UNIVERSITATEA ,, LUCIAN BLAGA” SIBIU

FACULTATEA DE DREPT

REFERAT
ISTORIA ȘI EVOLUȚIA DREPTULUI GERMAN

Conf. Univ. Dr.

CORINA PETICA ROMAN

1
 1.Istoria și evoluția dreptului german

Dreptul german reprezintă cea de a doua sursă principală a sistemelor naționale pe care le
putem numi și romaniste, al doilea canal prin care s-a alimentat marele sistem de drept romano-
germanic.Cercetarea istoriei dreptului german pune foarte lesne în evidența unitatea
fundamentală dintre acestia și dreptul francez, unitate ce îndreptațește încadrarea lor într-unul și
același mare sistem de drept.Există, desigur, astfel cum am mai arătat, între sistemul francez și
cel german deosebiri, care uneori sunt însemnate. Există în conținutul normativ, dar și în expresia
tehnică ale acestora diferențe care pentru specialist prezintă importanța deosebită. Toate aceste
diferențe însă ramân la suprafața lucrurilor. Patrunzând în interior se poate lesne observa un fond
normativ comun datorat atât receptării paralele a dreptului roman, cât si a unor numeroase
elemente identice ce se puteau întâlni în cutumele franceze si germane, care au trecut în
codificarile moderne. Trebuie notată apoi structura identică a sistemului izvoarelor dreptului, în
care legea scrisă ocupa poziția dominantă, precum și locul principal pe care îl ocupa în ambele
cazuri, codurile civile. De altfel, codul francez a reprezentat un exemplu - chiar dacă nu a fost
urmat decât în parte - pentru autorii proiectului codului civil german.

În cazul în care o astfel de probă nu se putea face, dreptul roman se aplică fără nici o
rezervă.Un moment de seamă în procesul de formare a sistemului german este reprezentat de
codificarea realizată în Prusia în anul 1794. Inițiativa elaborării unui cod general, care să
cuprindă nu numai materia dreptului privat, dar și pe cea a dreptului constituțional, a celui
administrativ, a celui canonic, ba chiar și a dreptului penal a aparițnut lui Frederic cel Mare.
Allgemeines Landrecht cuprinzând 17.000 de paragrafe este opera unui mare jurist practician al
timpului, Carl Gottlieb Svarez. Marea perioadă de înflorire a dreptului german a rămas însa în
secolul al XIX-lea. Farâmițarea Imperiului German nu a condus la desființarea dreptului privat,
care sub denumirea de „drept comun" a rămas același în multe din statele apărute pe ruinele
fostului imperiu. O doctrină și o jurisprudență uniforme au facilitat aplicarea acestui „drept
comun”. Este epoca de înflorire a celebrei Școli istorice, ilustrată de nume cum sunt cele ale lui
Friederic Karl von Savigny.Einhorn, Puffendorf, Dernburg. Potrivit acestei școli, în dreptul
german se deosebeau asa-numitul „drept al pandectelor” sau ,,dreptul român actual”, pe de o
parte și ,,dreptul privat german” ale cărui instițuii se dezvoltaseră în afara influenței dreptului
român, pe de altă parte.Cele mai însemnate realizări legislative ale acestui secol au fost codul
civil (Burgerliches Gesetzbuch) promulgat în 1869 și intrat în vigoare, odată cu începutul noului
secol, la 1 ianuarie 1900, si codul civil general austriac (Allgemeines burgeriliches Gesetzbuch).
2
De altfel, întreaga dezvoltare a dreptului privat în arile de limba germana a avut loc în jurul
acestor doua coduri.

