Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CRED P M2 Suport AVAP PDF
CRED P M2 Suport AVAP PDF
DISCIPLINA
Arte vizuale și abilități practice
2
Prin raportare la acestea, disciplina Arte vizuale și abilități practice contribuie, în mod
direct, la educarea elevilor în spiritul competenței cheie sensibilizare și exprimare culturală prin:
• cultivarea sensibilității elevilor;
• aprecierea diversității exprimării culturale;
• recunoașterea rolului factorilor estetici în viața de fiecare zi;
• dezvoltarea abilităților creative ale elevilor și exersarea acestora în diferite
contexte;
• atitudine deschisă față de valorile societății interculturale;
• participare la activități artistice, culturale;
• dezvoltarea abilităților creative;
• exprimarea opiniilor referitoare la un produs artistic;
• comunicarea mesajelor prin limbaj vizual;
Disciplina AVAP, la ciclul primar, contribuie la dezvoltarea capacității de percepere și
înțelegere corectă a frumosului din realitate, formarea gustului și simțului estetic, înțelegerea
necesității și oferirea posibilității de a participa la crearea frumosului în artă și în viață.
Indirect, această disciplină contribuie la formarea și dezvoltarea altor competențe cheie.
De exemplu realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici
adecvate (competență generală) se bazează pe formarea abilității de a identifica date, mărimi,
relaţii, procese şi fenomene specifice matematicii şi ştiinţelor în realizarea unui produs
( competențe matematice), exprimarea de opinii proprii referitoare la mesajele comunicate prin
limbaj vizual ( competență specifică) permite exersarea competenței de comunicare în limba
maternă, vizionarea unor filme, utilizarea unor softuri educaționale pentru documentare
presupune exersarea competențelor digitale, evaluarea reciprocă a produselor realizate
respectând regulile specifice activităţilor, aspectele estetice, atitudinile formate, face apel la
competențe sociale, civice, valorificarea produselor invocă competențe de antreprenoriat.
Alături de Comunicare în limba română, Muzică și mișcare, AVAP oferă cele mai multe
posibilități de a forma competențele de receptare și apreciere a esteticului, a aptitudinilor de
creație, deoarece:
• copilul intră în contact cu o mare varietate de material (din natură şi prelucrate) şi se
asigură un motiv pentru folosirea acestora în moduri reale;
• se face apel la promptitudinea simţurilor şi la ascuţimea observaţiei;
• se cere o imagine precisă a scopurilor ce trebuie atinse şi este nevoie de ingenuitate şi
de inventivitate în planificare;
• este necesară atenţia mărită şi responsabilitatea personală în execuţie;
• rezultatele se prezintă sub o formă atât de palpabilă, încât copilul poate fi orientat
să-şi aprecieze munca şi să-şi perfecţioneze etaloanele.1
1
MEC, PIR, Stoicescu, Daniela, Abilități practice și didactica abilităților practice, 2008, p.3;
3
Să reflectăm!
Pe baza experienței didactice, pe ce loc credeți că se situează disciplina AVAP într-un top al
preferințelor elevilor?
4
2.2. O lectură conștientă și sistematică a noii programe școlare
2.2.1. Noutate și specificitate în noua programă școlară a disciplinei Arte vizuale și abilități
practice ( AVAP)
2
„Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii mici”, proiect
POSDRU;
5
alfabetizarea copilului cu câteva elemente de bază specifice celor două domenii integrate ale
disciplinei:
• Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de
contexte familiare.
• Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici
elementare diverse.
Structura programei pentru AVAP este aceeași ca și cea a altor discipline de studiu: notă
de prezentare, competențe generale, competențe specifice corelate cu exemple de activități de
învățare, conținuturi, sugestii metodologice ( pentru proiectarea activității didactice și pentru
elaborarea strategiilor de predare-învățare-evaluare), sugestii didactice recomandate pentru
dezvoltarea competențelor, organizarea conținuturilor.
Programa școlară este principalul document curricular, cu rol de a direcționa și regla
activitatea cadrului didactic ( de la definirea rezultatelor învățării și formularea strategiilor de
învățare și instruire până la stabilirea reperelor pentru evaluare), astfel încât aceasta să ducă la
formarea elevilor în concordanță cu necesitatea formării și dezvoltării competențelor.
Lectura personalizată a programei școlare, efectuată de fiecare cadru didactic este o
activitate laborioasă, profundă, ce implică studiu și timp. Programa școlară este ”filtrată” prin
schemele interpretative proprii fiecăruia dintre noi.
Demersul personalizat exprimă dreptul învățătorului de a lua decizii asupra modalităților
pe care le consideră optime în creșterea calității procesului de învățământ, adică răspunderea
personală de a asigura elevilor un parcurs școlar individualizat, în funcție de condiții și cerințe
concrete.
Lectura programei se realizează ”pe orizontală” în succesiunea următoare: competențe
generale – competențe specifice – conținuturi- activități de învățare.
Activitatea de lectură a programei școlare este influențată de unii factori ca: traseul de
formare al cadrului didactic, experiența în activitatea didactică, opțiunea pentru un anumit tip de
abordare curriculară, timpul pe care îl alocă acestui demers, caracteristicile educaționale
individuale ale clasei de elevi, resursele materiale pe care le are la dispoziție. Dincolo de aceste
variabile, un element constant, reglator, este acela de a lectura programa școlară astfel încât să
conducă spre abordări didactice individualizate, adaptate fiecărui educabil din clasa noastră.
Insistăm asupra ideii de a privi programa școlară drept un document de organizare a
activităţii didactice curente, deoarece propune un parcurs de cunoaștere elevilor, recomandă
strategii didactice pentru dezvoltarea competențelor și oferă posibilitatea unor opțiuni proprii ( de
ex., referitoare la conținuturi).
Programa este un instrument de lucru pentru fiecare cadru didactic, ceea ce subliniază
importanța creativității didactice și a responsabilității învățătorului în analiza și aplicarea
programei școlare. E un document oficial, obligatoriu, dar modul în care acesta este transpus în
practică este diferit, mai ales că favorizează identificarea temelor de interes interdisciplinar,
posibilitățile de corelare pluri-, inter- și transdisciplinară. Sunt de preferat diversitatea și
6
originalitatea în aplicarea programei școlare, pentru că atunci am fi siguri că demersul didactic
propus elevilor este unic, adaptat specificului fiecăruia.
