Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE DREPT
REFERAT
ISTORIA ȘI EVOLUȚIA DREPTULUI GERMAN
1
1.Istoria și evoluția dreptului german
Dreptul german reprezintă cea de a doua sursă principală a sistemelor naționale pe care le
putem numi și romaniste, al doilea canal prin care s-a alimentat marele sistem de drept romano-
germanic.Cercetarea istoriei dreptului german pune foarte lesne în evidența unitatea
fundamentală dintre acestia și dreptul francez, unitate ce îndreptațește încadrarea lor într-unul și
același mare sistem de drept.Există, desigur, astfel cum am mai arătat, între sistemul francez și
cel german deosebiri, care uneori sunt însemnate. Există în conținutul normativ, dar și în expresia
tehnică ale acestora diferențe care pentru specialist prezintă importanța deosebită. Toate aceste
diferențe însă ramân la suprafața lucrurilor. Patrunzând în interior se poate lesne observa un fond
normativ comun datorat atât receptării paralele a dreptului roman, cât si a unor numeroase
elemente identice ce se puteau întâlni în cutumele franceze si germane, care au trecut în
codificarile moderne. Trebuie notată apoi structura identică a sistemului izvoarelor dreptului, în
care legea scrisă ocupa poziția dominantă, precum și locul principal pe care îl ocupa în ambele
cazuri, codurile civile. De altfel, codul francez a reprezentat un exemplu - chiar dacă nu a fost
urmat decât în parte - pentru autorii proiectului codului civil german.
În cazul în care o astfel de probă nu se putea face, dreptul roman se aplică fără nici o
rezervă.Un moment de seamă în procesul de formare a sistemului german este reprezentat de
codificarea realizată în Prusia în anul 1794. Inițiativa elaborării unui cod general, care să
cuprindă nu numai materia dreptului privat, dar și pe cea a dreptului constituțional, a celui
administrativ, a celui canonic, ba chiar și a dreptului penal a aparițnut lui Frederic cel Mare.
Allgemeines Landrecht cuprinzând 17.000 de paragrafe este opera unui mare jurist practician al
timpului, Carl Gottlieb Svarez. Marea perioadă de înflorire a dreptului german a rămas însa în
secolul al XIX-lea. Farâmițarea Imperiului German nu a condus la desființarea dreptului privat,
care sub denumirea de „drept comun" a rămas același în multe din statele apărute pe ruinele
fostului imperiu. O doctrină și o jurisprudență uniforme au facilitat aplicarea acestui „drept
comun”. Este epoca de înflorire a celebrei Școli istorice, ilustrată de nume cum sunt cele ale lui
Friederic Karl von Savigny.Einhorn, Puffendorf, Dernburg. Potrivit acestei școli, în dreptul
german se deosebeau asa-numitul „drept al pandectelor” sau ,,dreptul român actual”, pe de o
parte și ,,dreptul privat german” ale cărui instițuii se dezvoltaseră în afara influenței dreptului
român, pe de altă parte.Cele mai însemnate realizări legislative ale acestui secol au fost codul
civil (Burgerliches Gesetzbuch) promulgat în 1869 și intrat în vigoare, odată cu începutul noului
secol, la 1 ianuarie 1900, si codul civil general austriac (Allgemeines burgeriliches Gesetzbuch).
2
De altfel, întreaga dezvoltare a dreptului privat în arile de limba germana a avut loc în jurul
acestor doua coduri.
2. Sistemul judiciar
Sistemul judiciar al Germaniei este autonom față de ramura executivă și ceea legislativă.
Germania are un statut civil sau sistem de lege care se bazează pe dreptul roman, cu unele referiri
la legislația germană. Bundesverfassungsgericht (Curtea Constituțională Federală), cu sediul în
Karlsruhe, Germania este Curtea Supremă responsabil pentru probleme constituționale, cu o
putere de control jurisdicțional1. Aceasta acționează ca cea mai înaltă autoritate legală și se
asigură că practica legislativă și judecătorească este conformă cu Legea fundamentală pentru
Republica Federală Germania (Legea de bază). Aceasta acționează în mod independent de alte
organe de stat, dar nu poate acționa în numele său propriu.
