BIOLOGIE ANIMALA

VERIFICARE PE
PARCURS 1

NEGOESCU MONICA
SUB I: CARACTERIZAREA PROCARIOTELOR
SI EUCARIOTELOR IN MOD COMPARATIV
PROCARIOTE:

 Peretele celular prezent, cu structura rigida, alcatuit din substante

uzuale lipozaharide si lipoproteine
 Membrana celulara lipsita de plasticitate (are rol de bariera pentru
particulele macromoleculare)
 Citoplasma are aspect de gel, fara curenti citoplasmatici
 Nucleul nu are o forma caracteristica, nu are membrane nucleara
 Materialul genetic este reprezentat de o molecula mica de A.N.D
(nelegata cu histone)
 Fotosinteza si respiratia au loc la suprafata membrane celulare
 Sexualitatea este rara.

EUCARIOTE:

 Peretele celular prezent sau absent (la animale); este alcatuit din
chitina (la fungi) sau celuloza (algele verzi si plantele superioare)
 Membrana celulara plastica, permite trecerea bidirectionala a unor
particule mari (endo+exocitoza)
 Citoplasma din starea de gel trece in stare de solutie si invers; prezinta
curenti citoplasmatici
 Nucleul este tipic cu nucleu/nucleoli, membrana nucleara dubla si pori
 Materialul genetic este reprezentat de numeroase molecule de A.N.D
(legata de histone)
 Fotosinteza si respiratia au loc la nivelul unor structuri specializate
(cloroplaste si mitocondrii)
 Sexualitatea este frecventa.
SUB II: REGNURILE LUMII VII
(CARACTERIZARE SI ENUMERARE)
Regnurile lumii vii sunt: MONERA, PROTISTA, ANIMALIA, PLANTAE, FUNGI.

Regnul MONERA:

 Procariote unicelulare, izolate sau colonial

 Nutritia este absorbtiva, metabolismul este fotosintetic sau
chimiosintetic
 Reproducerea se realizeaza prin diviziune asexuata, mai rar prin
inmugurire, rar se intalnesc fenomene de sexualitate
 Sunt immobile sau mobile (cu ajutorul unor flageli simplii)
 Include ALGELE VERZI-ALBASTRE si BACTERIILE.

Regnul PROTISTA:
 Eucariote unicelulare, izolate sau colonial
 Nutritia se relizeaza prin absorbtie, ingestie, fotosinteza sau combinatii
ale acestora
 Reproducerea este asexuata sau sexuata
 Sunt imobile sau mobile, prin organite de miscare (flageli, cili si
pseudopode)
 Include PROTOFITELE si PROTOZOARELE.

Regnul PLANTAE:
 Eucariote multicelulare, cu peretele cellular celulozic, frecvente vacuole
in citoplasma si pigmenti fotosintetici in plastide
 Nutritia are loc consecutive fotosintezei
 Sunt immobile
 Reproducerea este sexuata cu cicluri de generatii alternative, haploide si
diploid
 Include METAFITELE.
 Regnul FUNGI:
 Eucariote multinucleare, cu nuclei dispersati intr-un sincitiu micelial,
acoperit de un perete cellular, adesea septat
 Nu prezinta plastid si pigmenti fotosintetici
 Nutritie de tip absorbtiv
 Sunt immobile
 Prezinta cicluri reproductive, incluzand procese sexuate si asexuate
 Include CIUPERCILE.

Regnul ANIMALIA:
 Eucariote pluricelulare, fara perete celulare, fara plastide si fara pigmenti
fotosintetici
 Nutritia se realizeaza prin ingestie (rar absorbtie), cu digestie intr-o
cavitate digestiva interna
 Prezinta mobilitate datorita unor fibre contractile
 Reproducerea este sexuata
 Include METAZOARELE.
SUB III: ENUMERATI PRINCIPIILE UNITATII
TAXONOMICE UTILIZATE IN PREZENT;
DEFINITIA SPECIEI

 Nomenclatura binomial a fost introdusa de Charles Linee in 1758. In

acest sistem fiecare specie prezinta un nume dublu latin sau latinizat:
primul termen denumeste genul si se scrie cu majuscula, iar al doilea
termen defineste specia.
 Numele de gen corespunde unui grup de specii strans inrudite. Numele
de specie apartine unei singure specii dintr-un gen.
 Regulile pentru denumirea stiintifica a animalelor, stipulate in “Code of
Zoological Nomenclature” impun ca unei specii sa-I fie atribuit un singur
nume stiintific si reciproca; doua specii nu pot avea acelasi nume.
 In clasificarea actuala a animalelor exista 7 unitati taxonomice cu
valoare si semnificatie diferite, dispuse intr-o anumita ierarhie: REGN,
INCRENGATURA, CLASA, ORDIN, FAMILIE, GEN, SPECIE.
 Sistematica nu este o stiinta static, ea evoluand in functie de
descoperirile efectuate. Numarul de specii de animale, plante si
microorganisme descrise, continua sa creasca, astfel incat se impune din
timp revizuirea categoriilor taxonomice de catre specialist.
 DEFINITIA SPECIEI:
Specia este singura categorie definite in termeni precisi: o populatie
sau grupe de populatii naturale care se pot incrucisa intre ele si sunt
izolate reproductiv de alte populatii asemanatoare. Toti indivizii specie
sunt derivati dintr-un stramos comun, se pot reproduce intre ei si dau
nastere la urmasi asemanatori parintilor.
SUB IV: ORGANIZAREA SI MORFOLOGIA
PROTOZOARELOR
MORFOLOGIE:

o Protozoarele sunt organisme unicelulare eucariote, cu nucleu si

protoplasma, continand organite si incluziuni citoplasmatice. Un
protozoar este reprezentat de o celula, alcatuita dintr-o membrane
subtire, citoplasma, unul sau mai multi nuclei si component plasmatice si
paraplasmatice.
o Membrana celulara este formata din cateva straturi de macromolecule
superficiale, orientate perpendicular pe suprafata celulei. La unele ciliate,
membrane poate fi groasa si rigida, iar la unele protozoare parasite este
incretita. La unele protozoare celula prezinta si o alta membrana, un
veritabil schelet, formand un invelis chitinos, calcaros, silicos sau
gelatinos, care inconjoara si protejeaza celula.
o Citoplasma e transparenta cu o consistenta fluida si gelatinoasa. Este
diferentiata in ectoplasma hialina, dispusa la periferie si endoplasma
granulara dispusa central. Este inconjurata de o membrane foarte
subtire, plasmalema, captusita la interior de alte straturi membranale,
ansamblul constituind o pelicula, uneori dublata de microtubule
subpeliculari. Microtubulii au rol in locomotive si la formarea
exoscheletului. In citoplasma se gasesc organite celulare si incluziuni.
o ORGANITELE:

Organitele pot fi membranare:

- mitocondrii: rol in producerea energiei

- aparatul Golgi: rol in stocarea, repartizarea si transformarea
substantelor
- reticulul endoplasmatic: functioneaza ca citoschelet si asigura
sinteza si circulatia intracelulara, prezinta ribozomi bogati in A.R.N
cu rol in sinteza proteinelor
- centrozomul: rol in diviziunea celulara in mitoza
- vacuole pulsatile: rol excretor si osmoreglator
- corpi bazali: kintosom, blefaroplasti anexati la un organit locomotor
 - cili: aspectul unor mici flageli, in numar mare, fiecare are anexat
cate un kinetosom
- flageli: au o teaca externa si o axonema central constituita din: 2
micotubuli centrali si 9 dublete periferice
- pseudopode: expansiuni citoplasmatice temporare.
o INCLUZIUNILE:
Sunt reprezentate de vacuole digestive care ajuta la digestive si vacuole
paraplasmatice care contin substante de rezerva sau produsi de reactie.
Nucleul este de tip eucariot, unic sau multiplu, sferic sau eliptic,
alcatuit din membrane nucleara cu pori, citoplasma nucleara, filamente
de cromatina. La interior prezinta: fie un endozom sau cariozom (A.R.N),
fie unul sau mai multi nucleoli adevarati care dispar in timpul mitozei. La
ciliate exista 2 nuclei: un macronucleu poliploid cu rol trofic si un
micronucleu cu rol in mitoza.

