ANALIZĂ DIAGNOSTIC 3.

TEHNOLOGIE

Ţinta acestei direcţii de analiză constă în evaluarea potenţialului tehnic de concepţie al

întreprinderii, atât sub aspectul nivelului la care se află în prezent, cât şi al capacităţii de a face faţă
cerinţelor de schimbare în viitor.
Analiza îşi propune să efectueze această evaluare prin examinarea principalelor
caracteristici ale acestui potenţial şi anume:
 Capacitatea de cercetare-dezvoltare orientată asupra înnoirii ofertei de produse şi
servicii;
 Starea şi performanţele echipamentelor tehnologice cu care este dotată întreprinderea;
 Nivelul de organizare al activităţii de producţie.

Criteriile

1. Cercetarea şi proiectarea de produse noi.

Obiectul analizei acestui criteriu îl constituie evaluarea posibilităţilor pe care le are

întreprinderea de a-şi adapta (completa, moderniza, înnoi) oferta de produse în raport cu cererile
pieţei.
Un indicator deosebit de important, care ne ajută să stabilim nota acordată acestui
criteriu este nivelul cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare, care tabelar se prezintă astfel:
Calificati Trepte de evaluare
v
Cheltuieli de C-D raportate la cifra de afaceri (media pe 2 ani trecuti) se
1 situeaza sub 0,20 %, capacitatile de C-D disponibile sunt foarte reduse si nu
ofera perspective de redresare in termen scurt si mediu.
Indicele cheltuieli C-D/CA intre 0,20 … 0,50 %, capacitatile de C-D disponibile
2
sunt sub nivelul cerintelor, oferind unele perspective de redresare.
Indicele cheltuieli C-D/CA intre 0,50 … 3 %, capacitatile de C-D disponibile se
3
prezinta la un nivel corespunzator cerintelor profilului actual de produse.
Indicele cheltuieli C-D/CA intre 3…5 %, intreprinderea are un bun potential de
4 C-D care poate fi angajat in rezolvarea unor obiective privind dezvoltarea
profilului cu noi grupe de produse.
Indicele cheltuieli C-D/CA peste 50 %, capacitatile de C-D se situeaza la un
5 nivel superior, comparabil cu al intreprinderilor concurente de pe piata
mondiala.

Calificativul acordat criteriului este N = 4

Criteriul de importanță este K= 4
Prin indicele cheltuieli C-D/CA intre 3...5% firma doreste sa se dezvolte si lanseaza o noua gama de
produse pentru a putea cuceri segmente noi de piata.

2. Cercetarea şi proiectarea metodelor de fabricaţie

1
 Obiectul acestui criteriu îl constituie evaluarea posibilităţilor întreprinderii de a concepe şi
dezvolta noi metode şi procese de fabricaţie, precum şi de-a elabora proiecte de inginerie a
proceselor de fabricaţie necesare adaptării firmei la cerinţele pieţei şi asigurării unei eficienţe
economice corespunzătoare.

Calificati Trepte de evaluare

v
Potentialul de cercetare-proiectare de metode de fabricatie este foarte scazut
1
si nu ofera perspective de redresare pe termen scurt.
Potentialul de cercetare-proiectare de metode de fabricatie este sub nivelul
2 cerintelor, dar ofera unele perspective de imbunatatire pentru tehnologii
conventionale.
3 Potentialul de conceptie tehnologica se prezinta la nivelul cerintelor actuale.
Potentialul de conceptie tehnologica poate fi angajat in elaborarea de proiecte
4 pentru insusirea de noi procese tehnologice, la nivele superioare de
productivitate si de exigente de calitate.
Potentialul de conceptie tehnologica se situeaza la un nivel superior, putand
5
asigura proiectarea si aplicarea unor planuri avansate de retehnologizare.