2. Sistemul judiciar

Sistemul judiciar al Germaniei este autonom față de ramura executivă și ceea legislativă.
Germania are un statut civil sau sistem de lege care se bazează pe dreptul roman, cu unele referiri
la legislația germană. Bundesverfassungsgericht (Curtea Constituțională Federală), cu sediul în
Karlsruhe, Germania este Curtea Supremă responsabil pentru probleme constituționale, cu o
putere de control jurisdicțional1. Aceasta acționează ca cea mai înaltă autoritate legală și se
asigură că practica legislativă și judecătorească este conformă cu Legea fundamentală pentru
Republica Federală Germania (Legea de bază). Aceasta acționează în mod independent de alte
organe de stat, dar nu poate acționa în numele său propriu.
Sistemul Curții Supreme a Germaniei, numit Oberste Gerichtshöfe des Bundes, este specializat.
Pentru cazurile civile și penale, cea mai înaltă instanță de recurs este Curtea Federală de Justiție,
situat în Karlsruhe și Leipzig. Stilul sălii de ședință este inchizitorial. Alte tribunalele federale
sunt Curtea Federală a Muncii din Erfurt, Curtea Federală Socială din Kassel, Curtea Federală a
Finanțelor din München și Curtea Federală Administrativă de la Leipzig.
Dreptul penal și dreptul privat sunt codificate la nivel național în Strafgesetzbuch și respectiv,
Bürgerliches Gesetzbuch. Obiectivul Sistemului Penal German este reabilitarea criminalului; al
doilea este protecția publicului.2 Pentru a realiza aceasta din urmă, un criminal condamnat pot fi
închis preventiv (Sicherungsverwahrung), în cazul în care este considerat a fi o amenințare la
adresa publicului. Völkerstrafgesetzbuch reglementează consecințele de crime împotriva
umanității, genocid și crime de război. Acesta oferă instanțelor germane competență universală în
cazul urmăririi penale de către o instanță din țara în care infracțiunea a fost comisă, sau nu este
posibilă de către o instanță internațională

3.Organizarea justiției

Datorită organizării federale a Republicii Federale Germania, sistemul judiciar este de

asemenea organizat în mod federal. Competența judiciară este exercitată de instanțele federale și

1^ „Federal Constitutional Court” (în engleză). Bundesverfassungsgericht.de.

2^ „§ 2 Strafvollzugsgesetz” (în germană). Bundesministerium der Justiz.
3
de instanțele din cele 16 state federale (landuri –Länder). Cea mai mare parte a activității de
administrare a justiției se desfășoară la nivelul landurilor.
Sistemul judiciar german este împărțit în cinci ramuri specializate independente sau competențe:
 competență de drept comun
 competență în materie de dreptul muncii
 competență administrativă generală
 competență în materie fiscală
 competență în materie socială.
Pe lângă aceste instanțe specializate, există instanțe competente în materie constituțională,
reprezentate de Curtea Constituțională Federală și de instanțele constituționale ale landurilor.
Prezentarea structurii instanțelor poate fi consultată pe site-ul internet al Ministerului Federal
German al Justiției.

3.1.Organizarea instanțelor

Instanțele landurilor sunt administrate în general de către ministerele federale ale justiției.
La nivel federal, Ministrul Federal al Justiției răspunde de Curtea Federală de Justiție, de Curtea
Administrativă Federală și de CurteaFinanciară Federală. Ministerul Federal al Muncii și
Afacerilor Sociale răspunde de Curtea Federală de Dreptul Muncii șide Curtea Socială
Federală.Ministerele răspunzătoare administrează de asemenea resursele bugetare necesare.
Singura excepție este Curtea Constituțională Federală, căreia i s-a acordat autonomie
administrativă ca organ instituțional independent. Aceasta își prezintă propriul buget judiciar spre
aprobare.
Tipuri de instanțe – scurtă descriere
În Germania, instanțele sunt împărțite în instanțe de drept comun și instanțe specializate.
Instanțele de drept comun sunt competente în cauzele civile și penale. Instanțele specializate sunt
instanțele administrative, instanțele financiare,instanțele de dreptul muncii și instanțele sociale.
Deoarece Germania este o federație organizata in Landuri, fiecare au propriile organe legislative
și judiciare. Pentru uniformizarea jurisprudenței, la nivelul statului german exista curți federale
pentru fiecare ordin judiciar.

4
 a. Jurisdicția ordinară

Soluționează în fond și în apel cauzele civile și penale.Prima instanța, Tribunalul