BIOLOGIE:
o Protectia protozoarelor e asigurata de ectoplasma care are loc de
citoschelet.
o Nutritia se relizeaza in 3 moduri:
- Prin transport active al substantelor din mediu cu traversarea
peretelui cellular
- Prin fagocitoza consta in ingestia de particule solide
- Prin pinocitoza: ingestia picaturilor lichide minuscule
o Nutritia la protozoare poate fi autotrofa (sintetizeaza singura
substante organice de care au nevoie din apa si saruri minerale in
prezenta luminii), heterotrofa; fagotrofa (hrana e inglobata prin
fagocitoza, cu ajutorul unor organite specific sau a unei guri
differentiate- CITOSOM), osmotrofa (nutrimentele sunt absorbite prin
osmoza), mixotrof (la lumina hranirea e autotrofa, iar la intuneric e
heterotrofa).
o Respiaratia se realizeaza pe toata suprafata celulei prin intermediul
vacuolei contractile.
o Excretia se efectueaza prin difuzie simpla prin membrane celulara sau
cu ajutorul vacuolelor contractile.
o Locomotia este realizata prin organite locomotorii (pseudopode-
expansiuni citoplasmatice cu forma lobara sau reticulara; flageli-
filament lungi, mobile, situate in partea anterioara a corpului; cili
vibratili- filament mobile, fine, dispuse pe tot corpul; membrane
ondulate- contopirea mai multor cili).

o Reproducerea poate fi sexuata sau asexuata. Reproducerea asexuata

se realizeaza prin: bipartitie simpla, inmugurire interna, schizogonie.
Reproducerea sexuata se realizeaza prin gametogonie si conjugare.

o Protozoarele prezinta si forme de rezistenta care le asigura

diseminarea si le protejeaza fata de uscaciune. Ele au 2 forme de
rezistenta: chisturi (protozoarul produce o membrana groasa care il
protejeaza in totalitate, rezista pana la 38 de ani) si spori (se formeaza in
interiorul protozoarului, pot insoti o multiplicare asexuata).
SUB V: ENUMERATI PRINCIPALELE
SUBINCRENGATURI ALE PROTOZOARELOR
(SCURTA CARACTERIZARE)
Potozoarele sunt sistematizate in 5 subincrengaturi.

1. SUBINCRENGATURA SARCOMASTIGOPHORA:
Cuprinde protozoare cu flageli si/sau pseudopode.
2. SUBINCRENGATURA APICOMPLEXA:
Cuprinde protozoare parazite in celule sau diverse organe, atat la
nevertebrate cat si la vertebrate. Structura corpului este simplificata,
neavand organite de miscare. Nutritia se realizeaza prin absorbtie.
3. SUBINCRENGATURA MIXOZOA:
Un grup restrains de protozoare cu spori pluricelulari, de dimensiuni
variate, cu 2 capsule polare si sporoplasma. Sunt parasite la vertebrate
cu sange rece (pesti, reptile).
4. SUBINCRENGATURA MICROSPORA:
Protozoare de talie mica, unicelulare, caracterizate prin producerea de
spori unicelulari, ce contin sporoplasma, unis au binucleata, un sac polar,
un filament tubular si o vacuola posterioara. Sunt paraziti intracelulari la
artropode dar si la pesti.
5. SUBINCRENGATURA CILIATA:
Protozoarele cu structura cea mai complexa si divers specializata, cu
dimensiuni variabile si cili vibratili care se misca ritmic, coordonat.
Ciliatele prezinta o cuticula intrerupta in dreptul citostomului, care este
situate in fundul unui peristom; citostomul este inconjurat adesea de o
frana adorala cu dispozitie helicoidala. Au 2 nuclei: un micronucleu (mic,
dens, diploid, cu rol in reproducere) si un macronucleu (voluminos,
granulos, poliploid, responsabil de viata vegetativa).

Majoritatea traiesc libere in natura in general in ape dulci, iar unele traiesc in
simbioza prestomacelor rumegatoarelor sau in intestinal gros la ecvine. Cateva
specii sunt parasite.
SUB VI: CARACTERIZAREA GENERALA A
METAZOARELOR
Metazoarele sunt animalele cu corpul format din numeroase cellule
grupate in tesuturi si sisteme.
Metazoarele sunt organisme pluricelulare, mobile, heterotrofe, care se
dezvolta in embrioni. Prezinta o diversitate enorma, cuprinzand peste 40
de filumuri. In ciuda acestei diversitati si complexitati, metazoarele
prezinta modele structural si functionale asemanatoare, toate avand
aceleasi problem pentru a-si asigura existent; procurarea hranei si a
oxigenului, mentinerea balantei hidrice in corp, indepartarea deseurilor
de metabolism si perpetuarea speciei.
Corpul metazoarelor este format din 3 categorii de elemente
structurale diferite: CELULELE CORPULUI, SUBSTANTA INTERCELULARA,
LICHIDELE CORPULUI.
Celulele corpului: differentiate in tesuturi si organe specializate pentru
functii specifice.
Substanta intercelulara: materialul ce leaga celulele intre ele, asigura
stabilitate mecanica, protectie, depozitare de substante de rezerva si
schimburi de substanta. Este responsabil de soliditatea tesuturilor si
constituie un suport pentru celule. Exista 2 tipuri: material intercellular
structurat (contine collagen si formeaza partea majora a fibrelor ce intra
in constitutia pielii, cartilajelor, oaselor, tendoanelor si elastin ace da
elasticitate organelor) si material intercellular amorf (format din lanturi
lungi polimerice de nucopolizaharide).
Lichidele corpului reprezentate de: lichide din cavitatea generala si
hemolimfa, la vertebrate; sangele, lichidele intercelulare si limfa, la
vertebrate.
 SUB VIII: SPONGIERI: ORGANIZARE,
BIOLOGIE, IMPORTANTA IN NATURA

Unii spongieri au structura radiara, dar multi au forme neregulate.

Peretele corpului este format din 2 foite: dermica (ectoderm) si gastrica

(endoderm), separate de o mezoglee gelatinoasa. Este perforat de
numeroase canale care asigura o relativa permeabilitate intre cavitatea
centrala si mediul extern. Prezinta un “schelet intern” reprezentat de spiculi
calcarosi sau silicosi.

Dpdv structural se descriu 3 tipuri fundamentale de organizare:

- tipul ASCON: cel mai simplu cu perete subtire si strabatuti de pori

inhalanti
- tipul SYCON: peretele corpului e mai gros si strabatut de diverticule
ciliate si canale inhalante
- tipul LEUCON: peretele e foarte gros strabatut de canale inhalante si
exhalante

BIOLOGIE:

- hranirea: microfaga, capturarea hranei realizandu-se prin filtrarea

apei
- respiratia: are loc prin simpla difuzie intre fiecare celula si apa
- excretia si osmoreglarea: produsul de excretie este amoniacul, iese
din corp odata cu apa
- reproducerea: asexuata (prin inmugurire) si sexuata (sunt
hermafroditi dar nu exista autofecundatie, elementele mascule
dezvoltandu-se inaintea celor female).

IMPORTANTA:

Constituie adevarata filtre ale marilor, rol ecologic important; unele specii
traiesc in simbioza, in corpul lor traind unele crustacee, viermi sau moluste;
SUB VIII: TRIPLOBLASTICE ACELOMATE:
CARACTERIZARE GENERALA A
INCRENGATURII
PLATHELMINTHES SI SISTEMATICA (ENUMERAREA
CLASELOR CU DEFINIREA CARACTERISTICILOR)

INCRENGATURA PLATHELMINTHES:

 Reprezinta primul grup dpdv sistematic, dintre metazoarele incluse in

divizunea TRIPLOBLASTICA, subdiviziunea ACELOMATA, ramura
PROTOSTOMIENI.

CARACTERE GENERALE:

 Sunt primele animale la care apare simetria bilaterala ca simetrie

primara atat la larve cat si la adulti.
 Plathelmintii au corpul turtit dorso-ventral, moale, vermiform, forma
de frunza. Apare simetria bilaterala, se diferentiaza capatul anterior de
cel posterior precum si o fata ventrala si una dorsala. La extremitatea
anterioara: organe de simt, organe de fixare.
 Tegumentul: o teaca musculo-cutanata cu epiteliu ciliat la formele
libere sau cuticula cu spini.
 Musculature: 2 straturi: externe-circulare si interne-longitudinale.
 Cavitatea corpului plina cu tesut conjunctiv (parenchim) in ochiurile
caruia se gaseste hemolimfa.
 Sistemul nervos: 2 ganglioni cerebroizi; 3 perechi de cordoane nervoase
longitudinale legate prin comisuri si un inel periesofagian.
 Organe de simt: slab dezvoltate la formele parasite; celule tactile
chemoreceptori. La formele libere- ochi simplii, organe chemoolfactive;
perisori tactili si statocisti.
  Aparatul digestiv: pentru prima data in seria animala, incomplete,
avand un singur orificiu buco-anal, ramurile numite cecumuri intestinale;
lipseste la cetode.
 Nu au apparat circulator si respirator, respiratia fiind cutanata aeroba
la formele libere si anaeroba la formele parazite.
 Aparatul excretor: pentru prima data de tip protonefridian; un system
de canale si canaliculi avand libera celula vibratila.
 Aparatul reproducator: foarte dezvoltat si bine reprezentat mai ales la
formele parazite alcatuit din gonade si gonoducte.
 Cicluri biologice: complexe; exista stadia larvale, schimb de gazde,
schimb de generatii, fenomene de neotenie, fenomene de poliembrionie.
La speciile libere exista si inmultire asexuata.

