1.

FIȘĂ DE OBSERVARE
Grilă de observare a activității

Data:
Grupa : mare „B”
Durata : 30 minute
Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi):
Subiectul activității: ACTIVITĂŢI LIBERE, ALESE
a) Construcții: „Fetițe și băieței din figuri geometrice”
b) Artă: „Hainele fetiței și băiețelului”-decorarea hainelor cu semne grafice și
colorarea lor
c) Joc de masă: „Imbrăcăm păpuşa” – joc magnetic
Tipul activității: mixtă
Resurse procedurale (metode, procedee, interacţiuni, forme de organizare a
activităţii elevilor): conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, munca în echipă.
Resurse materiale: fișe cu obiecte de îmbrăcăminte, imagini, jocuri magnetice
(Îmbrăcăm păpușa), creioane colorate, table magnetice, figuri geometrice.
Indicatori Recunoaşterea Aspecte semnificative privind
acţiunii etapele lecţiei, în funcţie
indicatorilor (se de indicatori, în vederea
bifează) elaborării proiectelor de lecţie
1.Aspect informativ Caracteristicile figurilor
- conţinut ştiinţific x geometrice sunt reactualizate în
manieră accesibilă celor mici.
- adaptarea la nivelul clasei Sunt reamintite etapele de lucru la
x activitate.

- încadrarea noilor x Preşcolarii au mai grupat şi sortat

cunoştinţe în sistemul obiecte (jucării, legume, fructe,
cunoştinţelor anterioare forme geometrice) după diverse
criterii.

- realizarea cerinţelor x Obiectivele de referinţă au fost

programei şcolare selectate cu atenţie din
(obiective-cadru, obiective Curriculumul pentru învăţământul
de referinţă) preşcolar și transpuse în termeni de
obiective operaționale.
Obiectivele operaţionale sunt aduse
la cunoştinţa copiilor, respectându-

1

2.Aspect formativ
- utilizarea metodelor activ-
participative
(sugerate de programa
scolară)
- realizarea conexiunii
inverse
- dezvoltarea capacităţilor
intelectuale
- valorificarea valenţelor
educative ale temei
- dezvoltarea capacităţii de
transfer realizarea de
corelaţii
intra/inter/transdisciplinare)
3. Metodologia didactică
- aplicarea metodelor si a
procedeelor didactice
- utilizarea mijloacelor de
învăţământ
- încadrarea în timp
4. Evaluarea activităţii
elevilor
se particularităţile psihoindividuale
şi de vârstă ale acestora.
Sunt utilizate procedee de
x problematizare care îi activizează
pe copii.
Se folosesc procedee de joc şi
surprize pentru a menţine atenţia
x copiilor:
-Se prezintă imagini;
-Copiii răspund la întrebări
formulate cu ajutorul imaginilor;
-Se discută despre îmbrăcămintea
specifică băieților și fetelor;
-Copiii lucrează pe grupe.
x Elementele de joc îi motivează pe
copii pentru participarea la
x activitate, le stimulează operaţii ale
gândirii, mai ales analiza.
x
Doamna educatoare se asigură că
toţi copiii au înţeles foarte bine
care sunt sarcinile de lucru ale
activităţii libere, alese.
Îi îndrumă pe copii.
Sunt utilizate metode și procedeee
x activ-participative: conversaţia,
explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
x munca în echipă.
Mijloacele de învățământ selectate
pentru activitate sunt diverse și
atractive: fișe cu obiecte de
îmbrăcăminte, imagini, jocuri
magnetice (Îmbrăcăm păpușa), ,
creioane colorate, table magnetice,
figuri geometrice.
Copiilor le sunt explicate şi
demonstrate modurile de lucru.
Evaluarea formativă se realizează
pe tot parcursul activității prin
observarea comportamentului,
aprecieri stimulative, aprecierea şi
2
 - iniţială corectarea răspunsurilor copiilor la
- formativă x întrebările formulate de dna
educatoare
Se analizează lucrările realizate de
către copii.
- finală x La finalul activităţii, prin
rezolvarea sarcinilor din fişa
primită se realizează evaluarea
finală a activităţii.
5. Relaţia cadru didactic-
elev; elev-elev Se dezvoltă o relaţie afectiv-
- atmosferă de lucru în x stimulativă, activitatea se
clasă desfăşoară în echipă, frontal,
- organizarea activităţii pe x evaluarea se face cu ajutorul
grupe sau analizei produselor activității.
independent/individual Copiii sunt stimulaţi să lucreze
împreună.
6. Alţi indicatori

Analiza structurii proiectului de lecție:

Proiectul de activitate este acţiunea cea mai detaliată şi concretă de anticipare şi
prefigurare a acţiunilor, materializată într-un document structurat în două părţi:
- una introductivă (în care sunt precizate data, grupa, categoria de activitate, tema,
obiectivele de referinţă şi operaţionale, resurse educaţionale) şi
- cea de-a doua, propriu-zisă (scenariul didactic), realizat sub forma unui tabel în
care sunt înscrise:
 evenimentul didactic,
 conţinutul ştiinţific,
 strategii didactice,
 evaluare.

Analiza informațiilor pe care le conține proiectul de lecție:

Proiectul de activitate este realizat conform planificării anuale și a planificării pe
unități tematice.
Obiectivele operaţionale ale activității:
• Sunt centrate pe cel care învaţă;
• Măsurarea achiziţiilor este obiectivă;
• Descriu comportamente concrete, nu vagi;
• Presupun transpunerea unui obiectiv în termeni de acţiuni, acte, operaţii,
manifestări direct observabile.
Obiectivele operaționale fixate în proiectare sunt urmărite și îndeplinite pe
parcursul activității; sunt utilizate metode activ-participative sugerate de programa

3
școlară; materialul didactic este util și introdus în momentul optim în activitate; copiii
lucrează frecvent în grupuri de învăţare prin cooperare.
Cadrul didactic proiectează activitatea ținând cont de condiţiile didactico-materiale
ale grădiniţei, timpul de instruire avut la dispoziţie, nivelul de pregătire al copiilor,
potenţialul lor de dezvoltare.
Conceptul de joc liber este fundamental pentru curriculumul actual, cu referire la
jocul care este iniţiat de copil în centrele de interes/activitate. În jocul liber copilul decide
ce se joacă, cu ce se joacă şi cu cine se joacă.
Jocul liber-creativ şi activităţile alese sunt cele mai eficiente forme de activitate
pentru dezvoltarea personalităţii copilului. Atunci când copiii îşi satisfac interesele, ei
învaţă să acumuleze informaţii şi să tragă propiile concluzii în legătură cu acestea. Este
vârsta când ei pot acumula cunoştinţe noi tot timpul, iar influenţele mediului au un rol
foarte mare în asigurarea unei experienţe complexe şi variate, cât şi în stimularea gândirii.