Cantonal judecă în materie civilă toate litigiile patrimoniale. Litigiile privitoare la filiație și cele
referitoare la pensii de intreținere. Cauzele civile sunt soluționate de un 1 judecator. În materie
penala judeca delictele și crimele sancționate cu o pedeapsă de pănă la 4 ani inchisoare. Toate
delictele sancționate cu o pedeapsa de pana la 2 ani inchisoare sunt judecate de 1 judecator, restul
in complet format din 3 judecatori.
Tribunalul regional – judecă în materie civilă litigiile patrimoniale litigii referitoare la dreptul de
proprietate intelectuală precum și litigiile comerciale. În apel judeca cauzele pentru care
Tribunalul Cantonal s-a pronunțat in prima instanța. Completul de judecata este constituit din 3
judecatori. În materie penala, Tribunalul regional este imparțit in 2 Camere: Mica Camera penala
(judeca in complet format din 3 judecatori apelurile indreptate impotriva Tribunalului Cantonal)
și Marea Camera penala ( judeca in complet format din 5 judecatori crimele pedepsite cu mai
mult de 4 ani inchisoare).
Tribunalul regional superior – judeca in materie civila apelurile indreptate impotriva hotararilor
pronunțate in prima instanța de catre Tribunalele regionale. În materie penala judeca in prima
instanța infracțiunile indreptate impotriva securitații statului. Este instanța de revizuire impotriva
hotaririlor pronunțate in apel de catre camerele penale ale Tribunalului Regional.
Curtea Federala de justiție este instanța suprema in jurisdicția ordinara. Este formată din 12
camere civile și 5 penale. Judecă în complet format din 5 judecători. Soluționează recursul în
casație indreptat impotriva hotărârilor pronunțate în apel de către Tribunalul Regional Superior.
În cazul recursului În casație, Curtea nu analizează fondul problemei ci doar modul de
aplicare a dreptului.
Pe lângă Curtea Supremă de Justiție funcționează Parchetul General condus de un procuror
general federal. Este asistat de avocați generali care sunt funcționari publici numiți de
președintele Federației la propunerea Ministrului Federal de Justiție.

b. Jurisdciția administrative
La baza jurisdicției administrative stau tribunalele administrative care sunt competente sa
judece toate litigiile de natura administrativa.

5
Judeca în complet format din 5 judecatori dintre care 3 de profesie și 2 auditori. Hotararile
pronunțate de aceste tribunale sunt judecate in apel de catre Tribunalele administrative
superioare.
Curtea Administrativa Federala este instanța suprema in domeniul jurisdicției administrative.
Judeca in complet format din 5 judecatori recursul in revizuire impotriva hotararilor pronunțate
de tribunalele administrative superioare.
c. Jurisdicția financiară

Tribunalul de finanțe judeca in prima instanța litigiile de drept public dintre stat și
contribuabil. În materie fiscala nu este instanța de apel, iar recursul in revizuire este soluționat de
Curtea Federala de Finanțe in complet format din 5 judecatori.
d. Jurisdicția de muncă

Tribunalul de munca soluționeaza toate conflictele dintre salariați și patronate in legatura

cu incheierea, executarea sau incetarea contractelor de munca. Judeca in complet format din 1
judecator de profesie, 1 reprezentant al salariaților și 1 reprezentant al patronatului. Tribunalul
regional de munca soluționeaza apelurile indreptate impotriva hotararilor instanțelor anterioare.
Completul de judecata are aceeași formula.
Curtea Federala de munca este instanța suprema și judeca recursul in revizuire impotriva
hotararilor pronunțate de tribunalele regionale de munca pe baza autorizarii date de aceste
tribunale.
e. Jurisdicția socială

Tribunalul de contencios social este instanța de drept comun in materie socială.

Completul este format din 1 judecător de profesie, 1 reprezentant al instituțiilor de asigurări
sociale și 1 reprezentant al beneficiarilor. Judecă în apel hotărârile pronunțate de prima instanță
iar Curtea Federală de Contencios Social judecă recursul în revizuire împotriva hotărârilor
Tribunalului regional.

4. Senatul Curților Supreme Federale

A fost inființată în anul 1968 cu scopul de a realiza unitatea jurisprudenței curților

supreme ale Federației. Este sesizată când o Cameră a unei Curți Supreme se îndepartează de
jurisprudența altei Curți Supreme, sau de jurisprudența Curții Comune. Senatul judecă în complet

6
format din președintele celor 5 Curți Comune și de președintele Camerei Curții Supreme, vizate
prin sesizare.
5. Drepturile Magdeburg

Drepturile Magdeburg (în germană Magdeburger Recht; denumite și Legea Magdeburg)

este o formă de drept urban provenită de la statutul orașului Magdeburg, statut ce a avut o
influență considerabilă în domeniul dreptului urban din Europa Centrală și de Est, adesea în
variantele sale sileziană și poloneză, în varianta statutului orașului Neumarkt, sau în varianta sa
nordică, privilegiile orașului Culm, care s-a propagat în toată Prusia Occidentală și Prusia
Orientală.
Dreptul urban își are în general rădăcinile în cutumele negustorești, în privilegiile
acordate de semnatar și în regulile stabilite de comunitate. În interiorul orașului, se garanta
cetățenilor libertatea personală, dreptul de proprietate, integritatea fizică și viața; și se reglementa
activitatea economică.

