Ministerul Educaţiei,Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul de Ecologie

„APROB”

_________ Negara Nina,director

„____” _____________2019

Curriculum disciplinar

G.05.L.039 Securitatea muncii

Specialitatea

101510 Turism

CHIŞINĂU-2019
Denumirea cursului: Protecția muncii

Codul cursului: 83110

Anul de studii:III, semestrul VI

Categoria formativă:Componența disciplinelor.........

Tipul cursului: total - 60

Poate fi realizat prin : 30 ore contact direct

10 ore practice

20 ore studiu individual ghidat

Numărul de credite alocate unității de curs 2 credite

Numele cadrului didactic:Camerzan Iurie

Metodă de evaluare finală:Examen

Limba de predare:Limba română

Obiectivele cursului:

1.Cunoașterea și identificarea situațiilor excepționale

2.Studierea factorilor de risc la locul de muncă

3.Analiza normelor de protecție a muncii

Exigențele prealabile:

*să posede competențe de comunicare în limba de stat/limba maternă;

*să posede terminologia de specialitate din domeniul protecția muncii

*să cunoască Cadrul Legal la capitolul protecția muncii

*să cunoască obligațiunile funcționale a conducătorilor locurilor de muncă în domeniul

muncii.

*să posede competențe de a utiliza mijloace digitale de pregătirea și prezentarea informației

la lecțiile practice și în cadrul studiului individual ghidat.
 I.PREZENTAREA CURSULUI

Disciplina „Protecţia muncii” este destinată studenţilor anului trei cu durata de studii de 4 ani.
Cursul conţine 60 ore, se predă în limba română . La acest curs elevii vor fi familiarizaţi cu ansamblul de
acţiuni şi măsuri care are ca obiectiv cunoaşterea şi înlăturarea tuturor elementelor care pot apărea în
procesul de muncă, care poate să provoace accidente sau boli profesionale.

Ca disciplină ştiinţifică, protecţia muncii face parte din ansamblul ştiinţelor muncii, avînd ca
obiectiv studierea legalităţilor fenomenelor de accidentare şi îmbolnăvire profesională, precum şi a
mijloacelor şi măsurilor de prevenire a acestora.În calitate de activitate metodologico-aplicativă,
protecţia muncii este parte integrantă a conceperii, organizării şi desfăşurării proceselor de producţie şi
cuprinde ansamblul de acţiuni şi măsuri prin care se realizează efectiv, la nivelul proceselor din
întreprinderi, securitatea muncii.

Activitatea umană indiferent de scopul ei fiind în esenţă un proces dinamic cu consum de

energie implică pe lîngă rezultatele pozitiv şi un impact negativ asupra executorului ceea ce se traduce
prin uzură fizică şi psihică a acestuia.

Disciplina „Protecţia muncii”se încadrează în preocupările contemporane privind pregătirea

populaţiei, în mod special, la capitolul norme si tehnici în condiţii de accident sau boală profesională,
intuind posibilitatea diminuării pierderilor umane şi a distrugerii de valori culturale şi bunuri materiale.

II. MOTIVAŢIA, UTILITATEA CURSULUI PENTRU FORMAREA PROFESIONALĂ

În cursul şi din cauza proceselor de muncă omul nu este supus numai unor solicitări fizice şi
psihice care se pot compensa prin odihnă zilnică şi alte acţiuni similare de refacere a forţei sale de
muncă. Uneori el devine subiectul unor evenimente nedorite care-i diminuează pînă la indisponibilizare
temporară sau permanentă sau anihilează capacitatea de muncă: accidentele şi îmbolnăvirile
profesionale.

Curriculum propus are ca scop să explice un şir întreg de metode şi acţiuni destinate să
protejeze populaţia civilă asigurînd condiţiile necesare de muncă. Noile metode şi acţiuni da-u
posibilitatea celor ce studiază să înţeleagă mecanismul întreprins la scara întregului stat, în vederea
asigurării populaţiei, proprietăţii în condiţiile economiei de piaţă.

