Poezia „Cina” de Tudor Arghezi aparține modernismului atât prin conținut, cât și prin

expresie.
La nivelul conținutului,este prezentată tema închisorii în momentul cinei.
Atmosfera închisorii este una apăsătoare ,sumbră,grea ,prin “E seară. E ploaie.
O lingură grea”, “aburi gălbui”, “ frig şi noroi”.
Sentimentele asociate acestei lumi sunt cele de milă și repulsie . În acest univers
degradat există și o portiță de lumină. El stă în sugestia că unii pușcăriași sunt victime
ale nedreptăților sociale, sunt visători, doboraţi sau înfrânți de propriul ideal: „ispășesc
...un vis “
La nivel de expresie, trasatura predominanta este estetica uratului. Aceasta se
realizeaza prin imaginea “Trec hotii-n convoi, câte doi,/ Cu lanțuri taras de picioare”,
atmosfera sumbră – “frig și noroi”, noutatea imaginilor artistice – “O lingură grea, cat
lopata”, a procedeelor artistice și a limbajului ( “mocirli de sudoare”; metafora “Cătiva
ispăşesc ori un furt, ori un vis.””) și a prozodiei (versul liber).
Aşadar,textul se incadrează in modernism deoarece prezintă particularități ale acestui
curent literar.