Cursuri Nutritie

Semestrul I

Cursul 1: Definitii generale

Nutritia reprezinta totalul schimburilor care se stabilesc intre organism si mediu, schimburi
care se refera la aportul de energie (E) si substante nutrtritive (SN)din mediu si organism ,
utilizarea acestora de catre celule si scopul mentinerii integritatii testurilor si bunei functionari
a organismului , urmata de eliminarea deliminarea deseurilor ( CO2, urina , fecale metan , etc)
in mediu. Nutritia strudiaza astfel nutrientii si utilizarea lor in organism.

Nutrient: substanta care poate fi utilizata de organism direct si in totalitate. Se gasesc rareori ca
atare, cel mai adesea se gasesc in nutreturi ,principal lor prezenta fiind in substantele pe care le
compun.

Alimentatia: se ocupa cu punerea in practica a problemelor studiate de nutritie. Studiaza

nutreturile , valoarea nutritiva si proteica a acestora si le combina in diverse proportii alcatuind
ratiile furajere.

Nutret: orice produs obtinut in mod natural sau prin sinteza chimica (artificiala) care nu este
toxic si are proprietati nutritive. Foarte rar un nutret poate asigura necesarul de energie si
substante nutritive si de aceea nutreturile se combina intre ele in prop calculate stiintific.

Brichetele furajere: pt animale la ingrasat .

Premix: amestec intre 1 sau mai multe ingrediente nutritive cu un support.

Aditiv furajer: 1 sau mai multe ingrediente care se utilizeaza in cantitati mici , care sa rezolve
unele din problemele hranei.

Consum Specific: reprezinta consumul de E / Protein ape unitatea de produs.

*pui de carne = 5 sapt pana la 2 kg

*Porumbul 8% proteina, iar pentru producerea unui ou de gaina este necesara 17 % proteina.
Lizina influenteaza marimea galbenusului si se gaseste in soia si mazare. Metionina influenteaza
marimea albusului se sa gaseste in Floarea – Soarelui (25 % Proteina).
Cursul 2: Compozitia chimica a nutreturilor si a organismului animal.
11 elemente chimice detin o pondere de 99% din compozitia totala a organismului animal.

6 sunt atomi cheie: C , H , O , N , S , P avand o pondere de 96% , celor 6 li se mai adauga

microelemente: Ca , Mg, P , K , Na, Cl si microelemente: Fe , Mn, I , Cu , Co , Zn.

In nutreturi exista combinatii organice - glucide , lipide , protide, vitamin

Anorganice – apa si cenusa bruta

Apa (H2O) este prezenta in organismul uman in proprtie de 60 – 62%, intr-un nutret poate fi de
4 feluri:

-de constitutie

-de vegetatie

-de higrospecificitate (o absoarbe de din atmosfera)

-de preparative (bohot, reziduuri)

Rolul apei in organismul animal:

-structural: intra in compozitia ansamblului celular al organismului.

-mediu lichid: sediu al unor reactii chimice indispensabile vietii

-solvent si transportor: locul unde macromoleculele se dizolva in componente finale (nutrient)

iar prin capacitatea apei de a traversa usor capilarele si membrane celulara , se asigura
schimbul de substante intre componentele organismului.

-termoreglare: pastreaza si pierde caldura

-lubrifiant la nivelul articulatiilor

-component al tuturor produselor obtinute de la animale.

Substantele minerale:

Rolul elementelor minerale in organism:

-Plastic: intra in constitutia scheletului. Scheletul este un tesut viu intr-o permanenta reinoire,
Tesutul osos reprezentand rezerva de minerale a organismului.
-Functional: Metabolic : participa la metabolismul tuturor categoriilor de substante organice,

Fizico-chimic : rol in echilibrul acido-bazic.

Fiziologic: intra in componenta unor enzima , hormoni , vitamine.

In plante pot exista substante ce interfereaza cu elementele minerale Ca, P , Fe, Zn. Acidul fitic
se combina cu P => fitati /saruri insolubile fata de prezenta fitazelor= enzyme pe care
monogastricele nu le sintetizeaza.

In organism Ca , P , Mg au cea mai mare pondere.

Ca ( Calciu):

-participa la formarea scheletului , reglarea ph-ului,

-component al enzimelor coagulante (labfermentul)

-Important in absorbtia vitaminei B12 din tubul digestiv

-principalul element bazic pe care organismul il foloseste la combaterea aciditatii mediului

intern produsa de unele nutreturi.

-important in sinteza parathormonului.

-foarte important in raportul Ca/P. Imediat dupa fatare ,datorita unui raport Ca/P negative =>
febra vitulera . Pentru prevenire ,in ultima saptamana de gestatie se recomanda un raport Ca/P
de 1/3.

P (Fosfor):

-implicat in diviziunea si multiplicarea celulara.

-participa la oxidare, fosforilare oxidative , energetica a materiei vii.

- implicat in trasportul lipidelor.

Mg ( Magneziu):

-component la unor enzyme prin intermediul carora participa la reactii de oxido-reducere a

ciclului Krebs

-participa la imunitatea organismului

-realizarea excitabilitatii musculare. Primavara la rumegatoarele care pasuneaza iarba tanara =>
dezechilibrea in mers, crisparea muschilor faciali, incordarea membrelor (paralizii), manifestari
ale tetaniei de iarba.

In carenta:

-rahitism la tineret

-rarefierea oaselor, osteomalacia la adult

-osteoporoza (malnutritie proteica)

*O gaina are reserve de calciu de aprox 24 g Ca, iar pentru un ou consuma 6 – 7 g Ca.

*Cerealele sunt sarace in Ca, taratele si sroturile sunt bogate in P , iar Mg se gaseste in
produsele de origine animala.

Cl, Na , K = principalii electroliti ai organismuli

Cl (Clor):

-principalul anion, component al acidului clorhidric (HCl) pe care il gasim in stomac.

-participa la stimularea secretiei salivare si la activitatea ptialinei

-rol in respiratia celulara, eliminarea produsilor rezultati in catabolismul proteic

Na(Natriu):

-principalul cation al organismului

-participa la transportul glucozei, in cazul carentelor poate aparea canibalismul.

-rol in mentinerea integritatii celulare , cu ajutorul K.

-rol higropigen, daca este retinut in tesuturi in cantitati prea mari => edeme.

K ( Potasiu):

-implicat in transmiterea influxului nervos de la terminatiile nervoase

-implicat in sintezele proteice dar si a glicogenului , exista in cantitati mari in nutreturile verzi si
in fanuri.

Carentele duc la scaderea productiilor, neutilizarea hranei , neindeplinirea rolurilor.

S ( Sulf):
-se gasete in combinatii organice , anorganice , enzime , hormone

-intra in structura mucopolizaharidelor, tesutului conjunctiv, articulatii

-rol in sinteza colagenului

-intra in alcatuirea cistinei, component al cheratinei importanta in formarea parului si unghiilor.

-component al AminoAcizilor cu Sulf.

Cursul 3 ( Continuarea Cursului 2).

Fe (Fier):

-se gaseste in proportie de aproximativ 70% in hemoglobin si 10% in mioglobina, restul fie se
gaseste in formele de transport transferina si sideroferitina sau formele de stocare
hemosiderina si feritina.

Carenta: apar 2 fenomene a)anemia feripriva ( palid , o paloarea a mucoaselor)

b) scaderea capacitatii imune.

O carenta in Fe poate fi cauzata de un exces al P in ratie( Fe + P = Saruri minerale).

*in cazul purceilor sugari se administreaza suplimente cu Fe.

Cu (Cupru):

-component al celuloplasminei, implicate la randul ei in transformarea Fe din bivalent in

trivalent.

-component al unor enzime si activator al altora , participand astfel la procesele de sinteza

energetica din organism.
-component al lizinoxidazei implicate in maturarea si sinteza elastenului si colagenului
(component de baza al tesutului vascular)

-component al enzimei tirozinaza, participand astfel la transormarea tirozinei in melanina

(pigment) si este present un urieaza , enzima ce participa la sinteza altor pigmenti.

Carenta:

-intarzieri de creste

-pigmentare defectuoasa

-fracturi spontane la suine

-afectiuni locomotorii la miei (Ataxie)

-tulburari ale functiei de reproducere (mortalitati embrionare)

Un exces al Cu poate determina o criza hemolitica. Cele mai sensibile specii atat la carenta cat si
la exces sunt ovinele.

*nutreturile combinate pt puii de carne in primele faze nu se administreaza la gainile ouatoare

deoarece le castreaza chimic.

Co (Cobalt)

-implicat in sinteza hemoglobinei , prin faptul ca este component al Vit B12 (ciancobalamina)

-este utilizat pt dezvoltarea populatiei microbiene de la nivelul rumenului, rol major in utilizarea
nutreturilor la digestive

-se gaseste unde continutul de proteina este mai ridica, nu se gaseste in lapte.

