UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

CASA CORPULUI DIDACTIC - DEVA

REFERAT

Tema: Educarea elevilor în spiritul disciplinei școlare

Cursant: Cosma Teodora

Modul psihopedagogic, nivelul I,

cursuri postuniversitare, CCD - Deva

2013

1
 Cuprins:

Capitolul1. Sensul pedagogic al disciplinei școlare........................................................ 3

1.1. Disciplina – mijloc și finalitate a educației ............................................................... 3

1.2. Considerații teoretice ................................................................................................ 3

1.3. Cadrul legislativ ........................................................................................................ 5

Capitolul 2. Teorii pedagogice privind disciplina școlară .............................................. 7

2.1. Instaurarea și menținerea disciplinei ........................................................................ 7

2.2. Gestionarea comportamentului indisciplinat ............................................................. 8

2.3. Planul de intervenție comportamentală .................................................................... 11

Capitolul 3. Studiu de caz privind educarea elevilor în spiritul disciplinei școlare ........12

3.1. Studiu de caz ............................................................................................................. 12

3.2. Fișă de observație ...................................................................................................... 15

3.2.1. Fișe de observație ................................................................................................... 15

3.2.2. Grile de apreciere ................................................................................................... 16

3.2.3. Fișă de integrare a comportamentului elevului într-o anumită categorie ............... 17

3.2.4. Fișă de interviu pentru analiza funcțională a comportamentului și stabilirea

priorităților intervenției comportamentale ........................................................................ 17

3.2.5. Chestionar adresat elevilor ...................................................................................... 18

3.3. Concluzii finale .......................................................................................................... 21

Resurse de documentare și de informare ……………………………………………...22

Resurse bibliografice ……………………………………………………………………22

2
 Capitolul1. Sensul pedagogic al disciplinei școlare

1.1. Disciplina – mijloc și finalitate a educației

Autoritatea, în cazul societăților democratice, acționează în numele majorității, al apărării

intereselor societății în ansamblu, implicit ale fiecărui membru al acesteia, iar libertatea se
bazează pe conștientizarea necesității respectării cerințelor formulate de autoritate.
Existența oricărei societăți, chiar și a unei societăți democratice, implică un anumit raport
între autoritate și libertate. Disciplina socială reglementează relațiile interumane prin prisma
raportului menționat, presupunând subordonarea oamenilor autoritate, respectarea unor norme și
cerințe, dar lăsând deschis și un câmp de manifestare pentru libetatea indivizilor.
Conform unei teorii, școala apare ca un anumit tip de comunitate între ai cărei membri
există o serie de relații, iar aceste relații sunt reglementate printr-un tip special de disciplină. În
cazul în care tânăra generație, școlară, se pregătește pentru a trăi într-o societate democratică,
disciplina școlară prin care și în care se formează, este caracterizată de un echilibru dinamic între
cerințele exterioare și controlul respectării lor, având autonomia de acțiune bazată pe acceptarea
și pe înțelegerea acestor cerințe, fapt pentru care școala acceptă sau respinge la elevi unele
comportamente. Din aceste considerente, existența disciplinei școlare permite desfășurarea în
bune condiții a procesului instructiv-educativ și pregătește, în același timp, copiii și tinerii pentru
asumarea normelor de conviețuire socială pe care le are societatea în care se vor integra mai
târziu, ca adulți.

1.2. Considerații teoretice

Disciplina școlară este o manifestare și o variantă a disciplinei sociale, care

reglementează raporturile dintre oameni în procesul muncii și conviețuirii lor prin prisma
interacțiunii dintre autoritate și libertate; din perspectiva autorității generând și impunând un
ansamblu de cerințe și reguli, iar din perspectiva libertății exercitând o presiune în vederea
respectării și îndeplinirii lor. Totuși, disciplina școlară nu este o reducere la simpla transplantare
a disciplinei sociale în școală.
Disciplina școlară cuprinde un sistem de reguli privitoare la îndeplinirea obligațiilor
școlare, impuse și supuse unui control, precum și un comportament al profesorilor și al elevilor
potrivit acestui sistem, necesar pentru buna conviețuire în cadrul mediului școlar și pentru buna
desfășurare a procesului de învățământ.
Succint, disciplina școlară poate fi considerată o manifestare a disciplinei sociale, definită
ca un ansamblu de reguli de comportament necesare pentru buna conviețuire în mediul școlar și
pentru buna desfășurare a procesului de învățământ.
Educația este o activitate complexă, a cărei desfășurare presupune cu necesitate
acceptarea și respectarea unor cerințe, reguli și dispoziții, elaborate și impuse din exterior, în
virtutea unor considerente sociale, pedagogice și psihologice, concomitent cu instituirea unor
modalități de control asupra acceptării și respectării lor. Regulile pe care le impune disciplina
școlară asigură cadrul organizatoric al desfășurării educației și reglementează în același timp,
comportamentul profesorilor și al elevilor.
Importanța și complexitatea educării copiilor, a tinerilor și a adulților pentru respectarea
disciplinei școlare este foarte ușor de dedus.

3
 Dintre obiectivele care stau la baza procesului de formare a comportamentului disciplinat
la elevi sunt:

- cunoașterea de către elevi a normelor specifice disciplinei;

- formarea la elevi a unor deprinderi și a unor obișnuințe de conduită disciplinată;
- formarea la elevi a deprinderilor de organizare rațională a timpului;
- asimilarea și integrarea normelor și a deprinderilor de conduită în propria structură de
personalitate a fiecărui elev;
- dobândirea capacitățiii de autocontrol al forțelor fizice și psihice;
- stabilizarea atitudinilor de punctualitate și de corectitudine;
- formarea și dezvoltarea capacității elevilor de a se adapta la diferite medii (familia,
școala, viitorul loc de muncă etc.), fiecare dintre acestea având o serie de norme
specifice.

Dirijarea procesului educațional presupune formularea concretă a obiectivelor

educaționale, organizarea activității școlare în vederea realizării acestora și controlarea/evaluarea
nivelului la care au fost realizate.

