ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE – BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT
MASTER: MANAGEMENT și MARKETINK INTERNAȚIONAL
DISCIPLINA: MARKETING INTERNAȚIONAL ȘI EUROMARKETING

Profesor Coordonator:
Prof. Univ. Dr. Luminița Nicolescu

Studenți:
Adriana Atănăsoaie
Bănică Ionela
Cîrciu Ruxandra
Andreea Lupă
Iulia Ilie
Mădălina Niculcea
Roxana Petroiu

București, 2018

1
 CUPRINS

Pag.
Introducere
CAPITOLUL 1: Prezentare generală Royal Honey SRL
1.1.Scurt istoric
1.2. Obiectul de activitate
1.3. Structura organizatorică
1.4. Dotări tehnice, tehnologice, materiale, materii prime şi auxiliare
1.5. Misiune
1.6. Obiective
CAPITOLUL 2: Prezentarea produsului
2.1. Descrierea produsului
2.1.1.Considerații generale
2.1.2. Istoria mierii de albine
2.1.3. Produsele stupului
2.2. Principalele sortimente de miere
2.3. Compoziția mierii de albine
2.3.1 Calitatea organoleptică a mierii de albine
2.3.2 Calitatea fizico-chimică a mierii de albine
2.3.3. Calitatea igienică a mierii de albine
2.4. Tipuri de miere cu delicii
2.5. Baza meliferă în România
2.6. Tipuri de stupi şi dotarea cu echipamente apicole
2.6.1. Supravegherea sanitar-veterinară pentru sectorul mierii de albine
2.6.2. Acreditarea / autorizarea stupinelor
2.6.3. Formele asociative ale crescătorilor de albine şi a procesatorilor de miere din
România
2.7. Indicații terapeutice
2.7.1. Prevenirea bolilor cu ajutorul mierii

2
 BIBLIOGRAFIE/WEBGRAFIE
ANEXE
Introducere

Istoria ne-a demonstrat, de-a lungul ultimelor decenii, că uneori ideile mărețe se nasc din
întâmplare, în circumstanțe mai mult sau mai puțin convenționale. Cele mai multe dintre companiile care
activează la momentul actual atât pe piețele naționale, cât și internaționale, au pornit de la premisa că
există o nevoie încă nesatisfăcută în rândul populației, ceea ce a fost sesizat de către antreprenori ca fiind
o nouă oportunitate de afaceri.
În cazul Royal Honey, scenariul a pornit într-un mod mai mult sau mai puțin surprinzător – în
timpul unui curs de Marketing Internațional și Euromarketing. Momentul zero a fost reprezentat de
anunțul conform căruia era necesară aducerea pe piață a unui produs care putea fi manufacturat pe
teritoriul României și vândut pe piețele din Orientul Mijlociu și Africa de Nord prin intermediul unui
Start-Up.
Fiind deja în decursul celui de-al doilea an de masterat, echipa s-a format într-un interval de timp
scurt, deoarece deja mai existaseră proiecte pentru care colegii fuseseră invitați de către domnii și
doamnele profesor să colaboreze. Astfel, am ajuns în momentul T1, în care aveam o echipă, un scop
comun și o sesiune de brainstorming care urma să ne releve detaliile ulterioare. Ce s-a întâmplat în urma
discuțiilor, vă invităm să citiți în continuarea proiectului.

CAPITOLUL 1: Prezentare generală a SC Royal Honey SRL

1.1. Scurt istoric

Royal Honey s-a născut la scurt timp după sesiunea de brainstorming despre care am amintit mai
devreme, fiind o idee adoptată în unanimitate de către membrii echipei. Numele companiei a fost ales
pentru a facilita înțelegerea obiectului de activitate, iar sonoritatea și numărul mic de caractere ajută la
reținerea sa, ceea ce sperăm a se transforma de-a lungul timpului într-un avantaj competitiv.
Compania are ca valori de bază profesionalismul, calitatea produselor oferite clienților, dar și
responsabilitatea asumată atât față de proprii angajați, dar și față de comunitățile în care își va desfășura
activitatea.
3
 Ne propunem să creăm beneficii pentru clienții noștri, să demonstrăm că niciodată nu este prea
târziu să readucem în prim-plan beneficiile produselor clasice, dar să păstrăm în același timp tendințele
moderne nealterate, mierea având multiple întrebuințări, pornind de la a fi un substituent al zahărului,
până la a fi folosit în tratamentele cosmetice aplicate în saloanele de înfrumusețare.
Royal Honey este o companie tânără care va distribui miere produsă în România, pe piețele din
Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Compania promite că produsele vor corespunde celor mai înalte
standarde calitative, vor fi vândute la prețuri competitive și vor reuși să mulțumească și cei mai exigenți
clienți. În același timp, vom asigura cele mai bune condiții pentru proprii angajați și colaboratori,
asumându-ne totodată responsabilitatea față de comunitățile pe teritoriul cărora vom desfășura activități.
1.2. Obiectul de activitate
Conform actului constitutiv, obiectul de activitate al Royal Honey SRL este comerţ cu amănuntul
al altor produse alimentare, în magazine specializate, cod CAEN 4729, cod CAEN 1089 – fabricarea
altor produse alimentare n.c.a.
Forma juridică de funcționare este societate cu răspundere limitată (SRL), capital privat românesc,
cu un număr de 7 asociați persoane fizice. Compania își desfășoară activitatea la sediul social din ........

1.3. Structura organizatorică

În cadrul Royal Honey SRL organizarea structurală este evidenţiată prin organigramă,
regulamentul de organizare şi funcţionare, şi fişe de post. Structura organizatorică este de tip ierarhic-
funcţională. În cadrul Royal Honey funcționează 5 departamente, respectiv departamentul de cercetare
dezvoltare, comercial, resurse umane, financiar-contabil și producţie.

