal inervate

 Impulsuri de durata scurta si frecventa relativ rapida (40-80 HZ,

domeniul curentilor tetanizanti – contractii lungi care se mentin cat timp se
aplica curentul)

 Curenti dreptunghiulari (forma tipica de stimulare a ms striate)

 Curenti modulati (evitarea oboselii si durerii date de contractiile

tetanizante)

 Curenti neofaradici (durata fixa a impulsului 1 ms si a perioadei

T = 20 ms) ― receptivitate electiva a fibrelor nervoase motorii, a
fibrelor musculare si a placilor neuromotorii
 Indicatii – electrogimnastica musculara
 Atonii si atrofii musculare de diverse cauze dar
normoinervate
► imobilizari prelungite la pat
► hipotonii/hipotrofii secundare suferintelor articulare
 Antrenamentul muscular al unor grupe musculare hipotone
► musculatura hipotona a spatelui (scolioze)
► musculatura piciorului in prabusirea boltii plantare (picior plat)
► prevenirea aderentelor intra/intermusculare
 Profilaxia trombozelor si a emboliilor postoperatorii
 Nevralgii, nevrite, stari postcontuzionale (efect analgetic,
vasomotor, trofic)
Completeaza si faciliteaza programul de kinetoterapie activa
 II. Stimularea musculaturii denervate
 Musculatura normal inervata raspunde la stimuli cu declansare
brusca (dreptunghiulari) si nu raspunde la stimuli cu intensitate
ce creste lent, cu panta (exponentiale) datorita capacitatii de
acomodare
 Musculatura total denervata raspunde selectiv la impulsurile
exponentiale deoarece degenerescenta nervoasa a dus la
pierderea capacitatii de acomodare a muschiului

Electrodiagnostic Recastigarea contractiei

(curba I/t) musculaturii denervate
 Electrodiagnostic
Curba I/t
►aprecieri cantitative ale proceselor de denervare si reinervare
►stabilirea parametrilor optimi ai impulsurilor triunghiulare
utilizate pentru tratarea paraliziilor flaste

I (mA)
Reobaza = 3,2 mA
Cronaxie = 0,18 ms

16 16
Coeficient α = 3,2
─=5
6,4 CIT Itr (1000 ms)
6 Coeficient α =
3,2 CID Itr (1000 ms)
3
2
0 t (ms)
0,02 0,18 0,5 1 5 10 20 50 100 200 500 1000
 Semnele de lezare a nervului periferic
 Inversarea raspunsului muscular la excitatia electrica
(contractie la polul pozitiv)
 Reobaza crescuta
 Cronaxia crescuta
 Coeficientul de acomodare α al muschiului lezat aproape
de 1 sau sub 1
 Curba intensitate-durata (I/t) se deplaseaza spre dreapta si
in sus
 Curba intensitate-durata (I/t) fragmentata in trepte
(unitati musculare cu fibre neuromotorii lezate neuniform)
 Semnele de lezare a nervului periferic

A = curba I/t pentru un muschi total denervat

coeficient α < 1

I mA
B, C = curba I/t pentru un muschi partial denervat
A coeficient α intre 1 si 2

C B D = curba I/t pentru un muschi normal inervat

coeficient α intre 2,5 si 6
D

t ms
 Recastigarea contractiei musculaturii
denervate
 Stimularea cu impulsuri exponentiale
previne/incetineste instalarea atrofiei
musculaturii denervate
 Instituirea terapiei trebuie facuta cat mai precoce
dupa lezarea neuronului motor periferic (max 7-
10 zile)
 Pregateste initierea kinetoterapiei recuperatorii
 III. Stimularea musculaturii
descentralizate
 Muschi “descentralizat” = muschi ce a pierdut
comanda centrala (leziune de neuron motor
central)
 Metode
► Huffschmidt = 2 circute separate de joasa
frecventa ce determina excitatie electrica
alternativa pe grupele musculare
agoniste-antagoniste
► Stimulare electrica functionala (FES)
 Stimularea electrica functionala
 Producerea contractiilor muschilor paralizati
prin intermediul stimularii electrice a nervilor cu
electrozi de suprafata sau implantati

