Capitolul XI.

PROIECTAREA DIDACTICĂ

1. Unităţi de conţinut

 Delimitări conceptuale. Specificul proiectării didactice.

 Locul şi rolul proiectării în ansamblul procesului de învăţământ
 Niveluri ale proiectării activităţii instructiv-educative
 Etapele proiectării
 Proiectarea lecţiei: structură şi conţinut

Argument
Această temă va ilustra rolul şi importanţa organizării componentelor procesului de
învăţământ într-un program instructiv-educativ coerent, realizat printr-o acţiune complexă de
„design al instruirii” numită „proiectare”.

Obiective
După parcurgerea acestui capitol cursanţii vor fi capabili:
 să argumenteze rolul şi importanţa proiectării în procesul de învăţământ;
 să analizeze nivelurile proiectării în procesul de învăţământ , realizând pentru fiecare
nivel o schemă grafică;
 să identifice algoritmul proiectării didactice, analizând operaţiile corespunzătoare
fiecărei etape;
 să determine structura şi conţinutul unui proiect de lecţie, analizând diverse modele;
 să elaboreze proiecte de lecţie, respectând algoritmul proiectării;
 să manifeste activism, interes, spirit de echipă şi de competiţie printr-o cooperare
interumană eficientă.

2. Concepte cheie
 Proiectarea presupune un ansamblu de operaţii de anticipare a activităţii instructiv-
educative, ce-i conferă acesteia un caracter raţional, sistematic, constituind o premisă a eficienţei.
 A proiecta înseamnă a planifica, a anticipa, a prevedea cât mai exact desfăşurarea unei
activităţi educaţionale prin organizarea şi combinarea optimă a obiectivelor, resurselor, strategiilor
de predare-învăţare, a modalităţilor de evaluare şi a relaţiilor dintre acestea.

3. Aplicaţii – scheme, grafice, teme

Modul de integrare a proiectării în procesul de învăţământ este ilustrat în schema
„Timpii procesului de învăţământ” (I. Cerghit , 4 ):
T0 – Analiza diagnostică a resurselor utilizate în procesul de învăţământ
T1 – Proiectarea pedagogică  elaborarea proiectelor activităţii instructiv educative
T2 – Realizarea activităţii proiectate
T3 – Evaluarea activităţii proiectate şi realizate

Sarcină de lucru:
Interpretaţi schema prezentată, punând în evidenţă locul şi importanţa proiectării pedagogice
în procesul de învăţământ.

1
 Etapele şi operaţiile proiectării pedagogice: (I. Neacşu, „Prelegeri pedagogice”, 2001)

ETAPE OPERAŢII

Precizarea obiectivelorStabiliţi precis ce va şti să facă fiecare elev la sfârşitul

activităţiiVerificaţi dacă ceea ce aţi stabilit este ceea ce trebuia realizat, confruntându-vă cu
programa de învăţământ şi precizând performanţele minime aşteptate.Verificaţi dacă
obiectivele stabilite sunt realizabile în timpul pe care îl aveţi la dispoziţie.Analiza
resurselorStabiliţi conţinutul esenţial al activităţii.Diferenţiaţi instruirea în funcţie de
DEMERSUL RAŢIONAL capacităţile de învăţare existente în clasă.Stabiliţi sarcini pentru fiecare obiectiv de învăţare
cu „ţintă” pe fiecare obiectiv operaţional urmărit şi diferenţiaţi-le peste nivelul minim de
Înainte de a face orice altceva, precizaţi în mod performanţă.Elaborarea strategieiRegăsiţi „condiţiile interne” ale învăţării (tipuri de învăţare
I. Ce voi face? I. clar obiectivele educaţionale ale activităţii adecvate, tipuri de motivaţie etc.).
didactice pe care intenţionaţi s-o realizaţi! Elaboraţi situaţii optime de învăţare combinând metodele şi materialele pentru a amplifica
Analizaţi atent resursele educaţionale de care eficacitatea lor didactică, oferind elevului „ocazii de învăţare” a unor sarcini cu „ţinta” pe
II. Cu ce voi face? II. obiective!EvaluareaElaboraţi un test de evaluare a progresului învăţării!
dispuneţi pentru a realiza activitatea!
Elaboraţi strategii educaţionale potrivite pentru a AddendaConstruiţi-vă un instrument de transpunere a proiectului în practică!
III. Cum voi face? III.
realiza obiectivele.
Stabiliţi un sistem de evaluare (control) a
eficienţei activităţii pe care o veţi realiza!
Cum voi şti dacă s-a