-se gaseste in cantitati reduse in toate nutreturile

*Singura categorie ce raspunde pozitiv la suplimentare : rumegatoarele.

Zincul (Zn), Mangan(Mn), Molibden (Mo): au rol catalitic foarte important , activatori ai
unor sisteme enzimatice.

Zn (Zinc):

-rol catalitic

-activator al anumitor sisteme enzimatice

-important in oxidoreducerile celulare si respiratia celulara

-influenteaza direct sau prin intermediul gonadostimulinelor (secretate de Hipofiza)

spermatogeneza si fertilitatea

-prezenta sa este neceasara pentru activitatea insulinei si a vitB1 (Tiamina)

-implicat in transformarea retinolului (Vit.A) in retinal, substanta necesara la nivelul retinei

Carenta:

-se resimte la nivelul consumului de hrana, deoarece este component al enzimei gustina
salivara ce are rol in activitatea papilelor gustative.

-la nivelul metabolismului proteic, Zn este implicat in homeostazia glucozei si receptarea

glucidelor de cellule.

-la nivelul cresterii se constata in carenta o ingrosare si scurtare a oaselor (Nanism), la suine
fenomenul este cunoscut ca Paracheratoza

-la nivelul functiilor de reproducere se constata o scadere a fertilitatii si o dezvoltare

insuficienta a gonadelor

-la nivelul pielii apar dermatitele

Manganul (Mn):

-implicat in functionarea SNC

-implicat in sinteza acizilor grasi si a grasimilor de rezerva

-implicat in sinteza testului osos

-implicat in stimularea lobului anterior al hipofizei in vederea secretiei de hormone sexuali

Carenta:

-intarzierea maturizarii scheletului ,deformarea oaselor lungi ( Condrodistrofii)

-jaret drept la mascculi, nu se poate efectua saltul

-la pui apare Perozisul (picioare strambe)

Molibdenul (Mo):
-prezent in 2 enzime (xantinoxidaza si sulfoxidaza) implicate in metabolism , respective
detoxifiere.

-se gaseste in nutreturile de origine animala si in sol in diferite cantitati.

Iodul (I): 70% din I din organism se gaseste in coroidul foliculului tiroidieni si este utilizat
de tiroida pentru sinteza hormonilor tiroidieni ( T3 si T4)

Carenta: poate aparea datorita unui aport insufficient in ratie , dar si din cauza prezentei unor
crucifere ( varza, rapita)care contin factori antitiroidieni ce blocheaza utilizarea iodului de
tiroida.

-gusa tiroidiana

-La nivelul metabolismului bazal si proteic

Metabolism baza = cheltuiala de energie a unui organism pentru functionarea in limite normale.

-La nivelul metabolismului hidromineral:

-in carenta are loc o retentive de H20 in organism , si o eliminare masiva de elemente minerale

-La nivelul metabolismului lipidic: nivelul hormonilor tiroidieni este invers proportional cu
nivelul colesterolului, cu cat hormonii tiroidieni au o concentratie < , => cresterea nivelului
colesterolului

-La nivelul cresterii, in carenta apare Nanismul la om si Cretinismul la animale

Seleniul (Se): are actiune sinergica cu vit.E (tocoferol) in protejarea organismului

impotriva stresului oxidativ.

-implicat in cresterea organismelor tinere

-implicat in sinteza si actiunea hormonilor tiroidieni

-implicat in protejarea membrane hematiilor impotriva distrugerii

-protejeaza integritatea hemoglobinei

-implicat in actiunea lipazelor pancreatice si a tripsinei, participand si la utilizarea metabolica a

glucidelor

-component al glutationperoxidazaoxidoreductaza cu rol major in distrugerea peroxizilor

Carenta:
-creste cantitatea de acid piruvic si lactic.

Cursul 4: Combinatiile Organice

Sunt reprezentate de glucide , lipide, protide si vitamine.

Glucidele sunt compuse in principal din C, H si O iar deoarece aceste ultime componente
sunt prezenta in apa au fost denumite si “hidrati de C”. Cuvantul glucid provine din greaca
“glikis “ si inseamna dulce (nu toate glucidele sunt dulci , doar mono si diglucidele).

Clasificare:

A)in functie de numarul de atomi de C pe care ii contin: Oze

Ozide

*Oze: Trioza

Tetroze

Pentoze : Riboza ; Arababinoza ; Xiloza

Hexoze : Fructoza ; Glucoza ; Manoza ; Galactoza

*Ozide : Holozide : Diholizide : Zaharoza ; Lactoza ; Maltoza

Triholizide : Rafinoza

Tetraholozide : Stahinoza

Poliholozide: 1)Complete : Hemiceluloza ; Cleiuri ; Mucilagii ; Lignina

2)Omogene : Amidon ; Glicogen ; Inulina ; Fibra pura

2.1)Pentoze : Arabani ; Xilani

: Heterozide : Glicozide

: Neglicozide

: Glicolipide
*Ozele sunt glucidele cele mai simple care nu pot fi scindeate in alti componenti de natura glucidica.

Pentozele se gasesc in produsele vegetale/animale ,atat ca atare ins ace mai des intalnita forma
este cea de pentozat.

Hexozele reprezinta principalele forme sub care sunt absorbite glucidele in tubul digestive ,cu
exceptia galactozei, toate fermenteaza rezultand o serie de compusi ,dintre care si alcool.

Glucoza o intalnim in toate produsele vegetale , insa cantitati mari se pot procura din fructe,
miere , trestie si sfecla de zahar. Pentru organismul uman reprezinta un indicator ( Glicemia).

Fructoza se gaseste in produsele vegetale, majoritatea reprezinta compusi ce intra in proportie

egala in structura zaharozei , dar se poate gasi in combinatie de 2 molecule de fructoza in structura
inulinei din topinambur.

Manoza rezulta in urma descompunerii mananilor.

Galactoza este componenta a lactozei care prin transformari enzimatice se transforma in

glucoza.

Zaharoza este alcatuita din Fructoza si Glucoza.

Maltoza rezulta in urma fermentatiei poliglucidelor, a amidonului, este alcatuita din 2 molecule
de glucoza.

Rafinoza si Stahinoza sunt glucide nereducatoare enzimatic, se gasesc in boabele de

leguminoase, reprezinta factori de flatulenta.

Pentozani ( arabani si xilani ) – monogastricele nu au echipament enzimatic pentru procesarea

lor, se gasesc in cereal si leguminoase. Pentru procesarea lor se utilizeaza enzime caracteristice , in urma
utilizarii acestor enzime creste valoarea energetica a nutretului.

Amidonul este rezerva de glucide a grauntelor de cereal dar si aa altor boabe de leguminoase
sau seminte. Este insolubil in apa rece si formeaza geluri in apa calda.

Glicogenul ( Amidonul animal) se gaseste in concentratie ridicata in ficat, in muschi in proportie

de 1–2%

Inulina (Fructan) se gaseste in topinambur si este alcatuita numai din fructoza.

Celuloza este o substanta de constitutie a celulelor vegetale cu rol in sustinere. Este alcatuita
dintr-un numar foarte mare de molecule de glucoza unite de o serie de legaturi ce nu pot fi scindate
enzimatic de amilaze, ci numai de celulaze (enizme pe care sucurile digestive ale monogastricelor si
omului nu le secreta). Celulaza se gaseste doar la rumegatoare , care utilizeaza celuloza si pe baza
populatiilor microbiene ce se afla in rumen. In urma digestiei rezulta acizi grasi volatile ( acidul acetil,
acidul propionic, acidul butiric).
Continutul in celuloza al plantelor creste odata cu inaintarea in varsta, impregnandu-se si cu alte
substante ceea ce reduce digestibilitatea.

Hemicelulazele: insotesc celuloza fiind descompuse in pentozani ,hexozan,si acid uronic.

Gumele sunt exudatele celulelor vegetale , frunzelor.

Mucilagiile sunt substante cu greutate moleculara ridicata ,se gasesc de regula in unele seminte
(in) ,au rol in protectia mucoasei digestive.

Lignina nu este un glucid propriu-zis , dar pentru ca insoteste glucoza s-a introdus in aceasta
clasa.

Glicozizii sunt de regula acele combinatii care apar in urma descopunerii => un glucid si o serie
de compusi toxici (acidul cianhidric).

Mucopoliglucidele au componenta neglucidica reprezentata de proteine cu rol important in

organismul uman si animal in lubrifierea articulatiilor si cu rol in protectia ovulului. Reprezentati :
Heparina (vasele de sange) => potenteaza actiunea lipo-protein-lipazei cu rol in mentinerea fluditatii
sangelui. Acidul Hialuronic este liant tisular care mentine integritatea tesutului conjunctiv si protejeaza
organismul impotriva bacteriilor si virusurilor, se gaseste si in membrana ovlului.

