Realizarea analizei SWOT

 Strenghts = puncte forte (puncte tari);

 Weaknesses = puncte slabe;
 Opportunities = oportunităţi;
 Threats = ameninţări.
Ca puncte forte ale unei întreprinderi pot fi menţionate:
 Produse de calitate superioară: de exemplu, produse agricole biologice, fara E-uri,
produse IT de ultima generaţie, literatura recentă a ultimilor laureaţi ai premiului Nobel
în domeniu;
 Costurile reduse în comparaţie cu concurenţa sunt corelate direct cu nivelul ridicat al
productivităţii muncii şi, în acelaşi timp, comparaţiile nu pot fi făcute decât între firme
aflate pe aceeaşi poziţie, pentru că nu se poate compara, să zicem, L'Oreal cu Farmec
S.A.
 Retehnologizare;
 Imaginea pozitivă a produselor sau a firmei - termenul de imagine este frecvent utilizat în
ultima vreme, deşi mulţi o fac doar pentru a impresiona. Un lucru este cert, imaginea se
construieşte foarte greu şi se pierde foarte repede. Deşi teoretic imaginea înseamnă
reprezentarea mentală a caracteristicilor cognitive şi afective ale unui produs/ firma în
rândul clienţilor, practic imaginea se rezumă la a fi mereu în atenţia celor care te cunosc,
cu lucruri cât mai bune, cu activităţi, cu evenimente, cu produse, cu sponsorizări; Când
spunem imagine putem să ne gândim la Coca-Cola, marca ce costa în jur de 25 de
milioane USD, numai ca urmare a eforturilor depuse pentru susţinerea acesteia.
 Număr mare/redus de personal - este un vârf cu două tăişuri: tare şi slab, depinde foarte
mult de dinamica domeniului în care se acţionează. Pe de altă parte, din punct de vedere
stric personal, consider că un număr mic/mediu de salariaţi constituie un real avantaj
managerial, la care se adaugă economia viitorului, care implică automatizarea şi munca
din faţa calculatorului de la domiciliu;
 Personal înalt calificat şi competent - singura valoare este; competent însemnând atât
calificat cât şi creativ, mobil în spirit, cu tenacitate şi răbdare, dar nu slugarnic. Poate că
toate celelalte puncte tari nu pot fi cu adevărat fructificate, dacă nu exista personalul
competent şi manageri care să-i conducă.
 Stil de conducere dinamic şi democratic;

Printre punctele slabe putem menţiona:

 număr mare/redus de personal;
 structura organizatorica rigidă - se caracterizează în primul rând printr-un număr mare de
nivele ierarhice, astfel încât între vârful piramidei şi baza (personalul operativ) se
interpun mulţi "şefi", compartimente, care fac comunicarea dificilă şi procesul de luare a
 deciziilor lent, pierzând de multe ori oportunităţile mediului extern. În al doilea rând,
componentele structurii organizatorice: postul, funcţia, ponderea ierarhică şi relaţiile
organizatorice, dacă nu sunt bine fundamentate şi reanalizate periodic, în funcţie de
modificările interne şi externe, avem de-a face cu o rigiditate de organizare, cu efecte
negative, până la faliment.
 personal puţin calificat şi fără dorinţă de perfecţionare;
 dificultăţi financiare - este un lait motiv al oricărui mediu de afaceri; De aceea
"dificultate financiară" nu înseamnă credite sau linii de credit, ci, mai ales, imposibilitatea
managerială de a folosi "cu cap" banii primiţi, care trebuie investiţi în aşa fel încât să se
acopere împrumutul plus dobânda şi într-un termen cât mai scurt să aducă profit. Deci
pericolul nu este împrumutul, ci modul de gestionare a acestuia;
 stil de conducere autoritar şi refractar;
 lipsa unei forţe de vânzări proprii - forţa de vânzare reprezintă forţa de muncă care este
însărcinată cu realizarea vânzărilor de produse şi/sau servicii. Nu trebuie uitat că forţa de
vânzare poate fi reprezentată şi de un portar, secretara unei firme şi chiar femeia de
serviciu, orice persoană în mediu privat poate influenţa sau nu imaginea / vânzările firmei
la care lucrează.