IV. IV.

2
  Sarcini de lucru:

I. Analizaţi operaţiile şi condiţiile corespunzătoare uneia dintre etapele proiectării conform

următoarelor fişe „expert” de lucru în grup (activitate organizată pe patru grupe):

GRUPA nr.1 – ETAPA I: „PRECIZAREA OBIECTIVELOR”

1) Operaţiile utilizate
2) Tipul obiectivelor precizate
3) Criterii de raportare în stabilirea obiectivelor
4) Necesitatea acestei etape în proiectarea didactică

GRUPA nr.2 – ETAPA II: „DETERMINAREA CONŢINUTURILOR ŞI A RESURSELOR”

1) Operaţiile utilizate
2) Tipuri de resurse
3) Criterii de raportare în stabilirea conţinuturilor şi a altor resurse
4) Necesitatea acestei etape în proiectarea didactică

GRUPA nr. 3 – ETAPA III: „ELABORAREA STRATEGIILOR DE PREDARE-ÎNVĂŢARE”

1) Operaţiile utilizate
2) Componentele strategiei didactice
3) Criterii de raportare în elaborarea strategiei didactice
4) Necesitatea acestei etape în proiectarea didactică

GRUPA nr. 4 – ETAPA IV: „STABILIREA MODALITĂŢILOR DE EVALUARE”

1) Operaţiile utilizate
2) Criterii de raportare în stabilirea modalităţilor de evaluare
3) Necesitatea acestei etape în proiectarea didactică

II. Reorganizaţi grupul de studenţi realizând un „mozaic” astfel încât fiecare nouă grupă va
avea „experţi” în toate cele patru etape ale proiectării.
III. Fiecare student va prezenta grupului, timp de câteva minute, în sinteză, specificul etapei
analizată anterior.

 Sarcină de lucru:
Analizând schema prezentată mai jos, argumentaţi următoarea afirmaţie:

„Lecţia reprezintă un microsistem pedagogic”.(4)

3
 3.3. Schema detaliată a întregului demers pedagogic realizat de cadrul didactic
în conceperea şi desfăşurarea unei lecţii (I. Neacşu, „Prelegeri pedagogice”, 2001)

Planificarea materiei şi proiectarea instruirii

Realizarea activităţilor
proiectate ştiinţific

Programe de Stabilirea obiectivelor terminale

recuperare
Captarea atenţiei
tuturor elevilor
Diagnosticul Proiectarea activităţilor didactice
iniţial
Evaluări
sumative Actualizarea
Programe de periodice ”ancorelor”
îmbogăţire şi finale

Prezentarea Asigurarea
Ce? Cu ce? Cum? sarcinilor feed-back-ului
Cum se verifică
progresul?
Dirijarea Obţinerea
învăţării performanţei
Definitivarea Alegerea Stabilirea
Elaborarea testelor de
obiectivelor conţinuturilor strategiilor
evaluare formativă
operaţionale esenţiale didactice
Evaluarea formativă de
Formularea progres
sarcinilor de Crearea situaţiilor
învăţare „ţintă” de învăţare
pe obiectivele
stabilite
Asigurarea retenţiei şi
transferului

Studiu
Programe individual
compensatorii acasă

3.4. Nivelurile proiectării pedagogice

I. „Macroproiectare” sau „Proiectare globală” realizată de organismele oficiale specializate, la

nivelul sistemului de învăţământ.

II. „Microproiectare” sau „Proiectare eşalonată” realizată de fiecare cadru didactic.

La acest nivel se diferenţiază două perspective corespunzătoare didacticii clasice şi didacticii
moderne .