Glucoprotidele sunt combinatii intre un glucid si o proteina, au rol energetic ( 1 gr de glucid in

urma proceselor metabolice => 4,1 Kcal), sunt precursori ai lipidelor de rezerva din organism ,din lapte si
oua. Participa la termoreglare, au rol in detoxifierea atat a unor produse toxice venite din afara
organismului, cat si a celor rezultate in urma grasimilor (corpi cetonici) sau protidelor ( uree). Acizii grasi
volatile au rol importatnt in nutritia rumegatoarelor ,dar si in protejarea mucoasei intestinului gros.

CURSUL 5 : Lipide
Sunt substante hidrocarbonate insolubile in apa dar solubile in solventi organici. In
greaca “Lipos” inseamna gras.

Din punct de vedere chimic sunt esteri ai acizilor grasi cu un alcool.

Acizii grasi care intra in structura grasimilor pot fi saturati (atunci cand contin toti atomii de H)
sau nesaturati (atunci cand intre 2 atomi de C exista o dubla legatura), in functie de numarul
dublelor legaturi cei nesaturati pot fi mononesaturati sau polinesaturati (acidul eicosapentenoic
are 5 legaturi).

In general acizii grasi nesaturati apartin uneia din urmatoarele clase:

Omega 9 : acidul oleic se gaseste in masline si acidul erucic din rapita

Omega 6 : acidul linoleic din floarea soarelui , soaia germeni de grau , si acidul arahidonic.

Omega 3 : acidul linolenic din uleiuri de canepa ,in dar si acizii eicosapentenoic si
docosaxehenoici care se gesec in uleiurile de peste.

Acizii grasi au un numar par de atomi de C (intre 4 – 24 ) si in functie de structura lor, grasimile
pot fi lichide , la temperature ordinara , daca au pana la 8 at de C.

Grasimile solide sunt cele in care predomina acizii grasi saturati sau acidul arahidonic , sunt de
origine animala exceptand acidul arahidonic.

Exista si o a3a forma a grasimilor, grasimile hidrogenate care rezulta in urma aditionarii H la
dublele legaturi , acidul gras nesaturat se transforma in acid gras saturat parasind in acelas
stimp structura CIS a acizilor grasi nesaturati si trecand in structura TRANS a acizilor grasi
saturati. Aceste grasimi hydrogenate la temperature ordinara sunt solide (margarinele).

In functie denumarul de atomi de C si de structura lor ,lipidele se impart in 2 categorii:

Simple : Hololipide : Gliceride , Steride , Ceride

Complexe : Heterolipide : Fosfolipide , Fosfoaminolipide , Glucoaminolipide.

Gliceridele sunt esteri ai acizilor grasi cu glicerolul , un alcool cu 3 valente. Daca toate 3
valentele sunt ocupate de acizi grasi => triglicerina. Acest tip de glyceride este cel mai raspandit
in nutreturi : uleiuri vegetale , unturi (slanini) si seuri (bovine si ovine).

Digestibiliatatea acestora este invers proportional cu temperatura lor de topire.

Steridele: sunt esteri ai acizilor grasi cu alcooli cu o structura inelara de tipul sterolului. Ele sunt
atat in produsele de origine animal (colesterolul esterificat) cat si in produsele de origine
vegetala.

Ceridele : esteri ai acizilor grasi cu alcooli superiori, nu rancezesc deoarece nu contin acizi grasi
nesaturati (nu au duble legaturi in structura lor). Sunt componente ce realizeaza protectia unor
celule vegetale sau a penajului unor pasari.

Fosfolipidele si fosfoaminolipidele : contin acid fosforic , asociaza in aceeasi structura alcooli ,

baze azotate , oze si acizi azotati.

Distributia Lipidelor in nutreturi :

Verzi , fibroase si radacinoase au un continut slab in grasimi.

Floarea soarelui, rapita , in , canepa au peste 40% , in leguminoase peste 20% ,dar si in cereale
reprezentativ fiind porumbul 4 – 5%, ovazul 7 - 8%.

Produsele de origina animal contin cantitati variabile de grasime 3 – 4% (vaca) iar fainurile
animale folosite in hrana pasarilor si porcilor au un continut controlabil de grasime ,mai ales cea
de peste pentru a evita degradarea.

Principalul rol al grasimilor este energetic : 1 gr grasime = 9,5 kcal. Sunt principala sursa de
rezerva a organismului (lipide de rezerva).

Acizii grasi esentiali (linoleic , linolenic) sun indispensabili in hrana deoarece organismul nu ii
poate sintetiza ,iar acizii grasi cu un numar redus de atomi de C sunt importanti in nutritia
rumegatoarelor. Ei rezulta in urma fermentatiei microbiene a fibrelor (acizi grasi volatili).

Participa la sinteza laptelui , a oualor (11 – 11,5% grasime), a carnii ( in membrana celulara).

Curs 6 : Proteinele
Sunt sunt compuse din C, H , O , N. 1g N = 6,25 g Proteina.

Clasificare:

Protide: 1)SAP (substante Azotate Proteice ) : AminoAcizi : In stare libera ,In structura
proteinelor

: Peptide : Polipeptdie, Oligopeptide, Dipeptide

: Proteide : Holoproteide : de origina vegetala

(Protamine si Gluteline), de origine animal ( Protamine , Histone , Scleroproteine), de origina
animala si vegetala (Albumine si Globuline)

:Heteroproteide : Fosfoproteide,
Cromoproteide, Nucleoproteide, Glucoproteide.

:2)SAN (substante azotate neproteice) : Amide : Glutamide , Asparagina , Uree

:Amine : Histamina, Triptamina, Cadaverina,

Putresceina

:Betaine

: Alcaloizi
 Proteidele sun protein prorpriu-zis ,dupa unii sunt constituite din lanturi lungi de
AminoAcizi carora li se pot adauga si alte componente.

*Holopreteinele sunt formate numai din AA.

Protaminele si gluteinele au o valoare biologica scazuta fiind sarace in lizina si triptofan

(cereale).

Protamina, histone, scleroproteinele sunt de origine animala , primele 2 fiind

constituent ai nucleului si ai acizilor nucleici ,iar scleroproteinele au rol de sustinere si rezistenta
mecanica (cheratina , elastina , colagenul ,cel din urma sub actiune termica se transforma in
gel).

Albuminele si globulinele se gasesc in ambele regnuri si au o valoare biologica mai mare

decat cele citate anterior.

*Heteroproteidel:

Fosfoproteidele contin acid fosforic legat la un AA. Principalele fosfoproteide sunt:

cazeina (lapte) , glicinina (soia) , vitelina (ou).

Cromoproteidele sunt proteinele colorate , contin in structural or unele metale (Fe , Cu)
si sunt prezente in pigmenti respiratori.

La animale : citocrom , hemoglobina , hemocianina

La vegetale : fitocianine, clorofila.

Nucleoproteidele contin acizi nucleici , intra in structura genelor si cromozomilor.

Pastreaza informatia ereditara in ceea ce priveste sinteza proteinelor.

Glucoproteinele reprezinta acele combinatii dintre glucide si protein , vin sa suplineasca

actiunea mucopoliglucidelor ( heparina si acidul hyaluronic).

*SAN:

Reprezinta produsi intermediary intre combinatiile azotate minerale(nitrati) din sol si

formatiuni proteice sintetizate din plantele tinere.(30 – 40%).Scad sub 10% in fazele de
vegetatie.

Amidele – glutamidele si asparagine se gasesc in toate plantele verzi , prima in cantitati

mai mici , si a 2a in cantitati mai mare + uree sub forma de urme.
 Ureea se gaseste in cantatitati destul de mari in ciuperci.

Amidele – sub forma de urme in produsele vegetale , rezultand din unii AA in organismul
animal si uman. Prezenta acestor amine in carne si organe reprezinta un indicator pentru
prospetime (triptamina – triptofan , Cadaverina – lizina)

Betainele sunt substante azotate proteice ce se gasesc in cantitati mari in sfecla

Alcaloizii se gasesc in rareori in stare pura ,ei fiind legati de alti compusi ai nutreturilor.
Pot avea actiune toxica : cocaine , nicotina sau farmaceutica cofeina , chinina.

*Peptidele sunt inlantuiri de AA care nu formeaza o proteina: 2 AA inlantuiti =>

dipeptide ; 8 AA inlantuti => oligopeptide, se pot gasi ca atare in organism sub forma de
Hormoni.

AA reprezinta forma structural de baza a proteinelo (nutrientii) fiind si forma sub care se
absorb prin tubul digestiv. Se gasesc atat in stare libera , cat si in structura proteinelor. Din
totalul de peste 200 AA , organismul animal si uman foloseste aproximativ 26.

Pentru sinteza formatiunilor proprii organismului, in organism pot sa fie exogeni ( din
hrana) sau sintetizati de organism. Unii AA nu pot fi sintetizati in organism ,fiind denumiti
esentiali deoarece trebuie sa fie neaparat asigurati prin hrana (arginina, fenilalanina, lizina ,
leucina , izoleucina , metionina , treonina), alti AA (glicocolul) sunt esentiali doar la pasari si
caini.