5.1.Sistemul judiciar

Hotărârile judecătorești erau la Magdeburg prerogativă a ceea ce se numea

Schöppenstuhl, organism compus în general din unsprezece jurați nespecialiști în drept,
inamovibili și care puteau să-și numească succesorul. Începând din 1336 era interzis acestor
jurați să facă și parte din sfatul orașului, care se ocupa la Magdeburg cu redactarea legilor.
Schöppenstuhlul nu se limita însă la rolul de curte judecătorească a Magdeburgului, ci era
însărcinat și cu interpretarea legilor altor orașe care adoptaseră coduri similare.

6. Marele sistem de drept romano-germanic: sistemul juridic german

Daca sistemul francez conferă substanta unei insemnate părți din sistemele nationale pe
care le putem numi și romaniste, dreptul german reprezintă cea de a doua sursa principală a
acestora, al doilea canal prin care s-a alimentat marele sistem de drept romano-
germanic.Cercetarea istoriei dreptului german pune foarte lesne în evidența unitatea
fundamentală dintre aceasta și dreptul francez, unitate ce îndreptateste încadrarea lor într-unul si
acelasi mare sistem de drept.
Există desigur între sistemul francez si cel german deosebiri care uneori sunt
însemnate.Există în conținutul normativ dar și iî expresia tehnică ale acestora diferența care
7
pentru specialist prezintă o importantă deosebită. Există mai ales o mentalitate juridica diferita, o
diferenta de "approach" care desparte pe juristul latin de cel german, si care nu paote trece
nesesizata deoarece in doctrina juridica din Franta ,Italia, Spania etc. pe de o parte, si cea din
Germania pe de alta parte au aparut importante curente de gandire scoli juridice care au reflectat
in cel ami inalt grad acest unghi diferit de abordare.
Toate aceste diferente raman la suprafata lucrurilor patrunzand în interior se poate lesne
observa un fond normativ comun datorat atat receptarii paralele a dreptului roman cat si unor
numeroase elemente identice ce se puteau intalni in cutumele franceze si germane care au trecut
parcurgand felurite avataruri in codificarile moderne. Trebuie notate apoi structura identica a
sistemului izvoarelor dreptului in care legea scrisa ocupa pozitia dominanta precum si locul
principal pe care il ocupa in ambele cazuri codurile civile. Inrudirea dintre cele doua sisteme
apare evidenta daca vom cauta sa le comparam cu celalat mare sistem juridic occidental:
common-law.Deosebirile dintre acesta si dreptul continental pun in lumina profundele asemanari
dintre sub-sistemele celui din urma, adica dreptul francez si cel german, reveland astfel reala sa
unitate.
Pentru a intelege mai bine sistemul juridic modern al germaniei, o incursiune asupra formarii si
evolutiei dreptului german este deosebit de utila.
La inceput a fost cutuma.Aceasta asertiune poate defini cel mai bine perioada originilor
sistemului german, situata in cel de-al doilea si al treilea secol al mileniului nostru, in care nu
despre preponderenta cutumei trebuie vorbit ci despre exclusivitatea ei ca sursa de drept.Adagii
populare definind mentalitatea epocii spuneau: "cutuma e sfanta"sau "cutuma este dreptul.
Incepand din secolul al XIII-lea isi fac aparitia acele consolidari ale cutumei ce poarta denumirea
de "Oglinzi":"Saxenspiegel"(oglinda saxona este cea mai cunoscuta dintre acestea datorita lui
Eike von Repgowe) sau "Scwabenspiegel"(oglinda svaba) reflectau intregul drept al acestor
statulete din secolul amintit.
Peste aceste drept cutumiar s-a suprapus incepand din secolul al XV-lea dreptul
roman.Receptarea a fost mult usurata de faptul ca Sfantul Imperiu Roman de origine germana se
socotise continuatorul imperiului roman astfel incat dreptul acestuia aparea in ochii juristilor
timpului ca insusi dreptul Imperiului German3.