Disciplina școlară îndeplinește în cadrul acțiunii educative funcții, respectiv:

- socializarea individului;
- maturizarea personalității, adică formarea și dezvoltarea unor capacități cum ar fi: de
comunicare, de cooperare cu ceilalți, de asumare a responsabilităților, rezistența la
frustrare, încrederea în oameni, toleranța, imparțialitatea etc.;
- formarea și dezvoltarea unor atitudini morale și a unui sistem unitar de valori;
- asigurarea securității emoționale, care vizează respectul față de sine șși față de ceilalți.

Un aspect foarte important al activităților educaționale este cel care determină elevii să
treacă de la respectarea convențională a normelor de disciplină școlară la auto-disciplină,
motivată conștient și permanent. La stadiul de auto-disciplină, elevii ajung când sunt capabili să
își fixeze singuri obiective adecvate în raport cu posibilitățile proprii și cu cerințele procesului
instructiv-educativ, pe care să le realizeze prin utilizarea adecvată a propriilor resurse și ale celor
din jurul său. Elevii ajunși la acest nivel își pot gestiona propriul comportament și se pot
conforma normelor școlare ca și cum acestea ar fi determinate din forul său interior.
Educația în spiritul disciplinei școlare ar putea fi pusă într-un raport de analogie cu
educația morală, ceea ce ar implica, faptul că asemenea personalității morale și atitudinea
disciplinată să aibă două componente, conștiința asupra disciplinei școlare și conduita
disciplinată, care să acționeze în stânsă interdependență. Prin analogie cu personalitatea morală,
prin fuziunea dintre componentele: cognitive, afective și volitive ale intelectului se obțin
convingerile, care sunt considerate nucleu al conștiinței disciplinate, prin faptul că declanșează și
susțin din interior comportamentul disciplinat al elevilor.
Formarea și cristalizarea atitudinilor disciplinate la elevi, reprezintă un proces complex,
de lungă durată, dependent de particularitățile de vârstă ale acestora, devenind funcționale doar
în condițiile în care reglează din interior conduita acestora, după asimilarea și acceptarea lor.

4
 Pentru a promova concordanța dintre conștiința și conduita în privința disciplinei școlare
a elevilor, se recomandă:

- oferirea unor modele demne de urmat;

- eșalonarea corectă a exersării respectării regulilor, pentru a se preveni apariția
rezistenței sau a repulsiei față de ele;
- controlarea sistematică a îndeplinirii cerințelor;
- evaluarea conduitelor prin recompense și sancțiuni;
- urmărirea, ca deziderat posibil, a trecerii de la disciplină la auto-disciplină, prin
interiorizarea treptată a normelor și a exigențelor stabilite.

1.3. Cadrul legislativ

În școli, conduita cadrelor didactice și a elevilor este reglementată de norme care au

caracter oficial.
În unitățile de învățământ din România, Regulamentul de organizare și funcționare a
unităților de învățământ preuniversitar oferă un cadru general valabil apentru desfășurarea
activităților instructiv-educative, prin a cărui prelucrare și adaptare a prevederilor sale la
specificul fiecărei instituții de învățământ duce la elaborarea Regulamentului de ordine interioară
(R.O.I.). Primul dintre aceste documente are capitole, secțiuni și articole, iar al doilea document
are capitole și articole referitoare la elevi, iar dintre drepturile elevilor pot fi menționate, spre
exemplu:

 Să urmeze cursurile în mod gratuit ;

 Să utilizeze întreaga bază materială aflată în dotarea şcolii;

 Să desfăşoare activităţi în cercuri pe discipline ;

 Să primească carnet de elev vizat anual ;

 Să participe la concursuri şi olimpiade şcolare ;

 Să primească premii pentru rezultate deosebite în activităţi curriculare şi extracurriculare,

precum şi pentru atitudine civică exemplară ;

 Să beneficieze, potrivit reglementărilor în vigoare, de burse şi alte forme de sprijin

material ;

 Să efectueze serviciul în cadrul clasei de care aparţine ;

 Să primească gratuit manuale şcolare ( la clasele V – VIII) ;

 Să participe la tabere, excursii, drumeţii, precum şi alte activităţi extracurriculare

organizate de unitatea şcolară sau de cluburile elevilor ;

5
  Să beneficieze gratuit de asistenţa medicală, psihopedagogică, de bilete cu preţuri reduse
la spectacole, manifestări sportive şi transport în comun ;

 Să poarte corespondenţă cu elevii şi cu şcolile din ţară şi de peste hotare, corespondenţă

care să nu aducă prejudicii şcolii, suveranităţii şi integrităţii naţionale, prestigiului
României ;

 Să redacteze şi să difuzeze reviste şcolare proprii, al căror conţinut să fie conform

legislaţiei în vigoare ;

 Să beneficieze de libertatea de informare şi de exprimare;

 Să urmeze cursurile confesiunii religioase căreia îi aparţin;

 La sfârşitul fiecărui an şcolar va fi nominalizat şef de promoţie elevul, din clasele V –

VIII, cu media generală cea mai mare şi cu media generală la purtare 10.

Exercitarea calității de elev presupune realizarea unei serii de îndatoriri, cum ar fi:
frecventarea regulată a cursurilor, ținuta decentă, respectara orarului școlar, pregătirea
sistematică a lecțiilor la toate materiile de studiu prevăzute în Planul de învățământ, să aibă un
comportament civilizat, să respecte legile statului roman ș.a.