Exista si AA semiesentiali ce poti si sintetizati : cistina si cisteina , se sintetizeaza din

metionina ( AA cu sulf) ; treozina din fenilalanina. Restul AA utilizati in organism pt sintetizarea
proteinelor sunt neesentiali sau banali.

Raspandirea Proteinelor:

Sunt prezente in toate categoriile de nutreturi , mai bogate sunt leguminoasele cu 40 –

45% din structura lor (ghizdeiul) si fainurile animale unde pot atinge 60 – 65%.

Masa verde in functie de familia botanica poate sa aiba 2 – 4% proteine , mai bogate
fiind leguminoasele.

Boabele de cereal contin aproximativ 8 – 15%(maximum il contine graul).

Rolul Proteinelor:

1. Reprezinta purtatorul material al tuturor insusirilor biologice: crestere , reproductice ,

dezvoltare.
 2. Sunt principalul component structural si functional al ansamblului celular, permitand
inmultirea si regenerarea celulara.
3. Intra in structura enzimelor (rol catalitic) si hormonilor
4. Au rol in actiunea sistemului imunitar (anticorpi),
5. De sustinere si protective.
6. Rol energetic: 1 gr de proteine = 5 – 65 – 75 Kcal , in urma proceselor metabolice prin
urina se pierde azot care presupune o pierdere de 1,65 – 1,75 kcal. In urma arderii
proteinelor => 4,1 Kcal.

Curs 7 : Vitaminele
Sunt substante bioactive , fac parte din structura substantelor organice , participa in
multe reactii biochimice de la nivelul organismului si chiar daca prezenta lor in nutreturi este in
cantitati mici , ele sunt indispensabile desfasurarii in bune conditii a proceselor vitale.

In functie de existenta lor pot aparea : situatii normale

: situatii anormale (hipovitaminozele ,

hipervitaminozele , avitaminozele).

Din punct de vedere al solubilitatii se clasifica in :

-liposolubile – insolubile in apa , solubile in grasimi ( Vit A, D , E , K , F )

-hidrosolubile - solubile in apa (Complexul de Vit B , si Vit C).

Vitaminele Liposolubile : se pot acumula in organism in proportii reduse , sunt prezente in ficat ,
rinichi dar si in zonele in care exista un continut mai ridicat de grasime => hipervitaminoze

*Vitamina A (antiinfectioasa , antiseroftalmica , anticheratomalacica) se mai numeste si

Retinol. Prezinta2 forme numite vitamere care au structure chimice diferite dar aceeasi actiune.

Vit A1 (retinol): se gaseste in ficatul de morun si poate fi obtinuta prin sinteza chimica.

-este sensibila la oxidare

-este inactivata de razele UV si de lumina solara

-rezista la 100 grade Celsius timp de 2 – 3 h

-se gaseste sub 2 forme : Vit A1 acetat (forma activa) si Vit A1 palmitat (forma mai putin activa
si mai instabila)

Vit A2 (dehidroretinol): se gaseste in ficatul pestilor de apa dulce si in majoritatea produselor de

origine animal si are aproximativ 40% din activitatea Vit A1.

In natura ,Vit A ca atare exista doar in produsele de origine animal , vegetalele contin
provitamine reprezentate de carotene si substante carotenoide (luteina, licopen, criptoxantina
prezenta in porumb). Dintre caroteni cea mai mare activitate o are Betacarotenul, Alfacarotenul
si Criptoxantina au aproximativ 50% din activitatea Betacarotenului.

Carotenul are rol distinctive , exista in ovar, mai ales in faza luteala cand participa la
sinteza progesteronului.

Rolul Vit.A:

-in sinteza si in mentinerea integritatii tesuturilor din mucoasa digestiva, respiratorie , si uro –
genitala.

- in dezvoltarea scheletului, mai ales a coloanei vertebrale

-in sintezele proteice necesare in procesele de crestere si dezvoltare

-in vedere, cantitati mari de vit.A exista in retina , pt ca in celulel cu conuri si bastonase ale
retinei au loc procese biochimice cu rol deosebit in adaptarea vederii la intuneric. In celulele cu
bastonase au loc procese de degradare si sinteza a purpurei retiniene.

-participa la resinteza purpurei retiniene (rodopsina)

Carenta:

-ingreunarea adaptarii vederii in amurg ,fenomen numit heralopie (orbul gainilor)

-defecte de cheratinizare a corneei, putandu-se ajunge la opacifierea corneei , fenomen

cunoscut ca si cheratomalacie

-exoftalmie (iesirea ochilor din orbita)

-degradari ale mucoaselor tesuturilor amintite => infectii

-lipsa de apetit, scade digestibilitatea, dispnee (respiratie ingreunata)

Vit.A se gaseste ca atare in produsele de origine animal , iar sub forma de provitamina in
nutreturi verzi si in cele conservate (fan , siloz), in cantitati mici in cereal. Rumegatoarele pot sa-
si creeze reserve de caroten, Vit.A , cele mari 4-6 luni , cele mici 2-3 luni.
 *Vit.D (antirahitica): are 2 forme, D2 (ergocalciferolul) ce rezulta din iradierea
ergosterolului si D3 (colicaciferolul) ce rezulta din iradierea 7,8 –dehidrocolesterolului,D3 este
mai activa la pasari decat la mamifere.

Rolul Vit.D:

-reglarea Ca si P, realizand astfel o mai buna utilizare a acestora in procesul de sinteza si

cimentare a scheletului dar si in realizarea celorlalte functii

-participa la procesele de fosforilare a substantelor nutritive , process foarte important in

absorbtia din tubul digestiv a substantelor nutritive.

Carenta:

-rahitism la tineret

-osteomalacie si osteofibroza la adult

-scade productia de oua si coaja devine subtire

Vit.D exista in produsele de origine animala, in cele vegetale exista sub forma de
ergosterol , care este depozitat subdermal fiind activat apoi sub influenta radiatiilor solare in
vit.D.

*Vit.E (tocoferol sau vitamina reproductiei), exista in produsele vegetale sub forma de
tocoferoli (provitamine) care au dubla activitate : de vitamina Alfatocoferolul ,slab
sigmatocoferolul si antioxidanta Intensa Sigmatocoferolul si slaba Alfatocoferolul.

Rolul Vit.E:

-la nivelul membrane celulare ,avand capacitatea de a se fixa atat de protein cat si de lipide =>
mentinerea integritatii ambelor structuri

-pastreaza integritatea tuturor tesuturilor din organism , inclusive a celui reproducator

Carenta:

-oxidarea acizilor grasi nesaturati (formarea peroxizilor) ceea ce conduce la deterioarea

membrane (scleroza).

Un regim bogat in grasimi polinesaturate (uleiuri) ce poate aparea la pasari si porc poate duce
la miopatii si necroze hepatice.
 *Vit.K (antihemoragica), exista sub 3 forme : vegetala (filochinona) , animal
(farnochinona), de sinteza chimica (menadiona)

Rolul Vit.K:

-in sinteza si mentinerea constanta a nivelului protrombinei , participand astfel la coagularea

sangelui

Carenta:

-exista mai ales la pasari , pentru ca porcii si rumegatoarele o pot sintetiza, se manifesta prin
hemoragii si edeme.

La porc apare sindromul hemoragic. Este important sa se suplimenteze prin nutreturi

combinate ,mai ales la puii tratati cu substante coccidiostatice sau daca in hrana se introduc
sulfamide.

*Vit.F (antidermatidica): reuneste acizii esentiali – linoleic , linolenic, arahidonic

Rolul Vit.F:

-intervine in metabolismul grasimilor din organism

-mentine integritatea parului si pielii, la sobolanii carentati apare semnul ochelarilor.

Cursul 8: Vitaminele
Vitaminele B: organismul nu-si creeaza reserve din aceste categorii de vitamine.
Vitaminele complexului B pot fi sintetizate de catre microorganismele din rumen, la
rumegatoare nu exista cazuri de carenta decat la tineretul taurin hranit exclusive cu lapte.

*Vit.B1 (tiamina , aneurina):

Rolul Vit.B1:

-in metabolismul glucidelor de 2 cai : 1) potenteaza sinteza si activitatea insulinei , 2) este

componenta a unor enizme implicate in descompunerea acidului piruvic pana la acid lactic ,
implicat in sinteza si activitatea acetilcolinei care are rol de transmitere a impulsului nervos prin
sinapse

-este implicate in fenomenul de fosforilare a substantelor nutritive si in metabolismul

proteinelor
-este implicate metabolismul apei

Carenta:

-edeme

-tulburari nervoase manifestate prin polinevrita aviara (paralizia membrelor si aripilor , a

muschilor gatului) si manifestari nervoase precum “beri beri” la om.