1.4. Dotări tehnice și tehnologice

Royal Honey colectează mierea de la apicultorii locali, o procesează și ambalează în caserole,
plicuri, recipiente din plastic sau borcane, prin intermediul liniei de procesare existentă în cadrul fabricii
de procesare miere pe care o deține în hala de producție. Linia pentru procesat cuprinde următoarele
echipamente și utilaje:

 mașină pentru ambalat lichide vâscoase la pliculețe, caserole sau borcane,

 compresor,
 decristalizator cu omogenizator,
 pompă de tras miere din decristalizator,
 sistem de întindere folie suplimentar,
 filtru miere la decristalizator,
 detector de plic sau caserolă goală cu cântar,
 mașina pentru spălare recipiente,
 omogenizat pentru miere,
 rezervor de stocare miere
 sistem detectare nivel produs în cuvă.
De asemenea, hala de producție este dotată cu o mașină de etihetat cu eticheta termocontractibilă.
Cu o productivitate maximă de 3000 etichete pe minut, echipamentul poate aplica etichete
termocontractibile pe o gamă variată de produse, dimensiuni, forme și material, fiind o mașină flexibilă în
acest sens.

1.5. Misiunea Royal Honey

Royal Honey este o companie tânără care va distribui miere produsă în România pe piețele din
Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Compania promite că produsele sale vor corespunde celor mai înalte
4
standarde calitative, vor fi vândute la prețuri competitive și vor reuși să mulțumească și cei mai exigenți
clienți.
În același timp, vom asigura cele mai bune condiții pentru proprii angajați și colaboratori,
asumându-ne totodată responsabilitatea față de comunitățile pe teritoriul cărora vom desfășura activități.
Nerespectarea misiunii va duce implicit la pierderea clienţilor fideli şi la poziţia ocupată în prezent pe
piaţa internă în ceea ce priveşte domeniul de activitate.

1.5. Obiectivele Royal Honey

Obiectivele pe termen mediu şi lung ale companiei noastre sunt următoarele:
 intrarea pe piața internațională din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, prin colaborare cu partenerii
locali (magazine mixte, supermarket-uri) începând cu 2019,
 oferirea posibilității achiziționării produselor din mediul online de către consumatori,
 dezvoltarea pieţei de desfacere prin extinderea și pe alte piețe din Orientul Mijlociu și Africa de Nord,
începând cu 2021,
 satisfacerea cerințelor și exigențelor clienților, prin oferirea de produse de calitate superioară,
 dezvoltarea nomenclatorului de produse prin adaugarea de produse noi cum ar fi: miere cu nuci, miere
cu goji, miere cu căpăceală, miere batoane din fagure de miere, pliculețe de miere pentru ceai și cafea,
suplimente nutritive, etc.,
 dezvoltarea unei reţele de distribuţie la nivel internațional,
 creşterea profitului în perioada următoare cu minin 30%,
 creșterea cifrei de afaceri cu ……. Lei, începând cu anul 2020,
 câștigarea unui segment de piață important, atât pe piața internă, cât și pe cea externă,
 creșterea cotei de piață și ocuparea poziției de leader până la sfârșitul anului 2021.

CAPITOLUL 2: Prezentarea produsului

Cunoscută în lumea antică pentru proprietățile sale miraculoase, mierea reprezintă o sursă de
beneficii pentru organismul uman. Aceasta poate fi folosită atât ca îndulcitor, ca produs homeopat și chiar
ca ingredient pentru diferite tratamente în saloanele cosmetice.
Royal Honey este un produs 100% natural, de calitate superioară obținut fără a fi procesat termic,
astfel că aceasta își păstrează toate proprietățile, fapt ce o recomandă în rândul tuturor consumatorilor din
întreaga lume. Produsul este rezultat din polenul plantelor, îmbogățit cu substanțele provenite din sucul
secretat de glandele albinelor.
Mierea noastră este testată periodic pentru a asigura controlul calității și aasigura livrarea către
consumator a unui produs de calitate superioară. Royal Honey acordă atenție mediului înconjurător,
folosind borcane din material 100% reciclabil, urmărind astfel dezvoltarea sustenabilă a companiei. În
procesul de producție, albinele nu sunt hrănite cu suplimente sau zahăr. Suntem dedicați în totalitate în a
ne asigura că mierea noastră este cea mai pură și naturală.
De asemenea, Royal Honey vine în întâmpinarea consumatorilor cu o gamă variată de sortimente,
menite să satisfacă cele mai rafinate gusturi. Avem în portofoliu miere de salcâm, de tei, de zmeură, de
mentă, de floarea soarelui, de rapiță, de pădure, de trifoi alb, polifloră. De asemenea, oferim clienților
nostri delicii precum, miere cu căpăceală, polen, miere cu goji, miere cu fagure, miere cu stafide, miere cu
cătină, miee cu migdale.

2.1. Descrierea produsului

2.1.1.Considerații generale
Mierea de albine este un aliment natural produs de albine (apis mellifera l), la obţinerea căreia
acestea folosesc ,,materia primă“ furnizată direct de plante (nectarul floral sau extrafloral) şi, într-o

5
măsură mai mică, componente din alte surse. Această definiţie cuprinsă în Codex Alimentarius,
precizează natura particulară a acestui produs.1
Din punct de vedere alimentar şi igienico-sanitar, prin miere se înţelege ⹂alimentul natural extras
din faguri când aceştia au fost căpăciţi de albine pe cel puţin 3/4 din aria lor, în aşa fel încât să se evite
pătrunderea de larve, cadavre de albine, fragmente de ceară sau alte impurităţi2.
România deţine o tradiţie îndelungată în domeniul creşterii albinelor şi realizării de produse
apicole, apicultura impunându-se ca ocupaţie de sine stătătoare încă din cele mai vechi timpuri, iniţial
pentru produsele obţinute (miere, polen, lăptişor de matcă, propolis, ceară şi venin de albine), iar ulterior,
inclusiv în prezent, pentru contribuţia pe care albinele o au la creşterea recoltelor de fructe, legume şi
seminţe, prin polenizare. Avantajele economice care contribuie la creşterea veniturilor apicultorilor sunt
cele care provin din valorificarea principalelor produse ale stupului.3
2.1.2. Istoria mierii de albine
Cea mai veche dovadă a existenței unei stupine a fost găsită în templul soarelui ridicat în 2400 I.C.
lângă Cairo, Egipt. Albina era prezentată frecvent în hieroglifele egiptene, simbolizând roialitatea și fiind
favorizată de faraoni. Picturile rupestre din Spania de la 7000 I.C. arată primele înregistrări de apicultură,
iar fosilele de miere de albine datează de aproximativ 150 de milioane de ani. Egiptenii din antichitate
foloseau mierea ca un îndulcitor, ca un cadou pentru zeii lor și chiar ca un ingredient la îmbălsămare.
Grecii, de asemenea, făceau prăjituri cu miere și le ofereau zeilor. Grecii au văzut mierea nu
numai ca un aliment important, ci și ca un medicament pentru vindecare. Brânzeturile au fost amestecate
cu miere pentru a face prăjituri cu brânză, descrise de Euripide în secolul V I.C. ca fiind "cufundate cel
mai bine în mierea bogată a albinelor de aur."
Romanii Imperiului Roman au folosit mierea ca un cadou pentru zei și au folosit-o pe scara largă
în gătit. Odată cu Creștinismul, producția de miere și ceară de albine a crescut foarte mult, pentru a
satisface cererea de lumânări pentru biserică. Mierea a continuat să fie de o mare importanță în Europa
până în Renaștere, când sosirea zahărului a însemnat folosirea mierii de albine pe o scară mai scăzută.
Deoarece albinele erau considerate ca având puteri speciale, acestea au fost adesea folosite ca
embleme:

 Papa Urban al VIII-a folosit albina ca emblema lui.

 Albina a fost semnul împăratului Egiptului în timpul primei dinastii (3,200 I.C.).
 În secolul al treilea î.Hr., albina a fost emblema utilizată pe monede în orașul grecesc Efes.
 Albina a fost un simbol al zeiței Artemis.
 Albina a fost emblema lui Eros/Cupidon.4
Apicultura în România sau stupăritul, este unul din sectoarele agriculturii cu cele mai vechi
tradiții. Tracii și dacii, strămoși ai poporului român, se ocupau cu creșterea albinelor de la care obțineau
miere, ceară și alte produse apicole. Astfel, Herodot menționează (secolul al V-lea î.Hr.) mulțimea
albinelor la nordul Dunării, aceasta fiind prima atestare documentară a apiculturii pe teritoriul României.
de asemenea, există numeroase alte izvoare istorice, descoperiri arheologice, surse folclorice care atestă
continuitatea apiculturii în spațiul carpato-danubiano-pontic.5
2.1.3. Produsele stupului
O familie de albine oferă delicii pe care omul le consumă ca hrana, dar și în scop terapeutic:

 Mierea - (din latină melem; în greacă μελιττα înseamnă „albină”) este un produs apicol obținut prin
transformarea și prelucrarea nectarului de către albine și depozitat în celulele fagurilor pentru a
constitui hrana populației din stup. Este cel mai consumat produs din stup.
 Polenul – este considerat ca „aliment complet”. Pentru albine, polenul are o însemnătate deosebită,
fiind sursa lor principală de hrană, proteine, vitamine, minerale și alți micronutrienți. În polenul crud
1
Banu, C. Calitatea şi controlul calităţii produselor alimentare, Editura AGIR, Bucureşti, 2002, p. 462-465.
2
Bulancea, M., Autentificarea,expertizarea şi depistarea falsificărilor produselor alimentare, Editura Academica, Galaţi, 2002, p. 81-98.
3
http://www.madr.ro/component/k2/163-studiul-transmis-comisiei.html?highlight=WyJtaWVyZSJd
4
http://www.tainavie.ro/totul-despre-miere/istoria-mierii-de-albine.html
5
http://www.aca.org.ro/
6
 se găsește o generoasă paletă de vitamine, atât liposolubile – A (și provitamina A), D, E, F -, cât și
hidrosolubile – C, P (rutin), acid folic, B1, B2, B3 (PP), B5, B6, B8 (H).
 Păstura – numită și pâinea albinei, este un produs apicol derivat din polen ce constituie una din
rezervele de hrană ale albinelor. Păstura este un polen modificat cu substanţe adăugate de harnicele
albine şi care constituie hrana acestora, în special a larvelor. Valoarea lui terapeutică este de trei ori
mai mare decît a polenului, iar gama afecţiunilor pe care le vindecă este imensă.
 Propolis – amestec de substanţe de consistenţa răşinii, culese de pe cel puţin 20 de specii de arbori,
propolisul este pentru stup o adevărată barieră de protecţie.
 Fagure cu miere – contine compuși utili care sunt prezenți în toate celelalte produse apicole la un
loc. Fagurele de miere are efecte pozitive asupra căilor respiratorii.
 Căpăceala – este un produs apicol ce conţine miere, ceară, propolis şi diferite alte substanţe active
(enzime, antibiotice naturale). Datorită substanțelor active din compoziție, căpaceala reușește să
regleze metabolismul organismului, să amelioreze și să vindece multe boli.
 Lăptișor de matcă – Cunoscut drept „elixir al tinereţii”, lăptişorul de matcă este deosebit de apreciat
atât în medicina naturistă, cât şi în industria cosmeticelor, valoarea sa fiind asigurată de compoziţia
chimică complexă. Un fapt mai puţin cunoscut este acela că lăptişorul de matcă este bogat în
complexul de vitamine B – respectiv B1, B2, B3, B5, B6, B8, B12. Un exemplu: previne maladia
Alzheimer.
 Ceara – este produsă de albine lucrătoare tinere, între 12 şi 17 zile, sub formă de scări subţiri,
secretate de glandele de pe suprafaţa ventrală a abdomenului. Ceara de albine prezintă însuşiri
emoliente, cicatrizante, silagoge (stimulent al salivaţiei), epilatoare, antiinflamatorii şi nutritive asupra
tegumentului.
 Veninul de albine –acționează în tratarea afecțiunilor reumatismale, mai cu seamă în artrite.
 Apilarnil – este în principal un extract din larvele de trântor, care conține mici cantități de lăptișor de
matcă, pastură, miere și propolis. Stimulează anabolismul, este antiviral, biostimulent, mărește puterea
sistemului imunitar, îmbunătățește memoria, mărește performanțele intelectuale la copii.6

2.2. Principalele sortimente de miere

După provenienţă, mierea de albine se clasifică în: miere monofloră, polifloră şi miere de pădure.
În cele ce urmează, vom detalia fiecare sortiment de miere:

 Mierea monofloră – provine integral sau în cea mai mare parte din nectarul unei specii de plante:
miere de salcâm, tei, floarea soarelui, rapiţă.
 Mierea polifloră – provine dintr-un amestec natural de nectar de pe flori de diferite specii sau dintr-
un amestec de miere monofloră: fâneaţă de deal, de şes, de baltă, pomi fructiferi, salcâm-tei, tei-
floarea soarelui.
 Mierea de pădure (sau de mană) – provine în cea mai mare parte din sucurile dulci de pe alte părţi
ale plantelor, altele decât florile, în amestec cu nectarul florilor din pădure.
Cele mai cunoscute sortimente de miere monofloră de la noi din țară sunt următoarele:
• salcâm (Robinia pseudoacacia),
• tei (Tilia platiphyla),
• floarea soarelui (Helianthus anuus),
• mentă (Mentha sp.),
• zmeură (Rubus ideaus L.),
• rapiţă (Brassica napus oleifera L.),
• coriandru (Coriandrum sativum L.),
• zburătoare (Epilobium augustifolium L.),
• sânziana de grădină (Solidago canadenisis L.), etc.
Mierea polifloră: este cel mai recomandat sortiment de miere pentru a fi folosit în terapiile
naturiste, deoarece conține nectar provenit dintr-o mare varietate de plante medicinale, care sporesc

6
https://www.beeman.ro/resurse-apicole/produsele-stupului
7
efectele sale curative. Conținutul acestui sortiment de miere este mai bogat în nutrienți, oligoelemente,
vitamine și minerale, decît sortimentele altor tipuri de miere monofloră:

 vitamine (B1, B2, B3, B5, B6, C, K),

 minerale (calciu, magneziu, fier, potasiu, bor, fosfor),
 enzime (invertaza, amilaza, catalaza),
 acizi organici (lactic, gluconic),
 glucoza, fructoza- zaharuri naturale.
Mierea de pădure (sau mierea de mană): este o miere care nu se obține din nectarul florilor, nu
conține polen ăi este culeasă de albine din seva frunzelor copacilor și a trunchiurilor de copaci. Mierea de
pădure are o culoare închisă cu tentă verzuie, roșiatică sau brună. Este o miere foarte bogată în vitamine și
minerale, are un conținut de 20 de ori mai bogat în minerale (Ca, Mg, Fe) decât oricare alt sortiment.

În funcţie de modul de prelucrare, mierea de albine se clasifică în:

 miere în fagure,
 miere obţinută prin presare,
 miere obţinută prin centrifugare.
Pentru a putea fi folosită în procese de valorificare biotehnologică, mierea de albine trebuie să
îndeplinească condiţiile de calitate organoleptică, fizico-chimică şi igienică.7
2.3. Compoziția mierii de albine
Compoziția mierii de albine variază în funcție de speciile plantelor de la care albinele colectează
nectarul, clima, condiții de stup etc.
Dintre cele peste 200 de substanțe pe care mierea le conține, principale sunt:

 glucidele (aprox. 76%),

 apa (18%),
 proteine, vitamine, substanțe minerale, acid folic, enzime, antioxidanți,
 factori antibiotici.
Mierea de albine are în compoziția sa următoarele substanțe:
 16-20% apa
 0,4-0,8% proteine(din care 12 aminoacizi ca:leucina, alanina,  metionina)
 81,3%zaharuri (din care 38,19% fructoza, 31,28%glucoza, 5% zaharoza, 6,83% maltoza, alte
dizaharide)
 3,01% vitamine  (B1, B2, B6, C)
 0,2% substante minerale  (calciu, magneziu, fosfor, fier, cupru, mangan, zinc, siliciu, sodiu, sulf)
 55-105mcg acid pantotenic
 36-110mcg acid nicotinic
 acid folic, fermenți, enzime, hormoni, antioxidanti, factori antibiotici, urme de polen.8
În cele ce urmează, vom detalia principalele substanțe pe care le conține mierea:

 glucidele: dau principalele caracteristici ale mierii (gustul dulce), apa determină fluiditatea, iar
componentele care se găsesc în cantități mici determină diferența dintre diversele tipuri de miere –
culoarea, aroma și gustul. Glucidele conținute de miere sunt de trei tipuri: fructoza – aproximativ
38%, glucoza –aproximativ 31% și zaharoza –aproximativ 1 - 2%. Procentajul acestor tipuri de
glucide diferă funcție de regiunile geografice (țara de proveniență) și tipul de miere.
 substanțele minerale: deși procentajul mineralelor din mierea de albine nu are o valoare foarte mare,
acesta crește valoarea mierii destinată consumului. Mierea conține majoritatea substanțelor minerale:
potasiu, clor, sulf, calciu, sodiu, fosfor, magneziu, siliciu, fier, mangan și cupru.

7
Banu, C. Calitatea şi controlul calităţii produselor alimentare, Editura AGIR, Bucureşti, 2002, p. 462-465.
8
http://apicultura.tripod.com/id10.html
8
 proteine: proteinele conținute de mierea de albine au rolul de a transforma glucidele complexe în
glucide simple, calitatea nutritivă a mierii fiind condiționată de acest lucru.
 acizi organici: mierea conține acizi organici cum ar fi: acid acetic, butyric, malic, lactic, citric,
gluconic, piroglutamic, oxalic, glutamic, formic.
 vitamine: vitaminele conținute de mierea de albine sunt într-o cantitate foarte mică, din păcate
insuficiente pentru organism. Printre ele se numără vitamina C și câteva din complexul de vitamine B
(riboflavin, acid pantotenic, piridoxină, biotină, acid nicotinic).
 uleiuri esențiale: acestea determină aroma caracteristică a mierii de albine. Aceste substanțe sunt
foarte instabile și se evaporă foarte repede atunci când mierea este încălzită.
 antioxidanți: antioxidanții oferă mierii abilitatea și potențialul de a reduce reacțiile oxidative în lanțul
alimentar sau în sănătate. Aceștia sunt: flavonoidele, acizii fenolici, glucozoxidaza, catalaza, acidul
ascorbic, substanțele cu structură carotenoidică, acizii organici, ș.a.9