Sfera de reglementare proprie protecţiei muncii cuprinde şi unele raporturi juridice conexe
(pregătirea profesională, protecţia şi igiena muncii, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile sindicatelor şi
patronatelor, jurisdicţia muncii), denumite astfel pentru că derivă din încheierea contractului de muncă
ori sînt grevate pe aceasta, servind la organizarea muncii şi la asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea
ei.

Temele de bază care sînt studiate: „Normele de protecţie şi igienă a muncii” „Accidentele de
muncă” „Bolile profesionale” „Instructajul la locul de muncă” „Zgomotul şi vibraţia în producţie.”, -
pregătesc elevii spre o înţelegere mai bună a tuturor componentelor protecţiei muncii să poată să aplice
temeinic măsurile şi normele de protecţia muncii, în condiţiile progresului tehnic actual unde sunt
necesare cunoştinţe teoretice şi practice atît de ordin general, cît şi specifice fiecărei
profesii.Competenţele formate şi dezvoltate în cadrul disciplinei vor putea fi utilizate la evitarea şi
lichidarea diferitor situaţii, accidente şi boli profesionale.

III. COMPETENŢE PROFESIONALE:

o Competenţa de a utiliza limbajul tehnologic în comunicarea profesională.

o Competenţa de operativitate şi responsabilitate în domeniul securității muncii.

o Competenţa de a acţiona în baza normelor de protecţie a muncii,de prevenire şi stingere a

incendiilor.
o Competenţă de a organiza şi a monitoriza participarea în echipele sanitare.

o Competenţă de a folosi echipamente, utilaje, aparate şi dispozitive necesare pentru evitarea

contaminărilor şi intoxicaţiilor cu substanţe radioactive.
Din cele 5 competenţe profesionale la disciplină se formează/dezvoltă următoarele:

1.Competenţa de a utiliza limbajul tehnologic în comunicarea profesională.

2.Competenţa de a acţiona în baza normelor de protecţie a muncii,de prevenire şi combatere a bolilor
profesionale şi a accidentelor.
3.Competenţă de a folosi echipamente, utilaje, aparate şi dispozitive necesare pentru evitarea
contaminărilor şi intoxicaţiilor cu substanţe nocive.

IV. COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI

1. Competenţa de a explica fapte, fenomene, procese din viaţa reală utilizînd concepte specifice
domeniului social;

2. Competența de utilizare și valorificare a cunoștințelor acumulate în cadrul orelor teoretice și

implimentarea lor la orele practice

3. Competența de a înțelege conținutul cursului ca o activitate socială

4. Competenţa de a lua decizii în diferite situaţii, analizînd, aplicînd metode şi mijloace, tehnici
specifice disciplinei.

5. Competenţa de a utiliza conceptele specifice domeniului social în evitarea unor situaţii de

accident la locul de muncă, precum şi analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare.
 6. Competenţa de a utiliza metodele şi mijloacele pentru evitarea accidentelor de muncă şi a
bolilor profesionale.
7. Competenţa de a se manifesta în cazul accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

V. Desfășurarea activităților de învățare, predare și evaluare

Activitățile de învățare, predare și evaluare vor fi efectuate de un profesor, fiind axate prin
dezvoltare a imaginației și descoperire.Se vor organiza următoarele activități.
1.Prelegeri, trening-uri, atelier de lucru, ședințe,seminare, dezbateri, proiecte individuale și de
grup

Repartizarea unităților de conținut și a unităților de timp

Codul Specialitatea Sem. Total Teoretice Practice Studiu Credite Forma de

discip. anul de studii ore ghidat evaluare
G.05.L.03 Turism an III V 60 30 10 20 II Examen
9