SISTEMATICA:

1. CLASA TURBELARIA:
- Include platelminti liberi, avand cili pe tot corpul, au dimensiuni mici,
corp foliaceu, deplasare prin vartejuri, apar pentru prima data ganglionii
cerebroizi, animale carnivore cu animale mici sau cu materie organica in
descompunere.
- Digestia: extracelulara si intracelulara, caracter de inferioritate.
- Reproducerea: asexuata prin sciziparitate, legata de capacitatea de
regenerare, fiecare parte regenerand partea lipsa.
- La turbelarii apar pentru prima data in seria animala ganglionii cerebroizi
legati printr-o comisura nervoasa de la care pornesc cordoane
longitudinale. Organelle de simt prin fosete olfactive, ochi simplii,
statochisti, celule sensitive.
- Importanta: specii libere, marine, bentonice, euriterme, pelagice, specii
de apa dulce, terestre; unele traiesc sub zapada sau in paduri tropicale.
 2. CLASA TREMATODA:
- Cuprinde plathelminti cu corpul nesegmentat, specii exclusive parazite.
- Tub digestiv: cu orificiu buco-anal, cecumuri cu 1-2 teanuri. De regula
prezinta 2 ventuze: anterioara si ventrala.
- Reproducere: forma complexa, schimb de gaze: definitive si
intermediara. Trecerea prin diferite stadia larvare: ou, miriacidium,
sporocist, redie, cercar, metacercar.
- Importanta: majoritatea parazite; 2 grupe majore: monogee
(ectoparazite mai ales la pesti cu ciclu de dezvoltare simplu) si dipneele
(majoritatea endoparazite, 2-3 gazde, alternanta de generatii.

3. CLASA CESTODA:
- Plathelminti cu corpul plat si segmentat, aspect de panglica si
dimensiuni de la cativa mm la 12-15m. Corpul: scolex (regiunea
anterioara, organe pentru fixare), gat (zona prolifera), strobili (alcatuit
din proglote). Nu prezinta tub digestive si nici gura. Hranirea se
realizeaza prin absorbtie activa sau pasiva.
- Reproducere: are loc trecerea prin forme larvare: chistice si achistice.
Contaminarea gazdelor: prin consumul direct al gazdelor intermediare
sau a organelor parazite.
- Importanta: forme parazite; 2 categorii mari de bolo: cestodoze
imaginale (produse de formele adulte) si metacestodoze (produse de
formele larvare).
SUB IX: CELENTERATE: CARACTERE
GENERALE, MORFOLOGIE EXTERNA SI
INTERNA, SISTEMATICA.

CARACTERE GENERALE:

Corpul e format din 2 straturi ectoderm si endoderm intre care se gaseste

mesoglea. Prezinta orificiu buco-anal. Sunt animale exclusive acvatice, in
general marine, majoritatea fixate.

Reproducerea: asexuata prin inmugurire si sexuata sunt in general

hermaphrodite.

SISTEMATICA: cuprinde 2 increngaturi:

 Increngatura CNIDARIA: coelenterate prevazute cu cnidoblaste; 3 clase:

- clasa HYDROZOA- hidrele
- clasa SCYPHOZOA- meduzele
- clasa ANTHOZOA- coralii
 increngatura ACNIDARIA:
- clasa CTENOPHORA- coelenterate mari
SUB X: TRIPLOBLASTICE
PSEUDOCELOMATE: INCRENGATURA
NEMATHELMINTHES, CARACTERE
GENERALE SI SISTEMATICA
INCRENGATURA NEMATHELMINTHES:

 Incadreaza metazoare triploblastice, cu simetrie bilaterala, cu

mezenchim redus ce formeaza o cavitate viscerala a corpului fara pereti
proprii, denumita schizocel sau pseudocel.
 Ectodermul este o masa sincitiala si secreta o cuticula prevazuta cu
spini, pori sau placi.
 Dimensiunile corpului sunt variate de la cativa mm pana la cativa m.
 Tubul digestive prezinta 2 orificii buccal si anal si este prezent intestinal
posterior de origine ectoderma (apare pentru prima oara in seria
animala).
 Aparatul respirator si circulator lipsesc, respiratia fiind cutanata.
Nemathelmintii paraziti au o viata aproape anaeroba.
 Aparatul excretor este de tip protonefridian. Sexele sunt separate fiind
present dimorfism sexual evident (mascul<female).

SISTEMATICA:

1. CLASA ROTATORIA:
Cuprinde nemathelminti microscopici, cu un apparat ciliar rotator si
picior bifid, posterior. Corpul e alungit, format din 3 regiuni (cap, trunchi,
picior) acoperit de o carapace cuticulara nesegmentata. Sunt specii
dulcicole.
2. CLASA GASTROTRICHA:
Cuprinde un nr mic de specii, animale microscopice, au fata ventral
turtita, solzoasa, prevazuta cu cili. Sunt animale dulcicole si se intalnesc
abundant in lacuri, balti si nisipul ud.

3. CLASA KINORHYTRICHA:
Cuprinde nemathelminti de talie mica, acoperiti de o cuticula bine
dezvoltata, fara cili, impartita transversal in 13 inele. Sunt specii marine.

4. CLASA NEMATOPHORA:
Cuprinde nemathelminti cu corp lung, subtire, filiform, cilindric. Sunt
specii acvatice.

5. CLASA NEMATODA:
Cuprinde cele mai multe specii. Au corp cilindric, filiform, ascutit la
ambele capete, de dimensiuni variate. Sexele sunt separate cu un
pronuntat dimorfism sexual. Sunt specii marine, dulcicole si terestre
(parazite).

6. CLASA ACANTOCEPHALA:
Helminti cu corp cilindric si o trompa cefalica retractila, prevazuta cu
carlige. Sunt specii parazite.
SUB XI: HELMINTI ACELOMATI: CARACTERE
GENERALE, INCRENGATURA HELMIDA
(MORFOLOGIE, BIOLOGIE SI SISTEMATICA)
a. MORFOLOGIE EXTERNA: corpul alcatuit din 3 regiuni: regiunea cefalica
anterioara, regiunea trunchiului (corpul), regiunea areala.
b. MORFOLOGIE INTERNA SI BIOLOGIE:
Tegumentul: format dintr-un epiteliu unistratificat bogat in celule
senzoriale si glandulare. Celomul: plin de lichid, rol de schelet
hydrostatic.
Sistemul nervos ganglionar format din: ganglioni cerebroizi, inel
periesofagian, lant ganglionar scalariform ventral.
Organele de simt reprezentate de celule tactile/senzoriale si
terminatii nervoase libere situate pe antene sau tentacule.
Aparatul digestiv: complet cu 2 orificii (buccal si anal)
Aparatul circulator: apare pentru prima data, ca un sistem inchis
de vase.
Respiratia prin branhii tegumentare.
Excretia realizata prin metanefridii.
Reproducerea sexuata fiind hermaphrodite.
c. SISTEMATICA:
1. CLASA POLYCHAETA:
Mai primitive si mai mare clasa de anelide; specii majoritar marine,
bentonice sau pelagice; corpul e bine diferentiat, organe de simt
specializate; specii rapitoare, avand mandibule chitinoase; sexe
separate, fecundatie exterioara.
2. CLASA OLIGOCHAETA:
Majoritatea specii terestre, multe de apa dulce, mai rar marine;
organisme hermaphrodite.
3. CLASA HIRUDINEA:
Prezinta doua ventuze: una anterioara (bucala) si una posterioara;
cap parenchimos, musculature foarte puternica si bogata; multe
lipitori sunt carnivore, unele parazite temporar; reproducerea numai
pec ale sexuata.
SUB XII: INCRENGATURA MOLLUSCA:
CARACTERE MORFO-BIOLOGICE SI
SISTEMATICA
a. ORGANELE EXTERNE SI INTERNE:
 Corpul e nesegmentat, prezinta 3 regiuni distincte: capul anterior
(poarta gura si organelle senzoriale), piciorul (e o masa musculara
ventral pentru locomotive), masa viscerala situata dorsal. Cochilia
este o formatiune dura, calcaroasa, ce prezinta 3 straturi: strat
extern, mijlociu si intern. Celomul e redus si restrains in jurul inimii
si a organelor genitale.
 Organele de simt reprezentate de celule tactile si ochi.
 Sistemul nervos de tip ganglionar.
 Aparatul digestive e complet dezvoltat, tub digestive
compartimentat: gura, faringe, esofag, stomac, intestine, anus.
 Respiratia poate fi branhiala sau pulmonara.
 Aparatul circulator e deschis, alcatuit din inima si vase sangvine;
inima apare pentru prima data.
 Apparat excretor format din metanefridii.
 Apparat reproducator: sexe separate, putine hermaphrodite,
prezinta gonade pereche.
b. SISTEMATICA:
1. Subincrengatura AMPHINEURA:
- clasa POLYPLACOPHORA
- clasa MONOPLACOPHORA
- clasa APLACOPHORA
2. Subincrengatura CONCHIFERA:
- clasa GASTEROPODA
- clasa SCAPHOPODA
- clasa LAMELIBRANCHIATA
- clasa CEPHALOPODA.
SUB XIII: CLASA GASTEROPODA SI
LAMELIBRANCHIATA: MORFOLOGIE,
IMPORTANTA SI BIOLOGIE
CLASA GASTEROPODA:

 Morfologie si Biologie:
- Corpul e asimetric, protejat de o cochilie nedivizata, uneori
redusa sau absenta. Cochilia (dextra sau senestra) este conica,
alcatuita din tub spiralat, spire, apex, aperture, peristom. Capul
bine dezvoltat, prezinta gura si organe de simt. Piciorul este
dezvoltat, musculos, cu aspect de talpa, pentru deplasare prin
tarare sau innot.
- Tegumentul este bogat in glande tegumentare.
- Sistemul nervos e alcatuit din ganglioni cerebroizi.
- Aparatul digestiv e alcatuit din gura, faringe, esofag, stomac si
hepatopancreas (cu celule calcaroase si digestive).
- Respiratia e branhiala si tegumentara.
- Aparatul circulator: format din inima si vase de sange.
- Excretia se face prin 2 nefridii.
- Reproducerea sexuata, au sexe separate sau sunt
hermaphrodite.
 Importanta:
- Sunt erbivore sau pradatoare (consuma alte moluste sau
nevertebrate), unele sunt parazite. Constituie hrana pentru multe
vertebrate, inclusive pentru om. Unele sunt gazde intermediare
pentru trematode parazite la animale.
 CLASA LAMELLIBRANCHIATA:

 Morfologie si Biologie:
- Cochilia impartita in 3 structuri: periostrocum, ostrocum,
impostrocum. Capul e regresat pana la disparitie. Mantaua
captuseste interiorul valvelor si e formata din 2 lobi. Tegumentul e
alcatuit dintr-un epiteliu ciliat.
- Sistemul nervos este bilateral-simetric alcatuit din 3 perechi de
ganglioni: cerebroizi, viscerali si pediosi.
- Aparatul digestive e simplificat, lipsesc radula, faringele,
mandibula si glandele salivare.
- Respiratia e branhiala.
- Aparatul circulator format din inima cu un ventricul si 2 auricule.
- Excretia e realizata de 2 organe simetrice.
- Reproducerea e sexuata, fecundarea are loc in apa.
 Importanta:
- Sunt considerate adevarate filtre ale apelor. Constituie hrana
pentru pesti, pasari si unele mamifere.
- Bivalvele sunt exploatate pentru obtinerea sidefului si a perlelor
natural si ajuta la formarea unor roci biogene.
SUB XIV: INCRENGATURA ARTHROPODA:
MORFOLOGIE, BIOLOGIE, IMPORTANTA
I. MORFOLOGIE:
o Unitati ale corpului: cap, torace, abdomen, adesea cefalotorace,
postabdomen; exoschelet: incrustat cu saruri minerale; chitin
impiedica cresterea artropodelor, aceasta fiind realizata prin
naparlire; cuticula: rol de schelet extern, servind la protectia
corpului; scheletul extern e alcatuit din: o placa dorsala, o placa
ventral, 2 pleurite. Musculatura: muschi individualizati, striati,
inserati pe fata interna a exoscheletului.
o Sistemul nervos: de tip ganglionar. Organe de simt: bine
dezvoltate, receptori vizuali, tactili, gustative, olfactivi, pentru
echilibru.
o Aparatul digestive de tip complet; tub digestive alcatuit din 3
segmente: stomodeum (intestin anterior), anteron (intestin
mediu) si proctodeum (intestin posterior); prezente glandele
salivare si hepatopancreasul.
o Aparatul respirator: lipseste la cele de talie mica, 3 tipuri de
structuri: branhii, trahei, plaman, trahei dilatate.
o Aparatul circulator: deschis, inima unicamerala prevazuta cu
ostiole.
o Aparatul excretor: de 2 tipuri, alcatuit din nefridii modificate si
tuburi Malpighi.
o Aparatul reproducator: sexe separate, exceptie ciripedele, care
sunt hermaphrodite, la unele specii prezinta dimorfism sexual.
II. IMPORTANTA:
o Verigi in numeroase lanturi si retele trofice. Gazde intermediare
pentru unele specii parazite: transmit sau produc boli grave la
plante si animale; unele participa la formarea de sediment; unele
constituie sursa de hrana pentru om.
SUB XV: CLASA ARACHNIDA:
SISTEMATICA SI CARACTERIZARE
Cuprinde 3 ordine:

Ordinul SCORPIONES (scorpioni):

 Corp format din 3 segmente (prosomn, mezosomn,
metasoma). Abdomen segmentat, 2 regiuni preabdomen si
postabdomen.
 Aparatul digestive adaptat la sugerea prazii si nu la
inghitirea de bucati mari. Animale vivipara, raspanditi in
zone tropicale, galerii, pesteri.
Ordinul ARANEAE (paianjeni):
 Corp alcatuit din cefalotorace si abdomen (nesegmentat).
 Digestive extrabucala, realizata de saliva deversata in prada.
Animale ovipare, cu gonade perechi, raspandite in toate
zonele, in mediu terestru; putine sunt adaptate la mediul
acvatic.
Ordinul ACARINA (arachnida):
 4 perechi de picioare; pe tegument are peri simplii, tactili si
chemoreceptori. Aparatul digestive alcatuit din gura,
faringe, esofag, anus si glande salivare.
 Aparatul excretor de 3 tipuri posibile: glande coxale, tuburi
excretoare, proctodeum.
 Aparatul genital: sexe separate cu dimorfism sexual.
 Organe de simt: peri senzoriali, ochi.
SUB XVI: CLASA CRUSTACEA:
SISTEMATICA SI SCURTA PREZENTARE
2 grupe : ENTROMOSTRACEE si MALACOSTRACEE

ENTROMASTROCEE:

Crustacee inferioare, de talie mica cu torace si abdomen individualizate.

1) Subclasa CEPHALOCARIDA:
Crustacee marine.

2) Subclasa BRANCHIOPODA:
Crustacee acvatice.

3) Subclasa OSTRACODE:
Crustacee acvatice.

4) Subclasa MYSTACOCARIDA:
Crustacee cu corp alcatuit din 11 segmente si terminat cu o furca cu
clesti.

5) Subclasa COPEPODA:
Crustacee cu dimensiuni mici.

6) Subclasa CIRRIPEDIA:
Crustacee marine, sedentare.

7) Subclasa BRANCHIURA:
Entromostracee adaptate la viata ectoparazita temporara pe diferite
animale acvatice.
 MALACOSTRACEE:

Crustacee superioare, adesea de talie mare, cu cefalotorace si abdomen

bine individualizate; corp format din numar fix de segmente cefalice, 8
toracice si 6 abdominale.

1) Ordinul ISOPODA: crustacee marine, dulcicole si exceptional

terestre, libere sau parazite.

2) Ordinul AMPHIPODA: corp comprimat lateral.

3) Ordinal DECAPODA: crustacee la care chitin e puternic incrustata cu

calcar.
SUB XVII: CLASA INSECTA: SCURTA
CARACTERIZARE SI EXEMPLE
HETEROMETABOLE
Caractere generale: artropode hexapode.
Corp format din 3 parti: (cap, torace, abdomen).
O pereche de antene (organe senzoriale).
Piese bucale, compuse dintr-o pereche de mandibule si una de maxile.
Respiratia: traheana.
Exemple: LIEBELULLA DEPRESA, CALOPTERYX VIRGO (CALUL POPII),
GRYLLUS CAMPESTRIS (GREIERUL NEGRU DE CAMP)

