1

Definiţia şi formulele de calcul pentru indicatorii de

morbiditate a cariei dentare recomandaţi de
Organizaţia Mondială a Sănătăţii

A. Indicatorii de frecvenţă a bolii – reflectă răspândirea cariei dentare în colectivităţile

studiate; unitatea statistică este persoana care se îmbolnăveşte sau suferă de carie dentară.
Din grupa acestor indicatori fac parte indicele de incidenţã şi indicele de prevalenţã a cariei
dentare.

1. Indicele de incidenţã a cariei dentare exprimă frecvenţa cazurilor noi de carie dentară
înregistrate în decursul unui an calendaristic. Studiul incidenţei cariei dentare presupune
înregistrarea corectă şi completă a tuturor cazurilor noi de leziuni carioase apărute.

Indicele de incidenţă a cariei dentare se calculează pe baza formulei:

2. Indicele de prevalenţã a cariei dentare – exprimă ponderea subiecţilor bolnavi de carie

dentară în totalul subiecţilor examinaţi (luaţi în studiu). Unitatea statistică pentru calculul
indicelui de prevalenţă este subiectul bolnav de carie dentară existent la momentul calculării
indicelui în colectivitatea investigată.

Calculul indicelui de prevalenţă se face utilizând formula:

3. Frecvenţa subiecţilor indemni la carie dentarã – este un indicator complementar

indicelui de prevalenţă, care pune în evidenţă ponderea subiecţilor sănătoşi (neafectaţi de
carie) din totalul subiecţilor investigaţi. Indicatorul se calculează după formula:
 2

B) Indicatorii de intensitate ai cariei dentare – oferă informaţii asupra intensităţii de

afectare prin carie dentară a subiecţilor investigaţi. Unitatea statistică este dintele afectat de
leziune carioasă. Cei mai importanţi indicatori din această categorie sunt indicele DMFT
(CAO) şi indicele de intensitate a cariei dentare.

Indicele DMFT (CAO) exprimă numărul mediu de dinţi cariaţi (C), absenţi (A) şi obturaţi
(O) pentru un subiect examinat. Ca urmare, pentru calculul acestui indice trebuie să se
înregistreze, cu ocazia anchetei de morbiditate oro-dentară, numărul de dinţi afectaţi de
boala carioasă, absenţi şi obturaţi pentru fiecare persoană în parte.

Indicele de intensitate a cariei dentare raportează numărul de dinţi DMFT (CAO) la numărul
de subiecţi bolnavi de carie dentară, reflectând astfel gradul mediu de afectare a subiecţilor
investigaţi.

Formula de calcul pentru acest indice este următoarea:

Indicii DMF-T si DMF-S (CAO-D şi CAO-S) descriu prevalenta cariei dentare pe dinti (CAO-D)
si pe suprafete dentare (CAO-S), fiind alcãtuiti fiecare din trei componente:
- cariat (C);
- absent de cauzã carioasã (A);
- obturat (O).
Acesti indici reprezintã metoda conventionalã de estimare a gradului de afectare prin existenta
procesului carios într-un grup populational.

Se calculeazã prin insumarea celor trei componente, atât pe dintii permanenti (excluzând molarii de
minte), cât si pe dintii temporari (cao-s si cao-d), reprezentând:
 câti dinti/suprafete dentare prezintã leziuni carioase? (cariile incipiente nu sunt incluse);
 câti dinti/suprafete dentare sunt absente ca urmare a extractiei cauzate de procesul carios?
 câti dinti/suprafete dentare prezintã restaurãri?

Exprimarea pentru fiecare componentã se face numeric, suma acestora dând valoarea totalã a
indicelui. Valoarea maximã a indicelui CAO-D este 28, iar a indicelui CAO-S este 128. În cazul în
care un dinte/suprafatã dentarã prezintã atât obturatie cât si carie, se ia în consideraþie numai
procesul carios.

Întocmirea bazelor de date permite aprecierea la o scarã mai largã a statusului oral la nivelul unui
grup populational; astfel, pe lângã valoarea numericã a indicilor CAO-D /CAO-S si valorile
numerice separate ale fiecãrei componente în parte (C, A, O) se poate calcula procentul indivizilor
afectati de carie dentarã (% CAO-D), procentul indivizilor cu leziuni carioase netratate (% C),
precum si procentul indivizilor fãrã leziuni carioase (% indemni la carie).
 3

Mãsurarea prevalentei cariei dentare prin numãrul de suprafete dentare afectate (CAO-S) prezintã
un grad mai mare de acuratete decât mãsurarea prin numãrul de dinti afectati (CAO-D): un dinte cu
cinci suprafete dentare afectate de carie va avea aceeasi contributie la valoarea finalã a indicelui
CAO-D ca si un dinte care are numai o suprafatã afectatã.

Indicele Semnificativ de Carie (Significant Caries Index) – SiC.

În anul 2000, Prof. Douglas Bratthall a propus introducerea unui nou indice – Significant Caries
Index pentru a atrage atentia asupra indivizilor cu cele mai mari valori ale indicelui DMF-T( CAO-
D). Indicele SiC reprezintă valoarea medie a indicelui CAO-D la treimea din grupul studiat cu cele
mai mari valori ale acestui indice .

Modalitatea de calcul a indicelui SiC presupune:

 sortarea indivizilor în functie de valorile individuale ale indicelui CAO-D;
 selectarea din grupul luat în studiu a treimii cu cele mai mari valori ale indicelui CAO-D;
 calcularea valorii medii a indicelui CAO-D la acest subgrup = SiC.

C) Indicatori de gravitate ai cariei dentare – raportează numărul de dinţi afectaţi de

leziuni carioase la totalul dinţilor examinaţi. Unitatea statistică pentru calculul acestui indice
este dintele afectat de carie dentară.

Formula utilizată pentru acest indice este următoarea:

d) Indicatorii de structurã utilizaţi în studiul morbidităţii cariei dentare sunt mărimi

relative care permit evaluarea cantitativă a compoziţiei interioare a unui fenomen şi
calcularea ponderii fiecărei părţi componente în ansamblul fenomenului studiat. Dintre
indicii de structură utilizaţi în studiul morbidităţii cariei dentare menţionăm: structura
indicelui CAO (raportul C/A/O), structura complicaţiilor cariei dentare.