Ca exemple de oportunităţi pot fi considerate:

 politica guvernamentală care facilitează investiţiile, facilităţi acordate IMM-urilor, credite
cu dobândă subvenţionată pentru firmele care angajează şomeri;
 absenţa unor concurenţi foarte puternici - nu este acelaşi lucru să acţionezi pe o piaţă
precum cea a detergenţilor, a băuturilor răcoritoare sau a automobilelor şi să începi o
afacere pe o piaţă la început de dezvoltare - de exemplu piaţa asigurărilor în România,
piaţa de capital tot în România şi chiar piaţa turistică de la noi, care acum se află în faza
de relansare. În aceste ultime cazuri, posibilităţile de succes sunt mult mai mari,
cheltuielile pentru intrarea şi menţinerea pe piaţă mai mici, iar lupta cu concurenţa
aproape insesizabilă.
 segmente de piaţă nefructificate - aspect legat de cel precedent, deoarece oferta fiind
limitată şi cererea neacoperită, regulile jocului de piaţă vor fi manevrate mai uşor de
ofertanţi;
 ritm rapid de dezvoltare a pieţei - într-o piaţă dinamică, în creştere, există posibilitatea
efectuării unor noi investiţii, deoarece recuperarea lor va fi asigurată prin creşterea
volumului vânzărilor. În schimb, atunci când piaţa scade, firma ar trebui să se gândească
serios la o retragere sau la modernizarea şi diversificarea produselor.
 acorduri comerciale bilaterale şi unilaterale.
Factori negativi sau ameninţări pot fi considerate:
 puterea de cumpărare scăzută a populaţiei;
 instabilitate economica şi politică îndelungată;
  existenta unor concurenţi redutabili şi confruntarea puternică a acestora;
 necunoaşterea sistemului legislativ al ţărilor puternice;
 inflaţia;
 scăderea potenţialului pieţei, adaptarea greoaie la noile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii etc.
Sub forma unui tabel, analiza SWOT presupune alegerea elementelor cheie şi gruparea lor.

Întrebări care pot ajuta în decizia elementelor-cheie ale analizei:

P u n c t e s la b e
P u n c te ta r i
U n d e li p s e s c r e s u r s e s a u
In c e e s t e c o m p e t e n t a
c a p a c ita ti?
e c h ip a ?
U n d e s u n t d e z a v a n t a je le
In c e e x c e le a z a f i r m a ?
c o m p e titiv e ?

O p o rtu n ita ti
A m e n in ta ri
C u m a r p u te a c re s te
C u m a r p u te a fi d e p a s ite
v a n z a r i le s i i m b u n a t a t i
p r o d u s e le s a u s e r v i c i i le ?
s e r v i c i i le ?
C e p ie te s e d e te rio re a z a ?
U n d e e x is ta p ie te n o i?

Sub forma de tabel , analiza SWOT presupune:

Locul unde se Factorul

manifesta
Favorabil Nefavorabil

Mediul intern PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Mediu extern OPORTUNITATI AMENINTARI

Exemplu:
Am încercat surprinderea într-o analiză SWOT corelaţia analizei şanse-riscuri/ puncte tari-
puncte slabe , pentru magazinul Mini-Prix, din cartierul “7 Noiembrie” al oraşului Tg-Mureş.
 Extern Şansele externe Riscurile externe
Intern

Puncte tari Amplasamentul Puterea scăzuta de

ale magazinului Sortiment optim Prezenta cumpărare
diversificat multor produse de marca

Puncte Colaborarea cu Număr mare de

slabe ale Raportul distribuitori Număr concurenţi
magazinului calitate/preţ nu e optim redus de vânzători

Analiza SWOT (Strenght and Weaknesses, Opportunities and Threats) este o estimare a
forţelor interne şi condiţionărilor externe ale firmei: puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi
ameninţări.

Aplicarea metodei SWOT este considerabil facilitată dacă se foloseşte o listă de probleme
care trebuie urmărite în cadrul analizei şi ale căror răspunsuri sunt relevante pentru evaluarea
situaţiei de fapt a mediului şi a firmei.
 Analiza SWOT are un pronunţat caracter calitativ, permiţând formularea unui diagnostic
asupra condiţiei trecute şi actuale a firmei sau a domeniilor ei funcţionale, pe baza răspunsurilor
la problemele ce se vor menţiona mai jos, conturându-se astfel perspectivele de evoluţie pe
termen lung ale firmei şi ale domeniilor respective.

