Vitaminele E si K

Vitamina E
VITAMINA E este una dintre vitaminele esențiale pentru buna funcționare a
sistemului circulator pentru ca ea ajuta organismul sa produca noi globule rosii.
Este importanta pentru persoanele care se confrunta cu anemie, pentru femeile
aflate la ciclu menstrual, pentru persoanele care au donat sange sau care au
nevoie sa isi refaca fluxul sanguin dupa un accident sau operatie. In plus,
vitamina E previne formarea cheagurilor de sange, deci impiedica blocarea
functionarii unor organe si previne astfel si crizele de comotie cerebrala.
Totodata Vitamina E mai este cunoscuta si ca vitamina fertilitatii in cazul
femeilor pentru ca ajuta la productia de estrogen si la ovulatie. Astfel este un
real beneficiu pentru femeile care vor sa ramana insarcinate.
Ce este Vitamina E si cum a fost descoperita? 
Vitamina E este o vitamina liposolubila care se absoarbe pasiv in organism (fara
consum energetic). Absortia are loc in intestinul subtire impreuna cu lipidele si
se elimina prin intestinul gros odata cu restul de materiale execrate. Altfel spus,
pe aceasta vitamina organismul o depoziteaza doar pentru o perioada scurta de
timp.
Aceasta se asimileaza natural, prin consumul de fructe, legume dar si prin
intermediul suplimentelor alimentare. Vitamina E a fost descoperita in anul
1922 de medicul britanic Herbert McLean Evans. 13 ani mai tarziu, in anul
1935, biochimista si nutritionista Gladys Anderson Emerson a reusit sa izoleze
pentru prima data aceasta vitamina, la o universitate prestigioasa din California.
3 ani mai tarziu, chimistul german Erhard Fernholz a fost insa cel care, in 1938,
i-a elucidat structura chimica, pentru ca, la cateva luni dupa, chimistul elvetian
Paul Karrer sa o sintetizeze, alaturi de echipa lui, pentru prima data si sa faca
prima pastila din vitamina E. 
Care este rolul vitaminei E in organism?
Vitamina E ajuta sistemul imunitar si are un puternic rol antioxidant in
protejarea celulelor. In plus, aceasta vitamina regleaza nivelul colesterolului si
mentine sanatatea vaselor de sange, previne ingrosarea arterelor si instalarea
aterosclerozei. Ajuta la vindecarea ranilor si mentine sanatatea pielii.
In plus aceasta vitamina creste gradul de hidratare si elasticitatea pielii, motiv
pentru care este inclusa in foarte multe creme si produse cosmetice. Mentine
tenul tanar si il protejeaza inclusiv de efectele nocive ale soarelui sau fumatului.
Totodata, combate iritatiile si inflamatiile provocate de arsuri, acnee, eczeme si
stimuleaza regenerarea pielii, fiind recomandata inclusiv pentru ameliorarea
cicatricilor si ridurilor.
Tot vitamina E, dar o alta forma a sa cunoscuta drept gama-tocoferol, se pare ca
poate reduce crizele pacientilor cu astm si ar ajuta la ameliorarea simptomelor
mai grave.
Oamenii de stiinta au inceput sa isi indrepte atentia in directia vitaminei E,
deoarece datele epidemiologice sugereaza ca persoanele cu mari cantitati de
vitamina E in alimentatia lor au fost mai putin predispuse sa sufere de astm si de
afectiuni din familia alergiilor.
Iar vitamina E nu e importanta doar pentru organism si piele. Ea ajuta si parul si
firul de par datorita proprietatilor sale antioxidante.
Se pare ca Vitamina E reduce deteriorarea celulelor si poate imbunatati cresterea
parului, intarind firul de par. In plus, aceasta vitamina te ajuta sa ai un scalp
sanatos si un par la fel de sanatos, datorita efectelor sale care mentin cresterea
firului de par in parametrii normali.Se stie deja ca substantele chimice,
temperaturile ridicate si alte produse de styling iti pot deteriora parul, insa din
fericire ii poti reda stralucirea podoabei capilare folosind uleiuri bogate in
vitamina E

Care sunt formele vitaminei E?