Calificativul acordat criteriului este N = 5

Criteriul de importanță este K = 5

Continental isi propune ca pana la sfarsitul anului 2020 pe principalele sectii unde se produc
cauciucuri procesul sa fie redus poluarii cu 10% si automatizat 100%

Se verifică existenţa unui compartiment tehnologic la nivelul fiecărui activităţi de bază:

 tehnologia utilajelor energetice complexe
 tehnologia proceselor de sudare complexe în vederea realizării confecţiilor metalice
 tehnologia activităţii de asimilare a unor noi tehnologii şi implicit de produse noi în special în
cadrul sectorului instalaţii
 tehnologia stabilirii compoziţiei betoanelor şi mortarelor în funcţie de destinaţia lor.
Dezvoltarea acestor compartimente variază în raport cu gradul de diversificare al fabricaţiei
şi cu conţinutul tehnologic al operaţiilor şi ca urmare diferă şi modalităţile de descriere a procesului
în documentele tehnologice, fişe tehnice, plan de operaţii.
Această formă de prezentare asigură:
 descrierea metodelor de lucru şi precizarea echipamentelor necesare;
 precizarea datelor necesare programării producţiei(norme de muncă);
 informaţii specifice pentru personalul de execuţie.
În stabilirea calificativului pentru acest criteriu s-au urmărit următoarele aspecte:
1. dacă modul de întocmire al documentaţiei tehnologice asigură un nivel satisfăcător
de comunicare şi respectare a tehnologiei;
2. cine şi cum verifică documentaţia tehnologică existentă;
3. documentaţia tehnologică corespunde cerinţelor de productivitate şi calitate a
producţiei;
4. normele de timp sunt o măsură reală de stabilire a retribuţiilor şi a costurilor;
5. pregătirea fabricaţiei;
6. omologarea proceselor tehnologice şi asistenţa tehnică sistematică a tehnologiilor.

3. Dotarea cu echipamente tehnologice. Protecţia mediului.

În cadrul acestui criteriu evaluarea bazei materiale şi a dotării cu echipamente tehnologice

se face în funcţie de trei parametrii principali :
 nivelul de performanţă şi posibilităţile de exploatare în condiţii de competitivitate;
 nivelul de poluare al mediului;

2
A. Nivelul de performanţă
Se va avea în vedere situaţia mijloacelor de producţie.
Se analizeaza în ce măsură înregistrările privind uzura fizică şi morală corespund realităţii
şi dotarea pe care se poate baza firma efectiv în perioada următoare, pe termen scurt şi mediu.
Se examineaza prevederile privind cerinţe importante de dotare pe perioada următoare şi
dacă în întreprindere există preocupări corespunzătoare în acest sens.
B. Gradul de flexibilitate
Se examineaza posibilităţile de adaptare a echipamentelor existente şi a celorlalte active
fixe (terenuri, clădiri) pentru extinderea sau modificarea ofertei de produse şi servicii a
întreprinderii.
C. Nivelul de poluare al mediului.
Nivelul de poluare se analizeaza pentru diferitele categorii de noxe ce pot rezulta din
activitatea economică. Pentru fiecare din aceste categorii de noxe se examinează gravitatea
poluării în raport cu două caracteristici principale:
 gradul de nocivitate;
 volumul lucrărilor necesare pentru eliminarea lor.
Gradul de nocivitate este evaluat în raport cu trei factori prezentaţi în tabelul de mai jos:
Tabel 2.9.
CategorieExtindere în spaţiu a Nivelul depăşirii Gravitatea efectelor
efectelor normelor provocate
1 În interiorul halelor şi Depăşiri produse de Efecte trecătoare, limitate la
perimetrul localităţii în care scurtă durată stări de disconfort
este situată întreprinderea
2 În perimetrul localităţii în Depăşiri importante şi Efecte de durată, constatate
care este situată repetate, pe durate prin simptome clinice
întreprinderea medii temporare
3 În afara localităţii Depăşiri importante, de Îmbolnăviri profesionale.
lungă durată sau Maladii cronice
permanente

