Paralizia facială

Dr. Ionela Tămăşan, Dr. Sonia Tănăsescu

(Timişoara)

Definiţii:
Paralizie facială: paralizia, de regulă unilaterală, a musculaturii
feţei.
Paralizie facială periferică: paralizia musculaturii etajului su-
perior şi inferior al feţei, cauzată de afectarea traectului periferic
al nervului facial.
Paralizie facială centrală: paralizia musculaturii etajului infe-
rior al feţei, cauzată de afectarea nucleului cranian al nervului
facial.

Etiologie (Tabelul 1):

1) Idiopatică (paralizia Bell), cauza cea mai frecventă (aproxi-
mativ 60%), are debut acut, este diagnostic de excludere, există
unele argumente (controversate) pentru rolul patogenetic al
infecţiei cu virusul Herpes Simplex
2) Congenitală:
a. traumatism obstetrical (compresiune pe sacru în cadrul
naşterii dificile, aplicare de forceps);
b. microsomia hemifacială;
c. sindromul Mobius;
d. distrofia miotonică;
3) Simptomatică:
a. infecţii:
– frecvent: otită acută medie, otită cronică (de obicei cu co-
lesteatom), otomastoidită;
– rar: boala Lyme, infecţie herpetică, mononucleoză, virus
citomegalic, virus coxsakie;
b. traumatism cranian
c. postvaccinare (antipolio, antigripal, antirabic)
d. tumori:
– intracraniene (astrocitom, gliom, tumori neuroectoder-
male);
– extracraniene (tumoră de parotidă, sarcom, leucemie);

348 Protocoale de diagnostic şi tratament în PEDIATRIE

 e. cauze metabolice: diabet zaharat, hipercalcemia idiopa-
tică, porfiria acută;
f. cauze imunologice:
– sindrom Guillain Barre;
– periatrerita nodoasă;
– scleroza multiplă

Tabelul 1. Principalele cauze ale paraliziei de nerv facial la copil

Idiopatică: Paralizia Bell
Infecţioase/Inflamatorii: Otita medie/mastoidita, meningita, monucleoza
infecţioasă (infecţia Ebstein Barr), infecţia cu Mycoplasma Pneuomonie,
boala Lyme, parotidita, tuberculoza, vasculite (boala Kawasaki, purpura
Henoch-Sconlein), sarcoidoza.
Traumatisme/compresiuni ale nervului facial: traumatisme prinatale,
fractură de os temporal, creșterea presiunii intracraniene, histiocitoza.
Neoplasme: tumori intracraniene, tumori de glandă parotidă, leuce-
miile.
Congenitală: sindromul Moebius.
Genetică: sindroamele miastenice, distrofia miotonică.
Cauze metabolice: diabetul zaharat, hipotiroidismul, hiperparatiroidis-
mul.
Alte cauze: hipertensiunuea arterială, hemofilia, sindromul Melkersoon-
Rosenthal.

Manifestări clinice
• dureri retroauriculare sau faciale;
• asimetrie facială (trăsăturile feţei coborate de partea
bolnavă, deviate spre partea indemnă);
• în mişcarea de arătare a dinţilor, se ridică numai partea
sănătoasă;
• ştergerea şanţului nazo-labial;
• lagoftalmie, chiar şi în somn („ochi de iepure“);
• de partea afectată globul ocular este rotat în sus şi în
afară (semnul Ch. Bell);
• epipfora (lăcrimare excesivă);
• uneori ulceraţii ale corneei (lipsind clipirea);
• hiperacuzie;
• alterări ale gustului (2/3 anterioare ale limbii).

Explorări diagnostice
1) Hemogramă, VSH, glicemie, anticorpi pentru boala Lyme
(doar în zonele endemice)

ALTE PROTOCOALE 349

 2) Examinarea ORL
a. Otoscopia: poate evidenţia vezicule (în caz de zonă zoster
otică), polipoză, otită medie acută/cronică (perforaţie de timpan,
otoree, colesteatom),
b. Audiograma poate evidenţia hipoacuzie (prin paralizia de
muşchi strapedius), modificări evocatoare pentru neurinom de
acustic.
3) Investigaţii imagistice:
a. CT, RMN cerebral, indicate în următoarele situaţii:
– pareza are evoluţie lent progresivă;
– pareza persită mai mult de 4 luni;
– simptome vestibulare accentuate, cu pierdere de auz;
– sunt afectaţi mai mulţi nervi cranieni sau se asociază şi alte
modificări neurologice.

Tratament
a) igieno-dietetic:
1. prevenirea complicaţiilor cauzate de uscarea corneei
(ulcere corneene):
– lacrimi artificiale pe parcursul zilei;
– utilizarea unor bandaje, uncvent oftalmic în timpul nopţii;
– ochelarilor de soare pe parcursul zilei.
2. îngrijirea cavităţii bucale prin eliminarea alimentelor care
stagnează pe partea afectată şi consumul de alimente moi,
fragede.
b) tratamentul medicamentos al paraliziei Bell:
1. Prednison:
• 1-2 mg/kg/zi, în 3 subdoze, 7-10 zile;
• efecte foarte bune dacă corticoterapia se aplică precoce,
efectul benefic al tratamentului este predictibil pentru
prognostic favorabil (recuperare completă în 2-3 săptă-
mâni);
• evaluare după 5-6 zile: dacă nu se înregistrează
ameliorare evidentă:
– sunt necesare investigaţii de electrofiziologie (măsura-
rea velocităţii conducerii nervoase) pentru estimarea
prognosticului;
– şansele recuperării complete sunt mici;
– se va reconsidera diagnosticul de paralizie Bell.

350 Protocoale de diagnostic şi tratament în PEDIATRIE

 2. Acycolvir oral – rezultate nesatisfăcătoare
• tratamentul fizio-kinetic
• masaj extern
• exerciţii de mimică

Evoluţia şi prognosticul paraliziei Bell

Evoluţie favorabilă, cu remisie spontană la 85% dintre cazuri
în câteva săptămâni.
Aproximativ 6% dintre cazurile netratate rămân cu sechele
importante: disfuncţii musculare, diskinezii.
Recuperarea fără sechele este mai rapidă şi mai frecventă la
copiii cu vârsta mai mică de 10 ani.
Prognosticul este nefavorabil când simptomatologia persistă
peste 3 săptămâni, apar dureri faciale, afectare a gustului, modi-
ficări lacrimale şi repetarea episoadelor de pareză.

2012

ALTE PROTOCOALE 351