VI.PLANUL TEMATICĂ A REPARTIZAREA ORELOR

Nr. Conţinutul tematic Ore Practice Stud

d/o teoretic ind
Capitolul I Considerații generale privind,, Protecția muncii,,
1
Noţiunea şi trăsăturile caracteristice ale protecţiei muncii.
2
2 Rolul statului în domeniul protecţiei muncii. 2 2
3 Instructajul la locul de muncă. 2 2
Capitolul II. Riscurile de muncă și evitarea lor
1 2
Accidentele de muncă.
2 Cercetarea, analiza şi evidenţa accidentelor de muncă. 2 2
3 Întocmirea procesului verbal de cercetare a accidentelor de 2 2
muncă.
4 Bolile profesionale. 2 2
Capitolul III. Legislația cu privire la Protecția Muncii. 2
Noţiunea elementele esenţiale şi trăsăturile caracteristice ale
1
contractului individual de muncă.
2 Încheierea contactului individual de muncă. 2 2
3 Conţinutul şi forma contractului individual de muncă. 2
4 Suspendarea contractului individual de muncă. 2
5 Modificarea şi încetarea contractului individual de muncă. 2
Capitolul IV.Evaluarea factorilor nocivi. 2 2
Igiena la locul de muncă.
1
2 Zgomotul şi vibraţia în producţie. 2
3 Iluminarea şi ventilaţia în producţie. 2 2

4 Microclimatul la locul de muncă şi prezența substanţelor toxice. 2

Capitolul V. Normele de protecție antiincendiară. 2 2

Securitatea muncii: rolul şi sarcinile.
1
2 Asigurarea securităţii antiincendiare şi a normelor de protecție 2
antiincendiară.
3 Mijloacele tehnice de stingere a incendiilor. 2
4 Măsuri de protecție în caz de electrocutare.. 2 2