Volumul lucrărilor necesare pentru eliminarea acestor situaţii plasează firma în una din
următoarele cazuri:
Tabel 2.10.
Categorie Lucrări necesare
1 Investiţii sau reparaţii locale de proporţii reduse sau medii, finanţabile din
resurse financiare proprii sau cu credite pe termen scurt.
2 Încadrarea în norme necesită retehnologizări importante, care afectează
unul sau câteva sectoare productive din întreprindere, pe termen scurt
sau mediu.
3 Sunt necesare retehnologizări prin investiţii mari, de natură să determine
scoaterea din funcţiune a întreprinderii, pe termen mediu.
Categorii de noxe:
a) poluarea prin zgomot (provenit din operaţii tehnologice, maşini în funcţiune, aglomerări de
oameni);
b) poluarea aerului prin emisiuni de noxe (praf în funcţionarea staţiilor de betoane);
c) deteriorarea prin diferite mijloace a terenurilor adiacente (depozitări, transporturi etc.).
Din punct de vedere al poluării firma se situează aproximativ în categoria ?

Calificati Trepte de evaluare

v
1 Dotarea actuala nu permite decat lucrari de tehnica inferioara.
Dotarea se bazeaza pe echipamente conventionale, cu performante medii, in
2
stare de uzura accentuata. Coeficient ridicat de uzura fizica si morala.

3
 Echipamntele tehnologice sunt de performanta medie. Coeficientii de uzura
3 fizica si morala sunt ridicati, dar o parte din utilaje au fost tinute la zi ori
adaptari si modernizari.
Echipamentele tehnologice reprezentative sunt de performanta superioara sub
4 aspectul automatizarii, manipularii, a introducerii comenzilor numerice si
comenzilor asistate de calculator, etc.
Echiparea tehnologica se situeaza la un nivel ridicat de performanta, similar
5
intreprinderilor competitive pe plan international.

Calificativul acordat criteriului este N = 5

Criteriul este considerat de importanta mare K = 5

Echiparea tehnologica a companiei Continental este la un nivel inalt, linile de productie

fiind dotate cu echipamente tehnologice de ultima generatie in proportii de 60%.

4. Întreţinerea echipamentului. Consumurilor de energie.

Obiectul analizei îl constituie eficienţa activităţii compartimentului mecano-energetic, sub

aspectele:
 asigurării bunei funcţionări a echipamentelor din dotare;
 ţinerii sub control a consumurilor de energie.
La efectuarea analizei se pune accentul pe următorii factori:
1. Eficienţa activităţii de întreţinere, care are în vedere adoptarea unui sistem potrivit de
organizare:
 instrucţiuni privind planificarea, execuţia şi urmărirea efectuării reparaţiilor;
 modul de recepţie a lucrărilor;
 asigurarea cu piese de schimb;
 metode preventive aplicate.
1. Disponibilitatea utilajelor tehnologice: evidenţele opririlor accidentale şi durata efectivă
a reparaţiilor, precum şi măsurile tehnice luate pentru asigurarea funcţionării fără întrerupere
a utilajelor cheie.
2. Răspunderile pentru execuţia diferitelor tipuri de lucrări de întreţinere.
3. Evidenţele privind evoluţia în timp a consumurilor energetice globale.
4. Eficienţa gospodăririi resurselor energetice prin măsurile luate pentru:
5. contorizarea cosumurilor la marii consumatori de energie;
 reducerea consumurilor în orele de vârf;
 reducerea consumurilor energetice în spaţiile nefolosite.

Calificati Trepte de evaluare

v
Intretinerea se face la avarie. Nu exista o precizare clara a responsabilitatilor.
1 Nu exista o evidenta a indisponibilitatilor accidentale. Utilajele prezinta un grad
avansat de deteriorare. Consumurile de energie nu se urmaresc.
Intretinerea este programata in cadrul unui sistem de intretinere preventiva
care functioneaza defectuos. Nivel general al calitatii lucrarilor de intretinere
2 nesatisfacator. Frecventa ridicata de intreruperi de functionare accidentale.
Consumurile energetice se urmaresc, dar nu se consemneaza masuri
semnificative pentru reducerea lor.
Sistem de intretinere preventiva, functionand fara neajunsuri majore, dar cu
durate relativ lungi de indisponibilitate a echipamentelor. Nivelul general al
3 calitatii lucrarilor de intretinere satisfacator. Frecventa redusa a intreruperilor
accidentale. Exista reglamentari organizatorice si masuri tehnice privind
reducerea consumurilor de energie.