2.3.1. Calitatea organoleptică a mierii de albine

Analiza senzorială, ca metodă ştiinţifică de apreciere a proprietăţilor organoleptice ale alimentelor,
are un rol important în stabilirea autenticităţii produselor, fiind folosită îndeosebi pentru compararea cu
produsele de referinţă, în clasificare şi standardizare, precum şi în decelarea prospeţimii, defectelor şi a
altor neajunsuri mai greu sesizabile prin celelalte mijloace.10
Deşi analiza senzorială este încă tributară aprecierii umane, având un anumit grad de subiectivism,
datorită profesionalizării corpului de degustători şi interpretării statistice, constituie un instrument util, iar
în unele cazuri devine de neînlocuit în aprecierea calităţii. Principiile de analiză senzorială a mierii de
albine sunt redate în STAS 784/3 – 2009. Mierea fluidă se examinează organoleptic, iniţial pe proba ca
atare. Se notează dacă prezintă spumă şi/sau impurităţi11.
Mierea se omogenizează cu ajutorul unei baghete de sticlă pentru dispersia uniformă a
impurităţilor în toată masa. Apoi, mierea se filtrează printr-un tifon dublu la prima întrebuinţare, se
omogenizează şi se lasă în repaus pentru eliminarea aerului înglobat, până la limpezirea completă, după
care se supune examenului organoleptic complet (aspect, consistenţă, culoare, miros şi gust).
Mierea cristalizată se examinează organoleptic, iniţial pe proba ca atare. Se notează dacă prezintă
spumă şi/sau impurităţi, felul cristalizării (incipientă, parţială sau totală) şi caracteristicile cristalelor (fine,
potrivite, grosiere). Borcanul cu miere închis etanş se supune fluidificării prin încălzire la temperatura de
40-45ºC, până la topirea completă a cristalelor. După răcire se îndepărtează capacul, se omogenizează
bine cu ajutorul unei baghete de sticlă pentru dispersia uniformă a impurităţilor în toată masa.
Aspectul se apreciază după gradul de transparenţă pe care îl prezintă mierea introduse într-o
eprubetă de sticlă incoloră, cu diametrul de 16 mm, examinată în lumina directă a zilei. Se notează în mod
detaliat diferitele nuanţe, ca de exemplu: transparent, strălucitor, opalescent, tulbure etc.
Consistenţa se apreciază după modul de curgere a mierii de pe o baghetă de sticlă sau de pe o
lopăţică de lemn, precizându-se starea respectivă: apoasă, fluidă-subţire, fluidă-vâscoasă, cleioasă.
Culoarea se apreciază prin examinare vizuală directă, la lumina zilei, pe un fond alb, a mierii introduse
într-o eprubetă din sticlă incoloră, cu diametrul de 16 mm.
Mirosul şi gustul se apreciază prin mirosirea şi gustarea probei. Se notează nuanţa de aromă
dominantă (pentru mierea polifloră) şi intensitatea acesteia (pronunţată, bine evidenţiată, moderată,
discretă). De asemenea, se apreciază intensitatea gustului dulce (pronunţat, bine evidenţiat, moderat) şi
eventualele nuanţe secundare (acrişor, amărui, astringent, fad etc.).
Mierea posedă o serie de caracteristici senzoriale specifice: aspect fără spumă, fără corpuri străine
vizibile, culoare de la slab incolor până la galben deschis, galbenauriu, galben-portocaliu, galben-închis,
rubiniu, galbenbrun, brun-închis, miros şi gust specifice mierii, cu aromă mai puţin sau mai mult
pronunţată, gust dulce, consistenţa omogenă, fluidă, vâscoasă, cristalizată.

9
Bulancea, M., Autentificarea,expertizarea şi depistarea falsificărilor produselor alimentare, Editura Academica, Galaţi, 2002, p. 81-98.
10
Bulancea, M., Autentificarea,expertizarea şi depistarea falsificărilor produselor alimentare, Editura Academica, Galaţi, 2002, p. 81-98.
11
Şindilar, E., Controlul igienic al produselor şi subproduselor de origine animală, Universitatea Agromomică şi de Medicină
Veterinară „ Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2000, p. 107 -116.
9
 Principalele însuşiri senzoriale care dau calitatea organoleptică a mierii sunt redate în Tabelul 1.12

Sursa: Şindilar, E., 2000

2.3.2. Calitatea fizico-chimică a mierii de albine

12
Bulancea, M., Autentificarea,expertizarea şi depistarea falsificărilor produselor alimentare, Editura Academica, Galaţi, 2002, p. 81-98.
10
 Conform STAS 784-1:2009, mierea de salcâm şi de mană se livrează în trei calităţi: calitate
superioară, calitatea I şi calitatea a II- a. Celelalte tipuri de miere se livrează în două calităţi: I şi a II-a.
Principalele caracteristici fizico-chimice ce conferă calitatea fizico-chimică a mierii comercializate în ţara
noastră sunt prezentate în Tabelul 2.

Sursa: Bulancea, M., 2002

În afara principalelor componente menţionate în Tabelul 2, mierea de albine mai conţine un
ansamblu de compuşi importanţi, printre care:

 substanţe proteice (în medie 0,5% la mierea florală şi doze puţin mai mari la cea de mană),
 un spectru larg de microelemente (beriliu, galiu, vanadiu, zirconiu, nichel, argint ş.a.),
 vitamine (B1, B2, B6, C, K, PP, H, ş.a.),
 mici cantităţi de acizi organici (malic, citric, lactic, oxalic, succinic etc.),
 gume vegetale numite impropriu dextrine, substanţe colorante şi odorante etc.13

2.3.3. Calitatea igienică a mierii de albine

Cercetările în domeniul microbiologiei mierii de albine au demonstrat că microorganismele din
miere provin din nectar şi polen, din sălile de lucru, de pe aparatele insuficient spălate sau de la ambalaje.
Drojdiile sunt prezente în număr mic în miere şi sunt reprezentate mai ales de Saccharomyces melis, care
se dezvoltă în medii în care conţinutul în apă este mai mare de 20-25%, şi Saccharomyces rosei, capabilă
să fermenteze medii cu 60% glucide. Drojdiile pot să producă defecte de natură microbiologică la mierea
ce conţine mai mult de 102 celule /g miere, păstrată la temperaturi mai mari de 15ºC.14
Fungii filamentoşi provin din contaminare cu praf, din apa de spălare a instalaţiilor sau a
recipientelor şi, într-o măsură mai mică, de la albine. Dacă ajung în miere în stare vegetativă sunt capabili

Bulancea, M., Autentificarea,expertizarea şi depistarea falsificărilor produselor alimentare, Editura Academica, Galaţi, 2002, p. 81-98.
13

Şindilar, E., Controlul igienic al produselor şi subproduselor de origine animală, Universitatea Agromomică şi de Medicină
14

Veterinară „ Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2000, p. 107 -116.