Total ore 30 10 20

VII .CONŢINUTURI RECOMANDATE

Nr. Competențe specifice Conținutul Nr.ore

1 CS1.Competenţa de a explica fapte, fenomene, Noţiunea şi trăsăturile caracteristice /2/- /-/
procese din viaţa reală utilizînd concepte ale protecţiei muncii.
specifice domeniului social;
CS2. Competența de utilizare și valorificare a
cunoștințelor acumulate în cadrul orelor teoretice
și implimentarea lor la orele practice
2 CS2. Competența de utilizare și valorificare a Rolul statului în domeniul protecţiei /2/-/2/
cunoștințelor acumulate în cadrul orelor teoretice muncii.
și implimentarea lor la orele practice Cerințele statului în domeniul
CS3.Competența de a înțelege conținutul Protecției muncii
cursului ca o activitate socială
3 CS4.Competenţa de a lua decizii în diferite Instructajul la locul de muncă. /2/-/2/
situaţii, analizînd, aplicînd metode şi mijloace, Întocmirea instrucțiunilor de
tehnici specifice disciplinei. securitate și sănătate în muncă.
CS5. Competenţa de a utiliza conceptele
specifice domeniului social în evitarea unor
situaţii de accident la locul de muncă, precum şi
analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare.
4 CS2.Competența de utilizare și valorificare a Accidentele de muncă. /-/2/-/
cunoștințelor acumulate în cadrul orelor teoretice
și implimentarea lor la orele practice
CS4.Competenţa de a lua decizii în diferite
situaţii, analizînd, aplicînd metode şi mijloace,
 tehnici specifice disciplinei.
5 CS1.Competenţa de a explica fapte, fenomene, Cercetarea, analiza şi evidenţa /2/-/2/
procese din viaţa reală utilizînd concepte accidentelor de muncă.
specifice domeniului social; Întocmirea și desfășurarea cercetăriir
CS2.Competența de utilizare și valorificare a accidentelor de muncă. Legea 1381
cunoștințelor acumulate în cadrul orelor teoretice
și implimentarea lor la orele practice
CS6. Competenţa de a utiliza metodele şi
mijloacele pentru evitarea accidentelor de muncă
şi a bolilor profesionale.
6 CS5. Competenţa de a utiliza conceptele Întocmirea procesului verbal de /-/2/-/
specifice domeniului social în evitarea unor cercetare a accidentelor de muncă.
situaţii de accident la locul de muncă, precum şi
analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare.
CS2.Competența de utilizare și valorificare a
cunoștințelor acumulate în cadrul orelor teoretice
și implimentarea lor la orele practice
CS6. Competenţa de a utiliza metodele şi
mijloacele pentru evitarea accidentelor de muncă
şi a bolilor profesionale.
7 CS1.Competenţa de a explica fapte, fenomene, Bolile profesionale. /2/-/2/
procese din viaţa reală utilizînd concepte Evaluarea factorilor de risc la
specifice domeniului social; locurile de muncă.
CS2.Competența de utilizare și valorificare a
cunoștințelor acumulate în cadrul orelor teoretice
și implimentarea lor la orele practice
CS7.Competenţa de a se manifesta în cazul
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.
8 CS1.Competenţa de a explica fapte, fenomene, Noţiunea elementele esenţiale şi /2/-/-/
procese din viaţa reală utilizînd concepte trăsăturile caracteristice ale
specifice domeniului social; contractului individual de muncă.
CS2.Competența de utilizare și valorificare a
cunoștințelor acumulate în cadrul orelor teoretice
și implimentarea lor la orele practice
9 CS2.Competența de utilizare și valorificare a Încheierea contactului individual de /2/-/-/
cunoștințelor acumulate în cadrul orelor teoretice muncă.
și implimentarea lor la orele practice
CS3.Competența de a înțelege conținutul
cursului ca o activitate socială
CS4.Competenţa de a lua decizii în diferite
 situaţii, analizînd, aplicînd metode şi mijloace,
tehnici specifice disciplinei.
10 CS2. Competența de utilizare și valorificare a Conţinutul şi forma contractului /-/2/-/
cunoștințelor acumulate în cadrul orelor teoretice individual de muncă.
și implimentarea lor la orele practice
CS3.Competența de a înțelege conținutul
cursului ca o activitate socială
11 CS2.Competența de utilizare și valorificare a Suspendarea contractului individual /2/-/-/
cunoștințelor acumulate în cadrul orelor teoretice de muncă.
și implimentarea lor la orele practice
CS3.Competența de a înțelege conținutul
cursului ca o activitate socială
12 CS1.Competenţa de a explica fapte, fenomene, Modificarea şi încetarea contractului /2/-/-/
procese din viaţa reală utilizînd concepte individual de muncă.
specifice domeniului social;
CS2.Competența de utilizare și valorificare a
cunoștințelor acumulate în cadrul orelor teoretice
și implimentarea lor la orele practice
CS3.Competența de a înțelege conținutul
cursului ca o activitate socială
13 CS1. Competenţa de a explica fapte, fenomene, Igiena la locul de munca. /2/-/2/
procese din viaţa reală utilizînd concepte Dotarea angajaților cu echipamente
specifice domeniului social; individuale de protecție. Legea 240
CS4.Competenţa de a lua decizii în diferite
situaţii, analizînd, aplicînd metode şi mijloace,
tehnici specifice disciplinei.
CS5.Competenţa de a utiliza conceptele
specifice domeniului social în evitarea unor
situaţii de accident la locul de muncă, precum şi
analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare.
14 CS3.Competența de a înțelege conținutul Zgomotul şi vibraţia în producţie. /2/-/-/
cursului ca o activitate socială
CS4.Competenţa de a lua decizii în diferite
situaţii, analizînd, aplicînd metode şi mijloace,
tehnici specifice disciplinei.
CS6. Competenţa de a utiliza metodele şi
mijloacele pentru evitarea accidentelor de muncă
şi a bolilor profesionale.
15 CS3.Competența de a înțelege conținutul Iluminarea şi ventilaţia în producţie. /2/-/2/
cursului ca o activitate socială Măsurările tehnice a sistemelor de
 CS4. Competenţa de a lua decizii în diferite ventilație
situaţii, analizînd, aplicînd metode şi mijloace,
tehnici specifice disciplinei.
CS5. Competenţa de a utiliza conceptele
specifice domeniului social în evitarea unor
situaţii de accident la locul de muncă, precum şi
analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare.
16 CS1.Competenţa de a explica fapte, fenomene, Securitatea muncii: rolul si sarcini. /2/-/2/
procese din viaţa reală utilizînd concepte Elaborarea instrucțiunii cu privire la
specifice domeniului social; protecția antiincendiară.
CS4. Competenţa de a lua decizii în diferite
situaţii, analizînd, aplicînd metode şi mijloace,
tehnici specifice disciplinei.
CS5. Competenţa de a utiliza conceptele
specifice domeniului social în evitarea unor
situaţii de accident la locul de muncă, precum şi
analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare.
17 CS2.Competența de utilizare și valorificare a Asigurarea securităţii antiincendiare /-/2/-/
cunoștințelor acumulate în cadrul orelor teoretice şi mijloacelor de stingere a
și implimentarea lor la orele practice incendiilor.
CS6. Competenţa de a utiliza metodele şi
mijloacele pentru evitarea accidentelor de muncă
şi a bolilor profesionale.
CS7.Competenţa de a se manifesta în cazul
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.
18 CS2.Competența de utilizare și valorificare a Mijloacele tehnice de securitate. /-/2/-/
cunoștințelor acumulate în cadrul orelor teoretice
și implimentarea lor la orele practice
CS5.Competenţa de a utiliza conceptele
specifice domeniului social în evitarea unor
situaţii de accident la locul de muncă, precum şi
analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare.
CS6. Competenţa de a utiliza metodele şi
mijloacele pentru evitarea accidentelor de muncă
şi a bolilor profesionale.
19 CS3.Competența de a înțelege conținutul Microclimatul zonelor şi substanţelor /2/-/-/
cursului ca o activitate social. toxice.
CS4. Competenţa de a lua decizii în diferite
situaţii, analizînd, aplicînd metode şi mijloace,
 tehnici specifice disciplinei.
CS6.Competenţa de a utiliza metodele şi
mijloacele pentru evitarea accidentelor de muncă
şi a bolilor profesionale.
20 CS2.Competența de utilizare și valorificare a Protecţia de electrocutare. /2/-/1/
cunoștințelor acumulate în cadrul orelor teoretice Elaborarea instrucțiunii pentru prima
și implimentarea lor la orele practice grupă de electrosecuritate.
CS5.Competenţa de a utiliza conceptele
specifice domeniului social în evitarea unor
situaţii de accident la locul de muncă, precum şi
analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare.
CS6. Competenţa de a utiliza metodele şi
mijloacele pentru evitarea accidentelor de muncă
şi a bolilor profesionale.
CS7.Competenţa de a se manifesta în cazul
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