3.www.ro.wikipedia.org/wiki/Germaniawww.juridice.ro/wp-content/uploads/2013/04/Sistemele-judiciare-
din-statele-Uniunii-Europene.pdf
8
Institutiile lui Iustinian de exemplu erau aplicate aici in mod direct cu titlul de
Kaiserrecht(dreptul imperial). Este citat ca o curiozitate faptul ca unele legi ale impa-ratilor
Frederic I si Frederic II au fost inserate in modul cel mai firesc in codul lui Iustinian.
Impactul dintre dreptul cutumiar si cel roman a lasat urme.
Dreptul roman a devenit aplicabil, insa numai cu titlu subsidiar. Aceasta subsidiaritate a
fost sustinuta de o regula procedurala care si-a facut loc cu trecera timpului potrivit careia partea
ce invoca in sustinerea pretentiilor norme de drept roman se bucura de fundato intentio, in sensul
ca adversarului sau ii revenea sarcina de a dovedi existenta unei norme de drept german care
inlocuise regula romana.In cazul in care o astfel de proba nu se putea face dreptul roman se
aplica fara nici o rezerva . E usor de inteles ce efecte a avut asupra configurarii sistemului juridic
german aceasta procedura si cum a condus ea la raspindirea si consolidarea dreptului roman.
Un moment de seama in sistemul de formare a dreptului german este reprezentat de codificarea
realizata in prusia in anul 1794.Initiativa elaborarii unui cod general care sa cuprinda nu numai
materia dreptului privat , dar si cea a dreptului constitutional, a celui administrativ , a celui
canonic chiar si a dreptului penal a apartinut lui Frederic cel Mare care nu a trait pentru a isi
vedea implinit visul."Allgemeines Landrecht"(A.L.R.) cuprinzand 17 000 de paragrafe este opera
unui mare jurist practician al timpului Carl Gottlieb Svarez. Regele a evitat sa numeasca in
comisia de redactare profesori de drept considerand ca acestia "sunt intotdeaunea foarte prolixi".
Marea perioada de inflorire a dreptului german a ramas insa sex al XIX-lea. Faramitarea
imperiului german nu a condus la desfiintarea dreptului care sub denumirea de drept comun a
ramas acelasi in multe din statele aparute pe ruinele fostului imperiu. O doctrina si o
jurisprudenta uniforme au facilitat aplicarea acestui drept comun.
Este epoca de inflorire a celebrei scoli istorice ilustrate de nume precum Friederic Karl
von Savigny, Einhorn Puffendorf, Dernburg. Potrivit acestei scoli se deosebeau asa-numitul drept
al pandectelor sau dreptul roman actual pe de o parte, si dreptul privat german ale carui institutii
se dezvoltasera in afara influentei dreptului roman pe de alta parte.
Cele mai insemnate realizari legislative ale acestui secol au fost codul civil (Bürgerliches
Gesentzbuch BGB) promulgat in 1869 si intrat in vigoare odata cu inceputul noului secol, la 1
Ianuarie 1900, si codul civil general austriac( Allgemeines Burgerliches Gesentzbuch ABGB).
Intreaga dezvoltare a dreptului privat in tarile de limba germana a avut loc in jurul acestor doua
coduri.
Codul civil german cunoscut indeosebi dupa initialele denumirii sale (BGB) reprezinta
unul dintre cele mai importante dar si mai originale monumente legislative ale marelui sistem
9
juridic romano-germanic. Elementele inedite , limbajul tehnicist pe care il promoveaza , anumite
particlaritati in definirea unor concepte de baza , structura sa originala, toate acestea il fac sa
difere intr-o masura insemnata de codul civil francez , asigurandu-i o pozitie particulara in cadrul
amrelui sistem de drept.

Elementul cel mai caracteristic al acestei structuri constă în existenta unei părți generale a
codului care cuprinde toate principiile ce stau la baza reglementării rapor-turilor civile .Ideea de
a cuprinde în cod o astfel de parte generala inspirată de metoda cunoscutului pandectist Arnold
Heisse a făcut cariera ea fiind însusită de multe din codurile civile apărute în secolul al XX-lea.

Bibliografie
1. www.scribd.com/doc/123867605/Curs-mari-sisteme-de-drept-contemporan-ID#download

2.www.ro.wikipedia.org/wiki/Germaniawww.juridice.ro/wp-content/uploads/2013/04/Sistemele-judiciare-
din-statele-Uniunii-Europene.pdf

3.www.rasfoiesc.com/legal/drept/ORGANIZAREA-SISTEMULUI-JUDICIA41.php

4.www.rasfoiesc.com/legal/drept/ORGANIZAREA-SISTEMULUI-JUDICIA41.php

www.ro.wikipedia.org/wiki/Drepturile_Magdeburg

5.www.scritub.com/stiinta/drept/Marele-sistem-de-drept-romanog2441551420.php

10
11