Dintre obligațiile elevilor fac parte:

 Să  nu facă modificări ale notelor şi mediilor în carnetele de elevi ;

 Să nu aducă în şcoală materiale al căror conţinut atentează la suveranitatea şi integritatea

naţională a ţării ;

 Să  nu introducă şi să difuzeze în şcoală materiale pornografice ; să nu  introducă în

şcoală materiale cu caracter obscen sau care lezează demnitatea unor persoane ;

 Să nu blocheze căile de acces în spaţiile de învăţământ ;

 Să nu aibă telefoanele mobile deschise în timpul orelor de curs;

 Să nu aducă jigniri sau să manifeste agresivitate în limbaj şi comportament faţă de colegi

şi de personalul unităţii ;

 Să nu favorizeze pătrunderea în şcoală a persoanelor străine;

 Să nu folosească, în timpul orelor de curs şi a pauzelor, mijloace de înregistrare audio-

video, fără acordul cadrelor didactice;

 Să nu deterioreze instalaţiile sanitare ;

6
  Să nu consume gumă de mestecat la ore;

 Să nu fumeze, să nu introducă și să nu consume băuturi alcoolice sau droguri ;

 Să nu deţină spray-uri paralizante ;

 Să nu-şi însuşească bunuri care nu le aparţin ; bunurile găsite să fie predate la diriginte/
conducerea şcolii, urmând să se stabilească posesorul ;

 Să  nu introducă  substanţe periculoase, materiale explozibile, muniţie, arme albe şi de

foc ;

 Să nu practice jocuri de noroc ;

 Să nu distrugă documentele şcolare : cataloage, foi matricole, carnete de elev etc. ;

 Să  nu rămână în localul şcolii după terminarea orelor de curs;

 Să nu frecventeze localurile publice neinsoţiţi de părinţi ;

 Se interzice purtarea bijuteriilor şi cerceilor de către băieţi ;

 Este interzis vopsitul părului, al unghiilor, precum şi machiajul;

 Să nu apeleze abuziv sau să alerteze fals dispeceratul pentru apeluri de urgenţă (se
sancţionează cu amenzi foarte mari, conform Legii 39/2002);

 Utilizarea altor materiale decât cele necesare orei de curs se sancţionează cu confiscarea
acestora şi înapoierea lor părinţilor sau elevului la sfârşit de semestru;

 Să nu aducă prin faptele sale prejudicii imaginii şcolii ș.a.

Capitolul 2. Teorii pedagogice privind disciplina școlară

2.1. Instaurarea și menținerea disciplinei

Educarea elevilor în spiritul instaurării și a menținerii disciplinei școlare este un proces

extrem de complex, preponderent realizabil doar prin demersuri concrete, respectiv prin
prezentarea și explicitarea unor reguli sau a unor norme și mai mult, punând elevii în situații
concrete, cărora să li se conformeze, monitorizând și conformând felul în care aceștia le respectă,

7
corectând eventualele abateri. De menționat în acest sens fiind întărirea diferențiată, care constă
în aprecierea/stimularea comportamentului dorit, de fiecare dată când el apare, demers comitent
cu neacordarea nici unei întăriri pentru nici un comportament indezirabil care interferează cu cel
dezirabil.
Disciplina școlară se referă, în mod particular, la disciplina școlară din cadrul fiecărei
clase de elevi, privită ca și grup social și mai ales în cadrul fiecărei ore de curs la clasă, aceasta
fiind unitatea de bază a procesului instructiv-educativ, influențată pozitiv și prin calitatea
relațiilor de tip educatori/profesori – elevi și mai ales de modul de comportament al cadrului
didactic/educatorului, la clasă.

Dintre caracteristicile unei clase disciplinate pot fi menționate:

- existența unui mediu optim de învățare, bazat pe o relație de încredere între educatori și
educați, pe unele reguli clare, care să fie înțelese și acceptate de către ambele părți;
- perseverență în aplicarea acestor reguli, în transmiterea mesajelor, respectiv în mod
general, în întreaga activitate;
- utilizarea metodelor de disciplinare ca instrumente de învățare, nu de depistare și de
sancționare a greșelilor.

Recomandările adresate cadrelor didactice/educatorilor cu scopul de a instaura și de a

menține disciplina școlară la clasă evidențiază aspecte ca:

- existența unor norme care reglementează conduita elevilor în clasă;

- luarea în considerare a faptului că gestionarea comportamentelor elevilor este un proces
complex, de durată, dependent de factorii de personalitate ai fiecărui elev, în parte și de
sintalitatea clasei;
- monitorizarea și încurajarea formării și a dezvoltării unor deprinderi și a unor obișnuințe
de ordin organizatoric și administrativ, cum ar fi menținerea curățeniei și a ordinii în
sala de clasă;
- orientarea spre ceea ce elevii trebuie să facă și fac cel mai bine, nu spre ceea ce nu fac
bine, vizând dezvoltarea în mod gradat a capacității lor de a-și gestiona propriile
comportamente spre auto-disciplină;
- caracter ferm, onest al metodelor de disciplinare.
Regulamentul de organizare al activităților școlare ale unei clase de elevi este recomandat
să fie stabilit la începutul anului școlar, printr-o activitate democratică, moderată de profesorul
diriginte/învățător/educator, să fie prezentate în mod verbal, eventual prezentate prin organizare
de jocuri de rol menite să le clarifice, expuse la vedere, iar prevederile să respecte o serie de
exigențe, cum ar fi:

- să fie relevante pentru viața școlară;

- să fie puține numeric, pentru a putea fi reținute cu ușurință de către elevi;
- să fie puține numeric, pentru a putea fi reținute cu ușurință de către elevi;
- să fie formulate clar, concis, într-un limbaj accesibil elevilor, în acest scop ei putând fi întrebați
ce înțeleg că trebuie să facă sau să nu facă pentru a respecta o anumită regulă;
- să fie formulate într-o manieră pozitivă, specificând comportamentul așteptat (adică ceea ce
elevii trebuie să facă, nu ceea ce le este interzis);

8
- să fie flexibile, încât aplicarea lor să se poată adapta la situațiile particulare;
- să fie precizate clar consecințele nerespectării fiecărei reguli (sancțiunile);
- să se concentreze pe comportamente specific explicite;
- să fie aplicate în mod consecvent , fără prea multe derogări și excepții;
- să le fie comunicate și părinților elevilor, care pot contribui la formularea, sintetizarea și
prezentarea acestora;
- să fie reamintite în anumite momente;
- să poată fi revizuite periodic împreună cu elevii, cu părinții elevilor și cu consiliul profesorilor
clasei, pentru a putea fi adaptate la noile situații sau la schimbările care apar în ,,viața” clasei și
a școlii.

2.2. Gestionarea comportamentului indisciplinat

Analiza funcțională a unui comportament problematic vizat înseamnă, într-un sens larg,
identificarea cauzelor/motivelor acestui comportament, ceea ce permite, într-una din etapele
ulterioare, selectarea metodelor de corectare a acestuia.