IX.Lucrările practice recomandate

Nr. Unități de învățare Produse elaborate

1. Accidentele de muncă Analiza.Studiu de caz
2. Întocmirea procesului verbal de cercetare a Implimentarea procedurii de întocmire a
accidentului de muncă procesului verbal de cercetare
3 Conținutul și forma contractului individual de Analiza clauzelor contractului individual
muncă de muncă.Studiu de caz
4. Asigurarea securității antiincendiare și Informarea și cunoașterea metodelor de
mijloacelor de stingere a incendiilor asigurare a securității și a mijloacelor de
stingere a incendiilor
5 Mijloacele tehnice de securitate Cunoașterea și vizualizarea mijloacelor
tehnice de securitate

Total ore 10 ore

X. Studiul individual ghidat de profesor

Materii pentru studiul individual Produse de elaborat Modalități de Termeni de

evaluare realizare
 1.Considerații generale privind ,,Protecția muncii”

Cerințele statului în domeniul Prezentarea

Protecției Muncii,corelația între Referat referatului 2 ore
angajat și angajator

Întocmirea instrucțiunii de SSM Analiza instrucțiunii Prezentarea 2 ore

Elaborarea instrucțiunii comunicării
2.Riscurile de muncă și evitarea lor

Elaborarea procesului Prezentarea

Modalitatea cercetării accidentelor de verbal. modelului de proces 4 ore
muncă Legea 1361 Studiu de caz verbal
Oral și scris

Evaluarea factorilor de risc Prezenterea Prezentare 2 ore

la locurile de muncă comunicării. orală
Analiza normelor de
lucru
3.Legislația cu privire la protecția muncii

Dotarea angajaților cu echipamente Analiza legii 240 și Prezentarea lucrării 2 ore

individuale de protecție.Legea 240 prezentarea în scris a în scris
echipamentelor
individuale de protecție

4.Evaluarea factorilor nocivi.