A. Didactica clasică prevedea o proiectare realizată de cadrul didactic la alte patru nivele :
 Proiectarea anuală concretizată în realizare unui proiect cu următoarea structură:
Obiective Obiective Succesiunea Nr. total Distribuţia orelor alocate pe tipuri de
Semestrul
cadru referinţă capitolelor ore/ capitol activitate (predare-învăţare-evaluare)

 Proiectarea semestrială
 Proiectarea sistemului de lecţii
 Proiectul de lecţie

4
 B. Didactica modernă restructurează proiectarea realizată de cadrele didactice pe trei
nivele fundamentale corespunzătoare noilor principii instructiv – educative :

 Proiectarea anuală presupune o planificare calendaristică a resurselor educaţionale

(obiective, conţinuturi, timp şcolar) şi poate avea următoarea rubricaţie:

Şcoala……………………. Învăţător/Profesor…………………………
Disciplina………………… Clasa/Nr. ore pe săpt /Tip de curriculum/Anul …………

Planificare calendaristică
Unitatea de Obiective de Număr ore Săptămâna Observaţii
Conţinuturi
învăţare referinţă alocate

- unităţile de învăţare se indică prin titluri (teme)stabilite de către profesor

- obiectivele de referinţă se trec cu numerele lor din programa şcolară
- conţinuturile sunt cele extrase din lista de conţinuturi a programei şcolare
- numărul de ore alocate se stabileşte de fiecare cadru didactic

 Proiectarea pe unităţi de învăţare poate fi realizată pornind de la următoarea

rubricaţie :

Şcoala……………….. Învăţător/Profesor……………………
Disciplina…………… Săptămâna/Anul…………………….
Clasa………………...

Proiectul unităţii de învăţare

Unitatea de învăţare……………………
Nr. de ore alocate………………………

Conţinuturi Obiective de
Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
(detalieri) referinţă

 Proiectul de lecţie presupune o anticipare detaliată a demersului didactic pentru un

timp şcolar delimitat (50 minute).

3.5. Proiectul de lecţie – structură, conţinut, operaţii

 Proiectul de lecţie cuprinde în general două segmente:

A. Date introductive numite şi date de identitate şi intenţie ale lecţiei
B. Prezentarea scenariului didactic pentru fiecare moment al activităţii
instructiv-educative.

A. Data: Obiective operaţionale:

Clasa: * cognitive:
Disciplina: * afective
Tema: * psiho – motrice (numai dacă domeniul prevede şi
Durata: astfel de finalităţi )
Tipul lecţiei: Resurse
Obiective de referinţă: a. procedurale – metode şi procedee
- forme de organizare
b. materiale
Bibliografie şi anexe

5
 B.Scenariul didactic poate fi elaborat după următoarea structură:

Evenimentele Obiective Conţinuturile activităţii instructiv- educative Resurse procedurale

instruirii/Dozare operaţionale Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor şi materiale

 Sarcini de lucru:
1. Evidenţiaţi corelaţiile dintre diferitele niveluri ale proiectării şi rolul cadrului didactic în acest
demers pedagogic.
2. Realizaţi o corespondenţă între etapele proiectării pedagogice şi suita de operaţii, identificate de
pedagogul C. Cucoş (8), utilizate în proiectarea lecţiei:
a. analiza generală a lecţiei, prin consultarea programei, manualului sau a altor
materiale bibliografice;
b. determinarea obiectivului general şi a obiectivelor operaţionale, prin
decelarea capacităţilor umane ce pot fi identificate, măsurate, exprimate;
c. selectarea şi organizarea conţinutului învăţării în unităţi şi teme principale,
care să fie convergente şi să slujească obiectivele fixate;
d. alegerea şi combinarea metodelor şi procedeelor didactice pentru situaţiile
concrete, în acord cu secvenţele de conţinut, particularităţile elevilor, obiectivele lecţiei;
e. selectarea unor mijloace de învăţământ sau proiectarea unor materiale cerute
de fiecare eveniment al instruirii;
f. stabilirea modalităţilor de activitate cu elevii (activitate frontală, abordare
individualizată, lucrul în grupuri sau pe grupe de nivel, activitate combinată);
g. alegerea metodelor şi instrumentelor de evaluare corespunzătoare pentru a
constata nivelul realizării obiectivelor propuse.