SUB XVIII: CLASA INSECTA: SCURTA

CARACTERIZARE SI EXEMPLE
HOLOMETABOLE
Caractere generale: artropode hexapode.
Corp format din 3 parti (cap, torace, abdomen).
O pereche de antene (organe senzoriale). Piese bucale, copuse
dintr-o pereche de mandibule si una de maxile. Respiratie
traheana.
Exemple: FORMICA RUFA (FURNICA ROSIE DE PADURE), LASBUS
NIGER (FURNICA NEAGRA), APIS MELLIFERA (ALBINA), VESPA
VULGARIS (VIESPEA COMUNA).
SUB XIX: SUPRAINCRENGATURA
CHORDATA: CARACTERE GENERALE SI
SISTEMATICA
CARACTERE GENERALE:
 Schelet intern: apare pt prima data in seria animala.
 Aparatul digestiv: stomacul: partea cea mai dilatata a tubului
digestive; la partea anterioara a intestinului se deschid glandele
anexe: ficatul si pancreasul.
 Aparatul respirator: la cele inferioare-branhiile si la cele
superioare-pulmonii.
 Aparatul excretor: de tip nefridian.
 Aparatul circulator: inchis, alcatuit din inima, vene si artere.
 Aparatul reproducator: sexuat si asexuat.
SISTEMATICA:
1) Increngatura UROCHORDATA:
Cordate primitive, exclusive marine, solitare sau colonial,
sedentare sau pelagice. Corp de forma cilindrica alungita sau
scurta. Hermaphrodite cu fecundatie incrucisata, ovipare.
2) Increngatura CEPHALOCORDATA:
Cordate relative mici. Corp pisciform, fara un cap individualizat.
Inima lipseste, functia ei fiind inlocuita prin contractia unor vase.
Sexe separate, 26 de perechi de gonade.
3) Increngatura VERTEBRATA:
Simetrie bilaterala; schelet cartilaginous sau osos, alcatuit din
coloana vertebrala, craniu si oasele membrelor. Corp diferentiat in
3 regiuni: cap, trunchi, member. Schelet: extern (cu rol de
protectie), intern (cu rol de sustinere si protectie). Scheletul axial
alcatuit din craniu, notochord, coloana vertebrala, coaste si stern.
Schelet appendicular: format din scheletul centurilor si scheletul
distal.
VERIFICARE

PE

PERCURS II
SUB XX: CARACTERIZARE GENERALA
(MORFO-BIOLOGICA) A INCRENGATURII
VERTEBRATA
Simetrie bilaterala
Schelet cartilaginos sau osos, alcatuit din coloana vertebrala, craniu si
oasele membrelor
Corp diferentiat in 3 regiuni: cap, trunchi, membre
Schelet: extern (cu rol de protectie), intern (cu rol de sustinere si
protectie)
Scheletul axial alcatuit din craniu, notochord, coloana vertebrala,
coaste si stern
Scheletul apendicular format din scheletul centurilor si scheletul distal.
Tegumentul: alcatuit din piele si fanere.
Sistemul nervos: complex, alcatuit din encefal si maduva spinarii.
Encefalul cuprinde 5 vezicule: telencefal, diencefal, mezencefal,
metencefal si mielencefal.
Nervii dupa origine pot fi cranieni si rahidieni.
Ganglionii pot fi: senzitivi, motorii si vegetativi.
Organele de simt: receptori cutanati, organul liniei laterale, muguri
gustativi, mucoasa olfactiva, o pereche de ochi laterali, organ stato-
acustic.
Muschii: scheletici (troncali, apendiculari, brahiomerici, tegumentari,
extrinseci ai globilor ocular); nescheletici (muschii din peretii organelor
interne, intrinseci ai globului ocular, erector ai penelor si firului de par).
Aparatul digestiv: alcatuit din tub digestiv si glande anexe: cavitatea
bucala-faringe-esofag-stomac-intestin-anus.
Glandele anexe: intraparietale, extraparietale: ficatul si pancreasul
secreta sucuri digestive.
Aparatul respirator: alcatuit din branhii si pulmoni.
Aparatul circulator: inchis, format din inima, vase sangvine si vase
limfatice.
Sistemul endocrin: reprezentat de glande cu secretie interna.
 Aparatul genital: sexe separate, dimorfism sexual alcatuit dintr-o
pereche de gonade, o pereche de gonoducte, glande anexe si organe de
acuplare.
SUB XXI: CARACTERIZARE MORFO-
BIOLOGICA SI EXEMPLE DE PESTI
CARTILAGINOSI. SUPRACLASA PISCES,
VERTEBRATE POIKILOTERME
 Capul: adaptat la mediul acvatic.
Tegumentul: epiderm (cu celule mucosae), derm (celule pigmentare).
Dermul este tesutul ce produce solzi placoizi la rechini si solzi cicloizi la
crap.
 Scheletul (cartilaginos sau osos)
Format din scheletul capului; scheletul trunchiului-coloana vertebrala
(50-60 vertebre); scheletul centurilor- scapulara; scheletul pelvin;
scheletul inotatoarelor- raze scheletice.
 Innotatoarele pot fi:
Neperechi (dorsala, anala, caudala); perechi (pectorale, anterioare si
pelvine). Caudala (formata din 2 lobi egali, lobi inegali, lobi sudati).
 Sistemul nervos:
S.N.C: (central), (encefal)
O masa nervoasa, mica, nedivizata, nu ocupa toata cutia craniala, lobii
olfactivi, tuberculi bigemeni.
S.N.P:
Nervii ovarieni, ganglionii rahidieni.
 Organele de simt:
Linia laterala (percepre directia, presiunea, salinitatea, vibratiile apei).
Ochii (fara pleoape, cornea aplatizata, cristalinul sferic). Fosete olfactive
(comunica cu exteriorul prin narine, nu au rol in respiratie,
necomunicand cu faringele).
 Aparatul digestiv:
Tub digestiv: gura, faringe, esofag, stomac. Intestinele se deschid prin
porul anal, iar la unii pesti prin cloaca. Glande anexe: ficat si pancreas.
Vezica innotatoare: dispune aparatul digestive: contine un amestec gazos
(lipseste la pestii cartilaginosi; la unele specii vezica e in legatura cu
esofagul- pesti fizostomi).
  Aparatul respirator:
Este reprezentat de branhii (4 perechi). Branhiile sunt formatiuni
lamelare, puternic vascularizate rezultate prin perforarea peretelui
branhial; acestea sunt acoperite cu opercule.
 Aparatul circulator:
Este inchis fiind alcatuit din: inima bicamerala (atriu si ventricul), 2
sisteme arterial si venos. Sangele contine hemoglobina fixate de hematii
eliptice si nucleate. Circulatia este simpla, sangele trecand intr-un circuit
o singura data prin inima.
 Aparatul excretor:
Alcatuit din: 2 rinichi si 2 uretere (canalele lui Wolff) care se deschid in
exterior in apropierea anusului si a orificiului genital in papilla
ano-genito-urinara.
 Aparatul reproducator:
La pesti, sexele sunt separate. Gonadele sunt reprezentate de 2 ovare
(femele- icre) si 2 testicule (masculi- lapti). Acestea comunica cu
exteriorul prin oviduct respective spermiducte. Fecundatie exterioara
majoritatea fiind ovovipari, vivipari.

SISTEMATICA:

1. Clasa CHONDRICHTHYES:
Schelet cartilaginos, majoritatea in mari si oceane. Solzi placoizi ce
formeaza un exoschelet bine dezvoltat. Innotatoarele prevazute cu raze
cartilaginoase sau elastic. Innotatoarea caudala de obicei heterocerca.
Ordinul SQUALIFORMES (rechini): include pesti rapitori, foarte buni
inotatori, corp fusiform, gura cu numerosi dinti ascutiti.
Ordinal RAJIFORMES: include pesti bentonici; corp turtit dorso-
ventral; greoi, fara solzi, unii cu tepi; coada subtire in forma de bici;
traiesc pe jos ingropati in nisip
2. Clasa OSTEICHTHYES.
SUB XXII: ROLUL SI IMPORTANTA
PESTILOR. SISTEMUL PESTILOR OSOSI
Scheletul partial, total= osificat.

Branhiile acoperite de opercula osos. Vezica gazoasa sau plamanii. Fecundatia

externa, masculii lipsiti de organe de cuplare, icre mici.

(1) ACTINOPTERYGII:
Cuprinde majoritatea pestilor actuali cu scheletul partial sau total
osificat. Corp acoperit de solzi ctenoizi si cicloizi. Majoritatea au vezica
innotatoare. Prezinta innotatoare perechi cu lobi sustinuti de raze
osoase. Fecundatie externa, icrele sunt bogate in vitelus nutritiv.
Actinopterigienii se impart in 3 supraordine: chondrostei (schelet in mare
parte cartilaginos), holostei, teleostei (schelet complet osificat, coloana
vertebrala cu vertebre osificate); corp acoperit cu solzi subtiri, pesti
ovipari cu fecundatie externa, cuprinde 9 ordine:
a) Ordinul CLUPEIFORMES:
Corp comprimat, acoperit de solzi cicloizi, innotatoarea codala
homocercal (cei doi lobi).
b) Ordinul CYPRINIFORMES:
Specii de apa dulce, corp cu solzi cicloizi sau mai rar o singura
innotatoare dorsala.
c) Ordinul ANGUILLIFORMES:
Cuprinde pestii marini bentonici cu corp cilindric serpeniform si
foarte alungit.
d) Ordinul BELONIFORMES:
Pesti cu corp alungit aproape cilindric acoperit cu solzi cicloizi;
innotatoarea dorsala se insera posterior la acelasi nivel cu anala.
e) Ordinul SYGNATHIFORMES:
Pesti de talie mica, cu corp alungit foarte subtire si necomprimat
acoperit cu scuturi osoase.
f) Ordinul GADIFORMES:
Innotatoarea nu prezinta tepi, innotatoarea dorsala e impartita
in 2-3 parti.
 g) Ordinul PERCIFORMES:
Cuprinde pesti cu corpul acoperit de solzi ctenoizi rar cicloizi cu
doua innotatoare dorsale, prima formata din raze tepoase iar a
doua din raze moi; foarte bogat in specii.
h) Ordinul PLEURONECTIFORMES:
Cuprinde specii bentonice cu corpul asimetric comprimat in plan
lateral sau culcati pe o parte, ochii fiind situati pe partea
indreptata spre lumina.
i) Ordinul ACIPENSERIFORMES:
Cuprinde sturionii, pesti care traiesc in marile fluvii si in marile
din zonele temperate; au schelet incomplete osificat avand un rest
de coada dorsala, iar vertebrele sunt slab conturate. Speciile
marine migreaza in perioada de reproducere in apele dulci pentru
a depune icrele de la sturioni; se obtin icrele negre.