Sistemul Curții Supreme a Germaniei, numit Oberste Gerichtshöfe des Bundes, este specializat.
Pentru cazurile civile și penale, cea mai înaltă instanță de recurs este Curtea Federală de Justiție,
situat în Karlsruhe și Leipzig. Stilul sălii de ședință este inchizitorial. Alte tribunalele federale
sunt Curtea Federală a Muncii din Erfurt, Curtea Federală Socială din Kassel, Curtea Federală a
Finanțelor din München și Curtea Federală Administrativă de la Leipzig.
Dreptul penal și dreptul privat sunt codificate la nivel național în Strafgesetzbuch și respectiv,
Bürgerliches Gesetzbuch. Obiectivul Sistemului Penal German este reabilitarea criminalului; al
doilea este protecția publicului.2 Pentru a realiza aceasta din urmă, un criminal condamnat pot fi
închis preventiv (Sicherungsverwahrung), în cazul în care este considerat a fi o amenințare la
adresa publicului. Völkerstrafgesetzbuch reglementează consecințele de crime împotriva
umanității, genocid și crime de război. Acesta oferă instanțelor germane competență universală în
cazul urmăririi penale de către o instanță din țara în care infracțiunea a fost comisă, sau nu este
posibilă de către o instanță internațională
3.Organizarea justiției
3.1.Organizarea instanțelor
Instanțele landurilor sunt administrate în general de către ministerele federale ale justiției.
La nivel federal, Ministrul Federal al Justiției răspunde de Curtea Federală de Justiție, de Curtea
Administrativă Federală și de CurteaFinanciară Federală. Ministerul Federal al Muncii și
Afacerilor Sociale răspunde de Curtea Federală de Dreptul Muncii șide Curtea Socială
Federală.Ministerele răspunzătoare administrează de asemenea resursele bugetare necesare.
Singura excepție este Curtea Constituțională Federală, căreia i s-a acordat autonomie
administrativă ca organ instituțional independent. Aceasta își prezintă propriul buget judiciar spre
aprobare.
Tipuri de instanțe – scurtă descriere
În Germania, instanțele sunt împărțite în instanțe de drept comun și instanțe specializate.
Instanțele de drept comun sunt competente în cauzele civile și penale. Instanțele specializate sunt
instanțele administrative, instanțele financiare,instanțele de dreptul muncii și instanțele sociale.
Deoarece Germania este o federație organizata in Landuri, fiecare au propriile organe legislative
și judiciare. Pentru uniformizarea jurisprudenței, la nivelul statului german exista curți federale
pentru fiecare ordin judiciar.
4
a. Jurisdicția ordinară
b. Jurisdciția administrative
La baza jurisdicției administrative stau tribunalele administrative care sunt competente sa
judece toate litigiile de natura administrativa.
5
Judeca în complet format din 5 judecatori dintre care 3 de profesie și 2 auditori. Hotararile
pronunțate de aceste tribunale sunt judecate in apel de catre Tribunalele administrative
superioare.
Curtea Administrativa Federala este instanța suprema in domeniul jurisdicției administrative.
Judeca in complet format din 5 judecatori recursul in revizuire impotriva hotararilor pronunțate
de tribunalele administrative superioare.
c. Jurisdicția financiară
Tribunalul de finanțe judeca in prima instanța litigiile de drept public dintre stat și
contribuabil. În materie fiscala nu este instanța de apel, iar recursul in revizuire este soluționat de
Curtea Federala de Finanțe in complet format din 5 judecatori.
d. Jurisdicția de muncă
6
format din președintele celor 5 Curți Comune și de președintele Camerei Curții Supreme, vizate
prin sesizare.