3.6. Proiect model pentru ora de dirigenţie

6
 PROIECT DIDACTIC

CLASA: a VIII-a
DISCIPLINA: Dirigenţie
TEMA: "Legea - temeiul democraţiei”
DURATA LECŢIEI: 50 minute
TIPUL LECŢIEI: mixt

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
1. să respecte legile şi instituţiile societăţii şi ale statului democratic
2. să identifice şi să se implice în rezolvarea problemelor vieţii comunitare
3. să acţioneze pentru eliminarea discriminării politice, rasiale, sociale, religioase, economice,
etc.
4. să-şi asume roluri şi responsabilităţi în viaţa comunităţii

OBIECTIVE OPERAŢIONALE
Obiective operaţionale cognitive:
Pe parcursul lecţiei elevii vor fi capabili:
I. să definească conceptele de lege şi democraţie, identificând aspectele esenţiale;
II. să analizeze succint corelaţia lege - democraţie, subliniind interdependenţa acestor două
realităţi sociale;
III. să compare sistemul democratic românesc cu cel de tip occidental, identificând asemănări şi
deosebiri, conform informaţiilor deţinute;
IV. să ilustreze esenţa temei „Legea - temeiul democraţiei” prin comentarea unui studiu de caz
provenit din experienţa personală sau din alte surse: mass-media, prieteni etc.
Obiective operaţionale socio-afective :

V. să compare propriul sistem de valori cu cel promovat de societate, oferind opinia personală
argumentată.
VI. să manifeste spirit civic şi o atitudine interesată, cooperantă, constructivă şi tolerantă în
dezbaterea temei „Legea - temeiul democraţiei”

RESURSE EDUCAŢIONALE
a) Procedurale
- metode şi procedee: conversaţie euristică, expunere, studiu de caz, demonstraţie,
problematizare, „Mozaic”, turul galeriei, dezbatere, eseul liber.
- forme de organizare: frontal, individual, pe grupe, mixt
b) Materiale: extrase din Constituţia României, dicţionare, documentar pe casetă video, coli
albe, flip-chart, markere.

BIBLIOGRAFIE:
„Curs de pedagogie” - A. Bama & G. Antohe, Ed. Logos, Galaţi, 2003
„Noi repere privind activitatea educativă” – din Curriculum Naţional" – M.E.C.,2002
„ABC-ul drepturilor omului”, LADO, 1995
„Dicţionarul drepturilor omului”, SIRDO, 1997
„Educaţia pentru drepturile omului, o provocare”, coord. Hugh Starkey, SIRDO,1997