Prezentarea proiectului
Măsurările tehnice a sistemelor de Power Point Power Point 2 ore
ventilație
5.Norme de protecție antiincendiară

Elaborarea instrucțiunii cu privire la Prezentarea Prezentarea oral , 4 ore

Protecția Antiincendiară instrucțiunii scris
Studiu de caz

Elaborarea instrucțiunii pentru prima Prezentarea Prezentarea orală 2 oră

grupă de electrosecuritate instrucțiunii
Studiu de caz
 Total ore 20 ore

XI. DESCRIEREA PROCESULUI DE ÎNVĂŢARE

Învăţarea înseamnă o atitudine atît faţă de cunoaştere, cît şi faţă de viaţă, care pune accent
iniţiativa omului.Termenul de învăţare cuprinde achiziţionarea şi practicarea de noi metodologii, noi
priceperi, noi atitudini şi noi valori necesare pentru a trăi într-o lume în continuă schimbare.
Învăţarea este procesul de pregătire pentru a face faţă unor situaţii noi.

Activităţile de învăţare sunt prezentate în corelaţie cu obiectivele de referinţă şi sunt menite să

ofere exemple de demersuri, ce conduc la formarea şi dezvoltarea cunoştinţelor, capacităţilor şi
atitudinilor.

Procesul instructiv-educativ este eficient, atunci cînd se respectă următoarele cerinţe:

a. Gradul de acoperire a conţinutului. Elevul învaţă mai mult cînd pedagogul acoperă arii
mai largi ale materiei predate.
b. Timpul alocat instruirii. Elevul învaţă mai mult cînd pedagogul alocă timp disponibil al
orei pentru activităţi academice.
c. Consecinţe succeselor. Elevul învaţă mai mult dacă ratele succeselor lor sunt înalte.
d. Metoda activă de predare. Elevul învaţă mai mult cînd pedagogul structurează
informaţia, folosind astfel de tehnici ca organizarea avansată, recapitularea
obiectivelor, evidenţierea conţinutului, semnalarea trecerilor de la o parte a lecţiei la
alta, concentrarea atenţiei asupra ideilor principale, recapitularea acestor idei.
Claritatea prezentării şi entuziasmul manifestat în cursul acesteia sunt şi ele asociate de
sporirea performanţelor.
e. Chestionarea eficientă. Elevul învaţă mai mult atunci cînd întrebările care se pun sunt
multe, frecvente şi relativ uşoare. Aşteptarea răspunsurilor şi confirmarea celor corecte,
precum şi abordarea unei atenţii insistente acelor care dau răspunsuri parţiale sau
incorecte, pentru a le da şansa să-şi îmbunătăţească răspunsurile-toate acestea sunt
asociate unui cîştig de performanţă. Realizarea integrală a curricumului presupune
folosirea mai multor categorii de strategii:
1. Strategii orientate spre însuşirea materiei: strtegia conversaţiei euristice, strategia
prelegerii problematizate, strategia demonstraţiei, strategia cercetării
experimentale;
2. Strategii didactice orientate spre transferul funcţional al cunoştinţelor şi abilităţilor:
strategia problematizării, strategia modelării;
3. Strategii didactice ce urmăresc exprimarea personalităţii elevilor:strategia lucrărilor
practice, strategia asaltului de idei, strategia dezbaterii problematizate.
În cursul predării disciplinei se utilizează următoarele tipuri de lecţii:

Lecţie de studiere a noului material - pornind de la recapitularea materialului învăţat anterior,

profesorul organizarea organizează studierea noilor conţinuturi. Noul material poate fi studiat şi cu
ajutorul elevilor, ei avînd rolul de experţi, care pregătesc comunicări pe unele secvenţe de
conţinuturi.Profesorul atrage atenţie asupra obiectivelor, definiţiilor, conceptelor etc. De regulă la finele
primei lecţii elevii primesc un conspect în formă de teze. În dependenţă de condiţiile şi nivelul elevilor
pot fi utilizate un şir de tehnici: prelegerea, povestirea, brainstormingul, lectura, descrierea,
convorbirea, expunerea etc.).
Lecţii de consolidare (se realizează prelucrarea şi extinderea conţinuturilor pentru realizarea diferenţierii
procesului de învăţare).Sarcinile se structurează la nivel de bază şi la nivel creator. Grupele pot fi
mobile.Elevii expun rezultatul muncii prin prezentarea publică. Se crează o situaţie cînd elevii
completează, dezbat, îşi susţin punctul de vedere, fac concluzii în cadrul învăţării prin cercetare, învăţării
prin descoperire, învăţării reciproce, dezbaterilor).