4
 Sistem de intretinere preventiva, cu posibilitati de inlocuire rapida a pieselor
sau moduleleor cu frecventa mare de defectare. Nivelul general al calitatii
lucrarilor de intretinere este bun. Nu se produc intreruperi accidentale la
4
echipamente a caror oprire are consecinte negative asupra procesului de
productie. Reglamentarile organizatorice si masuri tehnice privind reducerea
consumurilor de energie sunt eficiente, cu rezultate apreciabile.
Sistem avansat de intretinere asistat de calculator, asigurant disponibilitate
ridicata a echipamentelor cheie si un grad inalt de functionalitate a
5
echipamentelor de productie. Consumurile energetice corespund nivelurilor
uzuale pe plan international.
Calificativul acordat criteriului este N = 4

Criteriul este considerat de importanta medie K = 2

Pentru ca intretinerea echipamentelor este importanta, Continental realizeaza mententanta

preventiva, inlocuieste piesele ce prezinta urme mari de uzura ori produsele ce sunt defecte. Pentru
ca automatizarea linilor sa functioneze bine se urmareste trecerea de la un sistem slab la un sistem
mai avansat.

5. Organizarea producţiei. Productivitatea

Criteriul evaluează productivitatea muncii, în principal, prin factorii care condiţionează

indirect productivitatea: organizarea conducerii producţiei şi nivelul diferitelor forme de «pierderi»
înregistrate în proces.
Factorii care influenţează indirect productivitatea:
1. Modul de efectuare a programării şi urmăririi producţiei:
 acoperirea integrală a tuturor segmentelor procesului;
 existenţa unei evidenţe clare şi operative a producţiei neterminate;
 asigurarea unei producţii ritmice.
2. Curăţenia şi ordinea ca şi condiţii pentru asigurarea unui nivel satisfăcător de
productivitate.
3. Fluxuri raţionale de producţie.
4. Cauze ce determină scăderea productivităţii:
 defecte de execuţie;
 deplasări inutile;
 stocuri prea mari sau prea mici;
 goluri sau aglomerări de lucru.

Calificati Trepte de evaluare

v
Aspectul general este dominat de murdarie si dezordine. Sunt evidente pierderi
1
importante prin asteptari si deplasari inutile.
Curatenia si ordinea sunt satisfacatoare. Locurile de lucru prezinta un nivel
modest de organizare. Pierderi prin asteptari si miscari inutile, consecinte ale
2
neajunsurilor organizatorice si a itinerariilor tehnologice complicate, sunt
vizibile. Nu exista o evidenta a productivitatii realizate la produsele de baza.

5
 Fluxurile tehnologice sunt ordonate, aceasta ordine fiind in general respectata.
Exista un sistem de programare si urmarire, bazat pe evidente scriptice si
3
sedinte operative de lunga durata. Exista evidenta privind productivitatea
realizata la unele produse, dar datele nu sunt relevante.
Fluxurile tehnologice sunt rationalizate, fiind structurate in mod preponderent
pe principii de specializare produs, comportand insule autonome si linii
tehnologice. Sistemul de programare si urmarire a productiei este
4
descentralizat si asistat de calculator. Se asigura o buna transparenta a
procesului de productie. Productivitatea realizata la produsele reprezentative
este la un nivel comparabil cu cel al concurentei.
Programarea si urmarirea productiei este integral asistata de calculator si
descentralizata la nivelul centrelor de productie. In general, procesul de
fabricatie este bine tinut in mana, la toate nivelurile de management.
5
Transparenta procesului este asigurata, cu o activitate birocratica minimala.
Priductivitatea realizata la produsele reprezentative se afla la nivel
concurential.