3
Apud, Revista de Pedagogie, 58(3) 2010, p.59;
7
2.2.3. Corelări între elementele componente ale programei școlare
9
2. Realizarea de creații
funcționale și/sau
estetice folosind
materiale și tehnici
adecvate
2.1. Valorificarea unor
materiale și tehnici - caracteristici materiale - compunerea
adecvate, pentru diverse ( culori de apă, suprafeței sau a - Valorizarea reușitei
exprimarea clară a unui tușuri, creioane, spațiului plastic – creșterea stimei de
mesaj intenționat plastilină, etc.) sine
2.2. Realizarea de - mânuirea
compoziții la alegere, - tehnici de lucru instrumentelor de - Respect față de
valorificând potențialul lucru artiști și creațiile lor
expresiv al limbajului
plastic - Reguli de organizare - prelucrarea - Comportament
2.3. Realizarea de compozițională materialelor de lucru adecvat într-un
produse unicat, spațiu cultural ( de
personalizate și - integrarea în ex., muzeu)
utilizabile, în urma grupurile sociale,
desfășurării unor grupuri de lucru - Respectarea
activități dominant grupului de lucru, a
vizuale, creative și regulilor și a
ludice colegilor
2.4. Remodelarea
spațiilor și formelor
printr-un demers plastic - Implicarea activă
intenționat și prin în activități, proiecte
tehnici variate de echipă
Stimă de sine
10
Exemplificări – corelări între elementele componente ale programei școlare
Găsiți două materiale necesare pentru confecționarea unor obiecte din mediul școlar,
pentru care să aplicați Metoda ,,Cubului’’.
Metoda oferă cadrul unei explorări complexe a unui subiect, abordarea acestuia din mai
multe perspective.
1. În primul rând se confecționează un cub de hârtie/ carton, pe ale cărui fețe se va scrie câte
unul din comportamentele următoare: DESCRIE, COMPARĂ, ASOCIAZĂ,
ANALIZEAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ.
2. Se anunță apoi tema/subiectul de discuție.
3. Se împart împart participanții în 6 subgrupuri, câte unul pentru fiecare sarcină menționată
pe fețele cubului. Fiecare grup citește sarcina, apoi răspunde oral la aceasta.
Spre exemplu;
Competența specifică 2.5. Exprimarea utilității obiectelor realizate prin efort propriu
(metoda ,,Știu/ Vreau să știu/ Am învățat”)
• În etapa „Ştiu”, li se cere elevilor să analizeze ceea ce ştiu deja despre subiect (ex:
utilitatea și aspectul obiectelor intâlnite în mediul familiar). A ne gândi la ceea ce ştim ne ajută să
ne îndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim.
• În etapa „Vreau să ştiu”, se formulează întrebări despre ceea ce dorim să învăţăm.
• Etapa „Am învăţat” se realizează întrebând fiecare elev în parte. Elevilor li se cere să
bifeze întrebările la care au găsit răspuns.
11
Prin aplicarea acestei metode, creşte capacitatea elevilor de a realiza categorizări,
capacitatea de învăţare şi obţin o rată crescută a retenţiei informaţiei.
Să reflectăm!
- Rolul manualului la disciplina AVAP
13
2.3. Proiectarea didactică, dincolo de formalism
14
Prin unitate de învăţare se înţelege o anumită structură tematică reunită printr-o coerenţă
interioară vizibilă, care vizează atingerea unui ansamblu comun de competenţe specifice, permite
realizarea unei instruiri continue şi se finalizează printr-o evaluare.
Unitatea de învăţare trebuie:
• să fie supraordonată lecţiilor;
• să aibă o coerenţă interioară vizibilă;
• să fie relativ uşor şi simplu de denumit;
• să vizeze atingerea aceloraşi competenţe specifice;
• să se finalizeze printr-o evaluare;
• să acopere resurse de timp comparabile între ele;
Şcoala.................................
Disciplina............................
Învățător..................................
Clasa...............................
Nr. ore/săptămână................
Anul şcolar............................
Nu este
obligatoriu Ținta permanentă
ca tema a învățătorului în
unității de proiectarea
învățare să didactică este
formarea și
15
fie aceeași dezvoltarea
cu domeniul competențelor
de conținut specifice, motiv
din pentru care
programa învățătorul nu
școlară. trebuie să
Învățătorul procedeze la
stabilește asumarea tuturor
tema conținuturilor
unităților de precizate de
învățare, în programă,
funcție de încărcând excesiv
competențele volumul de
specifice și informații propus
conținuturile elevilor.
asociate.
16
Proiectare calendaristică - disciplina AVAP – clasa a III - a ( model orientativ)
Arta din jurul 1.1., 1.3, 2.2, Trusa micului artist 4 ore S2-S3
tău 2.3 Materiale și instrumente ( 17.09-
necesare pentru orele AVAP 28.09)
Ce este arta?
Comunicarea prin imagini
Cum percepi lumea din
jurul tău?
Iluzii optice.
Recapitulare.Evaluare
Proiect Cum te comporți la
muzeu?
Lumea în 1.1, 1.2, 2.3, Ce poți face cu un creion? 8 ore S4 – S7 (
creion 2.5 Punctul – element de limbaj 01.10.2018 –
plastic. Aplicație: Pădurea 26.10.2018)
(folosirea punctului)
Ritmul liniilor
Linia – element de limbaj
17
plastic. Perspectiva
Aplicație: Drum pierdut
Cum desenezi un personaj?
Portretul. Aplicație:
Personajul preferat din
povești
Recapitulare. Evaluare
Proiect: Carte de colorat
Magia 1.2, 2.1, 2.3, Steaua culorilor 8 ore S9 – S 12 (
culorilor 2.5 Culori primare, culori 05.11 –
binare. 29.11)
Aplicație: Curcubeul
Forme și nuanțe
Formă spontană. Formă
elaborată. Tehnici de
colorare
Aplicație: Joc de culori
Tonuri și culori
Volumul obiectelor.