Conditii esentiale
• integritatea neuronului motor
periferic
• integritatea efectorilor
periferici (muschi, jonctiune
neuromusculara)
 Stimularea electrica functionala
Liberson 1961 : ― plasarea unor electrozi de suprafata in vecinatatea
nervului sciatic popliteu extern ―› activarea flexiei dorsale a
piciorului
la pacientul hemiplegic pe parcursul fazei de oscilatie a mersului
― activarea stimulului electric de catre un comutator plat
plasat sub calcai
 Aplicatiile FES
 Accident vascular cerebral
 Leziuni medulare
 Scleroza multipla
 Boala Parkinson
 Paralizii cerebrale
 Membrul superior

• Imbunatatirea
prehensiunii
de forta si finete

• Imbunatatirea
orientarii
membrului
superior (pumn,
umar, cot)
 Membrul inferior
• Imbunatatirea dorsiflexiei • Imbunatatirea ortostatismului
plantare

• Imbunatatirea functiei
intregului membru inferior
(mers, ciclism, ortostatism)
 Leziuni medulare

Imbunatatirea
ortostatismului
prin stimulare
nervoasa
femurala si gluteala
bilaterala
la un pacient cu
leziune T5
si paraplegie
 IV. Stimularea musculaturii netede

• Imbunatatirea
controlului
vezicii urinare
prin implantarea
electrozilor in peretii
vezicii urinare, nervi
splanhnici, radacinile
anterioare sacrate si
conul medular
VA MULTUMESC
 APLICATII CU SCOP
ANALGETIC ALE
CURENTILOR DE JOASA
FRECVENTA
 Sensibilitatea dureroasa
 Recept pt durere = ramificatii ale dendritelor
neuronilor senzitivi, ce alcatuiesc un nerv
cutanat (nociceptori).
 Fbr n. cutanati au prag de excitabilitate diferit:
 Fbr A alfa conduc impulsuri pt aparitia senzatiei
tactile; au diam mare, sunt rapid conducatoare;
 Fbr A delta pt durere tolerabila, de tipul inteparii
scurte; sunt subtiri, sarace in mielina, lent
conducatoare;
 Fbr C → durerea intensa si difuza; sarace in mielina,
lent conducatoare ale informatiilor nociceptive.
 DUREREA. NOCICEPŢIA
 NOCICEPŢIA:
 reprezintă latura senzorială adurerii
 cuprinde:
 fenomenele legate de transducţia stimulilor dureroşi la nivelul
receptorilor periferici (nociceptori)
 transmiterea potenţialelor de acţiune pe calea ascendentă senzitivă
 proiecţia corticală a acestora
 apariţia percepţiei stimulului dureros
 Modularea:
 modificarea pragului receptorilor şi a intensităţii senzaţiilor, în
funcţie de starea sistemului nervos şi a organismului
 se produce la toate nivelurile căii de conducere nociceptive,
determinând fie reducerea, fie amplificarea senzaţiei
 Analgezia – neperceperea unui stimul dureros asociat cu un stres
 Hiperalgezia - stimuli care în mod normal sunt indiferenţi (ex.
stimuli tactili) pot produce durere
 DUREREA. NOCICEPŢIA

 EXPERIENŢA SENZORIALĂ NOCICEPTIVĂ se însoţeşte:

 întotdeauna de manifestări afective, emoţionale → sunt în majoritatea

cazurilor negative  durerea este o senzaţie neplăcută  trebuie evitată

 în majoritatea cazurilor, de apariţia unor reacţii vegetative

− tahicardie
− creşterea tensiunii arteriale
− creşterea secreţiei sudorale
− modificarea respiraţiei

 fenomene motorii somatice:

− reflexe de apărare
− adoptarea unor poziţii antalgice → evitarea amplificării stimulului
dureros.
 NOCICEPTORII
 terminaţii nervoase libere, răspândite în toate structurile corpului

 neuronii primari senzitivi

 corpul celular situat în ganglionii spinali ai rădăcinii posterioare a
nervilor spinali
 dendritele acestor neuroni formează receptorii senzoriali periferici
= nociceptori

 în fcţ. de gradul de mielinizare al neuronilor primari → pot avea:

 fibre Aδ - mielinizate
 fibre C - amielinice
 NOCICEPTORII
 Fibrele Aδ
 transmit senzaţia de durere ascuţită, acută, bine localizată, care
apare imediat după acţiunea stimulului
 Informaţia - este transmisă rapid
- serveşte la - localizarea stimulului
- declanşarea reflexelor de apărare
 se găsesc: - la nivelul tegumentului
- în toate structurile aparatului locomotor

 Fibrele C
 transmit senzaţia de durere surdă, difuză, care apare la câteva
secunde după acţiunea stimulului
 informaţia este transmisă şi structurilor implicate în viaţa afectivă
 instalarea caracterului neplăcut al durerii
 se găsesc în: - tegument
- aparatul locomotor
- viscere
 NOCICEPTORII
 STIMULII - mecanici
- termici
- chimici
 cea mai mare parte dintre nociceptori sunt sensibili la toate categoriile
de stimuli = receptori polimodali
 restul nociceptorilor sunt sensibili la stimuli mecanici sau termici

 TRANSDUCŢIA are loc prin depolarizarea membranei neuronale:

 stimulii mecanici → activează canale membranare de Na+
 stimulii termici (cald) → activează un canal neselectiv pentru
cationi (în special Ca2+ şi Na+)
 stimulii chimici → acţionează prin mai multe mecanisme (canale
ionice operate de ligand, activare prin
mesager secund), specifice pt. fiecare subst.
 stimularea nociceptorilor → este produsă de bradikinină, H+, K+
 REFLEXUL DE AXON
 CARACTERISTICI:
 este reacţia locală cutanată la un stimul dureros, punctiform
 se desfăşoară în trei etape: - eritem local
- edem local
- eritem inconjurător
 fen. nu implică axonii, ci dendritele neuronilor primari nociceptivi
 MECANISM:
 stimulul → acţionează asupra unei dendrite:
 este transmis spre corpul celular al neuronului
 se propagă şi la celelalte dendrite  elib. de neuromediatori:
 substanţa P (SP) - vasodilataţie
 neurokinina A (NKA)  - ↑ permeab. endot. vasc.
- degran. mastocitelor
- elib. de histamină
 CGRP (calcitonin gene-related peptide – peptidul legat genetic de
calcitonină)↑NO elib. de endot. vasc.  vasodil.
 ATP
 glutamat
 REFLEXUL DE AXON

 FUNCŢIILE REFLEXULUI DE AXON

 funcţie trofică:

 în condiţii normale stimulii nedureroşi care ajung la fibrele C:

 nu determină apariţia unei senzaţii de durere

 produc eliberarea unor cantităţi mici de neuropeptide

 vasodilataţie locală → rol trofic pentru ţesuturi

 un efect de stimulare de către neuropeptide a proliferării
fibroblaştilor şi a angiogenezei
 modularea periferică a nocicepţiei prin neuropeptidele eliberate

 participă la declanşarea şi întreţinerea inflamaţiei, dependent de măsura în

care sunt stimulate fibrele C
CALEA DE CONDUCERE A INFORMAŢIILOR NOCICEPTIVE

 NEURONII PRIMARI SENZITIVI

 pătrund în măduvă prin rădăcina posterioară a nervilor spinali

 se distribuie în laminele I, II şi V ale cornului posterior
 fac sinapsă cu :
 neuroni secundari nociceptivi specifici