In cadrul companiei Continental pentru a se obtine rezultate din ce in ce mai bune ar trebui
adoptata o crestere a responsabilitatilor destinate sefiilor, grupurilor de lucru si a altor responsabili
pentru productia cauciucurilor.

Calificativul acordat criteriului este N = 4.

Criteriul este de importanţă medie K = 2.

6. Sistemul logistic
Sistemele logistice, care fac obiectul analizei la acest criteriu, reprezintă un ansamblu de
funcţiuni şi de resurse umane şi materiale, a căror sarcină constă în efectuarea tuturor operaţiilor
de transport, manipulare şi depozitare a materialelor, semifabricatelor, sculelor şi dispozitivelor etc.
Toate elementele enumerate anterior circulă în procesul de fabricaţie astfel încât acestea să
ajungă în diferite puncte ale procesului:
 acolo unde sunt necesare;
 în cantităţi necesare;
 în momentul în care sunt necesare.
La baza analizei stau schemele, organigramele şi reglementările privind structura şi
funcţiunile sistemelor de transport şi depozitare. Se verifică dacă aceste sisteme sunt constituite ca
atare, dacă au funcţiuni clar reglementate, cu precizarea atribuţiilor la punctele de legătură ale
sistemului logistic intern, cu personalul care lucrează direct în producţie.

Calificati Trepte de evaluare

v
Logistica interna neorganizata. Transporturi manuale, depozitari la sol
1
neordonate.
Transporturi interne partial (sub 50 %) mecanizate, pe trasee aleatorii.
2 Depozitari la sol in locuri marcate ca atare. Paletizare si containerizare sub 30
%.
Transporturi interne aproape integral mecanizate pe trasee marcate. Paletizare
3 si containerizare intre 30 si 60 %. Depozitari in magazii ordonate cu deservire
manuala.
Transporturi interne integral mecanizate pe trasee marcate si bine intretinute,
4
partial programate. Automatizari locale. Magazii multietajate mecanizate.
Transporturi interne telecomandate sau automatizate, la nivelul functiunilor
5 repetitive. Magazii multietajate mecanizate si automatizate, asistate de
calculator.

6
 Calificativul acordat acestui criteriu este N = 4

Criteriul este considerat marginal K = 1

Continental despre structura si functiunile sistemelor de transport si depozitare, aceste sunt

structurate prin organigrame, atributiile sunt precizate la punctele de legatura din sistemul intern
logistic.

Analiza sistemelor de transport interne:

Funcţiunea Mod de realizare
Deservire Mecanizată
Circulaţia pe trasee Marcate
Special amenajate
Conducere De la operatori, la cerere

Agregarea calificativelor pe criterii

Calificativul global al DAD-3 rezultă din ponderea calificativelor pe criterii cu coeficienţii de

importanţă ai fiecărui criteriu:

6
 K i  Ni 6
1
  K i  Ni
1
NDAD3 = 6
=
13
 Ki 1
1

= =86/19 = 4,52

Calificati Trepte de evaluare

v
1 Potential tehnologic inferior, fara perspective de imbunatatire.
Potential tehnologic mediu, cu reduse posibilitati de imbunatatire cu forte
2
proprii.

7
 Potential tehnologic mediu, cu posibilitati de imbunatatire a situatiei cu forte
3
proprii.
Potential tehnologic superior, cu posibilitati importante de adaptare in termen
4
scurt la cerintele superioare privind produsele si metodele de fabricatie..
Potential tehnologic echivalent sau apropiat cerintelor pe plan international in
5
domeniul respectiv.

In urma obtinerii calcului NDAD3, calificativul final rezultat este 4.52, astfel putem spune
ca organizația Continental incadreaza un potential tehnologic asemanator si ridicat conform cu
cerintele ce sunt intalnite pe plan international in domeniul productiei de cauciucuri pentru
automobile.