Aplicație Vas cu flori
Recapitulare. Evaluare
Proiect: Uniunea
Europeană- țări și popoare
Tradiții și 1.1, 2.1, 2.2, În casa bunicii - cusături și 6 ore S 13 – S 15 (
obiceiuri de 2.4 împletituri 03.12 –
iarnă Aplicație Semn de carte 21.12)
Atelierul lui Moș Crăciun
Șablonare.Decupare.
Aplicație: Mască. Felicitare
Proiect: Păpuși vesele
Lumini și 2.2, 2.3, 2.4, Culori calde. Culori reci 4 ore S16 – S17 (
umbre 2.5 Semnificația culorilor. 14.01 –
Aplicație: La gura sobei, în 25.01)
seară de iarnă
Arta realizării fotografiei
Mici secrete pentru
realizarea unei fotografii
reușite
Mari artiști
Nicolae Grigorescu. Un
maestru al culorilor
18
Recapitulare. Evaluare
Proiect Ramă pentru
fotografii
Semestrul al II-lea
Viața pe 2.1, 2.2, 2.3, Arta plierii hârtiei 8 S 1 – S4 (
Pământ 2.4, 2.5 Origami. Aplicație Pisicuță 11.02 –
Arta rulării hârtiei 08.03)
Quilling. Aplicație: Ramă
foto
Forme de hârtie amestecată
Aplicație Macheta unui
vulcan
Mici artiști 2.1, 2.2, 2.3, Arta olăritului Aplicație: 8 S5- S8(
2.4, 2.5 Vas din lut 11.03 –
Arta sculpturii 05.04)
Modelaj în lut. Aplicație:
Glob pământesc
Mari artiști
Constantin Brâncuși
Sărbătorim Paștele!
Decorare. Aplicație Ouă
vesele!
Și tu poți fi 1.1, 2.3, 2.4, Casa de vis! 6 ore S9 – S S11 (
arhitect! 2.5 Macheta unei case 08.04- 10.05)
Sate și orașe
Macheta unui sat/oraș
Aplicație Pe strada
principală
Castele din poveste
Macheta unui castel.
19
Aplicație Castelul meu
Mari artiști
Antoni Gaudi. Lumea
fantastică a unui arhitect
Recapitulare. Evaluare
Proiect Strada școlii
20
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
INTEGRATĂ LA CLASA PREGĂTITOARE
21
MM - Cântarea vocală în grup
şi individual;
Poziţia, emisia naturală, tonul,
semnalul de început, dicţia,
sincronizarea.
AVAP - Materiale şi
instrumente hârtie, diverse
obiecte creion grafit, creioane
colorate (opţional: PC, tabletă)
Tehnici de lucru Linie
modulată, repetiţie.
3. CLR-: 1.3; 2.3; CLR - Dialogul Formularea de 4 săpt. 20
Aventura 2.4; 3.2; 4.3 întrebări şi răspunsuri despre:
Vietuitoarelor jocuri şi jucării, membrii 15.10 -
MEM-: 1.3; 1.4; familiei, prieteni, animale, 16.11 16
2.1; 3.1; 5.1; 6.1 reguli de igienă alimentară şi
personal; Forme ale discursului
oral; Povestirea după imagini.
MEM - Adunarea şi scăderea
în concentrul 0 – 10, prin
DP-: 1.1; 2.1; 2.2; numărare Adunarea şi scăderea 8
2.3; 3.1; 3.3 în concentrul 0 – 31 fără şi cu
MM-: 2.1; 2.2; trecere peste ordin, prin 8
3.1 numărare/cu suport intuitive.
AVAP-:1.1; 1.2; Plante şi animale Părţi 8
2.2; 2.3; 2.4; 2.5 componente Hrana ca sursă de
energie: importanţa hranei
pentru creştere şi dezvoltare
Condiţii de viaţă (apă, aer,
lumină, căldură)
DP – Igiena personala
Obiecte şi activităţi zilnice de
igienă personală
MM - Percuţia corporală (bătăi
din palme, cu degetul pe bancă
etc.) Jucării muzicale
improvizate Mânuirea
jucăriilor muzicale (tobe,
lemne)
22
AVAP - Elemente de limbaj
plastic linia, punctul, forma
(fără terminologie)
Sugestii de creaţii/ produse ale
activităţii desen liber, decoraţii
simple
4. Talentatul Eli CLR: 1.2; 1.3 CLR - Cartea Coperte, foaie, 4 săpt. 20
1.4; 2.1; 2.2; 2.3; pagină, text, ilustraţii Literele
2.4; 3.1; 3.2; 4.2; mici şi mari de tipar Simboluri 19.11 –
4.3 uzuale din universul apropiat: 14.12
MEM: 1.1;1.2; metrou, intrare, ieşire, spital, 16
1.3; 1.5; 2.2; 3.1; trecere de pietoni
4.1; 4.2; 5.1 Citirea cuvintelor pe etichete
asociate unor imagini sau
obiecte .
DP: 1.1; 1.2; 2.1; MEM - Probleme simple de 8
2.2; 2.3; 3.1 adunare sau scădere cu 1-5
unităţi în concentrul 0-31, cu
MM: 1.1; 1.2; suport intuitive 8
1.4; 2.2 Elemente intuitive privind:
Pământul Prezenţa apei în
natură sub diverse forme
AVAP: 1.2; 2.1; (precipitaţii, râuri, lacuri, mare 8
2.2; 2.3; 2.4; 2.5 etc.) Fenomene ale naturii:
ploaie, ninsoare, vânt, fulger,
tunet
DP - Trăire şi manifestare
emoţională, starea de bine
Emoţii de bază denumite prin
cuvinte (bucurie, tristeţe, frică,
furie) în activităţi / contexte
familiar
MM - Cântarea cu
acompaniament
Acompaniament instrumental
realizat de cadrul didactic
Acompaniament de jucării
muzicale realizate de copii.
