1

Nutritia- totalitatea schimburilor care se stabilesc intre organism si mediu=>schimburi care se refera
la raportul exogn de energie si substantele nutritive in org,utilizarea acestora la nivel celular urmate
de eliminarea deseurilor

- Energia si substantele nutritive luate din mediu sunt utilizate de org pt mentinerea integritatii
tesuturilor si buna functionare a otg =>sunt transformate in procesul de metabolism si
indeplinesc urmatoarele roluri:
 Plastic(participa la inlocuirea tesuturilor uzate si la cresterea org)
 Energetic(asigura energia necesara desfasurarii reactiilor biochimice)
 Catalitic(participa la sinteza unor substante cu rol biostimulator)
- Pt a supravietui, animalele au nevoie de O2 ,H2O,proteine,lipide,glucude,saruri minerale si
vitamine
- Cu exceptia O2 si H2O, toate celelalte trec bariera intestinala sub mai multor forme denumite
nutrienti
 Proteine->animoacizi
 Lipide->acizi grasi
 Glucide-> oze
 Sarurile minerale-> saruri
 Vitamine->hidra si lipo solubile
- Nutreturi: sunt acele componente care pot fi absorbite si utilizate de catre organism / ele pot fi
ingerate si in stare libera
- Intre nutreturii care alcatuiesc fondul metabolic al org exista stranse relatii astfel ca pt
desfasurarea reactiilor biochimice specifice procesului metabolic este necesara prezenta
tuturor nutrientilor in cantitati optime , asigurand relatia dintre cerintele de nutrienti si aportul
acestora prin hrana este realizata de alimentatie
- Alimentatia : se ocupa cu studiul nutretului pe care-l consuma animalul ; le determina
compozitia chimica si le determina valoarea nutritiva , urmand apoi sa le combine in anumite
proportii alcatuind ratii prin care sa asigure necesarul de energie si subst nutritive
- Nutret : orice produs natural sau artificial care are in componenta sa substante nutritive si nu
este toxic / de regula un singur nutret nu poate asigura integral necesar energo-nutritiv al
animalului , de aceea el se combina formand ratia
- Nutretul combinat : amestec omogen a mai multor ingrediente , dozate pe baza unor retete
calculate pe criterii stiintifice si menite sa asigure necesarul de energie si subst nutritive a unui
animal
Nutretul combinat poate fi:
 Complet(pui de carne: mananca si bea apa tot timpul)
 De completare(la animale care se hranesc cu alte nutreturi=vaca)
 Concentrat (proteine,vitamine ,minerale , nucleu)
 Premixuri (vitamine-minerale, supra-nucleu)
 Medicamentat
- Aditivi : subs sau grup de subs care se adauga in cant mici , utilizate in industria
nutretuluiconcentrat pentru a rezolva o serie de probleme
 Corectare gust-miros
 Imbunatatirea performantelor de crestere
 Profilaxia si combaterea unor boli
- Granulare : proces tehnologic al nutretului combinat
Granulele : forme de pulberi care sunt adunate prin compactare in prezenta vaporilor
de apa
- Brizurarea : operatiune prin care granulele de nutret combinat sunt trecute prin niste volturi pt
a fi maruntite( au eficienta nutritiva mare)
- Brichetare : granule cu dimensiuni mai mari decat cele brizurate
 2

- Premix : amestec uniform a mai multor ingrediente cu un suport

in structura lor intra micro-ingrediente/ utilizarea lui asigura dispersarea in toata
masa nutretului combinat
- Micro-ingredinete: componente ale nutretului combinat care participa in cantitati foarte
reduse in compozitia sa (ppm, ppb)
Ppm= > 25ppm= 25 g la 1 kg de nutret
Ppm=> 25ppb = 25 g la 10 kg de nutret

-Componente chimice ale nutretului-

- 6 atomi cheie

C , H , O , N , S , P , CA , Mg , K , Na , Cl , Fe , Co , Mm

96 macroelem mircoelem =3%

99%- strt org animal/uman

-Combinatii anorganice-

- In nutret ,apa poate fi:

 Apa de constitutie(apa chimic bogata)
 Apa de vegetatie(in nutretul verde)
 Apa de hidroscopicitate(apa absorbita de nuret)
 Apa de preparatie

