UNIVERSITATEA ROMÂNO-GERMANĂ DIN

SIBIU
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

REFERAT

DISCIPLINA: Dreptul Execuțional Penal

TEMA: Felurile regimurilor de executare. Categorii de condamnați

STUDENT: Bîrlea Cătălin-Marius

SECȚIA: Drept
ANUL DE STUDIU: IV
 Felurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate.

Regimul penitenciar poate fii definit ca fiind felul în care este organizată viaţa şi
activitatea condamnatului în penitenciar pe durata executării în scopul reeducării lui şi
al prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni. El presupune drepturile şi obligaţiile condamnatului
aşa cum rezultă din prevederile legii 254/2013.
Executarea pedepsei închisorii se face în locuri de detenţie numite penitenciare, în
baza mandatului de executare emis după ce hotărârea de condamnare rămâne definitivă.
Începutul executării concrete a pedepsei este marcat de prezentarea condamnatului la
penitenciar, urmează înscrierea acestuia în registrul de evidenţă, repartizarea acestuia,
înştiinţarea instanţei de executare despre data începerii executării pedepsei şi examenul
medical.
Organizarea executării pedepsei închisorii impune un anumit regim penitenciar, adică
un anumit regim de viaţă care include obligaţii şi drepturi, începând cu internarea şi deţinerea
condamnatului în penitenciar, continuând cu regimul de muncă, de reeducare civică şi morală,
cu măsurile disciplinare şi terminând cu liberarea definitivă. Pentru aceste motive, se poate
afirma că regimul de executare a pedepsei privative de libertate într-un aşezământ penitenciar
nu constă numai într-o simplă izolare, ci într-un regim cu un conţinut bogat.
Noile reglementări introduse prin Codul de executare şi Legea cu privire la sistemul
penitenciar stabilesc exclusiv în atribuţiile sistemului penitenciar sarcina punerii în executare
a pedepselor penale privative de libertate, a măsurii arestului preventiv şi arestului
contravenţional.
În conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, art. 173 – 175 Cod de executare şi art.
6 (7) al Legii cu privire la sistemul penitenciar, atribuţiile respective urmează a fi exercitate
de către următoarele tipuri de instituţii penitenciare:
a) penitenciarele cu regim deschis;
b) penitenciarele cu regim semideschis;
c) penitenciarele cu regim închis;
d) penitenciarele pentru minori;
e) penitenciarele pentru femei;
f) spitalele penitenciare
Pentru asigurarea siguranţei societăţii este necesară categorisirea şi clasificarea
condamnaţilor ţinându-se cont nu numai de infracţiunea comisă, personalitatea şi
comportamentul acestora, dar şi nivelul riscului de recidivă pe care îl prezintă. Categorisirea
presupune stabilirea gradului de periculozitate al persoanelor şi riscul de evadare al acestora.
Diferenţierea condamnaţilor, ce-şi ispăşesc pedeapsa în diferite regimuri de deţinere, în
dependenţă de asprimea condiţiilor de deţinere în instituţia penitenciară are o mare
importanţă.
Ea permite administraţiei penitenciarului să reacţioneze la timp şi obiectiv la
comportamentul deţinuţilor, pe calea transferării lor de la unele condiţii de detenţie la alte
condiţii. Perspectiva de a fi transferat la condiţii mai destinse de detenţie este un factor
stimulativ pentru reeducarea condamnaţilor. În sfârşit, diferenţierea condiţiilor de deţinere în
cadrul fiecărei instituţii penitenciare facilitează adaptarea socială a persoanelor, care urmează
a fi liberate.
În funcţie de cuantumul pedepsei privative de libertate, după terminarea perioadei de
carantină şi observare (care durează aproximativ 21 de zile de la depunerea într-o unitate
penitenciară), deţinutului i se aplică regimul de executare provizoriu. Ulterior, la prima
întrunire a comisiei pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a
pedepselor privative de libertate, se stabileşte regimul de executare a pedepsei în care
condamnatul va fi repartizat, ţinând cont de:
a) durata pedepsei privative de libertate;
b) gradul de risc al persoanei condamnate;
c) antecedentele penale;
d) vârsta şi starea de sănătate ale persoanei condamnate;
e) conduita persoanei condamnate, pozitivă sau negativă, inclusiv în perioadele de
detenţie anterioare;
f) nevoile identificate şi abilităţile persoanei condamnate, necesare includerii în
programe educaţionale, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;
g) disponibilitatea persoanei condamnate de a presta muncă şi de a participa la
activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-
religioase, instruire şcolară şi formare profesională.
În acest context, deținutul va executa pedeapsa într-un penitenciar profilat pe
deţinerea categoriei de condamnaţi din care va face parte, fiind inclus într-unul dintre cele
patru regimuri de executare: maximă siguranţă, închis, semideschis, deschis, situat în
apropierea localităţii de domiciliu.

