PROIECT DE LECŢIE
DATA : 12.03.2008
ŞCOALA : CU CLASELE I-VIII TUZLA
CLASA : a IV- a A
PROPUNĂTOR: CAMELIA ŞOPTELEA
ARIA CURRICULARĂ : LIMBĂ ŞI COMUNICARE
OBIECTUL DE STUDIU : LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: STRĂMOŞII NOŞTRI (SUBIECTUL)
TITLUL LECŢIEI : SUBIECTUL. SUBIECTUL SIMPLU
TIPUL LECŢIEI : TRANSMITERE ŞI ÎNSUŞIRE DE NOI CUNOŞTINŢE
SCOPUL LECŢIEI: Dezvoltarea capacităţii de a recunoaşte subiectul şi de a-l folosi corect
în comunicarea orală şi scrisă
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
3.6: să recunoască în textele studiate elementele de construcţie a comunicării învăţate;
4.4: să utilizeze corect, în textele redactate, elementele de construcţie a comunicării
studiate.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O.1: să identifice subiectul simplu în propoziţii prin stabilirea legăturii cu predicatul;
O.2: să analizeze sintactic şi morfologic părţile de vorbire prin care este exprimat subiectul in
propozitie;
O.3: să folosească corect părţile de vorbire cu funcţie de subiect în construcţii proprii;
O.4: să formuleze propoziţii în care subiectul simplu se află în poziţie iniţială, mediană sau
finală.
O.A.: Stimularea interesului elevilor pentru o exprimare corectă din punct de vedere
gramatical
RESURSE TEMPORALE: 45 minute
RESURSE UMANE: 24 elevi
CONŢINUTURI:
Elemente de construcţie a comunicării
Sintaxa propoziţiei.
> Subiectul. Subiectul simplu. Părţile de vorbire prin care se exprimă
subiectul (substantiv, pronume personal)
STRATEGII DIDACTICE
METODE ŞI PROCEDEE:
de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor: explicaţia, povestirea, conversaţia,
conversaţia euristică
de explorare şi descoperire: demonstraţia
bazate pe acţiune: exerciţiul, algoritmizarea
ale gândirii critice: Ciorchinele
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
informativ-demonstrative: ilustraţie
de exersare şi formare a deprinderilor: joc-ghicitoare, fişe de lucru
de raţionalizare a timpului: jetoane, poliester
tehnice audio-vizuale: computer, videoproiector
FORME DE ORGANIZARE:
activitate frontală,
activitate în perechi;
activitate individuală.
BIBLIOGRAFIE:
Programe şcolare pentru clasa a IV-a – Limba şi literatura română, Bucureşti, 2005
Cerghit, I.; Radu, I.T. – Didactica, manual pentru clasa a X-a-şcoli normale,
E.D.P., R.A., Bucureşti, 1995
Constantin, M.; Ionescu, F. – Discipline opţionale. Explorarea textului literar pentru
dezvoltarea gândirii critice, caiet de lucru pentru clasa a IV-a,
Braşov, 2001
Crăciun, Corneliu – Metodica predării limbii române în învăţământul primar,
Ed. Emia, Deva, 2003
Gherman, Angelica – Culegere de exerciţii şi texte gramaticale pentru clasele II-IV,
Ed. Elis, Bucureşti, 2006
Mihăescu, M.; Dulman, A.; Platcu, M. – Limba şi literatura română, manual pentru clasa
a IV-a, Ed. Radical, Bucureşti, 2006
Oprescu, Maria – Vreau să ştiu!, caiet de limba şi literatura română pentru clasa a IV-a,
Ed. Hieropolis, Timişoara, 2007
Pârâială, V.; Pârâială, D. – Limba română, culegere auxiliar pentru clasa a IV-a,
Ed. Euristica, Iaşi, 2003
MOMENTELE DURATA OB. STRATEGII DIDACTICE EVALUARE
LECŢIEI OP. DEMERSUL DIDACTIC
METODE MIJLOACE
1. Pregătirea 5 minute Dispunerea mobilierului în perechi
pentru lecţie Pregătirea materialului didactic frontal, cât şi a celui
individual Explicaţia Jetoane
Fiecare elev scrie pe o floare din hârtie colorată (ANEXA 1) Conversaţia Poliester
prenumele său împreună cu o aşteptare de la activităţile zilei sau
un sfat adresat colegilor de clasă. Florile sunt fixate în faţa
clasei, pe un suport care întruchipează „grădina dorinţelor”. La
finalul zilei elevii vor stabili ce aşteptări li s-au îndeplinit sau ce
sfaturi le-au fost luate în seamă de către colegi. Tema pentru
Verificarea temei pentru acasă – frontal şi calitativ acasă
2. Captarea 3 minute Joc-ghicitoare (activitate frontală) Explicaţia Joc-ghicitoare
atenţiei Găsiţi cuvintele cu sens opus celor din următoarea coloană. Exerciţiul
Fiţi atenţi! Folosind iniţialele cuvintelor găsite de voi veţi afla un
cuvânt nou. Care este acesta?
