colis cu debut brusc, caracterizat clinic fi radiologie printr-o deplasare a

atlasului în poziţie de luxnţie-rotaţie, datorită unei contracturi a muşchilor

prevertebrabli. Contract ura este reflexă-, provocată şi întreţinută de o infecţie
acută a ţesutului celular lax, din spaţiul retroîaringian, sau postoperator. Contra
ctura unilaterală a muşchilor prevertebrali nu trebuie confundata cu
contracţiiira sterno-cleido-mastoidiauului sau a trapezului, în practica
remnatologică se mai poate observa un torticolis rmo-fa-Mngian analog cu
boala Grisel, însă fără luxaţi a- rotaţie a atlasului. Torticolis vil O tisei este
dureros şi febril, care poate persista mult t imp sau să rămină definitiv, ţjn copil
operat de vegetaţii se trezeşte dimineaţa, cu capul înclinat lateral. Palpaţi a
profundă sub unghiul mandibulei provoacă o durere vie. Radiografia pune în
evidenţă luxaţia-rotaţio a atlasului, oind se poate constata şi o spondilită.
Administrarea de antibiotice şi medica fii*, ontiinilamatoare (corticoizl) aduce
repede vindecarea.
Chiuretajul brutal poate produce leziunea muşchilor faringelui şi a
vălului palatului, eu părem veio-palaPinâ trecătoare. Einolalia deschisă se
agravează, dacă adenoidotomia s-a executat la un copil eu insuficientă velo-
palatină, fără a se respecta eontraindicaţia. Copilul mai poate prezenta
vărsături aeetonemiee (diabet), c'înd vom administra apă zaharată, 3...........-4
linguri la fiecare jumătate- de oră, bicarbonat de sodiu 20 eg /oră şi iujeeţ ii cu
ser clorurat şi ser fiziologic.
0 complicaţie traumatică este şi epijaringita, atrofieă, care suit ine în
urma chiuretajelor repetate ale aceluiaşi copil, de mai mulţi specialişti, care în
prezenţa unei rinite cronice muco-purulente şi a unui examen rmo-faringian
superficial presupun un chiuretaj incomplet făcut anterior şi traumatizează prin
repetiţie- mucoasa rinofaringiană, îieapărînd nie un rest de vegetaţii, afara de o
hemoragie trecătoare.
1 n g r i j i r i p o s t & p e r a t o r i i . Repausul la pat timp de 2-
1 — 48 de ore după operaţie, în cameră călduţă, trebuie urmat de alte 5 — 6
zile de repaus în casă. în sezoanele friguroase, copiii vor respecta repausul in
casă pînă la a 10-a zi de la operaţie. Vizitele în prima zi slut. interzise. Se
recomandă instilaţii nazale antiseptice 10 zile după operaţie şi ant ibiotice (2—
3 zile), la copiii care fac reacţie febrilă după intervenţie.
Alimentaţia în primele 24 de ore va fi lichidă (ceai bine îndulcit. Ia
temperatura camerei, limonada, sirop etc.), a doua zi şi a treia zi compoturi, pi
re uri şi a 4-a—a 5-a zi regim normal.
La o stăptămînă de la operaţie se recomandă gimnastică respiratorie, o
reeducare respiratorie nazală. Mulţi copii după adenoidotomie îşi păstrează răul
obicei de a respira mai departe cu gura căscată, din cauza obişnuinţei de a fi
respirat ani în şir pe gură. Reeducarea respiratorie nazală se indică şi la-
pseudoadenoidie-ni, copii care, prezint ă facies adenoi- dian, deşi nu prezintă
nici un obstacol, ci o simplă rinită cronică mueo- puru.lentă, narine retractate, o
musculatură în general deficitară, cu umerii aduşi înainte, abdomen flasc etc.
înainte de a începe exerciţiile respiratorii nazale se va măsura perimetrul
toracic în inspiraţie maximă şi în expiraţie, ia nivelul axilei şi apendicelni
xifoid, pentru a vedea comparativ creşterea perimetrului. înaintea fiecărui
exerciţiu respirator se vor evacua fosele nazale-, prin suflatul nasului în mod
corect. Pentru reeducarea respiraţiei nazale sînt o serie de poziţii. Cea mai
simplă este poziţia vert i- ă militară fixată, cu abdomenul retractat, gîtul bine
Întins, umerii