Elementele conţinutului regimului penitenciar sunt următoarele:

- obligaţia condamnatului de a se supune internării în penitenciar;

- obligaţia condamnatului de a respecta şi suporta regimul de deţinere;
- obligaţia zilnică a condamnatului de a se supune unei discipline şi a unei ordinii interioare;
- obligaţia condamnatului de a depune muncă şi a respecta regimul de muncă;
- obligaţia condamnatului, după caz, de a se încadra în sistemul de calificare profesională,
învăţătură şi reeducare;
- obligaţia condamnatului de a executa anumite sancţiuni disciplinare dacă a încălcat regimul
din penitenciar
În timpul executării pedepsei, condamnaţii sunt obligaţi să respecte programul
zilnic,disciplina şi ordinea interioară, să execute dispoziţiile date de personalul
penitenciarului, să se supună percheziţiei, să respecte regimul de igienă şi prescripţiile
medicului locului de deţinere.
 Regimul penitenciar special

Este mai restrâns ca urmare a principiilor individualizării executării închisorii,

aplicabil anumitor categorii de condamnaţi şi ca urmare apar anumite diferenţe între ei:
bărbaţi, femei,majori, minori.
Legea 254/2013 privind executarea pedepselor prevede 4 tipuri de regim penitenciar şi
anume:
- regimul de maximă siguranţă;
- regimul închis;
- regimul semi deschis;
- regimul deschis.
Tipurile de regim se deosebesc prin activităţi specifice şi anume: cazare, echipare,
folosire la muncă, dreptul la pachete şi vizite, măsurile de pază şi supraveghere. Nu este
obligatoriu ca deţinuţii să treacă prin toate tipurile de regim.

Regimul de maximă siguranţă

Regimul de maximă siguranţă se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa

detenţiunii pe viaţă şi persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 13 ani,
precum şi celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului. În mod excepţional, natura
şi modul de săvârşire a infracţiunii, precum şi persoana condamnatului pot determina
includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de
severitate, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim de maximă siguranţă sunt

supuse unor măsuri stricte de pază, supraveghere şi escortare, sunt cazate, de regulă,
individual, prestează muncă şi desfăşoară activităţi educative, culturale, terapeutice, de
consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare
profesională, în grupuri mici, în spaţii anume stabilite în interiorul penitenciarului, sub
supraveghere continuă, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Regimul de maximă siguranţă nu se aplică următoarelor persoane condamnate:

a) care au împlinit vârsta de 65 de ani;
b) femeilor însărcinate sau care au în îngrijire un copil în vârstă de până la un an;
c) persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, precum şi celor cu afecţiuni locomotorii
grave.

Regimul închis

În art. 36. Legea nr. 254/2013 stipulează faptul că regimul închis se aplică iniţial
persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depăşeşte 13
ani.
De asemenea, se aplică şi persoanelor private de libertate clasificate iniţial în regim
semideschis sau deschis care au comis o infracţiune sau o abatere disciplinară foarte gravă ori
mai multe abateri disciplinare grave sau care, prin conduita lor, afectează desfăşurarea
normală a activităţilor la locul de deţinere.
 Măsurile de siguranţă specifice regimului închis se aplică persoanelor condamnate,
altele decât cele din regimul de maximă siguranţă, transferate temporar într-un alt penitenciar,
pentru prezentarea în faţa organelor judiciare, precum şi deţinuţilor internaţi în penitenciare-
spital şi în infirmeria penitenciarului.
În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, persoana
condamnatului, precum şi comportarea acesteia până la stabilirea regimului de executare pot
determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior sau
superior ca grad de severitate, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a legii.
Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis pot participa la activităţi
educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-
religioase, instruire şcolară şi formare profesională, în grupuri, în interiorul penitenciarului,
sub pază şi supraveghere, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a legii.
Condamnaţii care execută pedeapsa în regim închis pot presta munca
şi pot desfăşura activităţi educative şi culturale şi în afara penitenciarului, sub pază şi
supraveghere continuă, cu aprobarea directorului penitenciarului.
De obicei, condamnaţii incluşi în acest regim de deţinere prezintă dificultăţi de
adaptare la viaţa de penitenciar, motiv pentru care sunt incluşi şi în programe privind
adaptarea la regulile de conduită normale, la reintegrarea lor în societate. Ei sunt cazaţi
separat în camere închise şi asigurate permanent, repartizarea având la bază criterii obiective:
durata pedepsei, natura infracţiunii, sex, vârstă, starea de recidivă, starea de sănătate. Hrana se
serveşte de regulă în spaţii special amenajate sau în camerele de cazare.