7
 Evenimentele OB. Conţinuturile activităţii instructiv-educative Resurse procedurale şi
instruirii/ dozare Oper. Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor materiale
Moment  Salută elevii, solicită numele elevilor absenţi, asigură Răspund la salutul profesorului, nominalizează absenţii şi  conversaţia
organizatoric ordinea , liniştea, şi un climat favorabil în clasă. pregătesc materialele necesare pentru desfăşurarea  frontal
2min. lecţiei
Captarea şi  Propune elevilor o competiţie : timp de 3 min. să  Completează rebusul conform indicaţiilor din fişă şi  problematizarea
orientarea lucreze individual fişa de lucru primită completând descoperă cuvântul cheie LEGE prin intermediul  individual
atenţiei rebusul din ea.( vezi anexa 1) cuvintelor : libertate, republică, reguli şi drepturi.  fişă de lucru
5 min. O6
 Realizează corelaţia dintre cele cinci cuvinte subliniind
 Solicită elevilor să comenteze legătura dintre cuvintele semnificaţia şi importanţa lor în domeniul civic al unei  conversaţia
descoperite; moderează discuţia. societăţi  frontal
Anunţarea  Enunţă tema „ Legea – temeiul democraţiei” şi  Reţin tema noii lecţii şi conştientizează performanţele la  expunerea
subiectului şi a performanţele la care vor ajunge elevii în urma care vor ajunge dacă vor avea o prestaţie bună  frontal
obiectivelor participării active la lecţie ( vezi obiectivele
operaţionale operaţionale )
3 min.
Dirijarea învăţării  Împarte clasa de elevi în 4 grupe omogene de lucru,  Alcătuiesc grupele solicitate şi studiază în grup textul  lucru pe grupe
30 min numite” Expert” oferit surprinzând esenţa a ceea ce înseamnă lege şi  metoda „Mozaic”
O1 Solicită grupelor 1 şi 3 studierea conceptului de lege iar democraţie. Fiecare elev îşi face însemnările de rigoare  suport de curs şi
grupelor 2 şi 4 studierea conceptului democraţie pe stabilite la nivelul grupului „ expert”. extrase din
baza textului indicat. Constituţia României
 Fiecare grupă îşi concepe în scris propriul material
 Solicită fiecărei grupe să realizeze un poster cu cele mai  Fiecare grupă prezintă în echipă, frontal, ceea ce-au
importante elemente care ar trebui reţinute din lucrat.  lucru în grup
materialul studiat şi apoi să realizeze o prezentare  foi, markere
frontală în echipă.
 Intervin cu întrebări , comentarii, aprecieri după fiecare
O2  Precizez că după fiecare prezentare aşteptăm prezentare
intervenţiile , comentariile şi evaluarea din partea  Formulează următoarele concluzii  turul galeriei
celorlalte trei grupe Legea = act juridic normativ elaborat de puterea  frontal
O5  Conduce dezbaterea spre sinteză urmărind evidenţierea legislativă ,care reglementează cele mai importante  dezbatere
O6 clară a relaţiei dintre lege şi democraţie : respectarea relaţii sociale  flip-chart,
O1 legii asigură statutul de democraţie Democraţia = formă de organizare politică a societăţii în
O2  postere
 Propune elevilor urmărirea unui scurt documentar care puterea este exercitată de masele largi ale  dezbaterea
realizat de specialişti pe tema democraţiilor în lume , poporului.  frontal
precizând că vor trebui să identifice asemănările şi  Vizionează timp de 5 minute documentarul prezentat şi  demonstraţia
O2 deosebirile dintre democraţia românească şi cele compară diferite democraţii existente în lume
 frontal
occidentale
 casetă video

O3  Solicită elevilor să noteze individual pe caiete câteva  Lucrează individual identificând câteva asemănări-
deosebiri şi asemănări identificate, valorificând  problematizarea
egalitatea în drepturi, forţa coercitivă a legii, libertate de
informaţiile primite. exprimare, dreptul la justiţie, separaţia puterilor în stat,  individual
ş.a. – şi câteva deosebiri – birocraţie excesivă,
economie monopolistă, nivel de trai scăzut,
nepromovarea competenţei , încălcarea normelor şi a
drepturilor, ş.a.
 Listează câteva răspunsuri pe tablă şi calculează
frecvenţa lor la nivelul clasei; apreciază verbal nivelul  conversaţie
O6 de îndeplinire a sarcinii de către elevi.  frontal
O4
 Menţionează că în orice societate se întâmplă ca legile ,  Ascultă cazul prezentat şi dezbat implicaţiile sale asupra
O4
normele drepturile oamenilor să fie încălcate vieţii sociale din perspectiva aspectelor studiate legate
 Propune spre analiză un caz mediatizat în ţara noastră :” de lege şi democraţie
La o inspecţie inopinantă a Comisiei pentru Protecţia  Enunţă câteva cauze şi soluţii pentru un asemenea caz  expunerea
Minorilor la o casă de copii din Bacău , s-a constatat că  frontal
majoritatea copiilor instituţionalizaţi de peste 7 ani erau  studiul de caz
trimişi la cerşit de către personalul centrului pentru a-şi  frontal
asigura hrana zilnică. Fondurile alocate erau astfel
 Concluzii, O2  Solicită elevilor să redacteze un „eseu de 5 minute” prin  Realizează sarcina de lucru valorificând conţinuturile  eseul liber
aprecieri, care să ilustreze importanţa legii şi a democraţiei pentru dobândite pe parcursul derulării lecţiei  individual
recomandări O3 societate în general şi pentru sine în particular
pentru studiul  Se citesc câteva eseuri şi se fac aprecieri evaluative
individual O5 pornind de la următoarele criterii:
10 min. O6 - respectarea temei eseului  Prezentare individuală şi evaluare reciprocă în baza
- surprinderea aspectelor relevante pentru tema discutată criteriilor enunţate şi afişate pe flip-chart
- corelarea planului social cu cel personal  expunere
- originalitate în exprimare  conversaţie
- încadrarea în timp  frontal
 Se fac recomandări pentru continuarea studiului  flip-chart
individual
 Notează recomandările făcute de profesor