23
AVAP - Materiale şi
instrumente acuarele, tempera,
hârtie, hârtie colorată, burete
pensulă, deget, ştampilă,
creioane colorate, PC, tabletă
Tehnici de lucru pensulaţie,
colaj, amprentare, ştampilare,
tamponare, pulverizare;
25
AVAP - Tehnici de lucru
origami, tangram, croit, cusut
Elemente de limbaj plastic
punct, linie, nod, formă
Sugestii de creaţii/ produse ale
activităţii Obiecte decorative şi
de îmbrăcăminte pentru păpuşi
7. Pic, picătura CLR: 1.1; 1.2; CLR - Scrierea funcţională 4 săpt. 20
năzdrăvană 2.1; 2.2; 3.1; 3.2; folosind desene, simboluri
4.1; 4.2; 4.3 Felicitarea Biletul 11.03-
MEM: 1.1.; 1.2.; MEM - Lungime Unităţi 5.04 16
1.3; 1.4; 1.6; 2.2; nonstandard
3.1; 3.2; 4.2; 5.2 Timp Ziua, săptămâna, luna:
DP:1.2; 3.3 denumire, ordonare 8
MM: 1.2; 2.1; Anotimpurile: denumire,
2.2; 2.3; 3.1; 3.2; ordonare 8
3.3 Forţe şi mişcare Efecte
AVAP:1.1; observabile ale forţelor:
1.2;1.3;2.1;2.2;2.3; împingere, tragere Mişcarea 8
2.6 corpurilor şi schimbarea
formei: deformare, rupere
DP - Rutine şi sarcini de lucru
Reguli elementare ale noilor
rutine specifice activităţii
clasei pregătitoare.
MM - Ritmul Sunete
lungi/scurte
AVAP - Materiale şi
instrumente plastilină
presare, modelare liberă
Elemente de limbaj plastic
formă
Sugestii de creaţii/ produse ale
activităţii obiecte decorative,
figurine etc.
26
4.1; 4.2; 4.3 asemănător/opus 8.04- 16
MEM: 1.1.; 1.2.; MEM - Bani Leul (bancnotele 12.04
1.3; 1.4; 1.6; 2.2; de 1 leu, 5 lei, 10 lei)
3.1; 3.2; 4.2; 5.2 Schimburi echivalente valoric 6.05-
DP:1.2; 3.3 în concentrul 0- 31 24.05 8
MM: 1.2; 2.1; Forme şi transfer de energie
2.2; 2.3; 3.1; 3.2; Electricitate: aparate care 8
3.3 utilizează electricitatea şi
AVAP:1.1; reguli de siguranţă în mânuirea
1.2;1.3;2.1;2.22.3; aparatelor electrice 8
2.6 DP - Abilităţi şi atitudini de
învăţare
Tehnici simple care sprijină
învăţarea Reguli de organizare
a învăţării
MM - Melodia Genuri
muzicale: folclorul copiilor;
colinde
AVAP - Materiale şi
instrumente foarfece, lipici
fire, mărgele, cuburi, hârtie,
diferite obiecte
Tehnici de lucru mototolire,
rupere, tăiere, decupare după
contur, îndoire, răsucire, lipire
Elemente de limbaj plastic
formă, volum
Sugestii de creaţii/ produse ale
activităţii obiecte decorative,
bijuterii, spaţii, jucării,
instalaţii, figurine etc.
“ȘCOALA ALTFEL”
Vacanţa de primăvară:
22 aprilie – 5 mai 2019
9. O navă CLR: 1.1; 1.2; CLR - Fonetică Sunete 3 săpt. 15
extraterestră 1.3 1.4.; 2.2; 2.3; specifice limbii române
2.4; 3.1; 3.2; 3.3; Despărţirea cuvintelor în silabe 27.05-
4.2; 4.3; 4.4 Cuvinte alcătuite din una, două 14.06
MEM: 1.1;1.4; sau trei silabe, care nu conţin 12
27
2.2; 3.1; 3.2; 5.1; diftongi, triftongi sau consoane
5.2; 6.1 redate în scris prin grupurile de 6
DP: 1.2; 2.2; 2.3; litere ce, ci, ge, gi, che, chi,
3.1 ghe, ghi
MM: 1.4; 2.1; 2.2 MEM - Colectarea şi gruparea 6
; 3.1 datelor
AVAP: 1.2; 1.3; Unde şi vibraţii: producerea 6
2.2; 2.3; 2.6 sunetelor
DP - Explorarea meseriilor
Hobby-uri şi activităţi preferate
Portofoliul personal cu
rezultate/evidenţe ale învăţării
MM - Interpretarea Nuanţe -
Tare/ încet/ mediu Cântec
vesel/trist
Mişcări libere pe muzică
Mişcări sugerate de textul
cântecului.
AVAP - Materiale şi
instrumente aparate de redare
şi înregistrare (telefon, aparate
foto, PC, tabletă) filme,
fotografii
Sugestii de creaţii/ produse ale
activităţii vizionarea unor filme
şi fotografii; realizarea unor
fotografii.
Legendă:
CLR – Comunicare în limba română
MEM – Matematică şi explorarea mediului
DP – Dezvoltare personală
MM – Muzică şi mişcare
AVAP – Arte vizuale şi abilităţi practice
28
2.3.3.Elaborarea proiectului unei unități de învățare pentru disciplina Arte vizuale și abilități
practice
4
MEC – Proiectul pentru învățământul rural, Program postuniversitar de conversie profesională pentru cadrele didactice
din mediul rural, Căpiță, Laura, Căpiță, Carol, Stamatescu, Mihai, Didactica istoriei I, 2005, p.29;
29
Exemplificare:
• Şcoala.........
• Clasa/ Nr. Ore/săpt..........
• Săptămâna/anul...........
• Disciplina...........
• Unitatea de învăţare............................................
• Nr. ore alocate................
30
ar trebui
să
depășescă
dublul
numărului de
ore alocate)
• Şcoala.........