-Elemente minerale-

 se gasesc clasificate in 2 categori:

 macroelemente : 96%din mineralele prezente in org animal si in nutret
 microelemente : 4%
 in organismul animal, elementele minerale reprezinta 3-6%, iar in nutreturi 1.2-1.5 %
 elementele minerale au 2 roluri : plastic si functional
rol plastic : ele reprezinta principalul compinent al tesutului osor si dentar ; scheletul fiind
nu numai principalul element de sustinere a org , dar si rezerva de minerale ale acestuia ;
tesutul osos este intr-o permanenta reinnoire datorita celulelor specifice
rol functional:
 rol metabolic : participa la metabolismul substantelor organice ( glucide,lipide)
 rol fiziologic : participa la sinteza unor componete indispensabile ale
org(enzime,hormoni,vitamine , hemoglobine)
 rol fizico-chimic : sunt impicate in reglarea presiunii osmotice, mentine permeabilitatea
celuara si mentine echilibrul acido-bazic(pH-ul)

-Cl, P , Mg-

 rol plastic : mentine stabilitatea neuro-musculara , participa la fenomenul de trasfer

de energie ,mentine pH-ul, sunt componenti si activator al unor enzime
 pentru o buna utilizare in org Ca si P trb sa fie intr-un anumit raport 1.5-2/1
 carenta duce la tulburari ale functionarii org, scadere in greutate, deficienta in
productia de laptelui, a oualelor si functia de reproductie
 deficienta de P : duce la blocarea rezervelor din schelet , atat de Ca , cat si de P
 deficienta de Ca : stimuleaza preluarea acestora din schelet(rahitism, isteoporoza)
 deficienta de Mg( Mg intervine in relaxarea muaculara) : hipomogbezia(cauza:
consumul de iarba bogata in subs azotate)
 3

consumul de iarba tanara, bogata in N duce la cant mari de amoniac la nivel ruminal
si absortia lor duce la : dificultati de mers , muscul teapan, ramane in decubit
*cantitate mare K si mica de Na duce la dezechilibru in electroliti

-Clor , Sodiu ,Potasiu-

Sunt tratate impreuna deoarece reprezinta principalii electolizi ai mediului intern

 Clorul este principalul amion al lichidelor extracelulare

 Sodiu este principalul cation al lichidelor extracelulare
 Potasiu este principalul cation al lichidelor intracelulare

Roluri :

 Regleaza presiunea osmotica

 Mentine echilibrul acido-bazic
 Favorizeaza permeabilitatea celulelor

In afara de aceste roluri comune ,diecare dintre ele au si alte functi separate in organism

Clor

 Componenta al sucului gastric(regleaza aciditatea acestuia si asigura o buna activitate

pepsinei
 Participa la eliminarea produsilor rezultati in urma metabolismului proteic(acid uric,
uree)=>implicat in procesele de detoxifiere

Sodiu

 Component al unor enzime , participand activ la procesele de digestie , metabolism ,

imbunatatind astfel conversia hranei
 Asigura o buna functionare a organelor sexuale
 Este implicat in fenomenul de absortie si utilizarea aminoacizilor si glucozei
 Carenta de sodiu poate duce la aparitie fenomenului de canibalism

Potasiu

 Este implicat in fenomenul de incorporare a aminoacizilor in proteine si-n sinteza

glicogenului
 Participa la transmiterea informatiei de la receproti la organele efectoare
 Excesul de potasiu asociat cu o carenta in fosfor conduce la aparitia fenomenului de
pica
 Plantele verzi si vegetalele au un continut mare in potasiu , de aceea se pune
problema realizarii unui raport optim dintre sodiu si potasiu, stiind ca cele 2 se
concureaza

Sulful

 Se gasestein substante organice si anorganice

Principalele animoacizi:
 4

 Metionina( aminoacid esential)

 Cistina , cisteina(aminoacizi semiesentiali)=> se produc din metionina

Acestia participa la toate sintezele proteice din organism si in formarea Keratinei , care este o
proteina fibriala si reprezinta baza sintezei parului, lanii,, copitelor , coarnelor

Animalele monigastrice pot utiliza decat combinatiile organice , iar animalele rumegatoare utilizeaza
decat combinatiile anogranice

-microelemente-
Fier , Cupru ,Cobald-

Roluri:

 Sintetizeaza hemoglobina
 Desfasurarea normala a procesului de respirare celulara

Fier

 Intesifica formarea eritrocitelor si reactia de oxido-reducere

 Este componet al numeroase enzime implicate in numeroase procese bio-chimice din
organism
 Activeaza enzimele oxido-reducatoare

Carenta de fier duce la : anemie, inapetenta , incetinirea cresterii, scaderea in greutate