Pentru o bună organizare şi desfăşurare a procesului de învăţămînt, profesorul trebuie să

respecte şi să dezvolte corect următoarele principii didactice (clasice):

a. principiul unităţii dintre senzorial şi raţional

b. principiul legării teoriei de practică
c. principiul însuşirii conştiente şi active a cunoştinţelor
d. principiul sistematizării şi continuităţii cunoştinţelor
e. principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor
f. principiul individualizării şi diferenţierii învăţării
g. principiul stimulării motivaţiei
h. principiul asigurării conexiunii inverse

XII . DESCRIEREA ELEMENTULUI DE EVALUARE

Evaluarea are o semnificaţie deosebită în organizarea procesului didactic şi în realizarea obiectivelor

curriculare. Modul de realizare a evaluării determină modul de realizare a procesului de predare-
învăţare. Evaluarea este actul didactic complex, integrat întregului proces educaţional, care asigură
evidenţierea cunoştinţelor dobîndite, capacităţilor, deprinderilor şi valoarea acestora la un moment
dat-în mod curent, periodic şi final-propunînd şi soluţii de perfecţionare a actului de predare
învăţare.

Dintre multiplele aspecte pedagogice evaluarea randamentului şcolar reprezintă un ansamblu

de activităţi care transpune sursele imediate, raportîndu-le la o serie de funcţii şi scopuri bine
determinate.

Evaluarea implică trei componente interdependente: controlul, aprecierea şi notarea.

a). Controlul este componenta evaluării de constatare de către profesor a volumului şi calităţii
cunoştinţelor teoretice şi abilităţilor dobîndite de elev;

b). Aprecierea este o componentă a evaluării care asigură estimarea valorii, nivelului şi
performanţelor elevului.

c). Notarea este componenta evaluării care realizează măsurarea şi validarea rezultatelor elevului, în
urma contolului şi aprecierii, care se obiectivează prin anumite semne convenţionale (coduri şi
simboluri), denumite note.

Evaluarea este pusă în faţa sarcinilor de a exercita influenţele asupra procesului educaţional şi de a
evidenţia disfuncţiile, identificînd nu doar ceea ce elevul n-a înţeles ci şi sursa acestei erori.
 În funcţie de obiectivele educaţionale curriculare se folosesc metode de evaluare, concepute ca
realizînd un echilibru între probele orale, scrise şi cele practice.

Metodele tradiţionale de evaluare apreciază în special ceea ce ştiu elevii, adică cunoştinţele:

i. Probe scrise (lucrări de evaluare, testare standartizată, chestionarul)

j. Probe orale (chestionare, discuţii, victorine)
k. Teza
Metode alternative de evaluare/se apreciază mai ales ceea ce pot să facă elevii, adică
priceperile, deprinderile, abilităţile, cît şi domeniul afectiv, atitudinile, care sunt mai greu
cuantificabile prin metode clasice de evaluare. Potenţialul formativ susţine individualizarea
actului educaţional prin sprijinul acordat elevului:

l. Observaţia sistematică a activităţii şi comportamentului elevului

Investigaţia,referatul Proiectul individual şi în grup
Autoevaluarea
În cadrul disciplinei se utilizează diverse forme şi metode de evaluare a cunoştinţelor elevilor:

a). Chestionarea elevilor pe diferite subiecte, aferente temei propuse pentru acasă;

b). Lecţii practice, prin care profesorul creează situaţia de problemă şi ghidează elevii în
rezolvarea ei. Astfel, formabilul este pus în poziţie de subiect al învăţării; ca rezultat el
achiziţionează noi cunoştinţe, află noi procedee de acţiune.

c). Test de evaluare, care se aplică la diverse momente cronologice din parcursul semestrului,
reflectîndu-se teste iniţiale sau sumative. De regulă se folosesc teste întocmite sub forma
itemilor:

- itemi obiectivi (cu alegere duală, cu alegere multiplă)

- itemi semiobiectivi (cu răspuns scurt şi de completare)

d).Teza care reprezintă o metodă de evaluare sumativă la sfîrşit de semestru. Pentru realizarea
tezei sunt prevăzute 80 min. Subiectele pentru teză şi baremul de evaluare şi notare se
elaborează ţinînd seama de următoarele cerinţe:

- să fie formulate clar, precis şi în concordanţă cu curriculumul şi cu temele, valabile pentru

desfăşurarea tezei pentru semestrul respectiv.

