Artrologie (sindesmologie)

Parte a anatomiei macroscopice care se ocupa cu studiul articulatiilor.

Articulatiile numite articulationes(juncturae ossium) studiaza toate elementele care
asigura legatura dintre 2 sau mai multe oase. Aceste elem. de leg. pot fi de natura conjunctiva,
reprezentand elementul pasiv al articulatiei. Ele fiind studiate de catre artrologie si sunt repre.
De asemenea de muschi – elem. active care sunt studiati de catre miologie.
De pe la 1800 articulatiile au fost clasificate in art fixe si mobile de catre BICHAT, la
care WINSLOW a adaugat art semimobile.
Principal actiune care se executa intr-o art este miscarea. De natura miscarii pe care o
executa art depind caracteristicile si structura sa. Luand in cosideratie si elementele de
legatura precum si dezvoltarea lor, art se impart in 3 grupe mari :
1. Art fibroase= SINARTROZE/articulatii fixe
2. Arti cartilaginoase=AMFIARTROZE/semimobile
3. Art sinoviale=DIARTROZE/mobile
1. Art. fixe/sinartroze
->elemente de legatura- tesutul conjunctiv DENS , membrane sau ligamente
->la niv lor nu se executa miscari sau daca se executa sunt extrem de reduse.
->sunt de 2 categ. : SINDESMOZE si SUTURI.
a)In SINDESMOZE elem de leg=tesut conjunctiv fibros, colagen sau elastic,si se impart in :
SIMFIBROZE si SINELASTOZE.
-SIMFIBROZE- tesutul conjunctiv fibros, membrane fibroase/interosoase ce leaga intre ele
oasele antebratului si a gambei. Ligam interspinoase dintre procesele spinoase, ligam
supraspinos si ligam intertransversale.
-SINELASTOZELE- elem de leg este tesutul conjunctiv elastic. Ligamentele galbene dintre
lamele/arcurile vertebrale.
b)In SUTURILE se intalnesc la nivelul oaselor craniului. Tesutul conjunctiv care uneste 2
oase se continua la ext cu periostul acestora, iar la int endocranian cu stratul fibros al
duramaterului. Prezinta mai multe varietati, dupa forma suprafetei oasoase:
-suturi plane /drepte/armonice- suprafetele oasoase sunt drepte, le intalnim la: art oaselor
nazale, art osului lacrimal cu oasele invecinate.
-suturi dintate/SERRATA- marginea osoasa prezinta dintaturi care se vor interpatrunde cu
dintaturile osului cu care se articuleaza: sutura dintre cele 2 oase parietale/sagitala sutura
dintre parietale si frontale= sutura cororala, sutura dintre parietale si occipital= sutura
landoida
-suturi solzoase/scuamoase- prezinta marginile osoase taiate piezis, una in dauna celeilalte,
astfel ca cele 2 oase se incaleca asemanator solzilor de peste sau tiglelor de pe casa, dar cu
orientare inversa: sutura parieto-temporala in care marginea parietala este taiata in dauna
marg ext, iar marginea solzului temporalului in dauna marg int.
-sutura gomfoza(gomfos=cui)- are forma unui cui , margina are forma ascutita si va patrunde
intr-o cavitate a celuilalt os in care este mentinuta printr-un aparat ligamentar: art
alveolodentara cu ligam alveolodentar .
-sutura schindi/eleza- se intalneste la niv articulatiei sfenovomeriene, in care marginea sup a
vomerului este unita cu corpul sfenoidului prin tractursuri conjuctive foarte scurte, dar f
rezistente.
2. Art. semimobile/amfiartroze
->elem de legatura este reprezentat de cartilajul hialin sau fibrocartilaj.
->miscari reduse
->prezinta 2 varietati : SINCONDROZE si SIMFIZE SINCONDROZELE

