Sunteți pe pagina 1din 2

MICROBIOLOGIE

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 6

Tema: Metabolismul microbian. Mediile de cultură.

1. Metabolismul microbian. Particularităţile.

Metabolismul microbian reprezintă ansamblul de reacţii biochimice, fizice și morfologice


care au loc în celula microorganismului.
Prin metabolism substanțele din mediu sunt transformate (metabolizate) în constituienți
celulari, energie și produși de metabolism.
Microorganismele autotrofe („fototrofe”- lumina, „litrotofe”- carbonul anorganic)
metabolizează substanțe anorganice: dioxidul de carbon, apa, nitrații, elemente metaloide,
compuși radioactivi.
Cele heterotrofe („organotrofe”- carbonul organic, glucide, acizii grași) folosesc în
metabolism atât compuși anorganici cât și substanțe organice.
Unii produși, rezultați în urma activităților metabolice, prezintă o importanță deosebită în
multe domenii precum agricultura, alimentația, producția de medicamente, medicina umană și
veterinară.
În metabolismul microbian sunt implicate doua tipuri de reacții biochimice, și anume:
1. Reacții care au loc cu eliberare de energie (exergonice) cunoscute sub numele de reacții
de degradare sau de catabolism (grec. katabole = distrugere, desfacere), acest tip de
metabolism purtand numele de metabolism energetic- transformarea energiei într-o formă
accesibilă pentru celulă;
2. Reacții de biosinteza, de anabolism (grec. ana = în sus, bole = aruncare) sau de conversie,
consumatoare de energie (endergonice) prin care sunt sintetizate substanțele compușilor
nucleari, citoplasmatici, enzimele și alți compuși specifici celulelor microorganismelor, acest
tip de metabolism fiind cunoscut sub numele de metabolism de biosinteza, sinonimele sale
fiind anabolismul si metabolismul convertiv sau constructiv- cu consum de energie liberă.
Cele doua aspecte ale metabolismului reprezintă în fapt două laturi contrarii ale unui
fenomen unitar, procesele de catabolism și anabolism se condiționează unul pe altul și se
desfașoară simultan în celula microorganismului. Intercondiționarea celor doua tipuri de
reacții este determinată de faptul ca energia rezultată din reacțiile catabolice exergonice este
folosită sub formă compușilor macroergici (grec. makros = mare, ergasthai = a lucra) în
reacții anabolice consumatoare de energie.
j
Particularitățile metabolismului microbian:
- Este un metabolism unicelular, necompartimentat (toate procesele metabolice se desfăşoară
intr-o singură celulă);
- Este foarte flexibil, realizându-se prin diverse căi metabolice (bacteriile se adaptează rapid la
condiţiile mediului;
- Este foarte intens (viteza reacţiilor este mare)
- Produsele intermediare din procesele catabolice pot fi utilizate direct în calitate de precursori
pentru reacţiile anabolice (amfibolism).

2. Enzimele bacteriene. Clasificarea. Rolul în fiziologia microbiană.


Enzimele bacteriene. Caractere generale: - Substanţe proteice - Active în limite largi de
temperaturi (0-65°C) şi de pH (2-9) - Specificitate de substrat şi de acţiune (reacţionează cu
un substrat catalizând un tip de reacţie) - Specificitatea este determinată de centrul activ al
enzimei, complementar cu receptorul de pe substrat - Nu se modifică în cursul reacţiei
Clasificarea enzimelor I. Constitutive, permanente II. Inductive, adaptive, se sintetizează în
prezenţa substratului (ex.: lactaza) III. Represive, sinteza lor este inhibată de acumularea în
exces a produsului reacţiei catalizate
⚫ După locul de acţiune (exoenzime, endoenzime)
⚫ După tipul reacţiei catalizate (oxido-reductaze, hidrolaze, transferaze, liaze, izomeraze,
ligaze)
⚫ După impactul asupra ma/o - Enzime metabolice - Enzime de patogenitate, responsabile de
modificări patologice ale ţesuturilor, celulelor ma/o : hialuronidaza, colagenaza,
plasmocoagulaza, hemolizina, fibrinolizina, lecitinaza, proteaze, etc. Importanţa practică a
studierii enzimelor
1. Rol în identificarea şi clasificarea bacteriilor (enzimele determină activitatea biochimică
specifică a bacteriilor)
2. Unele substanţe chimice, antibiotice interferează cu activitatea unor enzime, inhibând
creşterea bacteriilor (tratament)
3. Determinarea mecanismelor patogenezei infecţiilor (unele enzime sunt responsabile de
producerea leziunilor în ţesutul gazdei) 4. Aplicarea industrială a enzimelor
3. Temperatura optimă de dezvoltare a microorganismelor. Clasificarea
bacteriilor în funcţie de temperatura optimă de cultivare.

4. Mediile de cultură şi cerinţele faţă de ele. Clasificarea mediilor de


cultură.

5. Cultivarea bacteriilor. Tehnici de însămânţare.


53
6. Studiul caracterelor biochimice ale bacteriilor.