(fac sinapsă numai cu fibre provenind de la nociceptori)

 neuroni secund. cu răsp. dinamic larg (wide dynamic range, WDR)

 primesc aferenţe de la nociceptorii cutanaţi, viscerali şi de la

mecanoreceptori care nu au legătură cu nocicepţia (fibre Aβ)
 importantă convergenţă a aferenţelor

 integrarea câmpurilor receptoare ale receptorilor, într-un câmp

receptor comun, mai întins;
 numeroşi neuroni intercalari
CALEA DE CONDUCERE A INFORMAŢIILOR NOCICEPTIVE

 NEURONII SECUNDARI
 trec în cordoanele anterioare de partea opusă  tractul spinotalamic:

 tractul neospinotalamic
 conduce informaţii de la fb. Aδ şi câteva din fb. C, la talamusul lat.
→porneşte fasciculul talamocortical → se proiectează la nivelul ariilor
somestezice corticale primare şi secund.
 Informaţiile ce provin de la fb. rapide Aδ  apariţia imediată a senzaţiei de
durere
 împreună cu informaţiile de la ceilalţi receptori cutanaţi, ce se proiectează
în aceeaşi zonă, contribuie la localizarea şi caracterizarea senzorială a
stimulului dureros

 tractul paleospinotalamic
 conduce inf. de la fb. C la talamusul med. şi formaţiunea reticulată
 din talamusul medial pornesc proiecţii difuze spre arii corticale extinse şi
spre struct. subcorticale (sist. limbic, subst. reticulată)
 informaţiile transmise pe această cale au funcţie senzorială redusă, dar
determină apariţia modificărilor emoţionale şi a fenomenelor vegetative ce
însoţesc nocicepţia, pentru a produce senzaţia complexă de durere
PROIECŢIA CORTICALĂ A INFORMAŢIILOR NOCICEPTIVE
 PROIECŢIA CORTICALĂ
 lobul temporal
 lobul frontal
 ariile asociative
 ariile integrative din rinencefal şi hipotalamus
 percepţia dureroasă dependentă de personalitatea individului
 componenta afectivă şi emoţională a durerii

INTEGRAREA CORTICALĂ
− capacitatea de evaluare cantitativă a senzaţiei dureroase (aspectul
cognitiv al durerii)
− reacţia motivaţional-afectivă, realizată prin conexiunile cortexului cu
rinencefalul şi hipotalamusul
− modificările vegetative asociate durerii (la care participă nuclei din
hipotalamus şi substanţa reticulată a trunchiului cerebral).
 Ascending Pathways
SPINOTHALAMIC TRACTS

neospinothalamic tract for acute pain  to midbrain, -VPL thalmus  postcentral gyrus

paleospinothalamic tract for dull and burning pain to the reticular formation, limbic system &
midbrain VM thalmus  anterior cingulate gyrus
Cortical Representation
Cortical Representation
 PAIN GATE THEORY