• Clasa/ Nr. Ore/săpt.: a III-a / 2 ore săptămână
• Săptămâna/anul: 2018-2019
• Disciplina: AVAP
• Unitatea de învăţare: Arta din jurul tău
• Nr. ore alocate: 4
31
Conținuturi Competențe Activități de învățare Resurse Evaluare
specifice
Trusa 2.1, 2.2 - Observarea instrumentelor de lucru Bloc desen A4, Observarea
micului artist - Explicarea utilizării diverselor materiale desene ale copiilor comportamentului
Materiale și și tehnici, plecând de la contexte familiare reproduceri de artă elevilor
instrumente - Exerciții-joc cu diverse materiale de lucru imagini
necesare (pastile, tuburi, pensule, vasul de apă,
pentru carioca, exercițiul, Analiza
orele AVAP pastel, hârtie colorată) și tehnici de lucru demonstrația, produselor activităților
- Aplicarea culorilor pe suport umed sau observația,
uscat cu diferite instrumente explicația, jocul
- Asocierea tehnicilor adecvate materialelor didactic
selectate ( tehnici ale culorilor de apă, tehnici TIC
mixte, tehnici ale colajului, modelajului)
- Exerciții de organizare a suprafeței sau a
spațiului plastic în tehnica acuarelei
Ce este arta? 1.1, 1.2, - identificarea rolului mesajelor vizuale prin Bloc desen, Observarea
2.1, 2.3, studierea de broșuri, pliante, albume de artă, pensule, acuarele, comportamentului
2.4 vizionarea de filme, documentare, clipuri, planșe model, elevilor
reclame reproduceri de artă,
- mesaje exprimate prin publicitate stradală imagini
- identificarea mesajului transmis prin Analiza
imagine în pictură, desen/grafică, modelaj/ exercițiul, conversația, produselor activităților
sculptură, arte decorative, textile, demonstrația,
monumentale, ceramică, vestimentație, explicația, Portofoliul
bijuterii, arhitectură, scenografie, observația, jocul
fotografie, artele spectacolului didactic
32
- decorarea în echipă a unui tricou, folosind
tehnicile învățate ( trasare, amprentare,
stropire)
Cum percepi 1.1, 1.2, - observare model ochiul uman Bloc desen, Observarea
lumea din 2.1, 2.3 - conversație despre importanța cunoașterii pensule, acuarele, comportamentului
jurul tău? ochiului uman planșe model, elevilor
Cum - observarea formelor naturale reproduceri de artă,
funcționează - exerciții de modulare a liniei în vederea imagini, materiale
ochiul uman? obținerii unor efecte vizuale video Analiza
Iluzii optice - vizionare filme, materiale video, extragerea produselor activităților
informației dirijați de întrebări exercițiul, conversația,
demonstrația, Portofoliul
explicația,
observația, jocul
didactic
Recapitulare 1.1, 1.2, - realizarea unui proiect Cum te comporți la Broșuri, pliante de la Evaluare sumativă
Evaluare 2.1, 2.3 muzeu? muzee, fotografii,
La muzeu imagini
exercițiul, conversația,
explicația,
observația, jocul
de rol
33
2.3.4. Proiectarea didactică în situații specifice, cu accent pe
elemente de incluziune
5
Gherguț, Alois, Frumos, Luciana, Educația incluzivă. Ghid metodologic, Editura Polirom, 2019, p.13;
6
Changing Teaching Practices: using curriculum differentiation to respond to student’s
diversity, UNESCO, 2004;
34
potrivește mai bine contextului educației incluzive, unde adaptarea conținuturilor la o categorie
de elevi cu cerințe educaționale speciale are în vedere volumul și gradul de
dificultate/complexitate al cunoștințelor transmise prin raportare la procesele psihice și
particularitățile funcționale ale sistemului nervos.
Ce adaptăm?
• Conținuturi;
• Experiențe și situații de învățare;
• Dinamica și organizarea resurselor;
• Metode și tehnicile de evaluare;
• Mediul psihologic de învățare;
7
Gherguț, Alois, op.cit, p.26;
35
Activități de învățare pentru formarea competențelor specifice ( curriculum adaptat).
Exemplificare
Caracteristici:
Clasa a IV-a
COMPETENȚE SPECIFICE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE- exemple
Exprimarea de opinii proprii referitoare la - Observare imagini, reproduceri de artă
mesajele comunicate prin limbaj vizual - Identificare elemente de limbaj plastic, dirijați de
întrebări
- Ordonare/grupare imagini după anumite criterii
- Joc de rol – ghid la muzeu
- Realizare de lucrări pe o temă dată
36
Să reflectăm!
- Formarea competențelor specifice AVAP în contexte de învățare organizate în afara sălii de
clasă ( muzeu, ateliere, etc.)
- Proiectarea unor activități de învățare pentru formarea competențelor specifice AVAP la copiii
cu CES.
37
2.4.1. Abordări metodologice în spiritul și litera programei școlare
versus forme fără fond
2.4.2. Abordări metodologice în spiritul și litera programei școlare versus forme fără fond
8
www.neiu.edu/~dbhrlic/hrd408/glossary.htm
9
Ibidem, p.10;
38
Din această perspectivă, lectura personalizată a curiculumului presupune gândirea şi
structurarea situaţiilor de învăţare efectivă în care vor fi angrenaţi elevii, acţiune ce reclamă cu
necesitate prefigurarea experienţelor de învăţare pe care le vor parcurge aceştia. În acest
context, lectura personalizată și creativă a programei școlare duce, în mod firesc, la selectarea
acelor strategii didactice centrate pe elev, care nu se rezumă la o simplă interogare a elevilor,
fără profunzime, o activizare care să rămână doar la nivelul unor clișee formalizate, forme fără
fond.
Orientarea demersului didactic pornind de la competențe determină utilizarea unor
metode active care pot contribui la:
• crearea unui mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă;
• exersarea lucrului în echipă, a îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de
lucru, a cooperării cu persoane diferite în realizarea unei sarcini de lucru;
• realizarea unor conexiuni cu achiziții dobândite prin studiul altor discipline de
învățământ;
Abordarea modernă presupune ca învățătorul să fie preocupat de crearea ocaziilor de
învățare semnificativă pentru elevii săi, iar metodele pe care le va folosi reprezintă mijloacele
prin care sunt configurate activitățile de învățare ale elevilor.