1
a)SINCONDROZELE- dupa momentul de aparitie si rezistenta in organism pot fi temporare
sau permanente.
-Cele temporare sunt reprezentate prin articulatii existente initial la nivelul coxalului,
sternului, sacumului, coccisului si la niv oaselor lungi la acestea fiind reprezentate de catre
cartilajele de crestere.
-Cele permanente persista toata viata : articulatiile intervertebrale(corpurilor vertebrale) prin
discurile intervertebrale; stern-Icoasta->cartilaj costal.
b)SIMFIZELE- cartilajul care se gaseste intre cele 2 extr oasoase si este sub forma unui disc:
la niv simfizei pubiene sau la niv corpurilor vert. ->SINCONDROZELE temporare precum si
SIMFIBROZELE se osifica dand nastere asa ziselor SINOSTOZE. Sinostozele sunt art cele
mai fixe. Elementele de legatura ale acestor articulatii sinartrodiale fiind testutul osos.
COXALUL, STERNUL, COCCISUL, SACRUMUL sunt rezultatul procesului de
SINOSTOZARE. Suturile se osifica de la o anumita varsta si formeaza SUDURI-
>sinostozare=>oase. Emmanuel Kant, Eminescu-> neosificate.
->in art cartilaginoase este nevoie sa se produca o relaxare a cartilajului(ca la niv bazinului
unde se elaboreaza RELAXINA ce permite indepartarea celor 2 pubisuri, favorizand
mecanismul nasterii.
3. Art. mobile/sinoviale
->sunt cele mai numeroase din org.
->prezinta o gama larga de miscari ample, multiple si variate
->elemente componente ale art sinoviale sunt reprezentate de : supr art, cartilajul art,
formatiuni care asigura concordanta dintre supr articulare- discuri, meniscuri, formatiuni de
unire- capsulare, articulare, ligamente.
*suprafata articulara- imbraca o multitudine de forme incadrabile geometric
- criterii de clasificare a articulatiilor sinoviale, depinzand de forma
miscarilor de artic
- 2 forme: plane- cu miscari reduse si sferoidale- cu miscari ample si
variate
- in general, forma unei supraf art este mulajul negativ al celeilalte. Ele
trebuie sa-si corespunda perfect aceasta corespondenta, purtand numele de congruenta
articulara. In lipsa congruentei se produc fenomene artrozice reprezentate prin ulceratii
ale cartilajului hialin si al osului subiacent, =leziuni ulcero-necrotice.
*cartilajele articulare
- Este un cartilaj hialin care, pe de o parte adera la supraf art prin una din fetele sale, iar
cealalta fata corespunde supraf cavitatii articulare.
- La periferie, cartilajul hialin se continua cu periostul
- La periferia sa, terminandu-se si sinoviala
- Supraf cartilajului hialin este in fct de amplitudinea miscarilor care se exectua pe
articulatie
- Grosimea sa este variabila de la articulatie la articulatie, in fct de greutatea pe care
trebuie sa o suporte, fiind de ex la articulatia tibio-talare de 2 mm, iar la art
genunchiului de 5-6 mm deoarece pt aceeasi presiune, grosimea cartilajului hialin este
invers proportional cu suprafata sa.
- Cartilajul hialin are 2 proprietati:
1. Compresibilitatea- datorita careia joaca rol de amortizor;
2. Elasticitatea- prin care condroplastele si condrocitele joaca rol de pneu.
Cartilajul hialin contine 50-60% apa dupa Policard si odata cu inaintarea in varsta, sufera un
process de deshidratare prin care isi pierde din elasticitate instalandu-se asa numita artroza
senila. Nu este vascularizat si inervat, hranirea sa fiind realizata de lichidul sinovial prin
difuziune.