Cupru

 Component al coenzimei A=> participa la toate procesele de oxido-reducere din organism

 Participa la formarea scheletului , la buna functionare a sistemului nervos
 Pigmenteaza pielea

Carenta de cupru duce la : anemie , incetinirea cresterii, manifestari nespecifice (la porc –fracturi
spontane , la miei si vitei- tulburari locomotori)

 Implicarea lui in sinteza hemoglobinei este indirecta , el fiind component al celulo-

plasmei(proteina implicata in transformarea fierului bivalent in trivalent=>forma pe
care o poate consuma organismul)

Excesul de cupru poate duce la intoxicatii rapide ,urmate de moarte

Cobald

 Paricipa la sinteza hemoglobinei indirect, prin faptul ca este component vitaminei

B12=>catalizator al sintezei hemoglobinei
 La rumegatoare, immulteste microorganismele din rumen =>este considerat factorul
principal de multiplicare

Zincu si Magneziu

 Tratate impreuna pentru ca p;articipa la sinteza si activarea unor enzime(rol

catalitic)
Zincu
 Este depozitat in piele, ficat, gonade ,pancreas
 La nivelul pancreasului este important pentru ca este insotitotal insulinei, hormonul
care este necesar in utilizarea glucozei
 5

 La nivelul gonadelor este implicat in buna functionare a acestora

 La nivelul pielii , protejeaza structura acesteia
 La nivelul ficatului , este inclus in numeroase enzime implicate in reactii biochimice
ale organismului , dar mai ales in reactii de oxido-reducere

Carenta de Zinc duce a parachiratoza si tulburari de spermatologie si ovulatie la toate speciile

Magneziu

 Este implicat in formarea scheletului, activitati musculare, dezvoltarea si functionarea

organelor sexuale

Carenta de Mg duce la tulburari in crestere , intarziere maturitate sexuala, poate duce la sterilitate(la
bovine) , tulburari ale oaselor lungi si deformari ale menbrelor

Iod

 Impornata lui este indirecta , el fiind util tiroidei pentru sinteza hormonului tiroidian
 Intervine in metabolismul bazal, in utilizarea substantelor nutritive
 Intervine in functia de reproducere , in integritatea pielii

Carenta de ion duce la hipertrofia glandei tiroide (gusa), tulburari la nivelul tuturor elementelor
spune ulterior

Seleniu

 Este implicat in foarte multe fenomene ce se desfasoara la nivelul oranismului

 Este un puternic antioxidant(protejeaza acizi grasi nesaturati->protejeaza membrele inclusiv
hematiile
 Asigura protectia hemoglobinei si implica transformarea ei in methemoglobina si mai cu
seama a produsilor intermediari rezultati din degradarea substantelor organic
 Este componental unor enzime implicate in distrugerea peroxizilor(combinatie intre acizi
grasi nesaturati si o forma relativa a oxigenului=> duce la deteriorarea membranelor
celulare , nerealizand functia de schimb extra-intra celular)
 In hrana animalelor este important sa asiguram seleniu mai ales atunci cand in strucura
ratiilor sunt inclusi acisi grasi nesaturati in cantitate mare=>apare carenta de metionina(mai
frecvent apare la pasari cand se folosesc uleiuri in rete)

-combinatii orhanice-

Sunt alcatuite din C , H , O , N

Glucidele

 Sunt substante ternale

 In strctura lor O SI N participa in aceleasi proportii (cand insotesc C)
 6

Clasificare :

TRIOZE

OZE TETROZE RIBOZA

PENTOZE RABINOZA

XILOZA

GLUCIDE HEXOZE GLUCOZA

FRUCTOZA

GALACTOZA ZAHAROZA

MANOZA MALTOZA

HOLOZIDE LACTOZA

DIHOLOZIDE

TRIHOLOZIDE RAFINOZA

TETRAHOLOZIDE STACHINOZA AFLA-GLUCANI

POLIHOLOZIDE PEPTIZANI
XILIANI

OZIDE OMOGENE ARABANI

AMIDONI

HEXOZANI GLICOGEN

GLUCOZA PR

IULINA

PETINA

HEMICELULOZA

COMPLEXE MUCILAGI

GUME

LIGNINA

HETEROZIDE
 7

Ozele

Reprezinta nutrimenti glucidici, respectiv forma cu care ele se absorb din tubul digestiv si mai pot fi
degradate in alte componente cu caracter glucidic