BOGĂŢIE - SĂRĂCIE
INUTIL - UTIL
TÂNĂR - BĂTRÂN
URĂ - IUBIRE
GENEROS - EGOIST
NECINSTIT - CINSTIT
VORBEŞTE - TACE
3. Anunţarea 2 minute Elevii sunt anunţaţi titlul lecţiei: „Subiectul. Subiectul Conversaţia
titlului şi simplu”.
enunţarea Se scriu pe tablă data şi titlul lecţiei, iar elevii le scriu pe
obiectivelor caiete.
Elevii sunt anunţaţi că, în această oră, vor recunoaşte
subiectul simplu în propoziţii şi texte scurte, vor analiza
subiectele identificate, dar vor alcătui, la rândul lor, propoziţii în
care cuvinte date să aibă funcţie de subiect.
4. Dirijarea 20 minute Se prezintă o ilustraţie (ANEXA 2) în care elevii recunosc o Demonstraţia Ilustraţie
învăţării secvenţă din povestirea „Darul lui Moş Miron” de Ion
Agârbiceanu, studiată la ora de literatură.
Pe scurt este relatat subiectul povestirii. Povestirea
Se alcătuieşte o propoziţie enunţiativă pe baza ilustraţiei.
Aceasta se scrie pe tablă, iar elevii o notează în caiete. Exerciţiul
Exemplu: Soldatul îi dă o pâine lui moş Miron.
Se identifică predicatul propoziţiei formulându-se întrebarea Conversaţia
corespunzătoare (ce face soldatul?); predicatul se subliniază, euristică
motivându-se totodată de ce enunţul alcătuit este o propoziţie.
Elevii indică, cu ajutorul unei săgeţi, partea de propoziţie
căreia i s-a adresat întrebarea pentru a identifica predicatul.
P.V.
Soldatul îi dă o pâine lui moş Miron.
Se stabileşte că acţiunea predicatului verbal „dă” este
O.1 realizată de către partea de propoziţie „soldatul”. Această parte
de propoziţie despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului
poartă numele de subiect.
În momentul stabilirii definiţiei fiecare elev îşi notează
Ciorchinele
această informaţie în ciorchinele subiectului (ANEXA 3),
reprezentat pe o fişă de lucru. Una similară este afişată la tablă.
Tema de lucru
Ciorchinele va fi completat pe măsură ce elevii îşi vor însuşi
în clasă
noile cunoştinţe.
(completarea
ciorchinelui)
Pentru a stabili, în continuare, întrebările, tipurile, topica
subiectului în propoziţie cât şi părţile de vorbire prin care se
poate exprima acesta, se continuă cu propoziţia alcătuită după Demonstraţia Computer
ilustraţie. Se aduc în completare şi alte exemple (ANEXA 4), Videoproiec-
care sunt proiectate pe un ecran , în faţa clasei, pentru a fi cât tor
mai vizibile.
S. P.V.
Soldatul îi dă o pâine lui moş Miron.
Observarea
Formularea întrebării corespunzătoare pentru subiectul Conversaţia sistematică a
„soldatul” (cine dă? sau despre cine se vorbeşte în propoziţie?) euristică elevilor
Folosind şi celelalte exemple, se insistă pe diferenţierea (participarea
întrebărilor subiectului – cine?, despre cine se vorbeşte? (pentru activă,
persoane) şi ce?, despre ce? (pentru celelalte fiinţe, lucruri, formularea de
fenomene ale naturii etc.) răspunsuri
corecte)
cine?
S. P.V.
Soldatul îi dă o pâine lui moş Miron.
Pentru că subiectul „soldatul” este format dintr-o singură
parte de vorbire, acesta se numeşte subiect simplu.
Este identificat şi celălalt tip de subiect (multiplu) în
exemplul adiacent.
Se precizează poziţia subiectului în construcţia propoziţiei
după ilustraţie (iniţială). În celelalte exemple sunt identificate
alte două poziţii: mediană, finală.
Se identifică partea de vorbire prin care este exprimat
subiectul „soldatul” – substantiv comun.
Pe baza exemplelor proiectate la tablă, elevii descoperă că
subiectul simplu poate fi exprimat şi prin substantiv propriu,
pronume personal şi pronume personal de politeţe.
Activitate frontală
O.2
Subliniaţi subiectele din următorul text şi faceţi analiza orală
a acestora, urmărind tabelul de mai jos:
Partea de Persoana Numărul Genul Întrebarea la
vorbire prin care răspunde
care este subiectul
exprimat
Noaptea se aşază peste sat. Melania îi cheamă pe copii la
masă. Ei mai întârzie puţin, ca de obicei. Fetiţa îşi duce
hainele în dulap. Băiatul le uită pe băncuţă. În curând vin şi
stăpânii acasă.
