Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TIMISOARA, 2020
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE
I. ISTORIC SI GENERALITATI:
Ghimbirul (Zingiber Officinale, figura 1) este o planta erbacee, perena, aromatica, din
familia Zingiberaceae, originara din sud-estul Asiei. Este caracterizata prin flori de culoara
galbena, frunze groase ce pot ajunge pana la 2 m inaltime si rizomi galben-pal, nodurosi, cu o
forma neregulata, de aproximativ 5-6 cm lungime. [1][2]
Denumirea provine din cuvantul sanscrit singivera, care inseamna corn de cerb iar in
Romania a aparut mai intai in Moldova si Muntenia si purta denumirea de piper alb, datorita
gustului sau iute.[3]
Inca din Antichitate, rizomul de ghimbir a fost folosit in Asia pentru a condimenta
mancarea dar si pentru a trata diferite afectiuni precum dureri de cap, raceli, osteoartrite,
afectiuni neurologice, gingivite, dureri de dinti sau astm. [4]
[5]
Figura 1. Ghimbir (Zingiber officinale)
II. UTILIZARI:
In prezent, ghimbirul este considerat avand rol important in tratamentul si ameliorarea
tulburarilor degenerative, digestive (indigestie, constipatie, ulcer), boli cardiovasculare
(ateroscleroza, hipertensiune), voma, diabet si cancer. Are, de asemenea, si proprietati anti-
inflamatoare si anti-oxidante, incetinind procesul de imbatranire si proprietati antimicrobiene
ajutand in tratarea infectiilor. In plus, consumul de ghimbir inaintea exercitiilor fizice reduce
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE
durerile musculare [6] si are efect antiemetic util in stari de nausea si voma din timpul sarcinii
sau in timpul unui tratament cu chimioterapice. In Farmacopeea Statelor Unite, ghimbirul a fost
inclus ca planta carminativa, stimulanta si aromata. [7]
Compusii chimici majoritari regasiti in ghimbir sunt: uleiuri volatile (β-bisabolen si
zingiberen), sesquiterpene, zingiberol, zingiberenol, shaogol, numeroase monoterpene, alcooli si
aldehide, oleoresine, acizi grasi (acid palmitic, acid oleic, acid linoleic, acid capric, acid miristic,
acid stearic), amidon si aminooacizi. [7]
Dintre acestea, compusii activi biologic, au fost impartite in doua categorii: compusi
volatili si compusi nevolatili. In categoria celor volatili sunt inclusi sesquiterpenele si
monoterpenele care sunt responsabile de aroma si gustul specific ghimbirului. Pe de alta parte,
categoria compusilor nevolatili include zingerona, paradoli, gingeroli si shogaoli. [7]
Efectul farmacologic este atribuit in cea mai mare parte compusilor fenolici ca gingerolii
si shogaolii. Acestia sunt prezenti in radacina de ghimbir sub diferite forme analoage: 6-gingerol,
8-gingerol, 10-gingerol, 6-shogaol (figura 2), 8-shogaol, 10-shogaol. Shogaolii reprezinta
formele deshidratate ale gingerolilor. Acestia se aseamana ca structura insa sunt diferiti in ceea
ce priveste mecanismul de actiune. De exemplu, shogaolii au efect antioxidant mai accentuat
datorita faptului ca sunt mai rapid absorbiti. [1]
O
O
H3CO
H3CO
CH3
THF
HO
+ CH (CH ) CHO
3 2 n
0ºC
(CH2)nCH3
HO
+
O OH
H3CO
(CH2)nCH3 Shogaol
HO Gingerol
4, 6, 8 [11]
n= Zingerona (b)
V. STUDII CLINICE:
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE
VII. BIBLIOGRAFIE:
[1] Bakr AF, Sherein, Saied Abdelgayed, Eltawil OS, Bakeer AM. Ginger Extract and Ginger
Nanoparticles; Characterization and Applications. ResearchGate. Published July 8, 2020.
Accessed November 19, 2020.
https://www.researchgate.net/publication/342787094_Ginger_Extract_and_Ginger_Nanopart
icles_Characterization_and_Applications
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE
[7] Romm, Aviva, Mary L. Hardy, and Simon Mills. “GINGER.” Botanical Medicine for
Women’s Health, 2010, 536–38. https://doi.org/10.1016/b978-0-443-07277-2.00027-1.
[8] PubChem. “Gingerol.” @pubchem. PubChem, 2020.
https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/Gingerol#section=Coronavirus-Studies.
[9] Dd, Gaikwad, Shinde Sachin, Kawade Ashwini, Jadhav Sj, and Gadhave Mv. “Isolation
and Standardization of Gingerol from Ginger Rhizome by Using TLC, HPLC, and
Identification Tests.” Pharma Innovation Journal 6, no. 2 (2017): 179–82.
https://www.thepharmajournal.com/archives/2017/vol6issue2/PartC/5-8-19-645.pdf.
[10] Ghasemzadeh, Ali, Hawa Z.E. Jaafar, and Asmah Rahmat. “Optimization Protocol for
the Extraction of 6-Gingerol and 6-Shogaol from Zingiber Officinale Var. Rubrum Theilade
and Improving Antioxidant and Anticancer Activity Using Response Surface
Methodology.” BMC Complementary and Alternative Medicine 15, no. 1 (July 30, 2015).
https://doi.org/10.1186/s12906-015-0718-0.
[11] Shih, Hung-Cheng, Ching-Yuh Chern, Ping-Chung Kuo, You-Cheng Wu, Yu-Yi Chan,
Yu-Ren Liao, Che-Ming Teng, and Tian-Shung Wu. “Synthesis of Analogues of Gingerol
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA
FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE
and Shogaol, the Active Pungent Principles from the Rhizomes of Zingiber Officinale and
Evaluation of Their Anti-Platelet Aggregation Effects.” International Journal of Molecular
Sciences 15, no. 3 (March 4, 2014): 3926–51. https://doi.org/10.3390/ijms15033926.
[12] Ensiyeh, Jenabi, and Mohammad-Alizadeh C. Sakineh. “Comparing Ginger and Vitamin
B6 for the Treatment of Nausea and Vomiting in Pregnancy: A Randomised Controlled
Trial.” Midwifery 25, no. 6 (December 2009): 649–53.
https://doi.org/10.1016/j.midw.2007.10.013.