Orice comportament problematic poate fi definit și caracterizat prin câțiva parametrii

definitorii, cum ar fi:

- periclitează starea de sănătate fizică sau emoțională a elevilor și/sau a cadrelor

didactice;

- perturbă desfășurarea procesului de predare-învățare;

- se opun cristalizării și menținerii unor relații sociale pozitive.

În ansamblul ei, indisciplina școlară are numeroase cauze.

Dintre cauzele care pot genera cazuri de indisciplină școlară fac parte:

- antipatia față de școală;

- nevoia de recunoaștere socială;
- izolarea socială;
- comportamentul impulsiv;
- ignorarea reglilor;
- conflictele dintre sistemele opuse de reguli;
- transferul afectiv;
- tendințele agresive;
- anxietatea;
- modul în care se comportă anumite cadre didactice (oprimarea elevilor, în numele
exagerării importanței ordinii în sala de clasă; ignorarea depreciativă a elevilor;
evaluarea elevilor în termini negativi).

9
 Pentru a instaura, a menține și a ameliora disciplina în rândul elevilor este foarte
important să fie alese strategii eficiente pentru corectarea comportamentelor indisciplinate.
Prevenirea problemelor de comportament poate fi realizată cu ajutorul câtorva modele
elaborate în cercetările recente ale specialiștilor, dintre care pot fi menționate: modelul Camer,
modelul Fred Jones, modelul disciplinei diferențiate, modelul Glasser, modelul Kounin, modelul
modificărilor de comportament, modelul consecințelor logice.

Un rol corectiv în gestionarea unor comportamente perturbatoare îl are metoda extincției,

la aplicarea căreia se parcurg câteva etape, care sunt:

- identificarea precisă a cauzei comportamentului perturbator respectiv, adică a acelui stimul pe

care elevul în cauză încearcă șă îl obțină prin acel comportament;
- eliminarea sistematică a acelui stimul, de fiecare dată când se manifestă respectivul
comportament inadecvat, luându-se în considerare contextul în care se produce;
- aprecierea/stimularea/recompensarea comportamentului alternativ (dacă apare), în așa fel încât
elevul să conștientizeze faptul că poate obține acel beneficiu pe care îl dorește, numai atunci
când se comportă în mod adecvat;
- ,,măsurarea”/monitorizarea comportamentului inadecvat înainte și după aplicarea extincției,
pentru a se evalua rezultatele acesteia, ele fiind date de scăderea parametrilor de manifestare a
respectivului comportament inadecvat (a frecvenței cu care el se produce, a intensității
manifestării lui etc.).

În calitate de tehnică de gestionare a comportamentelor indisciplinate, interviul s-a

dovedit a fi eficient prin cele două forme principale ale sale: interviul investigativ și interviul
bazat pe încredere.
Pedeapsa educativă reprezintă o măsură luată împotriva unui elev, sau a unui grup de
elevi, pentru încălcarea unor norme din regulamentele școlare, prelucrate sau elaborate la clasă,
sau a prevederilor legii învățământului. Formele pedepsei educative sunt privarea temporară de
afecțiune a elevului sau a elevilor și repararea greșelii săvârșite.
Pentru a duce la corectarea conduitei unui elev, pedeapsa nu poate fi aplicată întâmplător,
ci numai cu condiția respectării unor cerințe.

Cerințele care trebuie respectate la aplicarea unei pedepse sunt:

- să se recurgă la pedeapsă numai în situația în care comportamentul inadecvat nu permite

luarea altor măsuri corective și pune în pericol buna desfășurare a procesului instructiv-
educativ sau securitatea fizică și afectivă a celorlalți elevi și a cadrelor didactice;
- să fie utilizată numai în cazul în care toate celelalte măsuri ameliorative nu și-au atins
scopul, dacă se dovedește că elevul are conduita refractară la acestea;
- să fie administrată imediat după comiterea faptei;
- să aibă o durată și o intensitate direct proporțională cu gravitatea faptei;
- să fie precedată de un ultim avertisment;
- să fie administrată în mod gradual, de la formele mai ușoare până la formele mai grave;
- să fie însoțită de o discuție cu elevul respectiv, referitor la: motivul/motivele pentru care
este pedepsit, cauzele și consecințele comportamentului său inadecvat, comportamentele

10
 pozitive care se așteaptă de la el, efectele negative pe care le-ar putea avea repetarea
actelor inacceptabile;
-să fie concepută și aplicată în așa fel încât să vizeze comportamentul perturbator, nu
personalitatea ,,autorului” său, care nu trebuie umilit sau etichetat negativ și nici abuzat
fizic;
- să fie aplicată cu calm, fără ostilitate și resentimente;
- să fie adecvată în raport cu particularitățile de vârstă și individuale ale elevului;
- să se evite, pe cât posibil, pedeapsa în grup a elevilor cu unele comportamente
inadecvate, pentru a nu se crea o coeziune sporită între ei, fiind de dorit ca, în astfel de
cazuri, să fie pedepsit elevul cel mai vinovat sau acela care pare a fi liderul lor informal,
ceilalți urmând a primi un avertisment;
- după încheierea aplicării pedepsei, să se revină la relațiile normale cu elevul respectiv,
fără a i se reaminti mereu faptul că a fost pedepsit pentru comiterea unui act de
indisciplină, pentru a se evita etichetarea lui, care i-ar provoca frustrări;
- sancționarea unui comportament inadecvat să fie însoțită de stimularea/întărirea
absenței acestuia și a comportamentului alternativ dezirabil, în cazul în care el se
produce;
- dacă este posibil și se consideră necesar, părinții elevului în cauză să fie și ei informați
în legătură cu pedeapsa care urmează a-i fi aplicată copilului lor.

Formele pedepsei disciplinare sunt:

- izolarea elevului în cauză într-un spațiu special în sala de clasă, pe o durată

stabilită în prealabil, această metodă (numită și ,,time-out”) poate fi aplicată mai ales
atunci când elevul se comportă inadecvat, cu scopul de a atrage atenția asupra lui;
- ,,costul răspunsului”, care constă în retragerea unuibeneficiu sau a unui bun ce
aparține unui elev, în momentul în care acesta are un comportament inadecvat (de
exemplu, deposedarea lui de o sumă modică de bani odată cu fiecare astfel de
comportament);
- reținerea elevilor la școală după încheierea orelor de curs, cu condiția ca ei să fie
implicați în activități extracurriculare relevante;
- limitarea temporară a unor drepturi/privilegii (restricționarea accesului la
aparatura audio/video sau la calculatoarele școlii, amânarea sau anularea participării
elevului/elevilor în cauză la excursii sau a dreptului de a-și alege locul în sala de clasă,
limitarea accesului la locul de joacă sau pe terenul de sport al școlii etc.);
- micșorarea duratei timpului liber al elevului/elevilor în cauză.