Activitatea vitaminica este inhibata de tiaminaza care se gaseste in peste, la om se mai adauga
inhibitori ce se gasesc in ceai si cafea.

Vit.B1 se gaseste in boabele de leguminoase , seminte, drojdii, in invelisul stratului aleuronic al

semintelor de cereale.

*Vit.B2 (riboflavina)

Rolul Vit.B2:

-este component al enzimelor flavonice ,participand la respiratia celulara

-este component al pigmentilor galbeni din citocrom – reductaza (in sange), aminoacid –
oxidaza (ficat si rinichi), xantin – oxidaza (lapte), glucozo – oxidaza (drojdii) , prin intermediul
carora participa la numeroase procese de reducere a substantelor nutritive

-participa la sinteza unor AA , la biosinteza proteinelor in organism

-in procesul vizual , transformand lumina cu lungime de unda joasa in lumina cu lungime de
unda ridicata, crescand acuitatea vizuala

Carenta:

-duce la cheratinizarea mucoaselor , mai ales la comisura ochilor si buzelor unde avanseaza spre
mucoasa tubului digestive ,respirator si reproducator

-sunt evidente carentele la pasari , porci , rezultand tulburari de crestere , nervoase si de

reprocutie

Vit.B2 se gaseste in lapte , organe, drojdii , seminte incoltite.

*Vit.B3 (acid pantothenic) “pantos” = peste tot

Rolul Vit.B3:
-component al acetil colinei A, astfel participa la interconversiile dintre acizi grasi, glucide si
protein

-este component al proteinei transportoare de grupari “acil”, fiind implicat in sinteza grasimilor
, acizilor grasi, colesterolului.

-in functionarea sistemului imunitar

-Carenta: este foarte rara

-dermatite, descuamari ale pielii, inflamatii,decolororari

-caderea parului

-crampe musculare => mers de gasca

Vit.B3 exista in nutreturi verzi , dar si in leguminoase, drojdii si seminte germinate

*Vit.B4 (colina) –factor antilipotrop

Rolul Vit.B4:

-este implicate in sinteza fosfolipidelor (lecitine , sfingozine, cefaline) prin intermediul carora
participa la transportul si utilizarea grasimilor din organism, participand astfel la evitarea
aparitiei sindromului de ficat gras

-este coordinator de grupari metil, intervine in metabolismul unor AA si in realizarea sintezelor

proteice din organism

Carenta:

-duce la proasta utilizare a lipidelor , aparitia simptomelor de ficat gras

-lipsa de apetit

-scade cresterea in greutate

-apar inflamatii si deteriorari la nivelul pielii

Vit.B4 se gaseste in produsele de origine animal, dar si in sroturi , leguminoase, drojdie. E

singura vitamin cu care se realizeaza un premix ,daca se pune intr-un premix normal inactiveaza
celelalte vitamin. Premixul cu Vit.B4 se introduce la finalul procesului de realizare a nutretului
combinat.
 *Vit.B5 (acidul nicotinic, nicotinamina, vitamin PP (pelagro-preventiva))

Pelagra = diaree , dermatita, dementa

Rolul Vit.B5:

-constituie un grup de coenzyme implicate in trasportul H, participand la circulatia celulara

-sunt componente ale colehidrogenazelor cu implicatii in metabolismul intermediar al

substantelor nutritive

-participa la formarea a 2 coenzime (adenindinucleotid si adenintrinucleotid) care sunt

implicate in metabolismul tuturor substantelor nutritive si au un rol decisiv in procesul oxido –
reducere al glucidelor in vederea formarii ATP.

-sunt implicate in dezvoltarea microflorei favorabile a tubului digestive si in activitatea de

oxidare, reducere , degradare si sinteza a acizilor grasi , glucidelor, si proteinelor din organism

-in absorbtia si utilizarea Vit.C

Carenta: apare cand ratiile monogastricelor sunt formate aproape exclusive din porumb , pt ca
B5 poate fi sintetizata in organism pornind de la AA triptofan , iar in porumb triptofanul exista
in cantitati foarte mici si sub forma greu sintetizabila in Vit.B5.

La animale carenta se resimte in special la monogastrice (pasari si porc), si consta in dermatite,

diminuarea sporului de crestere si a productiei de oua , craparea unghiilor , caderea parului,
tulburari nervoase si musculare.

Vit.B5 se gaseste mai ales in taratele de grau si drojdii

*Vit.B6 (vitamina antidermatidica, piridoxina)

In functie de gruparea functie de gruparea functionala exista: piridoxina (alcool) , piridoxal

(aldehida) , piridoxamina ( vitamina). Forma activa a Vit.B6 este piridoxafosfatul.

Rolul Vit.B6:

-in procesel de decarboxilare si transmetilare a AA , este implicate in descompunerea si sinteza

AA
-la formarea grupului de amine cerebrale (tiamina, dopamina , adrenalina) carea au rol
important in transmiterea influxului nervos prin sinapse

-in metabolismul lipidelor si sinteza acidului arahidonic din acid linoleic

-in sinteza Hemoglobinei, avand rol antianemic

Carenta:

-dermatite

-scad sintezele proteice

-hiperiritabilitate cauzata de demielinizarea nervilor periferici

Vit.B6 se gaseste in cereal , sroturi, fainuri de peste. Atat in nutreturi cat si in organism exista in
combinatii cu lizina ,rezultand biocitina din care cele 2 componente pot fi asigurate
organismului.

*Vit.B7 (biotina , vitamina H)

Rolul Vit.B7:

-este componenta a multor sisteme enzimatice, prin intermediul carora participa la :

- transportul CO2 in procesul de respiratie celulara

- fenomene de oxido-reducere a glucidelor in special si folosirea excesului in sinteza

acizilor grasi de rezerva

- in metabolismul proteic care presupune atat degradarea unor AA cat si sinteza

proteica endogena, B7 fiind implicate in formarea acizilor dicarboxilici (oxalacetic, succinic).

Are un antagonism puternic care exista in albusul de ou => avidina, este avid de biotina ,
dezactiveaza biotina.

Carenta:

-modificari de structura si de funcitonalitate ale pielii si mucoaselor tubului digestive

-se manifesta prin scaderea apetitului , consumului de hrana, fiind implicate in sintezele
proteice

-poate duce la miopatii

Vit.B7 se gaseste in sroturi ,mai ales in sroturile de arahide, dar si in taratele rezultate de la
selectarea graului.

*Vit.B8 (inovitol)

Rolul Vit.B8:

-apropiat de B4, B6 , E

-este factor lipotrop, constatandu-se ca prezenta lui elimina manifestarile diatezei exudative si
encefalomaciei aparute in carenta de vit.E

Exista atat in tesuturi animale cat si in cele vegetale , in cele vegetale exista in combinatie cu
acidul fitic si P=> fitati care formeaza saruri solubile cu Na si K ,dar si insolubile cu Ca, Fe, Mg,
Zn. Unele nutreturi ca graul si orzul include fosfataze care descompun acest complex ,creand
posibilitatea folosirii atat a P cat si a inovitolului sau a Ca si celorlalte elemente.

Porumbul si ovazul nu include fosfataze acestea trebuie introduse printr-un premix special.

*Vit.B9 (acidul folic)

Rolul Vit.B9:

-Implicat In sinteza acizilor nucleici, participand alaturi de vit.B12 la biosintezele unor AA si a

proteinelor endogene si impreuna cu Vit.B12 si Vit.C la sinteza hemoglobinei,imunoglobulinei si
in eritropoeza (sinteza eritrocitelor).

-in dezvoltarea nromala a S.N. al nou nascutilor

Exista in produse de origine animal (ficat , rinichi, muschi) dar sin produsele lactate , produse
vegetae ( Frunze de spana si lucerna)

*Vit.B12 (ciancobalamina , antipernicioasa)

Rolul Vit.B12:

-implicata in sinteza acizilor nucleici si prin acestia in sintezele proteice si in cresterea fetusilor
si a organismelor tinere

-in sinteza Hemoglobinei si a eritrocitelor , combatand o stare de anemie cu complicatii majore

ce apare la om – pernicioasa (decolorarea mucoaselor)
-este un factor de crestere animal , aceasta caracteristica derivand din faptul ca performantele
de crestere si consum specific erau necorespunzatoare pt pasarile si porcii care nu primeau
suplimente de vit B12 in hrana.

Carenta:se resimte mai ales la monogastrice , rumegatoarele au caernta doar daca apare o
insuficienta de Cobalt, manifestandu-se marastmul zootic.

Vit.B12 se gaseste in produsele de origine animal , in faina de peste, dar si in produsele lactate.
Anumite microorganisme folosite la obtinerea antibioticelor , proc si B12.

Vit B12 se poate obtine si din lichidul ramas dupa extractia antibioticului, se mai poate obtine
din reziduul obtinut in urma epurarii apelor reziduale.

*Vit.C (acid ascorbic)

Cu exceptia omului, maimutei si cobaiului ,toate celelalte organism o sintetizeaza dar nu la

niveluri corespunzatoare.