 conversaţie
 frontal

Anexa 1
FIŞĂ DE LUCRU

1. Valoarea cea mai de preţ pentru care luptă orice individ sau
popor este……………….. .
2. Forma de organizare şi de guvernare în ţara noastră este
…………………. .
3. În orice societate civilizată există norme şi …………… ce
trebuie respectate.
4. De asemenea în orice societate democratică oamenii au şi..
………….. ce trebuie respectate .
”””””””””””””””””””””””””””””””
 Sarcini de lucru:
1) Analizaţi proiectul model prezentat şi identificaţi elementele de structură şi conţinut
dezirabile ale unui proiect de lecţie;
2) Studiaţi şi alte proiecte de lecţii evidenţiind punctele tari şi punctele slabe; optimizaţi
proiectele analizate aplicând cunoştinţele dobândite în acest capitol;
3) Elaboraţi un proiect de lecţie la dirigenţie pe o temă / clasă la alegere.

4. Sinteză
Complexitatea, multitudinea şi varietatea componentelor pe care le implică activitatea
instructiv-educativă presupune o temeinică organizare a acesteia printr-o acţiune de proiectare.
Nivelurile proiectării pedagogice: macroproiectare – realizată pentru un întreg sistem de
învăţământ – şi microproiectare – realizată de cadrul didactic, pun în evidenţă tipurile de proiectare
vehiculate la nivelul concret al clasei de elevi:
 proiectarea anuală;
 proiectarea unităţii de învăţare;
 proiectarea lecţiei.
Toate aceste proiecte pedagogice trebuie să organizeze, să adapteze, să combine optim
obiectivele, conţinuturile, strategiile de predare învăţare şi modalităţile de evaluare, astfel încât să se
asigure activităţii didactice un caracter coerent, sistematic, raţional şi eficient.

Teme de reflecţie
1. Care este rolul şi ponderea proiectării pedagogice în ansamblul activităţii unui cadru
didactic?
2. Realizaţi un exerciţiu de autoevaluare din problematica proiectării didactice prin
comentarea următoarei afirmaţii: „Proiectarea lecţiei este un act de creaţie şi nu un
şir se operaţii şablon”.

Bibliografie

1. Ausubel, D., Învăţarea în şcoală, E.D.P., 1981

2. Barna, A., Antohe, G. Curs de pedagogie, Vol. I-II, Ed. Logos, Galaţi, 2002

3. Cerghit, I. ş.a., Didactica, Manual pentru clasa a X-a ,Şcoli normale, E.D.P., 1999

4. Cerghit, I. ş.a., Prelegeri pedagogice, Ed. Polirom, Iaşi, 2001

5. Creţu, C., Psihopedagogia succesului, Ed. Polirom, Iaşi, 1997.

6. Creţu, D., Psihopedagogie, Ed. Imago, Sibiu 1999

7. Cristea, S., Dicţionar de pedagogie, Ed. Litera-Internaţional, 2000

8. Cucoş, C., Pedagogie, Ed. Polirom, 1996

9. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Ed. Dacia, 2001

10. Potolea, D., Scopuri şi obiective ale procesului didactic în “Sinteze pe teme de didactică modernă”
supliment la “Tribuna şcolii” 1986
11. * * *, Curriculum Naţional- cadru de referinţă, M.E.C., 2000