 Au dunctie aldehida sau cetonica si o functie alcoolica

 Cele mai importante oze : glucoza si fructoza=>le gasim atat liber(in mai putine cazuri) cat
si ,mai ales, in stare complexa(in compozitia nutreturilor utilizate in hrana animala)

Diholozidele

 Zagaroza este alcatuita din glucoza+fructoza=> oentru digestie este nevoie de de enzima
zaharoza
 Maltoza este alcatuita din moli de glucoza =>pentru digestia enzimatica este nevoie de
maltoza
 Lactoza este alcatuita din glucoza + galactoza=>penru digestie

Triholozidele

 Nu pot fi degradabile enzimatic , ci doar pentri fermentatie

 Se gaseste in cantitati mici in leguminoasele uscate si este considerat principalul factor al
flatulatiei

Poliholozidele

 Pentozomi(glucide) si hexozoni
 Le gasim in cereale

Hexozinii

Amidonul – rezerva de glucide a boabelor

 Cerealele au 70% amidon

 Nutretul energetic are un continut ridicat de glucide
 In tubul digestiv este digerat treptat

Glicogen

 Rezerva de glucide a organismului animal si uman

 Se gasesti in cant mici in tesutul muscular 1-4% , in ficat 2-4%
 Poate fi utilizat in perioadele de aport redus de glucoza

Insulina

 Se gaseste in topinomb
 Se descompune in fructoza

Celuloza bruta

 Poate conditiona, restrictiona hrana

 Este condensarea a mai multor molecule de glucoza
 Se gaseste in structura peretilor celulari ai plantelor
 Se gaseste rar in stare pura
 Foarte greu de digerat de monogastrice deoarece aceastea nu au enzime caracteristice
 8

Poliholozide complexe

 Insotesc celuloza,sunt impreuna in str plantelor

 Pot fi digerate de rumegatoare

Gume si mucilagii-Sunt fibre

Lignina-Nu se digera

Heterozidele

 Glicozizi-compusi cu actiune toxica deoarece in urma scindarii lor rezulta acidul cianhidric
 Neucopoliglucide- au o proteina(subst azotata)

Rolul glucidelor : energetic

-Energia glucidelor utilizata pentru:-

 Multiplicarea, cresterea si elaborarea secretiilor celulare

 Termoreglare
 Activare musculatura
 Participa la sinteza si metabolismul grasimilor
 Gl fixeaza o serie de produsi toxici rezultati din metabolizarea subs nutritive si proteinelor si
ii elimina
 Necesar pt sinteza lactozei din lapte
 Din digestia fermentativa provocata de microorg aceluloze=>acizi grasi volatili cu
insemnatate pt nutritia la rumegatoare
Ac acetic- productia de lapte
Ac propioruc(cred) si acidul butilic = sporul in greutate

-Lipidele-

sunt substante hidro-carbonate(C+H+O) si constituenti de baza ai tesutuluu

 Sunt denumite uleuri sau grasimi=> au aceasi str chimica dar caracteristici fizice
diferite(lichide sau solide)
 Dpdv chimic , sunt esteri ai acizilor grasi cu alcooli
 Structura fizica difera in fnt de ac gras constituent al tipului de lipid
 Ac grasi saturati sunt precursorii colesterolului
 Ac grasi nesaturati sunt in structura uleiurilor
 9

Clasificare :

gliceride

simple ceride

steride

Lipide fosfolipide

complexe fosfoaminolipide

aminolipide

gluco-amino-lipide

lipidele simple

Gliceride

 Cea mai larga raspandire

 Esteri ai ac grasi saturati si nesaturati cu alcoolul glicerol
 In functie de str lor : uleiuri,unturi,seurile

Ceride

 Au un rol imp pt mentinerea caract unor plante , iar in regnul animal au un efect anti-apa(nu
se mai uda) )

Steridele

 Au sterol
 Se gasesc atat in regnul animal cat si in cel vegetal
 In regnul vegetal= ergosterolul-provitamina vitaminei D2 , se depune sub piele si se
transforma in vitamina sub influenta soarelui
 In regnul animal= colesterol –prezent in bila(col bun HDL- il prea si il aduce la ficat pt
metabolizare / col rau LDL- se depunde pe vase , este lipicios

Lipide complexe

Fosfolipide si fosfoaminolipide au acid fosforic

Aminolipide si glucaminolipide.