Regimul semideschis

Regimul semideschis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii

mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 ani.
În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, persoana
condamnatului, precum şi comportarea acesteia până la stabilirea regimului de executare pot
determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior sau
imediat superior ca grad de severitate, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a
prezentei legi.
Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis sunt cazate în
comun, se pot deplasa neînsoţite în zone prestabilite din interiorul penitenciarului, prestează
muncă şi desfăşoară activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi
asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională, sub supraveghere,
în grupuri, în spaţii din interiorul penitenciarului care rămân deschise în timpul zilei, în
condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis pot presta muncă
şi desfăşura activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă
socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională, în afara penitenciarului,
sub supraveghere inclusiv electronică, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a
prezentei legi.
 Regimul deschis

Regimul deschis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de cel

mult un an.
În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, persoana
condamnatului, precum şi comportarea acesteia până la stabilirea regimului de executare pot
determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat superior ca grad
de severitate, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim deschis sunt cazate în comun,
se pot deplasa neînsoţite în zone prestabilite din interiorul penitenciarului, pot presta munca şi
pot desfăşura activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă
socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională, în afara penitenciarului,
fără supraveghere, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabileşte de către comisia de
individualizare, la prima întrunire a acesteia, după terminarea perioadei de carantină şi
observare sau după aplicarea regimului provizoriu.
Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul
imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune, ţinându-se seama de natura şi modul
de săvârşire a infracţiunii, dacă persoana condamnată:

a) a avut o bună conduită, stabilită prin raportare la recompensele acordate şi sancţiunile

aplicate şi nu a recurs la acţiuni care indică o constantă negativă a comportamentului;

b) a stăruit în muncă sau s-a implicat activ în activităţile stabilite în Planul individualizat de
evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică.

Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate într-unul mai

sever se poate dispune, în orice moment al executării pedepsei, dacă persoana condamnată a
comis o infracţiune sau a fost sancţionată disciplinar pentru o abatere disciplinară foarte gravă
sau pentru mai multe abateri disciplinare grave.

Categorii de condamnați în sistemul penitenciar

In cadrul mediului privativ de libertate putem întâlni diverse tipuri de personalitate ale
infractorului:

Infractorul înveterat – acesta are un comportament repetitiv obişnuit care face să apese
o ameninţare gravă asupra securităţii semenilor săi, prin: agresivitate persistentă, indiferenţă
absolută în privinţa consecinţelor. Poate fi definit anormal, dar trebuie ţinut cont că la scară
mondială nu există uniformitate în privinţa interpretării noţiunii de infractor înveterat.

Infractorul primejdios – noţiunea de caracter primejdios nu se sprijină nici pe

consideraţiuni juridice, nici pe consideraţiuni clinice. Această clasificare implică mai mult
necesitatea de a recurge la măsuri severe faţă de infractor. Noţiunea de infractor se bazează pe
următoarele criterii: gravitatea infracţiunii, numărul de infracţiuni săvârşite, starea mintală a
infractorului, probabilitatea ca infractorul să continue să fie o ameninţare pentru securitatea
publică dacă este pus în libertate.

Infractorul dificil – spre deosebire de infractorul primejdios, acesta este astfel denumit
de către autorităţile corecţionale din cauza greutăţilor pe care le are de a se adapta rigorilor şi
privaţiunilor detenţiei, mai cu seamă din cauza personalităţii sale într-un mediu fizic strict
delimitat, pe o perioadă de timp considerabilă. Ei sunt produsul condiţiilor şi privaţiunilor
specifice vieţii din închisoare, care tinde să cauzeze claustrofobia şi care de fapt ocazionează
la deţinuţi toate aceste simptome. Deţinuţii dificili sunt pur şi simplu aceia care pun probleme
administrative mai curând decât problemele de securitate.

Deţinutul pe termen lung – întemniţarea pe termen lung este o noţiune relativă fiindcă
este în funcţie de existenţa sau absenţa pedepsei capitale. Totuşi în ceea ce priveşte această
categorie de deţinuţi este posibil să facem deosebirea între deţinuţi care pot să prezinte o
ameninţare fizică pentru societate, pentru personalul închisorii, pentru alţi deţinuţi şi cei care
au fost condamnaţi la o pedeapsă de lungă durată, fiindcă societatea consideră crima pe care,
au săvârşit-o aşa de oribilă, încât o lungă condamnare este singurul mijloc de a stigmatiza
asemenea fapte.

Deținutul inadaptat social - se conformează numai pedepsei cu închisoarea, probleme

sexuale, alcoolism, inspiră frică.

Cu cât pedeapsa este mai lungă, cu atât condiţiile în care ea este ispăşită sunt mai
stricte şi cu atât mai mult izolarea şi alienarea deţinutului vor fi mai durabile.
 BIBLIOGRAFIE

 Legea 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse

de organele judiciare in cursul procesului penal
 http://anp.gov.ro
 http://criminologie.org.ro
 http://www.codpenal.ro
 http://www.dreptonline.ro/