5. Drepturile Magdeburg
5.1.Sistemul judiciar
Daca sistemul francez conferă substanta unei insemnate părți din sistemele nationale pe
care le putem numi și romaniste, dreptul german reprezintă cea de a doua sursa principală a
acestora, al doilea canal prin care s-a alimentat marele sistem de drept romano-
germanic.Cercetarea istoriei dreptului german pune foarte lesne în evidența unitatea
fundamentală dintre aceasta și dreptul francez, unitate ce îndreptateste încadrarea lor într-unul si
acelasi mare sistem de drept.
Există desigur între sistemul francez si cel german deosebiri care uneori sunt
însemnate.Există în conținutul normativ dar și iî expresia tehnică ale acestora diferența care
7
pentru specialist prezintă o importantă deosebită. Există mai ales o mentalitate juridica diferita, o
diferenta de "approach" care desparte pe juristul latin de cel german, si care nu paote trece
nesesizata deoarece in doctrina juridica din Franta ,Italia, Spania etc. pe de o parte, si cea din
Germania pe de alta parte au aparut importante curente de gandire scoli juridice care au reflectat
in cel ami inalt grad acest unghi diferit de abordare.
Toate aceste diferente raman la suprafata lucrurilor patrunzand în interior se poate lesne
observa un fond normativ comun datorat atat receptarii paralele a dreptului roman cat si unor
numeroase elemente identice ce se puteau intalni in cutumele franceze si germane care au trecut
parcurgand felurite avataruri in codificarile moderne. Trebuie notate apoi structura identica a
sistemului izvoarelor dreptului in care legea scrisa ocupa pozitia dominanta precum si locul
principal pe care il ocupa in ambele cazuri codurile civile. Inrudirea dintre cele doua sisteme
apare evidenta daca vom cauta sa le comparam cu celalat mare sistem juridic occidental:
common-law.Deosebirile dintre acesta si dreptul continental pun in lumina profundele asemanari
dintre sub-sistemele celui din urma, adica dreptul francez si cel german, reveland astfel reala sa
unitate.
Pentru a intelege mai bine sistemul juridic modern al germaniei, o incursiune asupra formarii si
evolutiei dreptului german este deosebit de utila.
La inceput a fost cutuma.Aceasta asertiune poate defini cel mai bine perioada originilor
sistemului german, situata in cel de-al doilea si al treilea secol al mileniului nostru, in care nu
despre preponderenta cutumei trebuie vorbit ci despre exclusivitatea ei ca sursa de drept.Adagii
populare definind mentalitatea epocii spuneau: "cutuma e sfanta"sau "cutuma este dreptul.
Incepand din secolul al XIII-lea isi fac aparitia acele consolidari ale cutumei ce poarta denumirea
de "Oglinzi":"Saxenspiegel"(oglinda saxona este cea mai cunoscuta dintre acestea datorita lui
Eike von Repgowe) sau "Scwabenspiegel"(oglinda svaba) reflectau intregul drept al acestor
statulete din secolul amintit.
Peste aceste drept cutumiar s-a suprapus incepand din secolul al XV-lea dreptul
roman.Receptarea a fost mult usurata de faptul ca Sfantul Imperiu Roman de origine germana se
socotise continuatorul imperiului roman astfel incat dreptul acestuia aparea in ochii juristilor
timpului ca insusi dreptul Imperiului German3.
3.www.ro.wikipedia.org/wiki/Germaniawww.juridice.ro/wp-content/uploads/2013/04/Sistemele-judiciare-
din-statele-Uniunii-Europene.pdf
8
Institutiile lui Iustinian de exemplu erau aplicate aici in mod direct cu titlul de
Kaiserrecht(dreptul imperial). Este citat ca o curiozitate faptul ca unele legi ale impa-ratilor
Frederic I si Frederic II au fost inserate in modul cel mai firesc in codul lui Iustinian.
Impactul dintre dreptul cutumiar si cel roman a lasat urme.