Rolul Vit.C:

-antiinfectios , protejeaza organismul de boli

-mentine integritatea vaselor sanguine

-combate scorbutul

-implicat in sinteza colagenului si elastine, foarte importante pentru structura pielii si o

structura corespunzatoare a vaselor de sange

-sinteza Hemoglobinei prin absorbtia si utilizarea Fe

-la oxido-reducerile tuturor substantelor nutritive

-la sinteza unor hormoni, atat a celor sexuali ,imbunatatind activitatea de reproductive,dar si a
celor corticosuprarenali prin intermediul carora scade stresul. Aceasta actiune e valorificata
prin suplimentarea cu vit.C in cazul vaccinarilor , lotizarilor care se desfasoara la animale

- in procesul vederii, asigura conditii pt o buna vedere a cristalinului

-in formarea cojii oului

Carenta:

-intarzieri de crestere, cresterea consumului specific

-tulburari legate de buna functionalitate a pielii, mucoaselor si vaselor de sange (scorbut la om)

In unele nutreturi poate exista enzima ce descompune Vit.C (escorbidaza), vit.C este foarte
sensibila la razele UV si si oxidare.

Exista in plante verzi , mai cu seama in organelle lor active (fructe , Frunze , seminte), in
cantitati mici in lapte , carne.

Cursul 8: Nutreturi
Nutret= orice produs natural sau obtinut prin sinteza chimica sau fermentatie microbiologica
care are proprietati nutritive,adica asigura animalelor energia si substantele nutritive necesare
desfasurarii functiilor vitale , respective elaborarii productiilor si nu este toxic.

Clasificare:

1) Nutreturi de origine vegetala

2) Nutreturi de origine animal
3) Nutreturi obtinute prin biotehnologii sau sinteze chimice
4) Nutreturi de origine mineral

Nutreturile concentrate sunt nutreturile care intr-un volum mic inmagazineaza o cantitate mare
de substante nutritive ,avand si o valoare eneregetica considerabila( 1 kg porumb are peste
3000kcal). Din nutreturile concentrate (cereale, leguminoase, sroturi, seminte de oleaginoase)
se fabrica atat CPVM-urile cat si Nutreturile Combinate(in cpvm-uri nu intra cerealele).

Nutreturile de volum : fanurile (fibroasele ) ,grosiere ( paie , coceni , vreji), suculente

,radacinoase (sfecla), tuberculifere (cartof ,topinambur), nutreturi murate, reziduuri(borhoturi).

Nutreturile verzi pot fi utilizate in hrana animalelor atat prin pasunat cat si pirn cosire si
administrare in adapost. Se pot folosi pajisti naturale, temporare, sau culture agricole special
ptr plante de nutret.

Pajisti naturale - suprafete cu iarba care pot fi folosite ca sursa de iarba verde, fan, pe o
perioada nelimitata de timp. Sunt o sursa foarte ieftina de nutreturi, insa au o productivitate
foarte scazuta si prezinta o mare diferentiere sezoniera.
Pajisti temporare – culture de plante graminee care pot fi folosite doare pe o anumita perioada
de timp(mirisitile de grau , etc)

Culturile agricole pt nutret (pajisti cultivate) sunt infiintate coordonat prin cultivarea unor
leguminoase ,graminee, sau amestec de graminee – leguminoase (borceag)

Nutreturile verzi de pe pajiste reprezinta sursa de energie si SN foarte importanta pentru

animalele ierbivore. Compozitia chimica , digestibilitatea si consumul nutreturilor de pe aceste
suprafete variaza cu varsta , perioada de vegetatie a plantelor astfel:

Compozita chimica cu un continut ridicat in apa la inceputul perioadei de vegetatie cand si

continutul de substanta azotata (proteina) este mai scazuta. Spre sfarsitul periaode de
maturizare creste S.U.

Compozitia chimica medie a nutreturilor ce se utilizeaza in hrana animalelor :

30 % S.U ; 3,5% PB ; 1% Grasime ; 8% Celuloza ; 15% SEN ; 2,5% CB.

Digestibilitatea are un maxim la inceputul perioade de

vegetatie, pe masura inaintarii in varsta scade; la graminee 60 %
la inceputul inspicarii , leguminoase 60 – 70% inceputul infloririi.

-sare(bulgari pe pasuni /in adapost) min 2 gr sare pentru un kg de S.U. Sarea contine sodium si
clor ,sodiul este un cation al lichidelor extracelulare in competitive cu K.

Na/K , echilibru electrolytic

-apa la discretie , 3 – 4 l/kg S.U. ingerata

-o parcelare corespunzatoare

Atentionari:

Pe aceste pasuni pot exista plante toxice, plante ce imprima gust.

Sa se intretina si sa se ingrase.

Nutreturile transforma hemoglobin in methehemoglobina => intoxicatii.

Nutreturi verzi cultivate: Se pot cultiva leguminoase sau graminee perene ,anuale.

Leguminoase perene :

*Lucerna este cea mai raspandita cultura , este consumata cu eficienta de toate speciile si
categoriile de animale ,avand o valoare nutritive si proteica mare: 30 g PD/kg, 0,17 UN ,
PDI > 27.
PDI = proteina digerata in intestine. Digestia are 2 etap in intestine si in stomac.

In cheag, intestinul subtire se adauga proteina din hrana si din microorganisme.

PDI – proteina din hrana + proteina din microorganisme.

Proteina microbiana are nevoie de substrat azotat sa se dezvolte si de substrat energetic

(glucide + lipide) sa traiasca.

PDI nu e la fel la toate nutreturile

PDI = PDIN + PDIE

PDIN = proteina digerata in intestin permisa de cantitatea de azot a ratiei

PDIE = proteina digerata in intestin permisa de cantatitatea de energie a ratiei

Lucerna se administreaza dupa o perioada de acomodare a animalelor , nu se administreaza

uda ,dupa ploaie sau roua. Daca aceste conditii nu sunt respectate , vor rezulta meteorisme
(balonarea rumenului care poate duce la moartea animalului prin intoxicatii sau asfixiere).

*Trifoiul:Se cultiva in zonele unde lucerna nu rezista , mai des in zonele submontane. Prezinta
aceleasi riscuri ca si lucerna.

0,17 – 0,18 UN , 25 – 27 g PD

*Sparceta: are dezavantajul unei productii mai scazute si dupa inflorire lignifica rapid.

0,17 – 0,18 UN , 23 – 25g PD

*Sulfina: are productie apropiata de a sparcetei, trebuie consumata cand plantele au 50 – 60

cm , dupa inflorire creste continutul intr-o substanta toxica (cumarina). Are si o antivitamina K ,
denumita Dicumarol.

*Ghizdeiul: poate fi folosit ca planta de nutret in zona saraturoasa. Are gust amar generat de
prezenta unro glicozizi cianogeni.

0,15 UN ; 18 – 20 g PD

Atele : mazare si mazarichea.

*Borceagurile : reprezinta amestecuri de graminee si leguminoase putand fi de toamna sau

primavera (ovaz + mazariche). Au o valoare nutritive buna si echilibru energo – proteic.

0,18 – 0,2 UN ; 22 – 24 g PD
Graminee:

Anuale de nutret:

*Porumbul pentru masa verde se consuma cand plantele au 70 – 80 cm , pana la aparitia

paniculului , dupa creste continutul in fibra.

0,17 – 0,23 – 0,25 UN ; 15 – 17 gPD

*Sorgul: rezista bine la seceta. In anii secetosi poate avea continut ridicat in glucozizi cianogeni
ce se descompun in organism eliberand acid cianhidric( 1mg /Kg GV este letal). Continutul in
glucozizi cianogeni scade cu inaintarea in varsta a plante sau prin palire.

*Iarba de Sudan (are aceleasi caracteristici ca si Sorgul). Se pot obtine 2 – 3 coase pe an .

*Raigrasul Italian ( Lollium Multiflorum) gramineu annual.

Perene:

*Golomat (Dactilis Glomerata)

Alte nutreturi verzi :

*Rapita (nutret verde ce apare inaintea celorlalte). Trebuie consumat pana la inflorire deoarece
lignifica rapid si capata un gust amar ,iute( din cauza compusilor sulfurosi). Daca este
consumata ca atare pot aparea tulburari gastrice ,de aceea se recomanda administrarea ei cu
fibroase.

0,10 – 0,12 UN ; 16 – 17 g PD

*Varza: prezinta factori antinutritivi (tiocianati), inhiba productia de hormone tiroidieni , acesti
factori se transmit prin lapte. Prin inactivarea Iodului => aparitia gusii .

*Frunzele de sfecla :Contin acid oxalic, acest acid formeaza impreuna cu calciul compusi
insolubili , de aceea pt fiecare kg de Frunze de sfecla se admnistreaza 1, 5 g de Ca/ g de acid
oxalic .