Vitamina E are opt forme prin care se poate intalni atat in forma sintetizata cat si
in forma naturala. Dintre toate acestea, alpha-tocoferolul are rolul cel mai activ
in organismul uman.
Dupa cum am mai spus, Vitamina E este o vitamina liposolubila care se obtine
exclusiv prin aport de suplimente alimentare si diferite alimente. Totodata,  pe
masura ce trecem de zona 40-45 de ani, nivelul vitaminei E scade, iar
necesitatea suplimentarii creste odata cu inaintarea in varsta. Mai mult, pentru
femeile insarcinate si pentru cele care alapteaza suplimentarea este esentiala
unui organism sanatos.
Un alt lucru esential si relevant este ca trebuie sa fim foarte atenti la formele de
vitamina E! Nu toate sunt la fel de eficiente! Cercetarile din ultimii ani au aratat
ca Vitamina E naturala (D-alpha tocoferol) este net superioara fata de forma
sintetizata, este mult mai bioactiva si biodisponibila decat vitamina E sintetica
(DL- alpha tocoferol).
In ceea ce priveste Vitamina E in starea ei naturala, pe aceasta o gasim in
cantitati mai mari in produse precum avocado, migdale, nuci, alune, galbenus de
ou, uleiuri vegetale sau cereale integrale. Totodata gasim vitamina E in seminte
de quinoa, susan, chia si in.
Vitamina K
Vitaminele K reprezintă un grup de vitamine liposolubile care se regăsesc în
alimente, dar pot fi utilizate și ca medicamente sau suplimente alimentare. În
organismul uman, vitamina K este necesară pentru procesele de modificare post-
translaționale ale unor proteine implicate în coagularea sângelui (de aceea,
vitamina K mai poartă denumirea de vitamina coagulantă sau vitamina
antihemoragică) și în controlul depunerii de calciu la nivelul oaselor și în alte
țesuturi (activează osteocalcina). 
La plante vitamina K are un rol important în procesul de fotosinteză. Vitamina
K1 este sintetizată de către plante, fiind întâlnită în cele mai mari cantități în
legumele verzi (este implicată în mod direct în fotosinteză). Ea este activă și la
animale, unde prezintă funcțiile clasice ale unei vitamine K, inclusiv producerea
de proteine de coagulare. La animale, aceasta este transformată și la vitamina
K2, în forma MK-4. Bacteriile din flora intestinală pot converti K1 la MK-4.
Toate celelalte forme ale vitaminei K2, în afara MK-4, pot fi produse doar de
către specii bacteriene, întrucât ele sunt utilizate pentru procesul de respirație
anaerobă. Vitamina K3 (menadionă), o formă sintetică de vitamina K, era
indicată în deficiențe ale vitaminei K, însă a fost retrasă deoarece interfera cu
funcțiile glutationului.
Din punct de vedere chimic, clasa vitaminelor K este alcătuită din (3-)derivați
de 2-metil-1,4-naftochinonă. Vitamina K prezintă două vitamere răspândite în
natură: vitamina K1 (fitomenadionă) și vitamina K2 (menachinonă). Vitamina K2,
la rândul ei, prezintă mai multe subtipuri, care diferă prin lungimea catenei
hidrocarbonate formate din unități izoprenice. Cele mai comune subtipuri sunt
menachinona-4 (MK-4) și menachinona-7 (MK-7). MK-4 se obține în corpul
uman în urma conversiei vitaminei K1 la
nivelul testiculelor, pancreasului și peretelui arterial.
Există și câteva forme sintetice de vitamina K, mai exact: K3 (menadionă), K4 și
K5, acestea fiind utilizate în mai multe domenii de activitate, inclusiv în industria
alimentară veterinară (vitamina K3), și pentru inhibarea creșterii fungilor din
alimente (vitamina K5).
Vitamina K a fost descoperita accidental in anul 1929 de catre cercetatorul
danez Henrik Dam, in timp ce incerca sa studieze rolul colesterolului in
organism. Abia in anul 1943 Dam, impreuna cu Edward Adelbert Doisy,
identifica formula chimica si natura acestei vitamine, descoperire pentru care cei
doi oameni de stiinta au primit Premiul Nobel.