2
*formatiunile care asigura concordanta
- Fibrocartilajul de marire (Labrum, Cadrum)- este o formatiune conjunctiva care
asigura marirea unei cavitati mai putin adanci, ce nu poate sa cuprinda formatiunea
sferica(capul articular) in totalitate cu care se articuleaza: art umarului sau a
soldului/scapo-humerala, coxo-femurala.
- Fibrocartilajele intraarticulare- sunt reprezentate de discuri si meniscuri ;
1. Discurile impart cavitatile art in 2 comp.:supra si sub/infra meniscal. Uneori ele
pot fi perforate central si astfel cele 2 compartimente pot comunica unul cu
celalalt; art temporo-mandibulara, sterno-claviculare
2. Meniscurile- au forma semilunara; artic genunchiului
*formatiunile sau elementele de unire
-sunt repr de capsula articulara si ligament
1. capsula articulara- este ca un manson, prezentand 2 componente: una ext, de natura
fibroasa(capsula propriu-zisa), groasa, rezistenta si una int sau subtire (menbrana
sinoviala);
- prez 2 fete si 2 circumferinte: fata ext vine in rap cu tendoanele si muschii
periarticulare si fata int este captusita de sinoviala;
- capsula se insera la periferia cartilajului hialin si reprezinta o continuare a
periostului;
- insertia sa poate fi strict la periferie dar poate fi si neregulata, inserandu-se mai
aproape sau mai la distanta de acesta, ca la nivelul art umarului.
- sunt capsule groase care permit miscari limitate/ample, cum ar fi art soldului, coxo-
femural, deoarece suporta presiuni si tractiuni puternice si capsule subtiri (laxe) ce
permit miscari variate si ample
- sunt si capsule groase - sunt capsule care prezinta orificii prin care se exteriorize
prelungiri ale sinovialei
-formata din fibre conjunctive si elastice, dispuse paralel cu axul longitudinal sau
dispuse oblic si circular
-este bine vascularizata de ram colaterale ale art musculare
-arterele ramificandu-se pana la nivelul art sinovialei
-venele urmeaza traiectul invers arterelor pe care le insotesc
-limfaticele sunt prezente atat in capsula fibroasa si in sinoviala=>plexuri
nervoase+corpusculi
2. ligamentele- sunt benzi fibroase care se intend intre cele 2 oase ale art, mentinadu-le
in art.
-dupa originea lor pot fi: ligamente capsulare(diferentieri ale capsulei care au rolul de
a diminua sau chiar de a opri miscarile in articulatie); ligamente tendinoase( provenite
prin transf unor tendoane: ligam patelar); ligamente musculare(prin transformarea
unui muschi: acromio-coracoidian, stilohioidian) si ligamente fibrozate
-ligam sunt benzi fibroase puternice, flexibile, permitand insa dezvoltarea sau
efectuarea miscarilor fiziologice ale articulatiei
-sunt f rezistente 1kg/mm2 de suprafata si inextensibile, opunandu-se miscarilor peste
limita fiziologica
-intinse la maximum prezinta durere; putand merge pana la ruperea acestora
Sinoviala- este subtire, lucioasa, neteda si capsuseste fata interna a capsule fibroase, iar prin
fata sa int delimiteaza cavitatea s articulare
- are rolul de a transforma miscarea de frecare in miscare de alunecare in timpul
miscarilor din articulatie
- secreta un lichid galbui, unsuros, vascos, numit lichid sinovial

3
 - acest lichid reprezinta o pelicula fina= lichid transudat, provenit din lichidul
plasmatic de la nivelul cartilajelor perisinoviale care sunt permeabile in ambele sensuri
-cavitatea virtuala care poate deveni reala prin acumulare de puroi, sange, hermatoza,
seros.
-lichidul sinovial are rol de lubrifiere, nutritiv si de curatire
-membrana sinoviala poate prezenta prelungiri care sunt de 2 feluri: ext si int;
->cele ext sunt reprezentate de recesuri si cripte; recesurile fiind numite si funduri de
sac, se gasesc situate sub tend unor muschi fiind cosnsiderate burse seroase unite cu
sinoviale de ex recesul de la capul lung al bicepsului, recesul suprapatelar sub tend
patelar. Criptele sunt prelungiri mai mici care proemina prin orificii de la niv
ligamentelor. Atat recesurile cat si criptele comunica prin orificiu cu cavit sinoviala
->prelungirile interne au rolurile de a umple spatiile din cavit articulare, sunt
reprezentate prin ciucuri(prelungiri libere ce contin vase de sange si grasime) si
vilozitati(prelungiri filiforme)
Linia/interliniul articular- este zona de la contactul dintre supraf articulare.

Biomecanica art
Miscarile care se produc la niv art sunt de 3 feluri:
1. Miscari de alunecare- deplasarea extremitatilor osoase fara indepartarea lor si se
produc cu frecare, sunt asemanate cu deplasearea unei sanii pe zapada;art pumn
2. Miscarile de invartire/rostogolire- asemanata cu deplasarea unei roti pe pamant(circ),
faza noua miscare, alte zone din s art in contact una cu alta; art cot, genunchi
3. Miscari de rotatie- circulara, os mobil in jurul axului sau + deplasare: supinatie,
pronatie; prin zona de contact a supraf articulare, rotatie pura, fara deplasare. Miscarea
circumferinta a capului radial la niv incizurii radiale a ulnei; art radio-ulnara sup.
Conducerea in articulatie
Forma suprafetelor articulare dau directia, sensul si amplitudinea miscarilor.
Art cot
ligamentara-sold
Dimuata de muschi; art cu ax->corpului
cu 2 axe->art pumnului
>axe->art umarului
Articulatiile sinoviale* dupa nr oaselor: simple=2 oase; compuse >2 oase
* dupa forma supraf artic: -plane- m. cu frecare carpiene, tarsiene
-artic trohleara GINGLIM- creasta osoasa corespunzatoare santului trohlean, 2 laterale pt
versantii trohleei
Miscari de flexie/extensie
-artic trohoide- se roteste in inelul osteo-fibros al celuilalt os; aploido-axoidiana-mediana
-elipsoidale- 1 extr os are forma unui segment de elipsa care fi cuprinsa intr o adancitura putin
adanca a celuilalt os
-artic dicondiliene/dicondilare- extr os 2 suprafete rotunjite-> in cavitatile putin adanci ale
celuilalt os. Flexie, extensie, abd,adductie= circumductie
-artic in sa/selare/prin imbucare reciproca- suprafete articulare opozite, verticale in sens,
convex transversal, metacarpo-falangianaI, sterno pontoclaviculara.
Miscari sferoidale/ENARTROZE- cap art in art celuilalt os, mobile.
*dupa nr axelor: -uniaxiale- artic: trohleene- rasucirea(flexie,extensie,abductie,circumductie),
-dicondilare/condiliene, -trohoide- rasucire/rotatie
-diaxiale- artic in sa, elipsoidale
-triaxiale- artic steroidale
la miscare nu participa o singura aticulatie, > actioneaza in lant articular, nu in lant muscular.