Mai contin saponine (alcaloizi), irita mucoasa tubului digestive , sunt benifici in cantitati mici , in
cantitati mari pot creea tulburari digestive si o iritare a mucoaselor reducandu-se absorbtia
hranei. Prezenta acidului oxalic si a saponinelor in ratiile vacilor de lapte dau semne de febra
vitulera.

Sfecla de zahar : 0,2 UN ; +20g PD , Sfecla furajera : 0,2 UN ; 18 g PD

Cursul 9
Nutreturile fibroase: (fanurile)

Se obtin prin cosirea si uscarea plantelor verzi , calitatea fiind influentata de momentul cosirii.
Recomanda pentru cosire, atunci cand gramineele sunt la inceputul inspicarii si leguminoasele
la inceputul infloririi (max 10 % din plante inflorite).

Daca aceasta perioada se depaseste => creste continutului in celuloza , iar daca se coseste intr-
o faza prea tanara => pierderi, singura situatie fiind otava pentru a evita pierderea ultimei
coase.

Tipuri de fanuri:

-Naturale, obtinute de pe pajiste:

In functie de zona unde cresc fanurile , pot fi fanuri de deal sau de munte.

In functie de compozitia floristica care in general este reprezentata de max 65% graminee si
35%leguminoase .

In general valoarea nutritive a fanurilor este de 0,5 UN , iar proteina poate varia de la 50 la 60 g
PD, peste 60 g PD daca predomina leguminoasele.

-Fanuri obtinute din plante cultivate:

*Fanul de lucerna : este cel mai utilizat in hrana animalelor, este consumat cu placer de toate
categoriile de animale ,iar prin continutul lui de proteina asigura o scadere a ponderii
nutreturilor combinate proteice din strutctura nutretului combinat sau de ferma.

0,47 UN ; 100g PD /Kg

In acelasi regim de valoare nutritiva intra si fanul de trifoi si de sparceta

*Fanul de iarba de Sudan: reprezinta un nutret foarte buna daca perioada s-a facut in perioada
sasoptima (la inspicare).

>0,5 UN ; 60 g PD / Kg fan
Pierderi ce pot fi intalnite la obtinerea fanului:

a.Pierderi prin respiratie celulara:

-dupa cosire plantele continua sa respire pana cand SU este peste 60%

-in timpul respiratiei sunt utilizate glucidele solubile ceea ce conduce la pierderea unor
substante usor digestibile. Aceste pierderi variaza intre 3 – 15%.

b. Pierderi datorate condtiilor climatice

-razele solare pot sa aduca pierderi in unele substante biologic active (carotene) din nutretul
cosit, dar acestea sunt pierderi planificate , in schimb precipitatiile pot duce la pierderea unor
mari cantitati de proteina => un nutret de foarte slaba calitate.

Aceste pierderi variaza intre 3 – 35%

c.Pierderi tehnologice

In timpul uscarii nutretul trebuie sa fie intors pt a asigura o buna pantrundere a razelor solare in
toata masa lui. In functie de modul si momentul in care se face aceasta operatiune pot sa apara
si pierderi importante , acele componente fragile ale nutretului ( frunzele ) care conduc la
pierderi importanta de energie si proteina.

Mai sensibile la aceste pierderi sunt leguminoasele ,3 – 25%.

d. Pierderi de depozitare:

Sub 3% daca in momentul depozitarii continutul in apa al fanurilor a fost max 15 – 17% , ele
crescand daca valoarea concentratiei in apa este mai mare decat valoarea precizata.

e.Pierderi in momentul administrarii:

Pot sa duca la detasarea frunzelor , inregistrandu-se pierderi de 2 – 3%.

Obtinerea nutreturilor murate (silozurilor)

Prezinta o serie de avantaje:

-pierderi foarte scazute

-se pot recolta plantele intr-o perioada de vegetatie mai larga decat a fanurilor

-ocupa spatii reduse

-pot fi pastrate pe o perioada mai mare de timp

-nu provoaca incendii

-asigura o diversificare a hranei animalelor in perioada de stabulatie

Procese biochimice ce au loc in masa verde supusa insilozarii:

-respiratia celulara

-actiunea enzimelor proteolitice

-actiunea microflorei bacteriene

-Respiratia celulara: dupa recoltare planta continua sa raspire , astfel ca in conditii

necorespunzatoare de aplicare a tehnologiei are loc o pierdere de glucide solubile si se poate
ajunge la o temperature de 70 grade Celsius, ceea ce determina pierderi mari de substante
nutritive.

Pentru a se evita aceste situatii ,este necesara tasarea masei verzi , astfel eliminandu-se aerul
din nutretul verde supus insilozarii.

-Actiunea enzimelor proteolitice: aceastea actioneaza asupra proteinelor descompunandu-le la

stadiul de peptide si AA, iar daca interventia nu este corespunzatoare are loc si o
descompunere a AA rezultand cresterea continutului de ammoniac , astfel se pericliteaza
calitatea produsului. Aceste enzime isi inceteaza actiunea cand ph-ul din interiorul masei are
valoarea 4.

-Actiunea microflorei bacteriene :

Nutreturile insilozate au o anumita incarcatura bacteriana proprie ,dar care se dezvolta mai
mult sau mai putin in functie de conditiile care li se ofera prin tehnologia de insilozare.

Prin lucrarile tehnologice este necesar sa asiguram fermentatia lactica.

Bacteriile lactice se dezvolta la temperature de pana la 50 – 55 grade C si in conditii de
anaerobioza. Pt a asigura aceste conditii masa verde depusa in siloz trebuie tasata energeci pt
eliminarea aerului, iar inmultirea si activitatea bacteriilor lactice va asigura un ph de 3,8 – 4,2
inhibandu-se astfel atat respiratia cat si actiunea bacteriilor proteoloitice.

Alaturi de acidul lactic in masa silozului se va gasi si acid acetic , acesta rezulta atat din
fermetarea bacteriilor acetice care se desfasoara pe o perioada foarte scurta, ele necesita O2,
dar si ca produs secundar al fermentatiei lactice.

Un nutret murat corespunzator, este cel care are 2/3 acid lactic si 1/3 acid acetic.

In conditii necorespunzatoare de aplicare a tehnologiei se poate dezvolta fermentatie butirica,

nutretul devine greu consumabil sau chiar neconsumabil.

Conditii ce trebuie indeplinite pentru obtinerea nutretului murat:

Compozitia chimica a nutretului insilozat:

In acest context trebuie precizat ca nutreturile supuse insilozarii trebuie sa contina un substrat
glucidic care sa asigura o dezvoltare a bacteriilor lactice ,care sa produca cantitatea de acid
lactic necesara pt combaterea ph-ului la o valoarea energetica de 4.

Pt a caracteriza nutreturile dpdv al usurintei insilozarii se foloseste notiunea de minim de zahar,

care se traduce prin cantitatea minima de glucide pe care trebuie sa o contina nutretul
respective pentru a asigura conditii de fermentatie lactica.

Acest minim de zahar este in relatie cu capacitatea de tamponare a nutretului ( este data de
continutul nutretului in unele substante care inhiba fermentatia lactica, substante azotate ,
fosfati , unele saruri) astfel ca un continut ridicat in aceste substante tampon necesita o
crestere a necesarului glucidic care sa asigure dezvoltarea bacteriilor lactice.

Raportul intre continutul in glucide si substante de tamponare a acestuia.

Avem urmatoarele tipuri de nutreturi:

a.nutreturi usor insilozabile, minimul de zahar este mai mic decat continutul in glucide .

b.nutreturi mai greu insilozabile , minimul de zahar este egal sau usor mai mic decat continutul
real de zahar.

c.nutreturi neinsilozabile , minimul de zahar este mult mai mare decat continutul real in zahar.
Continutul in apa :

Procesele biochimice favorabile se realizeaza cand continutul in apa al nutretului este cuprins
intre 65 – 75%. O exceptie o pot reprezenta tehnologiile de insilozare a leguminoaselor care
presupun o usoara palire a acestora, ceea ce duce la o scadere de sub 65% a umiditatii.

Tocarea plantelor:

Plantele supuse insilozarii sunt tocate la dimensiuni mai mici de 3 -4 cm, prin aceasta
asigurandu-se atat o usurare a tasarii (eliminarea aerului) cat si eliberarea sucului plantelor pt a
intensifica accesul bacteriilo lactice la compusii glucidici ai nutretului.

Asigurarea unei temperature corespunzatoare in masa silozului:

In functie de tehnologia de insilozare putem avea murarea la rece ( cea mai intalnita cale de
insilozare) temperature de 25 -30 g C in masa silozului fiind asigurata prin respectarea
conditiilor de tocare si tasare.