2.3. Planul de intervenție comportamentală

Deosebit de utile în activitățile educative sunt programele de prevenire și de combatere a

agresivității în rândul elevilor, prin care cadrul didactic își poate propune câteva obiective de
instaurare și de menținere a disciplinei școlare în rândul elevilor, cum ar fi:

- conștientizarea de către comunitatea școlară și locală a faptului că agresivitatea este

incompatibilă cu valorile unei instituții de învățământ;
- formarea cadrelor didactice în acest domeniu;

11
 - prevenirea situațiilor cu potențial agresiv;
- combaterea agresivității în școală încă din faza sa incipientă;
- crearea în școală a unui mediu securizant din punct de vedere fizic, psihologic și social;
- implicarea elevilor, a părinților acestora și a comunității în prevenirea și combaterea
agresivității;
- formarea unei culturi școlare non-violente;
- îmbunătățirea supravegherii elevilor în incinta școlii și înafara ei.

Problemele de conduită ale elevilor pot fi eliminate sau reduse ca și frecvență, durată și
intensitate, prin elaborarea de planuri de intervenție personalizată, de către educatori/cadre
didactice.
Etapele unui plan de intervenție comportamentală sunt:

1. Operaționalizarea problemei (a unui comportament);

2. Analiza funcțională a comportamentului problematic (ghidată de o serie de principii
explicite);
3. ,,Măsurarea”/monitorizarea comportamentului problematic (identificarea momentului
declanșator și a momentului în care se încheie);
4. Intervenția (reducerea sau dispariția comportamentului inadecvat și înlocuirea lui cu
cel adecvat, cristalizarea unor relații sociale pozitive și dezvoltarea simțului
responsabilității).

Gestionarea, corectarea și eliminarea unor comportamente inadecvate disciplinei școlare,

pentru a putea desfășura cât mai eficient activitățile instructiv-educative, poate fi realizată doar
prin modele, metode, strategii și forme de organizare eficient adaptate cazului real, fiind
important ca aceastea să:

- reducă acel comportament inadecvat pe care îl vizează;

- conducă la apariția comportamentului alternativ dezirabil;
- asigure menținerea acestui comportament în locul celui indezirabil;
- nu afecteze stima de sine a elevului și să-i dezvolte simțul responsabilității asupra
propriilor conduite și acțiuni;
- stimuleze performanța școlară.

Disciplina școlară consimțită și stabilită în mod democratic, în clasă, contribuie la

obișnuirea elevilor, încă de pe băncile școlii cu procesul de luare democratică a deciziilor,
conștientizând că în orice tip de societate/comunitate există un sistem de legi/reguli care trebuie
respectate, pentru buna desfășurare a activităților. Prin intermediul planului de intervenție
comportamentală specific, treptat, elevii vor trece de la disciplinare la auto-disciplinare și la
stăpânirea de sine, își pot forma personalități echilibrate, armonios structurate, ,,apte de a se
integra cu succes într-o societate democratică, de a respecta regulile ei”, de a manifesta inițiativă
și spirit civic.

Capitolul 3. Studiu de caz privind educarea elevilor în spiritul disciplinei școlare

12
 3.1. Studiu de caz

Climatul educațional al unei instituții educaționale este unic și influențat în permanență

de cultura în cadrul căreia funcționează și ale cărei obiective educaționale trebuiesc respectate.
Calitatea rezultatelor unei școli este definită ,, prin eficiența cadrelor didactice și prin rezultatele
elevilor, în contextul existenței unor relații interpersonale puternice”, esențiale în realizarea unui
climat școlar pozitiv fiind relațiile de tip profesor-elev și elev-elev, care ajută elevii să devină
cetățeni responsabili și autonomi, mai devreme.
În cadrul managementului claselor de elevi se impune, tot mai mult în ultimul timp, un
management al problemelor disciplinare de: grup, microgrup și centrate pe elevi, pentru a crea un
,,demers de predare-învățare ordonat, orientat spre rezolvarea sarcinilor”, pentru a asigura tuturor
elevilor condiții optime de activitate, multă independență și autonomie pe parcursul realizării
activităților educaționale și în procesul de socializare.

Studiul de caz este o metodă de cercetare bazată pe studiul aprofundat al unui număr de
cazuri, ce ilustrează diferite aspecte ale ipotezei testate.

Prezentarea (alegerea) cazului:

Voi prezenta un studiu efectuat concret, la sfârșitul acestui an școlar 2012 – 2013, la o
clasă a VIII-a, cu un efectiv de 22 elevi, la care am predat în anii școlari 2011-2012 și 2012-
2013, cu majoritatea elevilor navetiști, la care au fost semnalate foarte multe probleme
desciplinare în timpul orelor de cursuri, la toate materiile.

Lansarea cazului:

La orele de matematică, am sesizat o serie de abateri de la prevederile regulamentelor

școlare, în vigoare, în special, pe parcursul momentelor de verificare a temei pentru acasă și de
predare-sistematizare a noului conținut.
Menționez că: au căutat mereu să mă țină pe mine cât mai mult la tablă (ocupată cu
explicații solicitate, invocând ,,arătați-ne cum”, pentru că ,,nu au înțeles”, ,,nu știu”, ,, nu știm”),
nu și-au pregătit deloc temele pentru acasă de foarte, foarte multe ori și au refuzat să vină la tablă
să lucreze ajutați de mine, doar 2-3 elevi din clasă au venit de câteva ori la consultații, în
semestrul I.
Am fost acuzată de câțiva dintre părinții unor elevi care au avut probleme disciplinare la
orele de matematică, de faptul că nu le explic noțiunile pe care nu le înțeleg, că nu le arăt cum să
rezolve exerciții și probleme, că nu i-am scos la tablă etc., lucruri care au dovedit faptul că elevii
au mințit părinții referitor la activitățile pe care le-am desfășurat la ore. Părinții respectivilor
elevi, au venit la școală, unii au și asistat la ore și și-au dat seama că elevii nu sunt conștiincioși
și au probleme de disciplină școlară.
La sfârșitul semestrului I al acestui an școlar, la această clasă, am înregistrat rezultate
foarte slabe la învățătură și au obținut la matematică: o medie de 3 și 11 medii de 4, fiind
declarați corigenți 12 elevi.