(2) Subclasa CROSSOPTERYGII:

Include 4 ordine disparate si un singur ordin cu reprezentanti actuali.
(3) Subclasa DIPNOI:
Incadreaza pestii cu respiratie dubla: branhiala si pulmonara.
Include 2 ordine cu reprezentanti actuali continand 3 genuri:
lepidosiren, neoceratodus, protopterus, raspanditi in apele calde.

ROLUL SI IMPORTANTA PESTILOR:

Sursa de proteina alimentara, continut ridicat de albumin si grasimi; icrele

negre, rosii. Din ficat se extrage uretera de peste bogata in vitaminele A, D, E.
din vezica gazoasa a sturionilor se extrage ihtiolul cici de peste util in industria
farmaceutica, industria produselor zaharoase si limpezirea vinurilor. Din pestii
cu dimensiuni mici se obtine faina de peste.

IMPORTANTA SANITAR-VETERINARA A PESTILOR:

Gazde intermediare pentru helmintii paraziti, rezervor de bacterii, contin

biotoxine; faina de peste pastrata in conditii neigienice, se poate contamina cu
diverse tulpini de salmonella sau alti agenti infectiosi.
SUB XXIII: CARACTERIZARE MORFO-
BIOLOGICA A ANFIBIENILOR SI
SISTEMATICA (CA URMARE A ORDINELOR
CU EXEMPLE DE SPECII)

a) CARACTERE GENERALE:
 Poikiloterme, adaptate la mediul acvatic cat si la nivelul terestru avand
reproducere in mediul acvatic.
 Corpul: cap, trunchi, member, coada.
- TRITURIFORM (TRITON)
Trunchi alungit, coada lunga si picioare scurte si egal
dezvoltate. Exemplu: SALAMANDRA.
- RANIFORM (BROASCA)
Trunchi scurt si latit, coada absenta, membrele posterioare mai
lungi decat cele anterioare.
- SERPENTIFORM (VIERME)
Corp alungit, cilindric, coada scurta fara membre.
 Tegumentul:
- epiderm: contine glande mucosae ce mentin umiditatea pielii.
- derm: bogat in cromatofori, determina fenomenul de
homocromie.

Pielea contine glande hedonice ce apar la mascul in perioada de

reproducere pe piept sau degete servind la aderarea animalului de partener, iar
la alte specii glande serosae cu secretie veninoasa, produsul lor continand
diferiti alcaloizi care nu poate fi inoculat altor animale dar este inflamator si
vomitiv pentru cele ce il consuma.

 Scheletul: adaptat la locomotive terestra.

 Sistemul nervos: emisfere cerebrale, un inceput de scoarta cerebrala,
cerebel slab dezvoltat, zece perechi de nervi cranieni, un sistem nervos
vegetative dezvoltat, epifiza rudimentara la urodele, bine reprezentata la
anure unde formeaza o vezicula situate in spatele craniului imediat sub
piele (organ pineal).

 Organe de simt: receptori tactili in tegument, linie laterala, muguri

gustativi, mucoasa olfactiva, ochi, organe auditive (ureche interna,
ureche medie, timpan, fereastra ovala si fereastra rotunda, trompa lui
Eustachio si columela).

 Aparatul digestiv: gura larga cu dinti pe maxilla, pe palatine si pe

mandibula. Limba, organ prehensil lipicioasa, la unele specii lipseste;
esofag scurt; glande anexe (ficatul si pancreasul).

 Aparatul respirator:

Respiratia pulmonara- 2 pulmoni se deschid direct in laringe.

Respiratia branhiala characteristic stadiului larvar realizata de branhii

exterior si branhii interior.

 Aparatul excretor: adult, 2 rinichi, 2 uretere ce se deschid pe peretele

dorsal al cloacei, vezica urinara bilobata.
 Aparatul reproducator: sexe separate, dimorfism sexual cu fecundatie
interna sau externa.
b) SISTEMATICA:
1. Ordinul URODELA: Exemple: SALAMANDRA SALAMANDRA, TRITURUS
CRISTATUS.
Cuprinde 350 de specii de amfibieni cu coada, corpul alungit cilindric,
membre scurte si egale, dinti mici pe ambele falci, nu au clavicular,
urechea medie nu este dezvoltata.
2. Ordinal ANURA:
Cuprinde aproximativ 3400 de specii de amfibieni fara coada, broaste
propriu-zise cu corpul scurt si indesat, membrele inegale, cele
posterioare fiind mai lungi adaptate pentru sarit.
3. Ordinul GYMNOPHIONA:
Cuprinde 160 de specii de amfibieni serpentiformi lipsiti de membre;
singurele specii cu coaste adevarate; corpul este inelat datorita prezentei
in tegument a unor solzi dermici profunzi datorita musculaturii corpului
si unor siruri transversal de glande mucosae.
SUB XXIV: CLASA REPTILIA.
CARACTERIZARE MORFO-BIOLOGICA
 CORPUL: acoperit cu o piele uscata si solzoasa, are forme variate,
diferentiindu-se mai multe tipuri morfologice.
- Tipul soparla: toate partile corpului distincte.
- Tipul sarpe: corp cilindric alungit lipsit de membre.
- Tipul broasca testoasa: corp turtit dorso-ventral, gat lung si mobil.
 TEGUMENT: impermeabil si foarte sarac in glande tegumentare.
- Epiderm: puternic cheratinizat cu rol de protectie formand solzi,
scuturi si papile; cresterea se realizeaza prin naparlire.
- Derm: bogat in cromatofori, diferentiaza placi osoase formand un
schelet dermic exterior.
 SCHELETUL:
- Craniul: aparitia boltei palatine si existent osului patrat permite
deschiderea larga a gurii in timpul inghitirii prazii.
- Coloana vertebrala: imparita in 5 regiuni: CERVICALA, TORACICA,
LOMBARA, SACRALA si CAUDALA. Coaste bine dezvoltate
impreuna cu sternul, formeaza cutia toracica (apare pentru prima
data).
SUB XXV: SISTEMATICA REPTILELOR
(ENUMERARE A ORDINELOR,
CARACTERIZARE SI EXEMPLE DE SPECII)

4 ordine: CHELONIENI, SQUAMATA, CROCODILIA, RHYNCHOCEPHALIA.

1) Ordinul CHELONIENI:
Include forme terestre si acvatice, de marime variata. Corp scurt si lat,
acoperit de un tesut format din placi osoase dermice (exoschelet). O
parte din schelet (coloana vertebrala cu exceptia vertebrelor cervicale si
codale, impreuna cu coastele si centura pelvina) e sudat de carapace.
Sternul lipseste. Maxilare lipsite de dinti, acoperite de teci cornoase
taioase.
Exemple: TESTUDO GRAECA (broasca de uscat dobrogeana)
TESTUDO HERMANI (broasca testoasa de Oltenia)
TESTUDO ELEPHANTOPUS (broasca testoasa elefant)

2) Ordinul SQUAMATA:
Reptile variate ca aspect, corp acoperit cu solzi; female ovipare sau
ovovipare; include soparle si serpi.
Exemple: LACERTA VIRIDIS (gusterul)
LACERTA VIVIPARA (soparla de munte)
NATRIX NATRIX (sarpe de casa)
VIPERA BENUS (vipera).
3) Ordinul CROCODILIA:
Cele mai mari reptile actuale, corp fusiform, turtit dorso-ventral, coada
cu creasta dorsala de solzi cornosi, reptile acvatice, ochi mici adanciti in
orbite protejati de 2 pleoape si o membrane mictitanta, dinti conici,
plamani saculiformi, pereti mult cutati, de tip alveolar, inima
tetracamerala.
Pentru reproducere, femelele depun ouale (20-30) pe uscat.
Se hranesc cu pesti, moluste, pasari de balta, mamifere.
Exemple: CROCODYLUS NILOTICUS (crocodilul de Nil)
GAVIALIS GANGETICUS (gavialul)