Dreptul roman a devenit aplicabil, insa numai cu titlu subsidiar. Aceasta subsidiaritate a
fost sustinuta de o regula procedurala care si-a facut loc cu trecera timpului potrivit careia partea
ce invoca in sustinerea pretentiilor norme de drept roman se bucura de fundato intentio, in sensul
ca adversarului sau ii revenea sarcina de a dovedi existenta unei norme de drept german care
inlocuise regula romana.In cazul in care o astfel de proba nu se putea face dreptul roman se
aplica fara nici o rezerva . E usor de inteles ce efecte a avut asupra configurarii sistemului juridic
german aceasta procedura si cum a condus ea la raspindirea si consolidarea dreptului roman.
Un moment de seama in sistemul de formare a dreptului german este reprezentat de codificarea
realizata in prusia in anul 1794.Initiativa elaborarii unui cod general care sa cuprinda nu numai
materia dreptului privat , dar si cea a dreptului constitutional, a celui administrativ , a celui
canonic chiar si a dreptului penal a apartinut lui Frederic cel Mare care nu a trait pentru a isi
vedea implinit visul."Allgemeines Landrecht"(A.L.R.) cuprinzand 17 000 de paragrafe este opera
unui mare jurist practician al timpului Carl Gottlieb Svarez. Regele a evitat sa numeasca in
comisia de redactare profesori de drept considerand ca acestia "sunt intotdeaunea foarte prolixi".
Marea perioada de inflorire a dreptului german a ramas insa sex al XIX-lea. Faramitarea
imperiului german nu a condus la desfiintarea dreptului care sub denumirea de drept comun a
ramas acelasi in multe din statele aparute pe ruinele fostului imperiu. O doctrina si o
jurisprudenta uniforme au facilitat aplicarea acestui drept comun.
Este epoca de inflorire a celebrei scoli istorice ilustrate de nume precum Friederic Karl
von Savigny, Einhorn Puffendorf, Dernburg. Potrivit acestei scoli se deosebeau asa-numitul drept
al pandectelor sau dreptul roman actual pe de o parte, si dreptul privat german ale carui institutii
se dezvoltasera in afara influentei dreptului roman pe de alta parte.
Cele mai insemnate realizari legislative ale acestui secol au fost codul civil (Bürgerliches
Gesentzbuch BGB) promulgat in 1869 si intrat in vigoare odata cu inceputul noului secol, la 1
Ianuarie 1900, si codul civil general austriac( Allgemeines Burgerliches Gesentzbuch ABGB).
Intreaga dezvoltare a dreptului privat in tarile de limba germana a avut loc in jurul acestor doua
coduri.
Codul civil german cunoscut indeosebi dupa initialele denumirii sale (BGB) reprezinta
unul dintre cele mai importante dar si mai originale monumente legislative ale marelui sistem
9
juridic romano-germanic. Elementele inedite , limbajul tehnicist pe care il promoveaza , anumite
particlaritati in definirea unor concepte de baza , structura sa originala, toate acestea il fac sa
difere intr-o masura insemnata de codul civil francez , asigurandu-i o pozitie particulara in cadrul
amrelui sistem de drept.
Elementul cel mai caracteristic al acestei structuri constă în existenta unei părți generale a
codului care cuprinde toate principiile ce stau la baza reglementării rapor-turilor civile .Ideea de
a cuprinde în cod o astfel de parte generala inspirată de metoda cunoscutului pandectist Arnold
Heisse a făcut cariera ea fiind însusită de multe din codurile civile apărute în secolul al XX-lea.
Bibliografie
1. www.scribd.com/doc/123867605/Curs-mari-sisteme-de-drept-contemporan-ID#download
2.www.ro.wikipedia.org/wiki/Germaniawww.juridice.ro/wp-content/uploads/2013/04/Sistemele-judiciare-
din-statele-Uniunii-Europene.pdf
3.www.rasfoiesc.com/legal/drept/ORGANIZAREA-SISTEMULUI-JUDICIA41.php
4.www.rasfoiesc.com/legal/drept/ORGANIZAREA-SISTEMULUI-JUDICIA41.php
www.ro.wikipedia.org/wiki/Drepturile_Magdeburg
5.www.scritub.com/stiinta/drept/Marele-sistem-de-drept-romanog2441551420.php
10
11