13
 Procurarea informației:

Am observat atent activitatea tuturor elevilor acestei clase și am înregistrat prin evaluare
1
și notare în fișele mele de lucru la clasă ,,Catalogul de evaluare și notare la clasa ...”| , toate
rezultatele obținute de către fiecare dintre ei.

Sistematizarea materialului:

Abaterile disciplinare săvârșite de către elevi ai clasei sunt:

 întârziatul la oră;
 fuga de la ore;
 refuzul de a lucra la tablă sau independent, în caiete sau cu fișe de lucru;
 refuzul de a preda testele aplicate pentru verificarea-evaluarea cunoștințelor;
 vorbitul: în perechi sau în grupuri, la telefonul celular;
 joaca: prin scris sau prin desene pe foi sau în caiete, la telefonul celular sau la
tabletă;
 ascultatul de muzică la MP3 Player;
 tentative de copiat din caiete sau prin intermediul telefonului celular;
 servitul mesei;
 vopsitul unghiilor, fardat, coafat;
 copiatul temelor la alte materii;
 realizarea de fițuici pentru lecții nepregătite la alte materii;
 cititul de romane și de reviste;
 lipsa de respect față de colegii de clasă, jigniri, insulte;
 lipsa de respect față de profesor, jigniri, insulte;
 agresiunea colegilor, bătaie;
 aruncare de obiecte și de alimente prin clasă, pentru a lovi colegii și profesorul;
 umblatul prin clasă;
 alergatul prin clasă ș.a.

1
http://www.didactic.ro/materiale/evaluarea-centrata-pe-elev

Rezultate obținute la sfârșitul semestrului I al anului școlar 2012 – 2013:

Clasa Nu au
a VIII-a prezentat deloc Numărul de prezentări a temei pentru acasă la
cu tema pentru tablă

14
 efectivul acasă la tablă 1 2 3 4 5 6
de 22 elevi
Numărul 5 11 4 0 4 0 1
de elevi

Lucrarea Nota 1 2 3 4 5 6
scrisă Număr 2 6 7 4 3 -
semestrială la ul de
matematică elevi
(teza)
Mediile Media 3 4 5 6
obținute Număr 1 11 9 1
la matematică ul de
(sem. I) elevi Dezbatere
asupra informației culese:

Am informat diriginta clasei și psihologul școlar în mod frecvent, atât verbal cât și în
scris despre situația disciplinară a elevilor clasei. Am discutat cu colegii profesori, membrii ai
consiliului profesorilor clasei.
În cazul în care abaterile școlare au fost grave am informat conducerea școlii și am depus
la secretariat referate întocmite pentru abaterile disciplinare săvârșite de către anumiți elevi, sau
de către toată clasa.
Am participat la ședințe cu părinții și am prezentat situația disciplinară a clasei, abaterile
comportamentale ale unor elevi la ore, am prezentat problemele disciplinare care motivează
dezinteresul pentru studiul matematicii al unor elevi și nivelul rezultatelor lor la matematică de la
sfârșitul semestrului I al acestui an școlar 2012 – 2013.
Am discutat în particular, cu mai mulți părinți, despre comportamentul copilului lor la
orele de matematică, despre posibilitățile sale intelectuale, despre modalitățile de remediere a
situațiilor problematice, despre activitățile și modalitățile de recuperare a rămânerilor în urmă la
învățătură, respectiv pentru pregătirea examenului Evaluarea Națională, 2013.

Stabilirea concluziilor:

Deoarece rezultatele la învățătură la sfârșitul semestrului I al anului școlar 2012 - 2013, la

disciplina matematică, ale elevilor clasei au fost foarte slabe, s-a impus o mai strânsă colaborare
între familie – elevi – profesor/școală.
Am solicitat implicarea părinților în remedierea situației disciplinare la orele de
matematică, permițându-le să asiste la activități, precum și stabilirea unor modalități de
recuperare a rămânerilor în urmă la învățătură, pentru a preveni eșecul școlar al acestora.

Rezultate obținute:

Am înlăturat absenteismul nemotivat de la orele de matematică, am avut mai multă

ordine și mai multă liniște la ore.

15
 Au participat la ore părinți ai ,,elevilor problemă”, a scăzut mult numărul actelor de
violență și a abaterilor disciplinare de la respectarea normelor prevăzute în regulamentele
școlare, în vigoare.
Prin implicarea părinților elevilor clasei studiate, rezultatele la învățătură la disciplina
matematică s-au îmbunătățit, încât la sfârșitul anului școlar nu am înregistrat nici un elev
corigent la matematică, unii dintre elevi obținând rezultate foarte bune, atât la lucrarea scrisă
semestrială, cât și la mediile de la sfârșitul semestrului al II-lea și de la sfârșitul anului școlar.

3.2. Documente de lucru

3.2.1. Fișe de observație

Am elaborat și am preluat din resursele bibliografice fișe de lucru foarte utile

profesorilor de specialitate/diriginților, când apar probleme de comportament perturbator
ale unui elev sau ale unor grupuri de elevi:

Fișa nr. 1

Nr. Data Clas Numele și Abaterea Efecte

Crt a prenumele disciplinar perturbatoare Măsuri Observații
. ...... elevului/elevil ă
or săvârșită remediale

Fișa nr. 2

Nr. Data Clasa ............ Numele și Abaterea Efecte

Crt și prenumele disciplinar perturbatoar Măsuri Observații
. ora Disciplin Cadrul elevului/ ă e
a/materia didactic elevilor săvârșită remediale

Fișa nr. 3
Realizată după un model preluat din [17] și adaptat.

a) Fișă de observație

- numele elevei/elevului: ......................