Programa școlară AVAP propune sugestii metodologice integrate, pe realizarea de
conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte
semnificative de învățare pentru viața reală. Disciplina AVAP poate sprijini consistent
achiziționarea scrisului, prin dezvoltarea mușchilor mici ai mâinii și coordonarea mână-ochi, prin
exerciții de caligrafie și gravură, prin liniatura etaminei. Această disciplină poate sprijini și
matematica, prin deprinderea de sesizare și combinare a formelor și volumului diverselor
obiecte; poate fi utilă disciplinei dezvoltare persoanală prin exersarea exprimării în contexte
variate, prin sensibilizare în fața frumosului și a obiectelor cu valoare artistică, prin exersarea
cunoașterii de sine și a celorlalți, din mediul apropiat.
În abordarea integrată a disciplinei AVAP sunt de preferat strategiile didactice prin care
se încurajează inițiativa și libertatea de exprimare prin limbaj vizual. La această vârstă este foarte
important accentul pus pe elementul ludic, prin care se cultivă spontaneitatea constructivă și
creatoare a copiilor. Mediul educațional trebuie să permită o explorare activă și interacțiuni
variate cu resursele materiale, cu ceilalți și cu adulții.
39
Sugestii metodologice integrate
Clasa a IV-a
CLR: 2.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte/dintr-un film/a unui personaj imaginar
urmărind un set de repere
Educație civică: 2.1. Explorarea unor valori morale care stau la baza relațiilor cu ceilalți
oameni
Sugestii metodologice
Vizionarea unui fragment din filmul Vrăjitorul din Oz, după cartea cu același titlul.(
https://www.youtube.com/watch?v=pnhNs78D4Lc)
Discuții libere: Care sunt personajele din acest fragment?; Unde mergeau? De ce?; Ce imagini
v-au impresionat?; De ce?; Cu ce amintiri de-ale voastre puteți asocia personajele?; Descrieți
personajele.; Imaginați-vă că vă întâlniți cu Sperietoarea. Ce întrebare i-ați adresa?; Ce rol are o
sperietoare într-un lan de grâu? Din ce este confecționată?; Unde găsim aceste materiale?;Găsiți
alt nume pentru o sperietoare care stă dintr-un lan de grâu.
Descrierea unui personaj- Sperietoarea.; Ce întrebări crezi că îi trec prin minte acestui personaj?;
Ce sfat i-ai da tu?: Observă cu atenție cum este desenat personajul. Ce elemente din desen îți
sugerează că este vorba de Sperietoare? ; Ciorchine – trăsături ale personajului ( notate pe fișă)
40
Importanța prieteniei – joc de rol Dorothy și Sperietoarea.
Dacă ar fi să joci rolul Sperietoarei pe o scenă, care ar fi recuzita de care ai avea nevoie?; Cum
te-ai îmbrăca pentru acest personaj?;
Imagini suport.
41
Cum putem confecționa noi acest personaj?; Cu ce materiale? ( hârtie, paie, borcan, lipici,
carton); Identificați tehnicile de lucru cu hârtia folosite pentru a realiza lucrarea următoare.
( tăiere, lipire, decupare după contur, asamblare).
42
Brainstorming – cum putem confecționa acest personaj, preponderant din hârtie, folosind alte
tehnici decât cele identificate în produsul anterior? Selectare – tehnica plierii hârtiei.
Realizarea unui produs folosind preponderant tehnica plierii hârtiei și combinarea cu alte
material-colaj (șnur, ață, material textil).
43
2.4.3. Aspecte specifice privind utilizarea TIC la disciplina AVAP
Integrarea TIC în curriculum este un proces care trebuie înţeles în sensul „utilizării noilor
tehnologii pentru a învăţa”, mai degrabă decât „a învăţa să utilizezi noile tehnologii” (UNESCO,
2004) şi vizează valorificarea potenţialului noilor tehnologii pentru ameliorarea predării,
învăţării și evaluării.
Tehnologiile de informare și comunicare permit elevilor să aibă acces la arhive virtuale,
la surse documentare originale și la interpretări ale acestor surse. TIC oferă elevilor posibilitatea
de a consulta CD-uri pe diferite teme.
Aspectele specific privind utilizarea TIC la disciplina AVAP vizează:
• introducerea TIC în orele de AVAP presupune selectarea acelor competenţe
specifice ce trebuie formate elevilor pe parcursul unui an şcolar şi care pot fi
atinse prin utilizarea TIC ( exemplu:1.Manifestarea curiozității față de explorarea
de mesaje artistice simple, exprimate vizual, folosind surse vizuale - imagini,
film- de pe Internet; 2. Valorificarea elementelor de limbaj plastic în compoziții
tematice prin folosirea unor aplicații/softuri digitale- Paint);
• accesibilitatea tehnologiilor digitale atât pentru elev, cât și pentru învățător, în
condițiile în care elevul de ciclul primar are posibilitatea de a învăța în școală
utilizarea TIC prin intermediul unor discipline opționale, abia din clasa a V-a ora
TIC fiind în trunchiul comun;
• resursele materiale TIC existente în școală;
• folosirea resurselor TIC la orele de AVAP nu trebuie să reducă componenta
acțională, practică, manuală, ludică specifică acestei discipline;
Cu referire la AVAP, clișeul cel mai des întâlnit este de a direcționa creativitatea elevilor
pe anumite șabloane, prin impunerea permanentă a unor stereotipii și/sau a modelului propriu/ a
unui model extern. Acest lucru se realizează, de exemplu, prin alegerea unor teme stereotipe
pentru anumite elemente de limbaj plastic (de ex.linia – copaci, decorare vase), prin afișarea
modelului în fața elevilor cu îndemnul de a-l reproduce întocmai, prin folosirea exclusivă doar a
anumitor tehnici și instrumente de lucru.
Un alt clișeu frecvent folosit este evaluarea produselor obținute de elevi în cadrul orelor
AVAP prin compararea cu ceilalți (facem expoziție doar cu ” lucrări frumoase”), în loc să fie
apreciat efortul și progresul făcut de elevi în raport cu ei înșiși.
Ce soluții adoptăm pentru a depăși clișeele asociate predării - învățării AVAP și pentru a
crea contexte de învățare reală pentru elevi?