Elevii sunt atenţionaţi de la început asupra categoriilor Algoritmizarea
gramaticale ale substantivului, respectiv ale pronumelui
personal, deoarece ele sunt combinate în acelaşi tabel.
5. Obţinerea 5 minute O.3 Elevii alcătuiesc oral propoziţii respectând cerinţele
performanţei următoare, iar propoziţiile se scriu pe tablă şi în caiete. Exerciţiul
Alcătuiţi propoziţii în care:
a). substantivul „păsările” să aibă funcţie de subiect simplu;
b). subiectul să fie exprimat prin substantiv comun, nume de
fenomen al naturii;
c). subiectul să fie exprimat prin pronume personal de
politeţe, persoana a II-a, numărul singular;
d). subiectul să se afle în interiorul unei propoziţii
dezvoltate.
6. Asigurarea 8 minute O.4 Elevii sunt solicitaţi să rezolve două exerciţii, pe o fişă de Exerciţiul Fişe de lucru Tema de lucru
feed-back-ului lucru individual (ANEXA 5). Conversaţia în clasă
(completarea
fişei)
Se aplică verificarea în perechi a fişelor de lucru. Corectare in
perechi
Tratare diferenţiată (pentru patru eleve) – ANEXA 6. Observarea
Verificarea, în acest caz, o realizează învăţătoarea. sistematică a
elevilor
(capacitatea
de a-şi corecta
corect şi
obiectiv
colegii)
7. Aprecieri 2 minute Se fac aprecieri asupra modului de lucru; elevii îşi Conversaţia Autoevaluarea
finale şi tema autoapreciază participarea activă la oră. Explicaţia
pentru acasă Temă: Ex. 8, 9 / 81 (manual)
ANEXA 1
Spargerea gheţii: „Grădina dorinţelor”
ANEXA 2
Darul lui Moş Miron de Ion Agârbiceanu
ANEXA 3
Despre cine se vorbeşte în propoziţie?
Cine?
Despre ce se vorbeşte în propoziţie?
Ce?
întrebări
început
simplu
interior SUBIECTUL feluri
poziţia în cadrul =
propoziţiei partea principală de propoziţie multiplu
despre care se spune ceva cu
ajutorul predicatului
sfârşit
părţi de vorbire prin care pronume personal de politeţe
se exprimă
substantiv propriu
pronume personal
substantiv comun
întrebări
SUBIECTUL feluri
poziţia în cadrul =
propoziţiei
părţi de vorbire prin care
se exprimă
ANEXA 4
ÎNTREBĂRILE SUBIECTULUI
Moşul veghea noapte după noapte.
Războiul bântuia de-atât amar de vreme.
FELURILE SUBIECTULUI
Oamenii au ieşit pe uliţă.
Ei şi copiii lor priveau ca la o sărbătoare.
PĂRŢILE DE VORBIRE PRIN ESTE EXPRIMAT SUBIECTUL
Sergentul zâmbi.
România intrase în război.
El făcuse şapte legături de otavă.
Dumnealui era om bătrân.
LOCUL SUBIECTULUI ÎN PROPOZIŢIE
Frontul fusese împins înainte.
Şi prin învălmăşeala aceea se vedea un bătrânuţ în straie albe.
Noaptea se auzi un glas.
ANEXA 5
FIŞĂ DE LUCRU INDIVIDUAL
1. Recunoaşte cuvântul care poate fi predicat, apoi pe cel care poate fi
subiect şi alcătuieşte propoziţii ordonând cuvintele de mai jos. Subliniază
apoi subiectele.
a). un, aşteaptă, un, bătrân, tramvai;
_____________________________________________________________
b). semăna, cu, dumbrava, cea, din, spuse, ei, de, poveştile, mama.
_____________________________________________________________
2. Alcătuieşte propoziţii respectând cerinţele:
a). subiectul exprimat prin substantiv propriu (nume de persoană) să fie aşezat la
începutul propoziţiei;
_____________________________________________________________
b). subiectul exprimat prin pronume personal, persoana I, numărul plural să fie
aşezat în interiorul propoziţiei.
_____________________________________________________________
ANEXA 6
FIŞĂ DE LUCRU ÎN PERECHI
1). Completaţi cu subiectele potrivite. Unde se află fiecare subiect în
propoziţiile date? Alegeţi varianta corectă dintre paranteze.
…………………. citeşte frumos.
(la început, în interior sau la sfârşit)
În curtea casei latră ……………….. .
(la început, în interior sau la sfârşit)
……………… se întorc de la şcoală.
(la început, în interior sau la sfârşit)
Printre ramuri, ………………….. ciripesc.
(la început, în interior sau la sfârşit)
2). Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele: veveriţa şi noi să fie, pe rând,
subiecte.