- numele observatorului: .......................

16
- activitatea: ..........................................
- data observației: .................................
- ora: .....................................................

b) Fișă de lucru
Antecedente Comportame Consecințe
nt

3.2.2. Grile de apreciere

Sunt realizate după modele preluate din [8] și adaptate.

a) Grilă de apreciere zilnică

Calificative:
Foarte bine – ai reușit să-ți atingi scopul Aprecierea nivelului atingerii unui scop
Bine – ai reușit, dar cu puțin ajutor
Deloc – acum nu ți-ai atins scopul.
Ora următoare trebuie să te străduiești Ora I Ora Ora Ora Ora Ora
mai mult aII-a a III-a a IV- a V-a a VI-a
a

Urmăresc atent lecția

Nu am alte preocupări și nu vorbesc neântrebat

Răspund la întrebările profesorului

Realizez toate sarcinile

Iau notițe

...

b) Grilă de apreciere săptămânală

17
Calificative:
Foarte bine – ai reușit să-ți atingi scopul Aprecierea nivelului atingerii unui scop
Bine – ai reușit, dar cu puțin ajutor
Deloc – astăzi nu ți-ai atins scopul. Luni Marți Miercur Joi Vineri
Mâine trebuie să te străduiești mai mult i
Când învăț citesc lecția din manual și recitesc notițele din
caiet
Conspectez ideile principale
Răspund la toate întrebările existente la lecția din manual
Îmi fac tema pentru acasă complet
Formulez două întrebări referitoare la conținutul lecției
...

3.2.3. Fișă de integrare a comportamentului elevului într-o anumită categorie

Este realizată după un model preluat din [17] și adaptată.

Elevul: .........................
Comportament țintă: ...

Deficit de abilitate Deficit de performare

A obține ceva
A evita ceva

3.2.4. Fișă de interviu pentru analiza funcțională a comportamentului

și stabilirea priorităților intervenției comportamentale

Realizată după un model preluat din [17] și adaptat.

Intervievator: .......................................................
Eleva/elevul: ........................................................
Persoana intervievată: ..........................................
Data: .....................................................................
Funcția: ................................................................
1. Descrieți comportamentul avut în vedere: .....................
2. Cât de frecvent apare acest comportament ?
Cât de mult durează ?
Cât de intens este comportamentul ?
3. Ce se întâmplă atunci când apare comportamentul ?
4. Când și unde este cel mai probabil și cel mai puțin probabil să apară comportamentul ?
5. În preajma cui este cel mai posibil și cel mai puțin probabil să apară comportamentul ?
6.Care sunt condițiile care ar putea determinaproducerea comportamentului ?
7.După ce vă puteți da seama că acel comportament este pe cale să se producă ?

18
8. Ce se întâmplă de obicei după producerea comportamentului ? Descrieți ceea ce se întâmplă
având în vedere reacțiile adulților și ale colegilor ?
9. Care este funcția comportamentului ? Cu alte cuvinte, de ce credeți că elevul se comportă în
felul acesta ? Ce obține sau ce evită el prin acest comportament ?
10. Ce alte comportamente adecvate contextului social ar putea să îndeplinească aceeași funcție ?
11. Ce alte informații ar putea să contribuie la construirea unui plan eficient de intervenție ? (De
exemplu, în ce context nu apare comportamentul ?)
12. Cine ar trebui să fie implicat în construirea și în implementarea unui plan de intervenție ?

3.2.5. Chestionar adresat elevilor

Realizat după un model preluat din [17] și adaptat.

Numele elevei/elevului: ........................................ Clasa .........................

Vârsta: ............................. Data ..........................

1. Ce apreciezi cel mai mult la școala ta dintrelațiae:

a) Calitatea predării;
b) Relația elev-profesor;

c) Relația între elevi;

d) Altceva. Ce anume ?
2. Menționează trei aspecte care te nemulțumesc în școala ta:
a) ...
b) ...
c) ...
3. Evidențiază trei caracteristici ale democrației din școala ta dintre:
a) Alegeri libere;
b) Toleranța;
c) Egalitatea șanselor;
d) Consultarea tuturor în luarea deciziilor;
e) Egalitatea în drepturi;
f) Responsabilitatea;
g) Respectarea drepturilor omului și ale copilului.
4. Menționează trei însușiri pe care consideri că trebuie să le aibă un profesor cu vederi
democratice:
a)...
b)...
c) ...
5. Precizează trei drepturi pe care consideri că le ai în calitate de elev:
a) ...
b) ...
c) ...

19
6. Precizează trei obligații care consideri că decurg din calitatea ta de elev:
a) ...
b) ...
c) ...
7. În general, relațiile cu colegii sunt:
a) Armonioase;
b) Conflictuale;
c) De bună înțelegere;
d) De indiferență;
e) Altfel. Cum ? ...
8. Cum te simți în colectivul clasei tale ?
a)Apreciat;
b) Acceptat;
c) Protejat;
d) Respins;
e) Neglijat;
f) Altfel. Cum ? ...
9. În general, cum consideri că ești tratat de profesori ?
a) Corect;
b) Persecutat;
c) Marginalizat;
d) Favorizat;
e) Nu știu.
10. Dacă întâlnești probleme/greutăți la școală, la cine apelezi ?
a) La un coleg;
b) La profesorul diriginte;
c) La profesorul preferat;
d) La conducerea școlii;
e) La familie;
f) La altcineva. La cine ? ...
11. Consideri că punctul tău de vedere în cadrul unui colectiv este:
a) Cel mai important;
b) Cel mai puțin important;
c) Egal cu acelea ale celorlalți;
d) Nu mă interesează.
12. În relația cu cei mai mici decât tine, consideri că punctul tău de vedere este:
a) Hotărâtor;
b) Egal cu acelea ale celorlalți și posibil de negociat cu ei;
c) Nu admiți alte puncte de vedere.
13. Îți este ascultat punctul de vedere de către profesori ?
a) Niciodată;
b) Uneori;
c) Destul de des;
d) Ori de câte ori este cazul.