Melzack & Wall 1965

proposed a balance of input by large A-beta &
A-delta excitatory/excitatory and small C fibers
excitatory/inhibitory fibers.
Teoria controlului de poarta
 PAIN GATE THEORY
A-delta thinly myelinated fibers provide rapid
response with positive input to stimulating and
inhibiting areas in the dorsal horn.
C fibers provide slower response with postive
stimulation to activation areas and negative
input to inhibiting areas in the dorsal horn.
A-beta are recruited after repeated stimulation.
 Curentii diadinamici: efecte si
mod de actiune
 Ef: analgezic, hiperemiant, dinamogen,
determinate de: nivelul intensit, forma CDD,
modalitatea de aplicare a electrozilor.
 Intensitatea se regleaza progresiv,obtinandu-se
senzatii de vibratii bine tolerate, nedureroase.
 Acomodarea se instaleaza repede, I↑in timpul trat,
sub pragul dureros.
 Pt obt contr ms I↑la pragul de contr, fara senz de
crampa ms (act dinamogena – la frecv = 50 Hz).
 Formele clasice de CDD
(Bernard)
 1. monofazat fix: ef excitator,↑tonusul ms, prod
vibratii ce act ca un masaj electric profund,
tonicizeaza peretii art prin act vasoconstrictoare.
 2. difazat fix: este cel mai analgezic, ridicand
pragul sensibilitatii la durere.
 3. perioada scurta: ef excitator, tonicizant,
actionand ca un masaj profund intens.
 4. perioada lunga: ef analgetic si miorelaxant
evident si persistent, anticogestiv.
 5. ritm sincopat: cel mai pronuntat ef
excitomotor, electrogimnastica ms.
 Forme de CDD
 CDD MF: 50 impulsuri/sec
 CDD DF: 100 impulsuri/sec
 CDD PL: alternanta de MF cu durata trenului de
4 sec, cu DF cu durata trenului de 8 sec
 CDD PS: alternanta de MF cu DF, timp de 1
sec, fara pauze.
 CDD RS: alternante de MF de 1 sec, cu pauza
de 1 sec.
 Modalitati de aplicare
 Depind de scopurile terapeutice urmarite.
 Aplicatii pe pct dureroase circumscrise: electrozi mici
rotunzi de marime egala; polul (–) direct pe pct
dureros, (+) la 2-3 cm distanta.
 Aplicatii transversale: electozi plati de marime
corespunzatoare si egala asezati de o parte si de
cealalta a regiunii dureroase.
 Aplicatii longitudinale: de-a lungul unui nerv
periferic, vas. Polul (+), de regula mai mare, se
aseaza proximal pe zona de emergenta, polul (-), mai
mic, distal pe zona afectata.
 Modalitati de aplicare
 Aplicatii paravertebrale: cu electrozi plati de marime
adaptata de la caz la caz, transversal si paralel cu col
vertebral – catodul pe locul dureros, sau de-a lungul
coloanei anodul – proximal, catodul – distal.
 Aplicatii gangliotrope: electrozi mici, rotunzi, cu
catodul pe zona ggl respectivi, anodul la 2-3 cm
distanta.
 Aplicatii mioenergetice: pt tonicizarea unor ms
normoinervati.Polul (+), mai mare, ca electrod
indiferent, la locul de emergenta al n. motori, polul(-
) pe pct motorii ale ms interesati.
 Tehnica de aplicare
 Marimea si forma electozilor – in fct de reg
tratate, trebuie sa acopere cat mai mult din reg
dureroasa.
 Modalitatea de pozitionare si polaritea
electrozilor – in fct de scopul terapeutic.
 Pacientii se aseaza pe pat sau scaun.
 Electrozii se aplica prin intermediul invelisurilor
de protectie hidrofile, bine umezite si fixati cu
ajutorul benzilor elastice sau a saculetilor cu
nisip.
 Formele de CDD aplicat se aleg in fct de scopul
terapeutic .
 Tehnica de aplicare
 Intensitatea se regl prin crestere progresiva la o
doza corespunzatoare efectului urmarit:
analgetic, dinamogen, fara a atinge pragul
sensibilitatii dureroase. In cursul sedintei I
trebuie ↑ pt mentinerea senzatiilor de vibratie
nedureroasa.
 Durata sedintelor=in raport cu scopul terapeutic
 Durata=scurta, pt a evita acomodarea: 4-8 min.
 In aplic cu scop hiperemiant, vasculotrop, durata
sedintei = 20-30 min.
 Polul activ este intotdeauna polul negativ.
 Tehnica de aplicare
 Ritmul sedintelor este in fct de stadiul afect
tratate:
 Std ac – de 2 ori/zi
 Nr sed: in fct de ef obtinute
 Scop antalgic: 6 – 8 sedinte
 Scop dinamogen sau hiperemiant:> 10 sedinte.
 Indicatiile CDD
 Stari posttraumatice: contuzii, entorse, luxatii,
intinderi ms, redori articulare;
 Afect reumatismale: artroze, artrite, reum
abarticular;
 Tulb circulat perif: B. Raynaud, acrocianoza, b.
varicoasa, arteriopatii periferice obliterante.
 Curentii Trabert
 Curenti dreptunghiulari cu ef analgetic si
hiperemiant (durata impuls 2ms, pauza 5ms,
frecv 140 Hz).
 Electroizi de aceasi dimensiune in fct de zonele
tratate 3/4; 6/8; 8/12 cm, se aplica bipolar. Se
aplica cu strat hidrofil de protectie f gros.
 Electrodul (-) se aplica pe locul cel mai dureros,
iar cel (+), de obicei proximal de catod, la numai
3-5 cm distanta.
 Distanta dintre electrozi nu depaseste 5-7cm.
 I se stabileste la senzatia suportabila de vibratie,
timp de 10 min.
 Curentii stohastici
 Sunt curenti cu stimuli aperiodici, neregulati, cea
ce reduce reactiile de adaptare, crescand ef
analgetic prin ridicarea mai pronuntata a pragului
la durere, precum si durata acestui efect.
 Frecv = 5-30 Hz.
 Stimularea nervoasa electrica
transcutanata -TENS
 Tehnica non-invaziva
 C de joasa frecv in impulsuri dreptunghiulare
 Frecv pana la 100 Hz
 Durata impulsului 0,004 – 0,25ms

