Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gimnastica Medicală
Gimnastica Medicală
timpuri. Unitatea sa de bază - exerciţiul fizic - s-a perfecţionat în urma unor îndelungate
experienţe, ajungându-se astăzi la complexe de exerciţii şi procedee cu aplicaţii specifice şi
diferenţiate. Unitatea funcţională de bază a kinoterapiei este exerciţiul fizic. Exerciţiul fizic oferă
efecte-complexe profilactice şi terapeutice. Exerciţiile fizice folosite în kinetoterapie pot fi
sistematizate după cinci criterii. Primul criteriu folosit este de natură tehnică, grupând exerciţiile
fizice in exerciţii statice care cuprind poziţiile şi contracţiile izometrice şi exerciţiile dinamice
care cuprind mişcări pasive, active libere şi cu rezistenţă externă. Al doilea criteriu de
sistematizare este criteriul metodic. După acest criteriu, exerciţiile se împart în statice şi
dinamice. Al treilea criteriu grupează exerciţiile fizice, procedeele şi metodele de kinetoterapie
după efectele pe care le au asupra aparatelor şi sistemelor. Astfel sunt constituite metode proprii
pentru aparatul locomotor, gimnastica articulară, gimnastica respiratorie, pentru aparatul cardio
vascular, aparatul digestiv şi sistemul nervos. A patra grupă o constituie exerciţiile aplicative
prin care se reeducă deprinderile motrice de bază, mers, alergare, târâre, căţărare. A cincea grupă
o constitue mecanoterapia şi gimnastica electrică. Ling, creatorul gimnasticii suedeze a împărţit
gimnastica în patru ramuri:
educativă sau pedagogică;
militară;
estetică;
medicală.
Conţinutul şi forma exerciţiului fizic Exerciţiul fizic are conţinut şi formă, care îi
determină deosebirile faţă de alte manifestări din natură şi societate. Elementele care definesc
conţinutul exerciţiului fizic sunt:
Mişcările corpului sau ale segmentelor acestuia.
Efortul fizic (determinat şi caracterizat prin volum, intensitate, frecvenţă şi
complexitate).
Efortul psihic (voliţional, moral, de angrenare a tuturor proceselor psihice
solicitate).
Aprecierea formei se face în funcţie de următoarele elemente:
BIBLIOGRAFIE
Brătucu, S. L., Uţiu, I., Uţiu, C., Anatomie funcţională, Editura Argonaut, Cluj-
Napoca, 1998