4) Ordinul RHYNCHOCEPHALIA:
Reptile primitive, coloana vertebrala formata din vertebre amficelice si
notocordul persistent ca la pesti. Formele tinere au dinti pe osul vomer;
osul patrat e sudat de craniu. Limba nu e protractila, au stern si coaste
abdominale, plamani slab dezvoltati.
Exemple: SPHENODON PUNCTATUS.
SUB XXVI: CLASA AVES. CARACTERIZARE
MORFO-BIOLOGICA
a) MORFOLOGIE EXTERNA:
Corp alcatuit din cap, gat, trunchi, coada si membre. Cap sferic la
majoritatea pasarilor, prelungit anterior cu un cioc de forme variate,
adaptat la modul de hranire. Trunchi primitive, fusiform la galiforme, dar
poate fi comprimat lateral la ardeide sau turtit dorso-ventral la
anseriforme. Membrele anterioare transformate in aripi, cele
posterioare folosite pentru statiune bipeda, au o structura deosebita ,
terminate de obicei cu 4 degete, dar sunt si cu 3 sau 2.

b) MORFOLOGIE INTERNA:
Tegument alcatuit din: epiderm, derm, hypoderm.
Scheletul a atins un inalt grad de specializare, atat prin structura
cat si in forma oaselor, fiind adaptat la locomotia prin zbor si
mersul biped. Oase pneumatice strabatute la interior de cavitati
pline cu aer. Coloana vertebrala diferentiata in 5 regiuni:
cervicala, toracica, lombara, sacrala si codala.
Stern bine dezvoltat prezinta o carena mediana. Musculatura
bine dezvoltata, mai ales la grupele musculare utilizate pentru
zbor.
Sistemul nervos: encefalul prezinta emisfere cerebrale mai
dezvoltate, bulbi olfactivi, cerebelul bine dezvoltat, prezinta
circumvolutiuni complexe cerebeloase, pentru prima data in seria
animala, miscari complexe ale pasarilor in timpul zborului pe care
le coordoneaza.
Organe de simt: tactili, gustative, olfactiv, stato-acustic, vizual.
Aparatul digestive: prezinta modificari determinate de modul de
hrana, natura hranei si adaptarea la zbor. Ciocul preia rolul
dintilor, in cavitatea bucala se deschid glandele mucosae si
salivare. Esofagul prezinta gusa cu rol de stocare si inmuiere a
hranei. Stomacul diferentiat: stomac glandular si stomac triturant.
Intestin subtire scurt, prezinta cecumuri in cloaca. Intestinul gros
scurt rectiliniu, se deschide in cloaca. Dpdv al hranei pasarile pot fi
carnivore, rapitoare, vegetariene, granivore, nectarine, omnivore.
Aparatul respirator: cai aeriene extrapulmonare, pulmonii cu 9
saci aerieni.
Aparatul circulator: caracterizat prin existent cordului
tetracameral (2 atrii, 2 ventricule), apare pentru prima data in
seria animala, circulatie dubla si completa; atriul si ventricului
stang contin sange arterial (oxigenat), atriul si ventricului drept
contin sange venos (neoxigenat).
Aparatul excretor: reprezentat de 2 rinichi, 2 uretere se deschid in
cloaca, pasarile nu au vezica urinara.
Aparatul reproducator: dimorfism sexual, fecundatie interna.
SUB XXVII: SISTEMATICA PASARILOR
(ENUMERARE A SUBCLASELOR SI
ORDINELOR CU CARACTERIZARE SI
EXEMPLE)
Se clasifica in 2 subclase: ACARENATE SI CARENATE.

Subclasa ACARENATE (pasari cu sternul lipsit de carena).

1. Ordinul RATITE:
Strutii, pasari primitive, specializate pentru locomotia terestra,
populeaza continentele emisferei nordice. Clavicule rudimentare,
oase cu maduva, scheletul aripilor redus, musculature puternica, gat
lung, dimorfism sexual si pui nidifugi (parasesc cuibul)
Exemple: STRUTHIO CAMELUS (strutul african)
RHEA AMERICANA (strutul american).

Subclasa CARENATE (stern bine dezvoltat)

1. Ordinul SPHENISCIFORMES (pinguini):
Pasari marine nezburatoare, aripi scurte, inguste si curbate,
transformate in lopeti pentru innot.
Exemple: APTENDYTES PATAGONICA (pinguinul regal)

2. Ordinul GALLIFORMES:
Pasari tericole sau arboricole, in general slab zburatoare, corp greoi,
dimorfism sexual accentuat, pasari poligame, au valoare cinegetica
deosebita.
Exemple: TETRAO UROGALLUS (cocos de munte)
MELEAGRIS GALLOPAVO (curcanul)
PAVO CRISTATUS (paunul)
3. Ordinul FALCONIFORMES:
Pasari rapitoare de zi cu aripi mari, coada lunga, cioc puternic si curbat,
gheare puternice si incovoiate.
Exemple: AEGYPIUS MONACHUS (vulturul negru)
AQUILA CHRYSAETOS (acvila de munte)
ACCIPITER GENTILIS (uliul gainilor).

4. Ordinul CICONIIFORMES:
Pasari acvatice ce traiesc in apropierea apelor, au picioare lungi cu
membrane interdigitala doar la baza; gat si cioc lungi, aripi mari, pasari
migratoare, se hranesc cu pesti, pui de pasare, moluste; au pui nidicoli.
Exemple: ARDEA CINEREA (starcul cenusiu sau batlanul)
PLATALEA LEUCORODIA (lopatarul)

5. Ordinul ANSERIFORMES:
Pasari acvatice sau semiacvatice de talie mare cu picioare scurte situate
mult posterior, penaj dens si compact, unsuros, cioc turtit cu dintisori pe
margini, majoritatea innoata si zboara in egala masura, pui nidifugi.
Exemple: CYGNUS OLOR (lebada de vara)
ANSER ANSER (gasca de vara)

6. Ordinul COLUMBIFORMES:
Pasari bune zburatoare, cu aripi mari lungi; carena sternala si muschii
pectorali bine dezvoltati; puii sunt nidicoli.
Exemple: COLUMBA LIVIA (porumbelul de stanca)
COLUMA PALUMBUS (porumbelul gulerat)

7. Ordinul CUCULIFORMES:
Cuprinde 100 de specii de cuci, pasari arboricole si de tufisuri, degete
de tip agatator, care si-au pierdut instinctul de clocire, practicand
parazitism de cuib.
Exemple: CUCULUS CANORUS
8. Ordinul PSITACIFORMES:
Include papagalii, pasari arboricole cataratoare, traiesc in padurile din
zonele tropicale si temperate, pene viu colorate.
Exemple: PSITTACUS ERITHACUS (jaco-ul)

9. Ordinul STRIGIFORMES:
Pasari rapitoare de noapte, cu pene moi, dese si fine, care nu fac
zgomot; auzul si vazul foarte agree, cioc puternic si incovoiat de la baza;
nu au gusa; hrana nedigerata este eliminate prin gura, sub forma de
ingluvii.
Exemple: BUBO BUBO (buha)
ASIO OTUS (ciuful de padure)
ATHENE NOCTUA (cucuveaua)

10. Ordinul PICIFORMES:

Pasari arboricole, cataratoare, cu picioare scurte, coada din pene tari si
rigide, cioc conic ca o dalta.
Exemple: PICUS VIRIDIS (ciocanitoarea verde)

11. Ordinul PASSERIFORMES:

Cuprinde mai mult de jumatate din totalul speciilor, au talii diferite,
culoarea penajului diferita, cu forme diferite, sirinx dezvoltat (sunt bune
cantarete).
Exemple: MENURA SUPERBA (pasarea lira)
ALAUDA ARVENSIS (ciocarlia).
SUB XXVIII: CLASA MAMMALIA:
CARACTERIZARE MORFO-BIOLOGICA
Clasa mammalia: cuprinde mamiferele vertebrate terapode homeoterme, cu
corpul acoperit cu par, care nasc pui vii si ii hranesc cu lapte produs in glandele
mamare, au respiratia pulmonara pe toata durata vietii. Inima tetracamerala si
dezvoltarea embrionara cu anexe embrionare.

 MORFOLOGIE EXTERNA:
Infatisarea mamiferelor este foarte variata mai ales in cee ace priveste
dimensiunile corpului, forma si marimea relative a capului, trunchiului,
membrele si cozii.
Dimensiunile mamiferelor variaza in limite foarte largi. Cele mai mici
sunt insectivorele (liliecii si rozatoarele), iar cele mari sunt ungulatele si
cetaceele. Forma generala a corpului imbraca aspecte foarte variabile:
alungita si zvelta (la jder), bondoaca (arici, tapir), masiva, greoaie la urs,
pisciforma la cetacee.
Conformatia membrelor:
La formele:
- Terestre: membrele sunt lungi, aproximativ egale
- Subterane: membrele sunt scurte
- Acvatice: membrele sunt transformate in innotatoare
- Zburatoare: membrele anterioare sunt transformate in aripi.

