Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nevoia de A Dormi Si Odihni
Nevoia de A Dormi Si Odihni
Definitie
Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune
conditii, timp suficient, astfel incat sa-i permita organismului sa obtina
randamentul maxim.
Factori psihologici
Anxietatea, teama, nelinistea – starea de neliniste mai mult sau mai putin
constienta, care produce o puternica tensiune interioara, manifestata prin
nesiguranta si tulburari neuro-vegetative, modifica calitatea si cantitatea somnului;
Factori sociologici
Programul de activitate – persoanele care au un program de munca, variabil au
ritmul veghe somn modificat.
Culcarea la ore fixe,somnul de noapte asigura odihna necesara organismului.
Locul de odihna - Confortul, numarul de persoane cu care imparte camera,
intimitatea si linistea locului de odihna pot modifica repausul si somnul.
Manifestari de independenta
Somnul
- durata - in functie de varsta
- nou-nascut: 16-20 ore;
-1 an: 14-16 ore;
- 3 ani: 10-14 ore;
- 5-11 ani: 9-13 ore;
- Adolescent: 12-14 ore;
- Adult: 7-9 ore;
- Persoane varstnice: 6-8 ore;
- calitatea - regenerator, calm fara cosmaruri, fara intreruperi, adoarme cu usurinta
si se trezeste odihnit; la copil somnul nocturn, continuu este instalat dupa luna a 3-
a, iar la sfarsitul lunii a 10-a, organizarea este ca la adult;
- vise agreabile, placute.
Perioade de repaus
- pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice, perioadele de activitate trebuie
intercalate cu perioade de repaus;durata acestor perioade, intervalul la care se
2
succed, programarea judicioasa in raport cu activitatea depusa si necesitatile
organismului au un efect binefacator, recreativ asupra organismului;
Perioade de relaxare si timp liber
- este necesara activitatea bine organizata si judicios alternata cu perioade de
relaxare si timp liber, care sa permita refacerea fortei fizice si a capacitatii
intelectuale;
Modalitati folosite pentru odihna si relaxare
- din mijloacele de destindere si odihna, de mare varietate si complexitate vor fi
adesea cele mai adecvate firii si posibilitatii pacientului. Sunt evitate modalitatile
care nu ofera posibilitatea destinderii si nu contribuie la mentinerea sanatatii;cea
mai eficienta odihna este cea activa; dupa activitati fizice - activitati intelectuale;
dupa activitati intelectuale, activitati fizice usoare, placute.
Interventiile asistentei pentru mentinerea nevoii de a dormi, a se odihni
- mentine conditiile necesare somnului, respectand dorintele si deprinderile
persoanei;
- observa daca perioadele de relaxare, de odihna sunt in raport cu necesitatile
organismului si munca depusa;
- ii explica necesitatea mentinerii unei vieti ordonate, cu un program stabilit;
- il invata tehnici de relaxare si modalitati care sa-i favorizeze somnul prin discutii,
demonstratii, material documentar
Probleme de dependenta
Insomnie
Hipersomnie
Incomoditate - Disconfort
Oboseala
Dificultate sau incapacitate de a se odihni
Surse de dificultate
De ordin :
Fizic - Afectiuni organice – cerebrale, endocrine, constrangeri fizice, dezechilibre,
durerea, surmenajul
Psihic - Afectarea gandirii, anxietate, frustrare, stres, situatie de criza, pierdere,
separare
3
Social si lipsa cunoasterii - Esecul functiei, lipsa cunostintelor, insuficienta
cunoasterii de sine, anturajul inadecvat, temperatura, ambianta inadecvata,
cresterea stimulilor senzoriali in locuinta
Manifestari de dependenta
Somn perturbat cantitativ- ore insuficiente de somn / 24h
-insomnii initiale – pacientul adoarme foarte greu dupa care doarme pana
dimineata
-insomnii terminale – dupa o adormire normala, se trezeste si nu mai poate adormi
-Somn perturbat calitativ
-insomnii dormitionale - fragmentarea somnului nocturn cu perioade de stari de
veghe indelungate
-insomnii pre-dormitionale – starea de veghe prelungita
-insomnii post-dormitionale - apare la batrani si mai ales la cei ce se culca devreme
-falsa insomnie - atipiri in timpul zilei frecvente, somn nocturn de scurta durata
-cosmaruri – vis neplacut, dominant, pacientul se trezeste brusc, este agitat,
adoarme din noucu greutate, eventual isi reia somnul
-somnambulism - tulburare paroxistica de somn; pacientul se da jos din pat si
incepe sa umble prin camera, strazi, locuri periculoase, are privire ratacita, miscari
dezordonate, nu vorbeste, nu raspunde la intrebari; dupa un timp se intoace, se
culca, adoarme,
- apatia – lipsa de interes fata de propria persoana si mediul ambiant, ramane timp
indelungat in pat in cautarea somnului
- pavorul nocturn – stare de spaima intensa aparuta in timpul somnului, mai
frecvent la copii
- pacientul se trezeste brusc, are privirea ratacita, gesticuleaza, dupa cateva minute
starea dispare si pacientul adoarme din nou
-neliniste – teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitate emotionala,
tulburand odihna pacientului; tulburari de gandire manifestate prin aparitia in
constiinta pacientului contrar vointei sale a unor reprezentari negative, idei,
sentimente pe care incearca sa le indeparteze
-confuzie - pacientul prezinta perceptii false (percepe un obiect sau fenomen), fiind
convins de realitatea lor; aceste stari il impiedica sa se odihneasca.