20
14. Dar de către directorul școlii ?
a) Niciodată;
b) Destul de rar;
c) Destul de des;
d) Totdeauna.
15. Dar de către colegi ?
a) Niciodată;
b) Uneori;
c) Destul de des;
d) Ori de câte ori este cazul.
16. Cum crezi că este starea de disciplină în școala ta ?
a) Foarte bună;
b) Bună;
c) Medie;
d) Satisfăcătoare;
e) Nesatisfăcătoare.
17. Ordonează, din lista următoare, factorii care contribuie la instaurarea și menținerea
disciplinei în școală. Scrie numărul cel mai mare în fața factorului pe care îl consideri cel mai
important și continuă numerotarea în ordinea descrescătoare a importanței:
___ Conducerea școlii;
___ Profesorii;
___ Educația din familie;
___ Alți factori. Care ? ...
18. Care crezi că sunt cauzele problemelor de comportament la școala în care înveți ?
19. În ce ritm se iau măsuri de disciplinare a elevilor cu probleme de comportament ?
a) Frecvent;
b) Uneori;
c) Rar.
20. Ce măsuri de disciplinare se iau în școală ?
a) Pedepse corporale;
b) Mustrare verbală;
c) Avertisment scris;
d) Scăderea notei la purtare;
e) Aducerea elevului în fața consiliului profesorilor clasei;
f) Alte măsuri. Care ? ...
21. Care este reacția elevilor sancționați și a celorlalți elevi la aceste măsuri ?
22. Cum reacționezi atunci când apare un conflict în cadrul clasei ?
a) Nu te implici;
b) Sugerezi o soluție;
c) Ceri ajutor unei (unor) persoane mai îndrepătățită să intervină;
d) Altfel. Cum ? ...
23. La ce amenințări sunt expuși elevii din școala ta ?
a) Violența verbală din partea colegilor;
b) Violența verbală din partea cadrelor didactice;
c) Violența fizică din partea colegilor;
d) Violența fizică din partea cadrelor didactice;

21
 e) Hărțuire;
f) Violența propagată în mass-media;
g) Consumul de alcool;
h) Consumul de droguri;
i) Abuzul emoțional (intimidări, etichetări, amenințări etc.);
j) Lipsa de înțelegeredin partea cadrelor didactice;
k) Lipsa de înțelegere din partea părinților;
l) Lipsa supravegherii din partea părinților;
m) Alte tipuri: ...
24. Dacă ai fi profesor, ce relație ai stabili cu elevii tăi ?
a) Fermă;
b) Exigentă;
c) Permisivă;
d) Flexibilă;
e) Alt tip. Care ? ...
25. Ce măsuri de îmbunătățire a stării de disciplină din școala ta propui ?
26. Dacă s-ar organiza o întâlnire a cadrelor didactice cu toți elevii școlii pe tema ,, Cum vreau să
fie școala mea ?”, ai participa la ea ?
a) Da;
b) Nu;
c) Sunt nehotărât/nehotărâtă.
27. Menționați alte tipuri de situații de indisciplină școlară sesizate:
a) În clasă, la ore;
b) În clasă, în pauze;
c) În școală.

3.3. Concluzii finale

Pentru buna desfășurare a procesului instructiv-educativ se impune, în mod necesar,

respectarea unui tip specific de disciplină școlară, realizată prin educația centrată pe elev.
Mulți specialiști sunt de părere că este preferabil ca în școală, disciplina să fie una liber
consimțită și stabilită în mod democratic, întrucât elevii par mai dispuși să se supună unor norme
pe care le consideră legitime și la a căror elaborare au participat. În acest fel, ei se pot obișnui,
încă de pe băncile școlii, cu procesul democratic de luare a deciziilor și pot conștientiza faptul că,
oricât de democratică ar fi o societate, ea nu poate exista în afara unui sistem de reguli, cărora
membrii lui să li se supună.
Pe termen lung, pe lângă facilitarea desfășurării adecvate a procesului de învățământ,
educarea elevilor în spiritul respectării disciplinei își propune și interiorizarea de către copii sau
de către adolescenți a unor norme de comportament, respectiv, să trecă treptat de la disciplinare
la autodisciplinare și la stăpânirea de sine. În acest mod, educatorii vor forma discipolii lor, ca
personalități disciplinate, echilibrate, structurate în mod armonios, apte pentru a se integra cu
succes într-o societate democratică, de a respecta regulile ei și de a manifesta inițiativă și spirit
civic.

22
Resurse de documentare și de informare:

1. *** Managementul clasei de elevi, Suport de curs în format electronic;

2. http://www.anc.gov.ro/uploads/Legea%20Educatiei/LEN%201%20din%205.01.2011.pdf

3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83

4. http://www.didactic.ro/materiale/evaluarea-centrata-pe-elev

5. https://www.facebook.com/photo.php?
fbid=534122879972727&set=a.501747966543552.135789.204205382964480&type=1&theater

6. http://mathematicalvariety.blogspot.ro/2011/10/portofoliu-de-evaluare.html

Resurse bibliografice:

7. Albu, E. – Manifestări tipice ale devierilor de comportament la elevii preadolescenți.

Prevenire și terapie, Editura Aramis, București, 2002;

8. Ciascai, L. – Managementul clasei de elevi. De la teorie la practică, Editura Casa Cărții de

Știință, Cluj – Napoca, 2007;

9. Cosmovici, A., Iacob, L. (coordonatori) – Psihologie școlară, Editura Polirom, Iași, 1999;

10. Cucoș, C. – Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2000;

11. Cucoș, C. (coordonator) – Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade

didactice, Ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2009;

12. Druță, E.,M. – Cunoașterea elevului, Editura Aramis, București, 2004;

13. Ștefan, M. – Lexicon pedagogic, Editura Aramis, București, 2006;

14. Nicola, I. – Pedagogie, Ediția a II-a îmbunătățită și adăugită, Editura Didactică și

Pedagogică, R.A.- București, 1994;

15. Popovici, D. – Soluții noi la problem controversate, Editura Aramis, București, 2000;

16. Stan, E. – Managementul clasei, Editura Aramis, București, 2003;

17.Sterea, I. (coordonator) – Educarea în spiritual disciplinei școlare, Suport de curs pentru

învățământul la distanță, Casa Corpului Didactic, Deva, 2013.

23