Mamiferele terestre dupa modul in care autopodiul se sprijina pe

substrat sunt:

- Plantigrade: ating solul cu metapodiul si acropodiul (omul si ursul)

- Digitigrade: ating solul numai cu acropodiul (pisica)
- Unguligrade: ating solul numai cu ultima falanga (calul).
 MORFOLOGIE INTERNA:
Tegumentul este format din epiderm, derm si hypoderm (adipos).
Anexele tegumentare cornoase: parul, par de contur, puf sau par
lanos, peri senzitivi, solzi epidermici, gheare, unghii, copite,
coarne, cioc, fanoane, calozitati, pinten.
Anexele tegumentare glandulare: reprezinta glande de origine
tegumentara, tubuloase, acinoase sau tubulo-acinoase.
Glandele: sudoripare, glandele ceruminoase, glandele
sebacee, glande Meibomius, glande odorante, glande mamare.
Scheletul la mamifere exista in cateva cazuri un exoschelet format
din placi osoase dermice. Endoscheletul mamiferelor totdeauna
bine dezvoltat este format din oase lungi, scurte si late, constituind
scheletul capului, al trunchiului si al membrelor.
Musculatura se caracterizeaza prin existent unor muschi
caracteristici cu functii noi.
- Muschii mimicii si muchii masticatori la cap.
- Muschiul diaphragm pentru perfectionarea mecanicii
respiratorii
- Muschiul subcutanat foarte dezvoltat la mamiferele care se
inruleaza.
Sistemul nervos
Encefalul atinge dezvoltarea maxima, este de dimensiuni mari,
datorita dezvoltarii emisferelor cerebrale si a cerebelului. Prezinta
12 perechi de nervi cranieni.
Organe de simt: se caracterizeaza prin perfectionarea unor
structure care asigura o buna receptive a stimulilor din mediu. In
functie de sensibilitatea la stimuli odoranti, mamiferele pot fi:
- Macrosmatice: cu simtul olfactiv foarte dezvoltat
(majoritatea)
- Microsmatice: cu sensibilitate olfactiva scazuta (primatele)
- Anosmatice: lipsite de sensibilitate olfactiva (cetaceele)
Glandele endocrine:
Contin hormone; participa alaturi de sistemul nervos la
integrarea activitatii organelor.
Aparatul digestiv: la mamifere a suferit multe modificari
adaptandu-se la regiuni variate de hrana.
- Cavitatea bucala: delimitate de obraji; se deschide la
exterior prin orificiu bucal marginit de buze. Dintii sunt
purtati de mandibular si de maxilar.
- Faringele: este compartimentat unde se incruciseaza calea
respiratorie cu cea alimentara. In mod obisnuit ramane
deschisa calea respiratorie, dar in momentul inghitirii
bolului alimentar epiglota acopera intrare in trahee lasand
libera intrarea in esofag.
- Esofagul: are forma unui tub cilindric lung si subtire in
peretii caruia se gasesc numeroase fibre musculare netede.
- Stomacul: este compartimentul cel mai voluminous al
tubului digestive.
Aparatul respirator: este format din cai aeriene si pulmonic; caile
aeriene cuprind fosele nazale, faringele, laringele cu corzile vocale,
traheea, bronhiile principale.
Aparatul circulator: este format din inima si vase de sange.
Aparatul excretor: de tip metanefros este format din 2 rinichi si
cai uterine.
Aparatul genital: este caracterizat prin existent sexelor separate si
fecundatie interna.
SUB XXIX: SISTEMATICA MAMIFERELOR
(ENUMERARE A SUBCLASELOR SI
ORDINELOR, CARACTERISTICILE LOR SI
EXEMPLE)
Dupa modul de dezvoltare embrionara mamiferele se impart in 3 clase:

1) Subclasa PROTHERIA:
Cuprinde mamifere primitive ovipare, cu cloaca si cu conducte genital
female separate pe toata lungimea lor. Falcile sunt acoperite de un cioc
cornos.
Ordinul MONOTREMATA:
Mamifere ovipare cu un singur orificiu ce deserveste aparatul digestiv.

2) Subclasa METATHERIA:
Cuprinde mamifere vivipara, aplacentare ai caror pui se nasc
incomplete dezvoltati (dupa 2-6 saptamani).
Ordinul MARSUPIALIA:
Cuprinde mamifere cu marsupiu (punga abdominala) in care puii
incomplete dezvoltati la nastere raman mai mult timp.
 Familia DIDELPHIDAE:
Include specii cu capul alungit ca la soarece (coada lunga),
deseori prehensila, partial sau total lipsita de par; picioare scurte
cu 5 degete terminate cu gheare, degetul 1 de la membrele
posterioare, opozabil, majoritatea fiind arboricole.
Exemple: DIDELPHIS VIRGINIANA (opossum)- traieste in America
de Nord
METACHIROPS OPOSSUM- traieste in Brazilia
  Familia DASYURIDAE:
Animale cu coada paroasa si neprehensila ca si parsii, dintre
placentare, sunt nocturne si carnivore.
Exemple: THYLACINUS CYNOCEPHALUS (lupul marsupial)- traieste
in Tasmania
DASYURUS QUOLL (dihorul marsupial) in Australia
 Familia MYMERCOBIIDAE:
Cuprinde furnicarii marsupial, insectivore ce se hranesc in special
cu furnici; au bot ascutit, coada lunga si stufoasa.
Exemple: MYRMECOBIUS FASCIATUS- traieste in Australia.

3) Subclasa EUTHERIA:
Ordinul INSECTIVORA:
Include cele mai primitive euteriene, de talie mica, bot alungit, dentitie
slab dezvoltata, encefalul neted; invelisul prezinta o mare variabilitate.
Exemple: ERINACEUS EUROPAEUS (ariciul)
ERINACEUS ROUMANICUS (ariciul)

Ordinul CHIROPTERA:
Cuprinde mamifere euteriene, crepusculare sau nocturne, adaptate la
zbor, cu oase subtiri si usoare. Carena sternal ape care se insera muschii
pectoral foarte dezvoltata, ce actioneaza aripa parasuta. Megachiroptere
au talie mare, cu cate 2 degete la membrele anterioare.
Exemple: PTEROPUS VAMPYRUS
Microchiroptere: lilieci de talie mica si mijlocie.

RHINOLOPHUS FERRUM EQUINUM

 Ordinul CARNIVORA:
Cuprinde mamifere pradatoare, fiind unele dintre cele mai inteligente
si puternice animale.
Exemple: CANIS LUPUS (lupul)
CANIS AUREUS (sacalul)
VULPES VULPES (vulpea).

Subordinul PINNIPEDIA:
Cuprinde mamifere carnivore adaptate la mediul marin, avand
membrele scurte transformate in lopeti servind la innot, parul
scurt si foarte des, capul mic si corpul alungit fusiform.
Exemple: OTARIA JUBATA (leul de mare)
CALLORHINUS URSINUS (ursul de mare)

Ordinul CETACEEA:
Cuprinde mamifere euteriene exclusiv acvatice cu corp pisciform
hidrodinamic, membrele anterioare transformate in lopeti.
Exemple: DELPHINUS DELPHIS (delfinul)
ORCINUS ORCA (balena ucigasa)

Ordinal PROBOSCIDEA:
Cuprinde elefantii, cele mai mari mamifere terestre actuale, sunt
animale massive, greoaie, cu mers lent; au o trompa mult alungita si
foarte mobile cu multe functii.
Exemple: LOXODONTA AFRICANA.

Ordinul EDENTATA:
Cuprinde mamifere arboricole vegetariene sau insectivore,
caracterizate prin dentitie incomplete.
Ordinul RODENTINA:
Cuprinde mamifere de talie variata, adesea mica, avand o singura
pereche de incisive pe falca.
Exemple: SCIURUS VULGARISVEVERITA.

Ordinul LAGOMORPHA:
Include rozatoare cu dentitie lofodonta, duplicidentata cu doua perechi
de incisive pe maxilar.
Exemple: LEPUS EUROPAEUS

Ordinul PHOLIDOTA:
Cuprinde pangolinii, mamifere euteriene cu corpul alungit, acoperit cu
solzi cornosi de origine epidermica, cu exceptia regiunii ventrale.
Exemple: MANIS PENTADACTYLA (pangolinul indian)
MANIS TRICUSPIS

Ordinul RODENTIA:
Cuprinde mamifere de talie variata, adesea mica, avand o singura
pereche de incisive pe falca superioara cu crestere continua, asezati pe
un singur rand.
Exemple: SCIURUS VULGARIS (veverita)
GLIS GLIS (parsul).