44
- Mai mare varietate și inovație în alegerea temelor propuse elevilor. De exemplu, temele plastice
de utilizare a liniilor şi punctelor oferă copilului posibilitatea de a da mai multă expresivitate
lucrărilor sale, de a depăşi acele clişee stereotipe de case, pomi, cer etc., care apar frecvent în
desenele lor. Posibilitatea de a le trasa în creion, pensulă, beţişor, carioca, pix, grosimile,
respectiv, dimensiunile diferite, îmbogăţesc bagajul de cunoştinţe, priceperi, îndemânări prin
care elevul poate realiza o compoziţie. Teme plastice adecvate: “Dealurile”, “Valurile mării”
dovedesc acumulările cantitative şi calitative ale elevilor.
- Încurajarea învățării reciproce - aranjăm în bănci elevi care obţin lucrări reuşite, alături de cei
cu rezultate mai puțin reușite, încercând să-i ajutăm prin demonstraţii privind modul de înmuiere
a pastelor de acuarele şi întinderea culorii, prin punerea elevului în situaţia de a gândi, ce
elemente ar mai putea adăuga lucrării sale, ce culori ar mai putea folosi.
- Încurajarea creativității, a imaginației – alegerea unor teme inedite, ieșite din tipar (de ex.
Animale și plante fantastice);
- Încurajarea folosirii unei varietăți de materiale din mediul de viață al elevilor și din mediul
natural;
Să reflectăm!
- Propuneți abordări didactice integrate pentru disciplina AVAP la clasa a III-a și clasa a IV-a.
45
2.5. Evaluarea nivelului de performanță al competențelor specifice dobândite
de elevi la disciplina Arte vizuale și abilități practice
Cele trei forme ale evaluării se susțin și se determină reciproc. Evaluarea iniţială nu are
funcţia de control. Ea serveşte ca bază de comparare pentru evaluările ulterioare. Funcţia ei
principală este aceea de a motiva, de a stimula şi mai ales de a indica programul ce trebuie urmat
în etapa ulterioară de instruire a elevului. Evaluarea formativă devine un mijloc de formare a
elevului, făcând parte integrantă din procesul de învăţare. Ea este în progres. Evaluarea sumativă
încheie o perioadă de învăţare şi conduce la acordarea unei note sau a unui calificativ ceea ce
certifică o achiziţie a elevului şi are funcţia de a contribui la orientarea celui care învaţă.
ƒ ” Învăţământul modern solicită conceperea unui nou cadru de evaluare, a unui nou sistem
de referinţă care să aibă la bază formarea competenţelor elevilor.” 11 Evaluarea centrată pe
competențe, cu rol formativ, presupune ca proiectarea și aplicarea demersului evaluativ să plece
10
Potolea, Dan, Manolescu, Marin, Teoria și practica evaluării educaționale, Ministerul Educației și Cercetării,
Proiectul pentru învățământ rural, 2005, p.44;
11
Ibidem, p.23;
46
de la competența specifică vizată. Identificarea elementelor componente ( cunoștințe, abilități,
atitudini) permite construirea instrumentelor de evaluare, astfel încât toate aceste componente să
poată fi evaluate ca rezultate și ca proces.
În cadrul orelor de AVA, pentru evaluare (gândită ca activitate de învățare), trebuie să se
aibă în vedere monitorizarea evoluției fiecărui copil în contextul achizițiilor sale, iar nu prin
comparație cu ceilalți copii. Fiecare copil va fi încurajat în activitatea de învățare și evaluare să-
și manifeste originalitatea și să-și motiveze liber alegerile și va fi felicitat pentru progresul său.
Se va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a asimilării competențelor
dobândite, în cadru informal sau nonformal. De asemenea, este bine de conștientizat faptul că
mereu, în cazul copiilor și cu precădere la materiile artistice, este important procesul, și nu
produsul. Așadar, nu se va nota producția artistică finală, ci implicarea, asumarea experienței de
învățare.
Pot fi evaluate:
– capacități/competențe: tehnici de lucru, selectarea și organizarea corespunzătoare a
instrumentelor de lucru, utilizarea materialelor;
- atitudinea față de sarcina dată;
- competențele de comunicare: discutarea sarcinii și a rezultatelor activității cu
învățătorul și colegii.
Una din sarcinile învățătorului este de a concepe instrumentul de evaluare – formularul
de observare. 12
Portofoliul
12
MEC, op.cit, p.56;
48
oferi elevilor ocazia să interacţioneze, să coopereze, să împărtăşească, să se simtă incluşi şi parte
într-o activitate, să participe la parteneriate care au ca finalitate achiziţii de cunoştinţe, formare şi
dezvoltare de competenţe.
Metoda proiectului este utilizată cu predilecţie ca metodă de evaluare, dar cum evaluarea
şi învăţarea nu se exclud, dimpotrivă, procesul de evaluare trebuie privit ca sursă de învăţare
pentru elev, vorbindu-se din ce în ce mai mult de învăţare asistată de evaluare în sensul în care
cele două procese trebuie abordate simultan, metoda proiectului este, în primul rând, o sursă de
învăţare pentru elev. Este o metodă eficientă de consolidare şi fixare a achiziţiilor, cu multiple
posibilităţi de transfer şi de integrare a acestora în sisteme complexe. Se adaugă drept factor
motivant convingerea că, prin proiecte, elevii lucrează cu plăcere, deoarece îşi valorifică
achiziţiile şi aptitudinile pentru diverse materii ( Educație civică, CLR, Dezvoltare, personală).
Etape:
1. Stabilirea tematicii proiectului- de regulă elevii vin cu propuneri de teme din care se alege una
pentru proiect. Exemple de teme propuse: Artiști români și operele lor, Realizarea unor machete
– cartierul meu, Personajele literare prind viață ca marionete. Tot în această etapă se fixează şi
anumite principii de lucru: surse posibile de informare, materialele suport ce vor fi utilizate,
tehnici de lucru.