Insilozarea la cald este mai putin raspandita si se practica doar in cazul insilozarii plantelor cu un
continut mare in fibra (stuf) sau daca in masa verde insilozata sunt plante toxice sau
antinutritive care se pot distruge la temperature de peste 45 grade C. Murarea la cald permite
cresterea temperaturii pana la 50 – 52 grade C, aceasta se realizeaza prin realizarea unui strat
de masa verde netasat timp de 25 – 30 h dupa care se taseaza si se continua cu urmatorul strat.

Etapele tehnologice de obtinere a silozului:

Sadiul de vegetatie difera in functie de plantele ce se recolteaza:

-porumb in stadiul de lapte ceara

-alte graminee in stadiu de burduf al spicului

-leguminoase in stadiul de inceput al infloririi

Tocarea: se realizeaza cu utilaje care au o greutate mare. Ea poate sa fie insotita de

omogenizarea cu lama utilajului daca in structura silozului intra mai multe categorii de plante.

Izolarea silozului: presupune acoperirea cu o folie peste care se pun o serie de elemente
(anvelope, baloti de paie). Pt a realiza acoperirea cu mijloace cat mai ieftine , se poate realiza
acoperirea cu un strat de paie umidificat peste care se seamana graminee care in momentul
vegetatiei dezvolta un sistem radicular foarte dezvoltat ceeea ce impiedica pantruderea apei.
Maturarea: dureaza 6 – 8 saptamani.

Folosirea unor produse adjuvante pentru insilozare. Cea mai raspandita metodologie adjuvanta
consta in folosirea unor produse obtinute prin inmultirea pe substraturi a bacteriilor lactice,
astfel de produse se obtin la IBNA –Balotesti ( Lactosin si Biocons) si se adauga in cantitati de 1
– 3 kg /t de masa verde siloz.

Mai putin folosite si utilizate sunt: utilizarea unor acizi minerali , amestecuri de 70% HCL si 30
HS ce se combine cu 6 litri de H2O / melasa si se utilizeaza in cantitati de 20 l/ 1 t in straturile de
inceput ale silozului si 100 l /1 t in straturile finale.

Utilizarea acizilor organici , sol de acid formic 5% care participa cu o cantitate 50 l /1t nutret.

Utilizarea unor saruri neutre (metabisulfitul de sodium 0,3 – 0,4%) asigura o reducere a
continutului de oxigen care ar scapa de la tasarea necorespunzatoare, obtinanduse un produs
corespunzator calitativ.

In anumite conditii este posibil ca utilizarea plantelor pentru siloz sa nu fie necesara tocarea.

Cursul 10
Nutreturile Grosiere:

Paiele, cocenii si vrejii :se caracterizeaza printr-un continut in fibra , au o digestibilitate scazuta ,
nu sunt consummate cu placere de catre animale.

Continut in SU scazut.

Paiele de cereal : 0,25 UN ; 3 – 8 g PD /Kg, cele mai bune sunt cele de orz si ovaz ,cele mai slab
calitativ sunt cele de grau.

Cocenii de porumb: 0,3 – 0,35 UN ; 15 – 20 g PD

Vrejii de leguminoase ( mazare , fasole) : 0,2 – 0,25 UN ; 25 – 30 g PD, sunt consummate de

rumegatoarele mici.
Radacinoase si tuberculifere:

Sfecla furajera este un nutret excellent pt toate categoriile de animale. Are o digestibilitate
foarte buna ,este un produs lactogen si se conserva destul de greu. Se administreaza toccata si
poate sa fie amestecata in structura ratiei cu alte produse tocate.

0,12 UN ; 10 gPD

Sfecla de zahar , rar intalnita in hrana animalelor.

0,22 – 0,24 UN ; 14 g PD /Kg

La vacile in lactatie, rumegatoare in general, nu se da mai mult de 15 kg/ zi si mai mult de

5kg/tain , fermenteaza usor in rumen => acid lactic care absorbit prin peretii ruminali modifica
ph-ul sanguin generand acidoza, putand duce la o atonie a tubului digestiv.

Morcovii furajeri : pot fi utilizati in hrana armasarilor reproducatori carora le cresc

performantele, la pasarile de oua coloreaza galbenusul.

0,15 UN ; 10g PD/kg

Guliile au aceleasi proprietati ca sfecla furajera.

Tuberculiferele:

Cartoful : are un continut ridicat in amidon ,dar poate sa provoace intoxicatii daca in urma
conditiilor de pastrare s-a dezvoltat solanina (alcaloid),solanina se dezv in cartofii incoltiti sau
inverziti peste 50%. Prin fierbere si aruncarea apei in care a fiert scade continutul in alcaloizi.

Cartofii trebuie spalati, indepartate partile afectate de boli si fierti pentru a creste
digestibilitatea. Se pot adm in hrana tuturor animalelor

0,25 – 0,3 UN ; 10 g PD

Topinamburul(contine inulina) : se administreaza ca si cartoful

0,25 UN ; 10 – 12 g PD

Bostanoasele:

Dovlecii si pepenii au sub 15% SU , valoarea amandurora 0,1 UN ; 0,9 g PD

Dovleac seminte 2,5 din SU si au in structural or grasimi 15% in samanta.

Se pot administra in hrana tuturor animalelor

Grauntele de cereal, boabele de leguminoase,si semintele de oleaginoase.

Grauntele sunt reprezentate de porumb, grau , orz, secara, mei.

Se caracterizeaza printr-un continut in Su de 87% din care glucidele au o pondere cuprinsa intre
65 – 70%, amidonul reprezinta 90 – 95% din acestea.

Continutul in proteina 8 – 12%, iar grasimea si fibra variaza in functie de specie.

Porumbul si ovazul au cea mai mare cantitate in grasime 4 – 5 si 6 – 8 , celuloza este slab
reprezentata la porumb si grau, sub 2,5% si bine reprezentata la orz 5 – 8%, ovazul are peste
10%.

Sorgul si secara se aseamana cu porumbul si graul.

Continutul in saruri minerale este de 2 – 2,5% predominand P care este sub forma fitica, iar
pentru utilizarea lui este necesara prezenta fitazelor (grau si orz).

Continutul in vitamine:

Contin in invelis, stratul aleuronic si germenii vitaminelor din complexul B iar cele cu continut
mai mare in grasime Vit.E

*Porumbul are o valoare nutritive aproximativ 1,2 UN si 65 – 70 g PD, continut in proteina bruta
de 9 – 9,5%.

Valoarea biologica a proteinei este foarte scazuta fiind deficitar in lizina si triptofan ,de aceea el
trebuie combinat cu nutreturi proteice caer au un continut ridicat in AA. Proteina din porumb
se numeste Zeina.

Este un nutret energetic avand continut in amidon de 70% din structura bobului.

Deoarece continutul in grasimi este de 4 – 5% in conditii de pastrare necorespunzatoare

,favorizeaza dezvoltarea unor specii de fungi(Penicillinium , Fusarium) care genereaza
micotoxine precum aflatoxina, ohratoxina, zearalenona, care consummate de animal pot fi
prezente in produsele lor si au un puternic effect cancerigen (modifica structura AND-ului).

Se utilizeaza in hrana tuturor categoriilor de animale, restrictive se aplica la vacile in lactatie

carora le poate afecta grasimea(untul devine mai moale) si la cai ( transpiratii excesive si
tulburari neuromusculare).

*Graul:are o valoare nutritive de 1,15 – 1,2 UN si 100 – 120 g PD, fiind soiuri cu un continut de
12 -15% de Substante azotate.
In structura proteinei intra albumin si prolamine. Principala proteina a graului sunt glutelina si
gliadina care o valoare biologica destul de scazuta , cauzata de continutul scazut in lizina.

Are un continut ridicat in xilani , glucid neamidonos pe care monogastricele nu-l pot utiliza pt ca
nu au xilanaze in tubul digestive, includerea graului in retetele de nutret combinat trebuie
insotita de includerea xilanazelor.

Poate fi utilizat in hrana tuturor animalelor ,dar nu se recomanda sa fie peste 30% din structura
nutretului combinat deoarece necesita o cantitate mai ridicata de xilanaze.

*Orzul : este un nutret concentrate cu o valoare nutritiva de 1,1 UN si 80 – 85 g PD.

Are o proteina a carei valoare biologica depinde de cantitatea in prolamine, acestea contin
putina lizina si triptofan.

Este un nutret folosit cu success in hrana purceilor , unde genereaza o grasime tare,
consistenta, spre deosebire de porumb care favorizeaza depunerea unei grasimi moi.

Este un nutret indicat in hrana tuturor categoriilor de animale, insa trebuie sa se tina seama in
continutul de celuloza care duce la scaderea digestibilitatii.

*Ovazul : cereala care are cel mai mare continut in celuloza si grasima => precautie in ceea ce
priveste utilizarea lui in hrana animalelor tinere.

Este recomandat pt masculii reproducatori.

Valoare nutritive este de 1 UN (etalonul ) iar proteina de 90 – 95 g PD.

Principala proteina a ovazului este avenina care are o valoare biologica mai buna ca a altor
cereale.