11/15/2020 Vitamina K - Wikipedia

Vitamina K
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Vitaminele K reprezintă un grup de vitamine

liposolubile care se regăsesc în alimente, dar pot fi Vitamina K
utilizate și ca medicamente sau suplimente
alimentare.[1] În organismul uman, vitamina K este
necesară pentru procesele de modificare post-
translaționale ale unor proteine implicate în coagularea
sângelui (de aceea, vitamina K mai poartă denumirea
de vitamina coagulantă sau vitamina
[2]
antihemoragică) și în controlul depunerii de calciu
la nivelul oaselor și în alte țesuturi (activează
osteocalcina).[3] La plante vitamina K are un rol
important în procesul de fotosinteză.

Cuprins
Roluri
Clasificare
Note
Vezi și
Denumiri
Alte denumiri sau Grupa Vitaminelor K
Roluri sinonime - K1 (fitomenadionă,
filochinonă)
- K2 (menachinonă)
Vitamina K1 este sintetizată de către plante, fiind - K3 (menadionă)
întâlnită în cele mai mari cantități în legumele verzi Identificare
(este implicată în mod direct în fotosinteză). Ea este Număr CAS 12001-79-5
activă și la animale, unde prezintă funcțiile clasice ale KEGG C01628
unei vitamine K, inclusiv producerea de proteine de
coagulare. La animale, aceasta este transformată și la vitamina K2, în forma MK-4. Bacteriile din flora
intestinală pot converti K1 la MK-4. Toate celelalte forme ale vitaminei K2, în afara MK-4, pot fi
produse doar de către specii bacteriene, întrucât ele sunt utilizate pentru procesul de respirație
anaerobă. Vitamina K3 (menadionă), o formă sintetică de vitamina K, era indicată în deficiențe ale
vitaminei K, însă a fost retrasă deoarece interfera cu funcțiile glutationului.[3]

Clasificare
Din punct de vedere chimic, clasa vitaminelor K este alcătuită din (3-)derivați de 2-metil-1,4-
naftochinonă. Vitamina K prezintă două vitamere răspândite în natură: vitamina K1 (fitomenadionă)
și vitamina K2 (menachinonă).[4] Vitamina K2, la rândul ei, prezintă mai multe subtipuri, care diferă
prin lungimea catenei hidrocarbonate formate din unități izoprenice. Cele mai comune subtipuri sunt
menachinona-4 (MK-4) și menachinona-7 (MK-7). MK-4 se obține în corpul uman în urma

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamina_K 1/3
11/15/2020 Vitamina K - Wikipedia

conversiei vitaminei K1 la nivelul testiculelor, pancreasului și peretelui

arterial.[5]

Există și câteva forme sintetice de vitamina K, mai exact: K3 (menadionă), K4

și K5, acestea fiind utilizate în mai multe domenii de activitate, inclusiv în
industria alimentară veterinară (vitamina K3),[6] și pentru inhibarea creșterii
fungilor din alimente (vitamina K5).[7]
Structura vitaminei
K3, menadiona

Structurile chimice ale vitaminelor K1 și K2 (subtipurile MK-4 și MK-7)

Note
1. ^ „Fact Sheet for Health Professionals – Vitamin K” (https://ods.od.nih.gov/factsheets/vitaminK-He
althProfessional/). US National Institutes of Health, Office of Dietary Supplements. iunie 2020.
Accesat în 26 august 2020.
2. ^ „Vitamina K” (https://www.csid.ro/health/vitamine-si-minerale/vitamina-k-11303186/), CSID: Ce
se întâmplă Doctore?, 21 februarie 2014, accesat în 21 septembrie 2020
3. ^ a b „Vitamin K” (http://lpi.oregonstate.edu/infocenter/vitamins/vitaminK/). Corvallis, OR:
Micronutrient Information Center, Linus Pauling Institute, Oregon State University. iulie 2014.
Accesat în 20 martie 2017.
4. ^ BP Marriott; DF Birt; VA Stallings; AA Yates, ed. (2020). „Vitamin K”. Present Knowledge in
Nutrition, Eleventh Edition. London, United Kingdom: Academic Press (Elsevier). pp. 137–54.
ISBN 978-0-323-66162-1.
5. ^ Shearer MJ, Newman P (octombrie 2008). „Metabolism and cell biology of vitamin K”.
Thrombosis and Haemostasis. 100 (4): 530–47. doi:10.1160/TH08-03-0147 (https://doi.org/10.116
0%2FTH08-03-0147). PMID 18841274 (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18841274).
6. ^ EFSA Panel on Additives and Products or Substances used in Animal Feed (FEEDAP)
(ianuarie 2014). „Scientific Opinion on the safety and efficacy of vitamin K3 (menadione sodium
bisulphite and menadione nicotinamide bisulphite) as a feed additive for all animal species”. EFSA
Journal. 12 (1): 3532. doi:10.2903/j.efsa.2014.3532 (https://doi.org/10.2903%2Fj.efsa.2014.3532) 
.
7. ^ Merrifield LS, Yang HY (septembrie 1965). „Vitamin K5 as a fungistatic agent” (https://www.ncbi.
nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1058320). Appl Microbiol. 13 (5): 660–2.
doi:10.1128/AEM.13.5.660-662.1965 (https://doi.org/10.1128%2FAEM.13.5.660-662.1965).
PMC 1058320 (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1058320)  . PMID 5867645 (http
s://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/5867645).

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamina_K 2/3
11/15/2020 Vitamina K - Wikipedia

Vezi și
Antihemoragic
Vitamina A
Vitamina D
Vitamina E

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vitamina_K&oldid=13631682

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 21 septembrie 2020, ora 22:19.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamina_K 3/3