-iritabilitate – stare de tensiune psihica continua, manifestata prin neliniste,
dificultatea de a ramane calm; somn intrerupt, superficial
-sentiment de depresie – tristete – pacientul este convins ca nu a dormit toata
noaptea, sunt nesatisfacuti de repausul nocturn
-diminuarea puterii de concentrare
4
-oboseala – senzatia de disconfort, de epuizare fizica si intelectuala de somn
insuficient si odihna necorespunzatoare, tradusa prin: facies trist, ochi incercanati
vorbire lenta tremuraturi ale extremitatilor, adinamie.
Manifestari de dependenta
Somn modificat
- numarul de ore de somn noaptea: peste 10 ore, adult, si 12 ore, la copil
- calitatea somnului - se diferentiaza de somnul normal prin profunzime, durata,
bruschetea aparitiei.
- durata, modul de instalare, evolutia depind de natura si localizarea afectiunii
cauzale
Somnolenta (accese de somn diurn)
– atipiri in timpul zilei cand pacientul aude cuvinte rostite tare, poate raspunde
monosilabic, fara un stimul, adoarme din nou - poate dura zile, saptamani, poate fi
urmata de inversari ale ritmului nictemeral.
Letargia
- hipersomnie continua, mai profunda; poate fi trezit pentru scurta vreme prin
excitatii violente, pastrand un grad de obnubilare (dezorientare temporo-spatiala) si
torpoare intelectuala
- poate dura ore, zile, luni, ani
- functiile vitale sunt diminuate
5
Narcolepsia
- necesitatea subita de somn, precedata de pierderea tonusului muscular. Apare in
perioade de inactivitate sau postprandial, dar pacientii pot adormi si in plina
activitate. Somnul este superficial, intretaiat de treziri, vise dezagreabile, reactii
vegetative, transpiratii, bufeuri.
Comportament verbal si nonverbal
- lent, greoi, pacientul raspunde cu greutate la intrebari
Oboseala - stare de epuizare musculara si nervoasa, pe care bolnavul o
acuza
Inactivitate - starea permanenta de somn, pe care o resimte pacientul,
diminueaza posibilitatea efectuarii unor activitati fizice
Manifestari de dependenta
- Iritabilitatea - imposibilitatea pacientului de a se mentine calm si a se comporta
linistit si adecvat situatiei
- Indispozitie, jena - stare de lipsa de voie buna, de mahnire
- Stare de disconfort - stare neplacuta de incomoditate
- Diaforeza - transpiratie abundenta care determina starea de disconfort
- Dureri musculare - pozitia incomoda determina contractari musculare
prelungite, dureroase pentru pacient
Manifestari de dependenta
Fata - palida, exprima tristetea
Ochii - incercanati, privirea incetosata
Pulsul - rar, lent, slab batut
Tensiunea arteriala - tendinta de scadere a valorii normale
Somnul - somnolenta diurna
Aspectul tegumentelor - palide, transpiratii reci
Starea psihica - plictiseala, apatie
Greutatea corpului - scaderea acesteia
Astenie - scaderea fortei
Interventiile asistentei la pacientul cu oboseala
Pacientul trebuie sa fie odihnit cu tonusul fizic si psihic bun
- identifica cauza oboselii
- ajuta pacientul sa-si planifice activitatile cotidiene
- observa daca perioadele de odihna corespund necesitatilor organismului
- stimuleaza increderea pacientului in fortele proprii si in cei care il ingrijesc
- invata pacientul cum sa execute tehnici de relaxare
- ajuta la aplicarea corecta a acestora
- observa si noteaza functiile vitale si vegetative, peritada somn-odihna,
comportamentul pacientului
- administreaza medicatie indicata de medic
- observa efectul acesteia