- să aibă un nivel mediu de dificultate.

- să permită rezolvarea lor în 80 min.

d).Lucrare practică care este o metodă didactică în care predomină acţiunea operaţională reală, exerciţiul,
algoritmizarea. Lecţia practică, implicînd aplicarea şi exersarea contribuie la fixarea, aprofundarea
lărgirea cunoştinţelor şi la evaluarea performanţelor. O astfel de lecţie poate servi la:
 asimilarea cunoştinţelor;
 rezolvarea unor situaţii practice;
 particularizări şi generalizări a unor rezultate;
 valorificarea cunoştinţelor;
 dezvoltarea creativităţii;
 organizarea şi reorganizarea conţinuturilor;
 evaluarea rezultatelor învăţării;
 dezvoltarea personalităţii;
 încrederea în disciplină;
 încrederea în calităţile personale;
 perseverenţa.

XIII. OBLIGAŢIILE PROFESORULUI ŞI ELEVILOR

Profesorul:

a. prezintă elevilor la începutul cursului cerinţele faţă de disciplină

b. stabileşte cu claritate obiectivele pe care urmează să realizeze împreună cu elevii
c. identifică şi concepe activităţi de învăţare care sunt relevante din perspectiva
specialităţii elevilor.
d. Manifestă preocuparea de a se adapta la diversitatea elevilor
e. Crează şi menţine în sala de clasă un climat de lucru favorabil, încurajînd interacţiunea
socială a elevilor
f. Oferă elevilor o structură de lucru (notiţe de curs, planşe, scheme, etc.)
g. Înlesneşte elevilor prelucrarea intelectuală a informaţiilor, utilizînd diferite metode
h. Îi ajută pe elevi să desprindă esenţialul

Profesorul oferă elevilor sarcini de lucru provocatoare, interesante de natură să stipuleze lor
intelectuală, propune activităţi de învăţare, realizează o continuă monitorizare a progresului elevilor.

ELEVUL - frecventează sistematic orele

a. nu întîrzie la ore
b. se pregăteşte sistematic
c. studiază literatură suplimentară, recomandată de către profesor
d. realizează toate evaluările propuse
e. Elevul confirmă, prin examinări orale şi scrise, însuşirea cunoştinţelor şi formarea
capacităţilor la disciplină pentru perioada absentată, participă la diferite reuniuni şi
activităţi extraşcolare, aferente disciplinei.
 XIV. Bibliografie

1. Nicolai Romandaş , Eduard Boişteanu, „Dreptul muncii” Chişinău, 2007.

2. Ştefa Pece, Aurelia Dăscălescu, „Protecţia muncii”Bucureşti, 1996.
3. Ion Lacusta, Petru Feodorovici, A. Taran, „Practicum la protecţia muncii” Chişinău, 1996.
4. Alexandru Darabont, Ştefan Pace, „Protecţia muncii” Bucureşti, 1999 5. S.GRIGORIEV, Ghid
didactico-metodic de protecţie a muncii Chişinău 1998
6. Gheorghe Ţarălungă, Ghid''Protecţia Muncii'' Chişinău 2005
Aprobat:

La şedinţa Consiliului Profesoral ____________________

Negara Nina ____________________

La şedinţa catedrei''Piscicultura şi acvacultura''

Sarapanovscaia Svetlana,şef catedră __________________

Autor:

Camerzan Iurie,profesor disciplini socio — umane.Colegiul de Ecologie.

Recenţi:

1.Silvia Corlăteanu,profesor ştiinţe socio-umanistice,grad superior,conferenţiar universitar.

2.Nicolae Atanasov,doctorand în ştiinţe istorice,grad superior,conferenţiar universitar.