4
 Conducerea poate fi:
-osoasa- cand miscarea poate fi oprita de suprafetele osoase, cum ar fi articulatia cotului
-ligamentara- amplitudinea miscarilor e limitata de ligament, cum ar fi articulatia soldului
-musculara- amplitudinea e limitata de muschi, cum ar fi articulatia umarului.
Axul articular este o linie teoretica, imprejurul careia se executa miscarile in articulatie.
Clasificarea se face dupa mai multe criterii:
*dupa numarul oaselor care participa in articulatie sunt:
-articulatii simple(formate din 2 oase)
-articulatii compuse (formate din mai mult de 2 oase)
*dupa forma suprafetei articulare sunt:
-articulatii plane- sunt articulatii dintre oasele carpiene si oasele tarsiene (articulatii
intercarpiene si intertarsiene)
-articulatii trohleene(ginglin)- sunt articulatii in care o extremitate osoasa are forma unui
monsor pentru ata, cealalta extremitate osoasa prezinta o creasta osoasa corespunzatoare
santului trohlean de-o parte si de alta a careia se gasesc 2 suprafete plane corespunzatoare
versantilor trohleeni, articulatia cotului, articulatiile metacarpo-falangiene)
-articulatii trohoide sunt articulatii in care o extremitate osoasa are forma unui cilindru plin
care se misca in interiorul unui inel osteo-fibros, prezinta miscari de rotatie, articulatiile radio-
ulnare superioare si inferioare si articulatia aploido-axiodiana mediana
-articulatii elipsoidale- sunt articulatii in care un os are o suprafata articulara de forma unui
segment de elipsa care patrunde intr-o depresiune putin adanca a celuilalt os, articulatia radio-
carpiana
-articulatii condiliene (bicondilare)- sunt articulatii in care o extremitate osoasa prezinta doua
suprafete rotunjite, segment de cilindru sau de sfera carora le corespund doua cavitati putin
adanci, articulatia genunchiului-are miscari numai de flexie-extensie
-articulatia in sa/sau prin imbucare reciproca (selare)- este articulatia care are suprafete
articulare opozite,concave intr-un sens si convexe in sens opus, articulatia metacarpo-
falangiana 1, articulatia sterno-claviculara - are miscari de flexie-extensie abductie-adductie si
circumductie
-artictii sferoidale (cotilice sau enartroze): sunt articulatii in care o suprafata articulara are
forma unui segment dintr-o sfera, numita cap articular, caruia ii corespunde o cavitate
articulara a celuilalt os, mai mult sau mai putin adanca, de regula avand adaptat un fibro-
cartilaj de marire: articulatia umarului in care se executa miscari de flexie-extensie abductie-
adductie si miscari de rotatie) pentru executarea unei miscari nu actioneaza o singura
articulatie, ci mai multe, constituind un lant articular.
*dupa numarul axelor sunt:
-articulatii uniaxilare- care cuprind articulatiile trohleene cu miscari de flexie-extensie
-articulatiile trohoide- cu miscari de rotatie, articulatiile condiliene cu miscari in un singur ax
-articulatii bicondilare- care cuprind articulatii in sa, articulatii elipsoidale, sunt articulatii cu
miscari in doua axe
-articulatii cu trei axe- care cuprind articulatiile sfenoidale, articulatii care au toate miscarile
posibile.
Intra articular se pot administra medicamente, in scop reumatismal, solutii injectabile,
lichide, administrare care se face la nivelul cavitatii articulare. La acest nivel membrana
sinoviala acopera si formatiunile intracapsulare: tendoane(capul lung al bicepsului) ligamente,
discuri, exceptie facand meniscul articulatiei temporo-mandibulare, partea anterioara a
articulatiei genunchiului, care nu sunt acoperite de membrana sinoviala.