4. Elaborarea proiectului- În general, echipele sunt formate din câte cinci elevi, fiind coordonate
de un lider de proiect ales de membrii echipei. În perioada de timp stabilită pentru realizarea
proiectului, elevii s-au întâlnit în afara programului şcolar, sub forma unor workshopuri, în
cadrul cărora au stabilit planul proiectului, ce tip de informaţii vor include în proiect, ce material
ilustrativ vor folosi şi ce tehnici de lucru vor aplica (colaj, pictură, desen, machetă etc.). Echipele
îşi gestionează individual întreaga activitate de realizare a proiectului şi frecvenţa întâlnirilor de
lucru. Cadrul didactic acordă asistență elevilor, atunci când aceștia o solicită.
49
2.5.4. Dincolo de clișeele de evaluare
Principala concepție care persistă încă în practica școlară referitoare la evaluarea elevilor
și care produce efecte negative este cea care face din cuantificarea greșelilor copiilor un scop în
sine. Instrumentele și tehnicile de evaluare trebuie personalizate, contextualizate, în raport cu
nevoile și posibilitățile fiecărui elev, astfel încât să permită depistarea dificultăților pentru a
facilita învățarea.
Criteriile de evaluare trebuie discutate cu elevii, pentru a fi interiorizate de aceștia sub
forma exigențelor, criteriilor, pragurilor de reușită. Explicarea și aprecierea rezultatelor în fața
elevilor este un prim pas al autoevaluării corecte și obiective. Feed-back-ul rapid, stimulativ,
permanent subliniază rolul evaluării de facilitare a ameliorării și învățării.
Accentul pus pe elev ca participant la propria formare, aduce în discuție importanța
autoevaluării în practica școlară și a rolului acesteia în responsabilizarea subiectului în ceea ce
privește orientarea educațională. A încredinţa responsabilitatea orientării educaţionale elevilor
înşişi, dar şi familiilor acestora reprezintă o nouă perspectivă în domeniul educaţiei.
Să reflectăm!
- Formulați posibile teme pentru proiecte ce pot fi realizate de elevi în grup în cadrul disciplinei
AVAP.
50
2.6.3. Activități cu caracter extracurricular, în relație cu disciplina
Arte vizuale și abilități practice
- marcarea unor evenimente prin expoziții de lucrări plastice ( 1 Decembrie, 24 Ianuarie, 9 Mai,
etc.);
- comemorarea unor personalități din domeniul artistic;
- concursuri extrașcolare cu conținut artistic ;
- trasee culturale și istorice pe urmele unor personalități ( excursii);
- parteneriate educaționale pe teme culturale, istorice;
Exemplificare:
Introducere
Proiectul se adresează elevilor claselor primare care sunt invitaţi să participe, într-o primă
etapă, la Concursul „Tradiţii şi obiceiuri populare din zona mea natală” structurat pe două
secţiuni:
1) Realizarea de obiecte populare decorative sau cu rol funcţional specifice zonei folclorice
respective;
51
2) Compoziţie artistică (de tip desen, grafică, pictură, colaj) inspirată de tradiţiile populare
locale.
1. Documentarea:
2. Prezentarea proiectului
Trăim vremuri care supun atenţiei ideea de identitate naţională. În ce măsură suntem
capabili să ne păstrăm individualitatea şi identitatea naţională într-o lume globalizată şi
globalizantă, care uniformizează? Mai este acest lucru de actualitate şi necesar pentru
fundamentarea valorică a tinerei generaţii?
Acest proiect s-a născut din analiza nevoilor elevilor din şcolile partenere, constatate în
urma interpretării chestionarului preliminar elaborării proiectului. Problema de rezolvat era
găsirea unor modalităţi de conştientizare de către elevi a tradiţiilor populare locale, naţionale, a
valorilor încorporate în aceastea, ca mijloace de păstrare a identităţii naţionale şi de afirmare a
acesteia în contextul european-internaţional actual în care clivajele culturale tind să se
estompeze. Accentul trebuia să fie pus pe găsirea unor modalităţi atractive, care să valorifice
52
experienţa de viaţă a copiilor şi să faciliteze schimburile culturale, prietenia şi competiţia
constructivă.
53
Scopul acestui proiect este şi de a penetra, prin intermediul grupului ţintă, în grupuri
sociale lărgite- familia, comunitatea şcolară din localitate, comunitatea locală în ansamblu, în
acest fel având loc o educaţie informală, de tip piramidal, în cadrul comunităţii ilustrând tematica
acestui proiect.
3. Promovarea proiectului :
4. Implementarea
- instituții culturale
- instituții de învățământ
6. Rezultate
Rezultate cantitative:
• O expoziţie cu lucrările din cadrul concursului care reflectă interesul elevilor de a face
cunoscute tradiţii şi obiceiuri din zona natală și de a se exprima artistic;
• Un afiş şi un pliant de prezentare a proiectului multiplicate pentru şcolile şi instituţiile
partenere;
• Un album al Concursul „Tradiţii şi obiceiuri populare din zona mea natală” realizat în
format electronic şi multiplicat pentru fiecare participant la proiect;
• Creşterea numărului de copii care să activeze în cercuri literare, cercuri artistice,
ansambluri folclorice, care să desfăşoare diverse activităţi cultural – artistice;
Rezultate calitative:
7. Evaluarea
55
• Chestionare de selecţie a participanţilor la proiect;
• Liste de prezenţă la activităţile proiectului;
• Discuţii şi întâlniri de lucru pentru evaluarea intermediară a fiecărei activităţi;
• Chestionare de evaluare a satisfacţiei elevilor;
• Analize SWOT ale şcolilor beneficiare ale proiectului;
• Raportul final;
• Albume foto;
• Jurnalul de impresii;
• Articole în presă;
• Chestionare privind aplicabilitatea albumului în activităţi didactice;
I. Evaluarea iniţială:
III.Evaluarea finală
• Jurnal de impresii
• Impactul asupra grupului ţintă;
• Managementul financiar;
Indicatori cantitativi:
Indicatori calitativi:
57
BIBLIOGRAFIE
Programa școlară pentru Arte vizuale și abilități practice, Anexa nr.2 al Ordinul MEN
3418/2013;
3. MEC, PIR, Stoicescu, Daniela, Abilități practice și didactica abilităților practice, 2008;
58