11
să metabolizeze glucidele, aminoacizii şi chiar polenul, fiind responsabili de diverse modificări
organoleptice (gust şi miros de mucegai).
Principalii indicatori microbiologici care dau calitatea igienică a mierii de albine sunt redaţi în
Tabelul 3.15

Sursa:
Sursa: Şindilar, E.,
2000

2.4. Tipuri de
miere cu delicii
Pe lângă tipurile de miere clasice enumerate mai sus, România produce diferite tipuri complexe de
miere, după cum urmează:

 Miere cu căpăceală: căpăceala de albine reprezintă produsul apicol compus din miere, propolis, ceară
și substanțe active. În stup albinele căpăcesc fiecare celulă din fagure cu un căpăcel alcătuit din
straturi alternative de ceară și propolis. Înainte de a extrage mierea, tăiem aceste căpăcele cu un cuțit
special, rezultând astfel renumita căpăceală.
 Miere cu fagure: mierea din interiorul fagurelui este un produs steril, iar ceara din care este construit
fagurele conține o multitudine de substanțe benefice, cu un aport important în reglarea
metabolismului, în creșterea imunității și în tonifiere.
 Miere cu goji: “Fructul longevității”, Goji, în combinație cu mierea de salcâm este perfect pentru
creșterea imunității, dar și pentru controlul apetitului.
 Miere cu cătină: “Hrana zeilor”, cătina, a fost utilizată încă din cele mai vechi timpuri. Sursă extrem
de importantă pentru vitaminele A și E, F, D2, K, P, foarte bogată în vitamina C, complexul vitaminic
B, săruri minerale (calciu, fosfor, potasiu), uleiuri esențiale, beta carotene și proteine, mierea cu cătină
imunizează, tonifică și energizează organismul nostru.
 Miere cu nuci: nuca, fruct prin definiție tradițional românesc, își aduce tributul nutrițional și terapeutic
în sănatatea oamenilor și prin amestecul său cu mierea de albine.
 Miere cu migdale: prețioasele migdale sunt o sursă bogată de nutrienți esențiali pentru sănătatea
noastră: vitaminele A, E, F, complexul vitaminic B, fibre, minerale (magneziu, fier, calciu, zinc,
potasiu) și proteine valoroase pentru corpul uman, controlând glicemia și colesterolul.
 Miere cu stafide: parfumul orientului pătrunde în mierea de albine prin tradiționalele stafide. Bogate
în vitamine, stafidele măresc libidoul, ajută la întărirea sistemului osos, au efect anticancerigen, reduc
aciditatea, îmbunătățesc digestia și vederea.
 Miere cu sâmburi de dovleac: sâmburii de dovleac în amestec cu mierea de albine conferă
organismului sănătate prin nutrienții din conținut, eliminarea metalelor grele și a viermilor intestinali,
reglarea colesterolului și stimularea activității rinichilor, adjuvant în cancer, leucemie și scleroză.
 Polen: resurse alimentare care conțin 22 de nutrienți, mierea și polenul sunt considerate “alimente
complete”. Polenul crud și polenul uscat provin de pe anterele florilor, unde este recoltat de albine și
apoi depozitat pentru scurt timp în grămezi la nivelul picioarelor posterioare. Polenul crud conține
toți micronutrienții necesari pentru sănătatea noastră. Este unul dintre cele mai vechi suplimente
alimentare folosite de om, fiind utilizat încă din antichitate de către egipteni și chinezi, ca medicament
natural și factor de întinerire a organismului.16

15
Şindilar, E., Controlul igienic al produselor şi subproduselor de origine animală, Universitatea Agromomică şi de Medicină
Veterinară „ Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2000, p. 107 -116.
16
http://www.madr.ro/component/k2/163-studiul-transmis-comisiei.html?highlight=WyJtaWVyZSJd
12
2.5. Baza meliferă în România
În ţara noastră, păşunile şi fâneţele reprezintă peste 4 milioane hectare. Vegetaţia unei pajişti este
reprezentată prin asociaţii de plante foarte variate, alcătuite din câteva sute de specii, unele dintre ele cu o
valoare meliferă apreciabilă. Culesurile de nectar şi polen oferite de pajişti sunt mai puţin legate de
schimbările timpului. Pajiştile asigură un cules de intensitate mică sau mijlocie, însă de lungă durată şi cu
un maxim de dezvoltare târzie de vară, după înflorirea teiului şi a florii-soarelui timpurie, când în
majoritatea regiunilor din ţara noastră lipsesc alte culesuri.
Pajiştile bune pot produce anual până la 80 kg miere/ha, cele mijlocii până la 50 kg/ha, iar cele
slabe (de mlaştini) 20 kg/ha. România are un fond forestier de circa 6,4 milioane hectare, reprezentând
27% din suprafaţa ţării. Din totalul de fond forestier 4,1 milioane ha (66%) reprezintă proprietate publică
a statului. Faţă de media europeană, de 32% acest procent de împădurire nu este foarte bun, dar nici
dramatic. Circa 2 treimi dintre păduri sunt situate în zona montană, ponderea lor fiind foarte scăzută la
câmpie (sub 10%), unde, din această cauză se resimte puternic efectul exceselor climatice.
Compoziţia pădurilor din România este repartizată astfel:

 răşinoase 29,9 %,
 fag 31,5 %,
 stejar 18,0 %,
 diverse alte specii tari 15,7 %,
 diverse specii moi 4,9 %.
Repartizarea pădurilor pe zone geografice este următoarea:

 munte (30% din teritoriu) cu păduri de răşinoase şi fag 66 %,

 deal (37% din teritoriu) cu păduri de stejar şi fag 24 %,
 câmpie (33% din teritoriu) cu păduri de şleauri şi de luncă 10 %.
Arborii şi arbuştii din pădurile ţării noastre, în afară de valoarea lor forestieră, constituie o resursă
importantă de nectar şi polen. Pădurile din ţara noastră se împart în: foioase, mixte (foioase şi conifere) şi
conifere.
Pădurile foioase formate din amestecuri de arbori şi arbuşti sunt cele mai bogate în vegetaţie
meliferă. Aici albinele au un cules aproape uniform şi de lungă durată, care începe din primăvară şi ţine
până în vară.
Pădurile mixte sunt de asemenea bogate în plante melifere. Ele sunt cu atât mai bogate cu cât în
amestecul lor predomină speciile de plante foioase. Aici albinele culeg nectarul şi polenul nu numai de pe
florile de arbori şi arbuşti, dar şi de pe vegetaţia erbacee, între care sunt foarte multe plante melifere de
mare valoare, mai ales în poieni.
Pădurile de conifere sunt cel mai puţin melifere, în ţara noastră se găsesc la altitudini mari.
Albinele adună de pe esenţe forestiere conifere numai polen în cantităţi restrânse şi când nu găsesc alte
surse de hrană. Acest cules se limitează la lunile de primăvară. În afară de aceasta, în unii ani, albinele
adună de pe conifere miere de mană.
Vegetaţia erbacee din pădurile de conifere este de asemenea puţin meliferă. în regiunea de munte,
cele mai favorabile condiţii pentru stupărit le oferă amestecul între molid, brad şi fag. Cantităţile mari de
polen pe care le oferă molidul constituie un factor favorabil pentru dezvoltarea familiilor de albine.
Producţia de miere la hectar, stabilită prin cercetări făcute în ţara noastră, este de 1.365 kg pentru
păduri şi 643 kg pentru plantaţiile tinere. Cele mai cunoscute plante medicinale cultivate, cu valoare
meliferă, sunt: izma bună (Mentha piperita), levănţica (Lavandula spica), isopul (Hyssopus officinalis),
salvia (Salvia pratensis), etc. Diversitatea geografică şi bogăţia bazei melifere oferă culesuri de calitate.17

2.6. Tipuri de stupi şi dotarea cu echipamente apicole

Marea majoritate a apicultorilor din România care practică stupăritul staţionar folosesc tipul de
stup orizontal pe 20 cu rama Dadant, iar apicultorii care practică stupăritul pastoral folosesc stupi verticali
17
http://www.madr.ro/component/k2/163-studiul-transmis-comisiei.html?highlight=WyJtaWVyZSJd
13
avand cuibul pe 10 rame de tip Dadant, iar corpul pentru strânsură fiind fie pe rame Langstroth-Rooth fie
pe jumătăţi de rama Dadant.
Foarte puţini dintre apicultorii care practică stupăritul pastoral folosesc stupul multietajat
Langstroth. Peste 50% dintre apicultorii ce practică stupăritul pastoral folosesc sistemul de stup orizontal
(pe rama Dadant), restul folosind tipul de stup vertical (cuibul pe rama Dadant iar strânsura pe rama
Langstroth). De asemenea, un procent mic folosesc stupi atipici, pe 12 rame Dadant sau 16 rame Dadant.
Apicultorii care practică stupăritul pavilionar folosesc stupi orizontali pe 16 rame Dadant, în pat
cald. Transportul familiilor de albine în pastoral se face folosind o gama largă de mijloace de transport
specializate şi autorizate pentru această operaţiune.18

2.6.1. Supravegherea sanitar-veterinară pentru sectorul mierii de albine

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) este
autoritatea de reglementare şi control în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, organ
de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în
coordonarea Primului - Ministru. Este reprezentată la nivel judeţean de 42 Direcţii Sanitare Veterinare şi
pentru Siguranţa Alimentelor judeţene (DSVSA), iar la nivel local de Circumscripţiile Sanitare Veterinare
Zonale (activitatea de sănătate animală) şi Circumscripţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor (activitatea de igienă veterinară).
Principalele analize calitative care sunt solicitate pentru miere sunt cele cuprinse în Directiva
Comisiei 2001/110 CEE şi sunt reprezentate de:

 conţinutul de fructoză şi glucoză;

 conţinutul de fructoză şi glucoză (suma celor două, exprimată ca zahăr invertit);
 conţinutul de zaharoză;
 conţinutul de apă;
 conţinutul de materii insolubile;
 aciditate, indice diastazic, HMF;
 conductivitate electrică.
Pe lângă aceste analize, se realizează de asemenea şi determinări ale conţinutului de reziduuri de
substanţe medicamentoase, conform Directivei Comisiei 96/23 CEE astfel:

 pentru grupa A6 (Cloranfenicol, AMOZ, AOZ, ADH/SEM);

 pentru grupa B1 (Streptomicina, Tetracicline, Sulfamide);
 pentru grupa B2c (Cypermetrin, Deltametrin, Permetrin);
 pentru grupa B2f (Amitraz);
 pentru grupa B3a (Aldrin, DDT, Dieldrin, Endrin, HCH, precursori de dioxina etc);
 pentru grupa B3b (Cumaphos, Diazion, Ethion, Malathion, Parathion, Phorate etc).
Analizele de laborator pentru determinarea reziduurilor în cadrul controalelor oficiale se realizează
numai în laboratoarele sanitare veterinare judeţene autorizate sanitar veterinar, care dispun de personal
instruit şi care deţin echipamentele necesare şi metodele de lucru validate pentru aceste determinări.ˮ19
2.6.2. Acreditarea / autorizarea stupinelor
Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”
este instituţia publică, cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat în subordinea Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Prin adoptarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.
413/2008, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 472/2008, au fost aprobate Criteriile de acreditare
a stupinei de multiplicare de către Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie

18
http://www.madr.ro/component/k2/163-studiul-transmis-comisiei.html?highlight=WyJtaWVyZSJd
19
http://www.madr.ro/component/k2/163-studiul-transmis-comisiei.html?highlight=WyJtaWVyZSJd
14
„Prof. Dr. G.K. Constantinescu” care controlează modul de îndeplinire şi respectare a criteriilor în
vederea acreditării stupinelor de elită şi a stupinelor de multiplicare.20
2.6.3. Formele asociative ale crescătorilor de albine şi a procesatorilor de miere din România
Crescătorii de albine, procesatorii de miere de albine şi produse apicole precum şi ceilalti parteneri
pe filiera apicolă sunt organizaţi în asociaţii, cooperative, grupuri de producători, federaţii, şi sunt
constituite conform legislaţiei în vigoare. Asociaţiile de apicultori au personalitate juridică şi sunt cu
reprezentare locală, judeţeană sau naţională. Reprezentanţii formelor asociative legal constituite
organizează periodic întâlniri între apicultori, procesatori şi reprezentanţi ai instituţiilor publice locale şi
centrale în vederea informării membrilor acestora asupra legislaţiei specifice, despre modalitatea accesării
formelor de ajutor de stat, precum şi a celor europene.21
2.7. Indicații terapeutice
• Mierea de salcâm –este recomandată drept calmant gastric, stimulent pentru activitatea cardiacă.
Datorită conţinutului scăzut de glucoză, ea poate fi consumată cu moderaţie şi de către pacienţii
diabetici. Este expectorantă, calmantă a tusei, diuretică, antidiareică, regulator intestinal, indicată
pentru suferinţe gastrice, în tratamentul asteniei şi al nevrozelor.
• Mierea de castan – este mai bogată în fructoză decât în glucoză, ceea ce o face să rămână fluidă timp
îndelungat. Este bogată în oligoelemente, în special potasiu, magneziu, mangan şi bariu. Ca şi cea de
salcâm, este permisă diabeticilor. Îmbunătăţeşte circulaţia sanguină, în special pe cea venoasă. Are
proprietăţi cicatrizante. Este folosită ca adjuvant în toate afecțiunile circulatorii.
• Miere de cimbrișor – datorită proprietăţilor antiseptice ale uleiurilor volatile de cimbrişor, această
miere poate fi folosită în plăgi purulente şi alte infecţii ale pielii. Se recomandă în tratarea tusei, chiar
şi a celei convulsive sau astmatice, a bronşitei, guturaiurilor, răguşelii. Este antiseptică, indicată în
angină, viroze respiratorii, broșite.
• Mierea de tei –este recunoscută drept calmant psihic, somnifer, anafrodiziac. Are proprietăţi anti-
microbiene, anti-inflamatoare şi dizolvă mucusul, ceea ce o face utilă în tratarea guturaiului, laringitei,
bronşitei, astmului bronşic, a tusei şi a iritaţiilor gâtului.
• Mierea de păpădie – este depurativă și ușor laxativă, decongestionează bila și ficatul;
• Miere polifloră - administrată oral, mierea polifloră are acţiune antiinflamatoare, antimicrobiană,
antialergică, expectorantă, antitusivă, calmantă, antispastică, îmbunătăţeşte diureza şi eliminarea
toxinelor, creşte capacitatea de apărare a organismului.
• Mierea de pădure (de mană) – are proprietati laxative mult mai puternice decât celelalte tipuri de
miere, are efect antiinflamator asupra tubului digestiv. Este foarte bogată în minerale (Ca, Mg, Fe), de
până la 20 de ori mai mult ca alte sortimente; totodată, contine multe proteine şi aminoacizi.
• Mirea de floarea soarelui - are proprietăţi tonice psihice şi tonice generale, este afrodiziacă,
stimulează imunitatea. Este utilă în ateroscleroză; are proprietăţi anti-bacteriene. Se foloseşte ca
adjuvant în tratarea bronşitelor şi a bolilor de stomac.
• Mierea de brad – are acţiuni antiseptice, antiinflamatoare, atât pentru căile respiratorii, cât şi pentru
cele urinare; este antianemică şi diuretică. Conţine oligoelemente precum fosfor, potasiu, calciu, sulf,
magneziu, zinc, bor, fier, cupru.
• Mierea de zmeur – reglează activitatea ovarelor, este reîntineritoare, previne apariţia unor afecţiuni ca
osteoporoza, sclerodermia. Se recomandă pentru îndulcirea ceaiurilor folosite ca remediu în stări
gripale, tuse şi răceala. Este cunoscută ca reîntineritoare pentru ten.
• Mierea de mentă - se foloseşte ca antitusiv, bronhodilatator, calmant gastric, analgezic, antispastic.
Uşurează digestia, combate balonarea. Este bogată în vitamina C.
• Mierea de trifoi – are o acţiune diuretică foarte bună, ajutând la eliminarea apei în exces din ţesuturi
şi, de asemenea, are o acţiune estrogenă, adică ajută la fixarea calciului în oase, iar la femei
favorizează accentuarea caracterelor feminine şi are efect întineritor puternic.
• Mierea de mac – are un efect somnifer, antispastic şi anafrodiziac puternic.
• Mierea de rapiță - conţine oligoelemente, mai ales calciu şi bor. Este uşor digerabilă, puternic anti-
bacteriană, trofică pentru inimă. Poate fi folosită ca adjuvant în tratarea osteoporozei.22

20
http://www.madr.ro/component/k2/163-studiul-transmis-comisiei.html?highlight=WyJtaWVyZSJd
21
http://www.madr.ro/component/k2/163-studiul-transmis-comisiei.html?highlight=WyJtaWVyZSJd
22
https://www.exquis.ro/tipurile-de-miere-si-indicatiile-terapeutice-pentru-fiecare-in-parte/
15
2.7.1. Prevenirea bolilor cu ajutorul mierii
Specialiștii consideră mierea ca fiind unul dintre alimentele cu un aport energetic foarte mare,
recomandând consumul de miere în combaterea diferitelor tipuri de afecțiuni, ca de exemplu:

 Diabetul – studii recente, făcute în mai multe ţări ale lumii, arată că înlocuirea totală a zahărului în
alimentaţie cu miere duce la o scădere cu 60-70% a ratei apariţiei diabetului.
 Obezitatea – se recomandă, de asemenea, înlocuirea totală a zahărului cu miere, care nu dă aceeaşi
dependenţă ca şi zaharicalele obişnuite.
 Caria dentară – dacă vreţi să frânaţi fenomenul apariţiei acestei probleme, înlocuiţi complet zahărul cu
mierea de albine. Caria dentară are drept cauză nu doar bacteriile fixate la nivelul smalţului dinţilor, ci
şi anumite tulburări metabolice produse, conform mai multor studii, de către consumul de zahar.
 Constipaţia – se previne foarte eficient prin consumul zilnic de miere. Doza care se ia în fiecare zi este
de două linguriţe de miere, pe cât posibil lichidă şi proaspătă, din anul curent.
 Osteoporoza – toate tipurile de miere conţin în cantităţi mici lăptişor de matcă, cea mai bogată
substanţă naturală în acest tip de hormoni.23

23
https://www.exquis.ro/tipurile-de-miere-si-indicatiile-terapeutice-pentru-fiecare-in-parte/
16