 Mec de act:
 Inhibitie presinaptica ( la nivelul cornului dorsl
medular)
 Eliberare de endorfine, enkefaline, dinorfine

 Inhibarea directa a nervului excitat anormal

 Aplicatii de TENS
 1. TENS conventional (constant, de frecventa
inalta, normal):
 frecv 50-100 Hz, impulsuri de durata scurta 0,04 –
0,1 ms, I=10-40 mA,
 electrozii se aplica pe zona dureroasa,

 I se stabileste la senzatia de furnicatura confortabila,

ef se instaleaza rapid 10-15 min si dureaza cateva ore
3 – 4 ore,
 durata sed 15min,

 indic: dureri musculo-scheletale acute

 Act prin stimul fbr A

 Aplicatii de TENS
 2. TENS acupuncture like (AL – TENS):
stimulare endorfinica de f joasa frecv
 C. electric de 1-5 Hz, impulsuri izolate sau trenuri de
impulsuri cu durata de 0,15 – 0,25 ms, I 50-100 mA
→ ef musculoconstrictor
 Stimularea se face pe zona dureroasa sau la distanta

 Marimea electrozilor 100 cm2

 Durata stimularii 30 min

 Ef se instaleaza pt cateva ore, aprox 6 ore,

 Indic: durerea cr.

 Actioneaza prin stimul fbr C si a fbr motorii

 Aplicatii TENS
 3. TENS intens, stimulare intensa de scurta
durata
 Mod de act: recrutarea fbr descendente inhibitorii
reticulate de la nivelul trunchiului cerebral
 Frecv mare 100-150 Hz,

 Durata impulsului 250-500 microsec

 Durata stimularii 15-30 sec

 Ef se instaleaza rapid 5 min, dispare dupa 30 min

 PENS - Percutaneous Electrical
Nerv Stimulation

 Electrostimulare antalgica care combina

avantajele TENS cu cele ale electroacupuncturii
 Electrozii sunt reprezentati de acele de
acupunctura, plasati pe dermatomul ce
corespunde patologiei ce genereaza durerea.
 TENS tehnica
 Electrodul activ se aplica pe: zona dureroasa, pct
trigger, pct de acupunctura
 Anodul se plaseaza mai jos de zona dureroasa,
respectand dermatomul
 Protocol pt aplicare TENS:
 Se verifica tegum
 Se degreseaza tegum cu o sol alcoolica 70%

 Se verifica aparatul si electrozii

 Se seteaza caractTENS

 Gradarea intensitatii la inceputul sedintei

 Descrestera controlata a I la inchiderea aparatului

 Contraindicatii TENS
 Pacemaker
 Sarcina
 NU: pe sinusul carotidtan, pe fata ant a gatului,
pe laringe, transcerebral, precordial !!!!!!!!!!!
 Lez cutanate