Lista prezentată în continuare, fără a fi, binenţeles exhaustivă, poate fi folosită drept
referinţă pentru efectuarea unei analize SWOT mai mult sau mai puţin aprofundate.

Principalele probleme de urmărit în cazul efectuării unei analize SWOT

Analiza firmei

a) cu privire la punctele forte potenţiale:

- Suficienţa resurselor financiare disponibile;
- Existenţa unei competenţe distinctive pe unul sau mai multe din planurile: managerial,
organizatoric, cercetării-dezvoltării, calităţii produselor şi/sau serviciilor, pregătirii
personalului, costurilor etc.;
- Posedarea unor brevete de invenţii de produse şi/sau tehnologii care conferă firmei
avantaj competitiv;
- Posedarea unor abilităţi deosebite în materie de inovare a produselor şi/sau tehnologiilor;
- Deţinerea poziţiei de lider pe piaţă;
- Posedarea unor abilităţi comerciale deosebite;
- Existenţa unei imagini favorabile despre firmă;
- Posibilitatea de a practica economia de scară;
- Experienţa tehnologică;
- Capacitatea modernă de producţie;
- Existenţa unui sistem bine organizat şi eficace de planificare strategică;
- Viteză de reacţie decizională la modificările produse în mediul intern sau extern;
- Calitatea culturii de întreprindere;
- Alte eventuale puncte forte.
b) cu privire la punctele slabe esenţiale:
- Echipament învechit;
- Inexistenţa unei direcţii strategice clare;
- Existenţa unei infrastructuri neadecvate, uzate fizic şi moral;
- Lipsa competenţei manageriale;
- Reţea de distribuţie inadecvată;
- Cash flow defavorabil;
- Deteriorarea continuă a poziţiei competitive;
- Vulnerabilitatea la presiunile concurenţei;
- Reducerea ponderii de piaţă;
- Existenţa unor dezavantaje competitive (costuri ridicate, handicap tehnologic etc.);
- Birocraţie excesivă;
- Cultură organizaţională inadecvată;
- Menţinerea uni nomenclator inadecvat de produse şi/sau servicii;
- Atenţia acordată mai mult problemelor curente în detrimentul celor de perspectivă;
- Alte eventuale puncte slabe.

Analiza mediului

a) cu privire la oportunităţile potenţiale:

- Creşterea rapidă a pieţei;
- Posibilităţi de extindere a nomenclatorului de produse şi/sau servicii pentru acoperirea
cererilor unei game mai largi de clienţi;
- Transfer de tehnologie;
- Dispariţia barierelor de intrare;
- Existenţa cererii de noi produse şi/sau servicii pe pieţele existente sau pe noi pieţe;
- Posibilităţi de integrare verticală;
- Modificări favorabile ale legislaţiei;
- Apariţia unor noi tehnologii;
- Dispariţia concurenţilor;
- Manifestarea unei stări de stagnare sau de regres la firmele concurente;
- Posibilităţi de încheiere a unor alianţe, acorduri etc. avantajoase;
- Posibilităţi de încheiere a unor contracte de leasing, factoring, franchising;
- Extinderea liniei de produse;
- Alte eventuale oportunităţi.
b) cu privire la ameninţări potenţiale
- Intrarea într-o perioadă de recesiune economică la nivel naţional sau internaţional;
- Schimbări demografice nefavorabile;
- Schimbări ale nevoilor, gusturilor sau preferinţelor clienţilor;
- Coaliţii adverse;
- Creşterea mai lentă, stagnare sau chiar recesiune a pieţei;
- Intrarea unor noi competitori pe piaţă;
- Cererea crescândă pentru produse de substituţie;
- Presiunea crescândă a concurenţei;
- Puterea crescândă de negociere a furnizorilor şi/sau a clienţilor;
- Restricţii tehnice, ecologice etc.;
- Vulnerabilitatea la fluctuaţiile mediului de afaceri;
- Alte eventuale ameninţări.