Roluri lipidelor:

 Energetic
 Sunt importante pentru crearea stratului de grasime
 Transportul vitaminelor liposolubile
 10

-Substante azotate sau protide-

 Sunt cuarternare(C H O N [S,P] holoproteide

Subst azotate proteice(SAP) proteide heteroproteide

nonpeptide

Peptide
oligopeptide

polipeptide

aminoacizi in stare libera

in str protei.

Protide

glutamirta

osperagina

amide uree

amine(histaina,triptamina,putrescina)

Subst azotate neproteice(SAN) letaine

alcaloizi

Holoproteidele : globuline,prolamine,gluteline,protamine,histone,scleroproteine,albumine

Heteroproteide : glucoproteide , fosfoproteide,cromoproteide,nucleoproteide

Prolamine

 Org vegetala, raspandite in cereale

 Continut foarte scazut in lizina si triptofag =>calitatea proteinei foarte prtoasta

Protamine -Org animala

Scleroproteina

 Proteina fibrilara , nu sunt degratate enzimatic si

 Ofera rez mecanica sustinere pentru org animal

Albumina si globulina

 Proteine si regnul vegetal si animal

 11

 Proteinele cele mai echilibrate

Peptide- Inlantuire de aminoacizi

Aminoacizi

 Sunt nutrientii proteinelor

 Se gasesc in stare libera
 Se elibereaza in urma digestibilitatii pt absortie
 Aminoacizi neesentiali- sunt de org animala , se sintetizeaza din precursori
 Amin. Semi-esentiali – pot fi sintetizati in org dar numai din amin esentiali
 Amin esentiali- org nu-i poate sintetiza si trebuie asigurati neaparat din
arginina,lizina,metionina,preonina,triptpfen,valina

Glutanide si asparagina-Se gasesc in plante,in leguminoasele tinere

Ureea

 Sub forme de urme in plante, dar in cantitati foarte mari in ciuperci

 In cantitati mici in carne

Amine-Produsi de degradare

Betoine-Prezente in sfecla

Alcoloizii-Substante care pot devenii toxice in cantitati

mare(solomina,stricnina,nicotina,cocaina,kimina)

Roluri:

 Elemente de constructie si intretinere a ansamblului celular

 Participa la cresterea, multiplicarea si inlocuirea celulelor uzate(enzime au rol catalitic ,
hormonii participala numeroase reactii biochimice din org
 Componente de baza a produselor obtinute de la animale(carne 23% , oua 13.5%)
 Sunt sursa de energie
-vitamine-

Vitamine

 Liposolubile(A,E,K,D,F)
 Hidrosolubile(B1,2,3,4,5,6,7,8,9,12 si C)
 Cele liposolubile pot da cazuri de intoxicatii
 Vitaminele liposolubile nu se gasesc in produse de origine vegetala
 Cele hidrosolubile se gasesc in ambele regnuri cu exceptia vit B12

Vitamina A

 Doar un produsele de origine vegetala

 Se gaseste in betacaronet(morcovi), licopen(tomate), in porumb, luteina(Implicati in functia
de reproductie;Imbunatateste valoarea comerciala prin faptul ca le pigmenteaza)
 O gasim in vegetale: in morcovi si in toate leguminoasele colorate , inclusiv in cele verzi
 Porumbul este singurul nutret concentrat care are pigmenti carotenoizi

Roluri
 12

 Mentinerea integritatii tegumentelor(a pielii)

 Protejeaza epiteliile mucoaselor tubului digestiv,aparatului reproducator ,urinar,sist
respirator impotriva infectiilor
 Este implicata in dezvoltarea tesutului osos, in principal la dezv coloanei vertebrale
 Implicatie majora in procesul vederii, procesele biochimice care au loc in celulele cu conuri si
bastonase
 Componenta a rodopsinei
In carenta de vitamina A=>sinteza rodopsinei este impiedicata =>nu se adapteaza vederea la
scaderile de luminozitate(afectiune numina hemeralopie ->orbul gainilor)
In carenta majora poate sa se produca un fenomen de kerotinizare a gl lacrimale si corneei ,
urmata de uscarea si ulcerarea corneei; se produc disfunctii la nivelul aparatului
reproducator

Vitamina A se mai numeste si antiinfectioasa,antixeroftalmica,antikeratamalacica(cred). Retinol

Vitamina D

 Se gaseste in productiile de origine vegetala

 Provitaminele vitaminei D se stocheaza in tesutul adipos subcutanat
 Este vitamina antirahitism

Roluri

 De a activa enzimele implicate in utilizarea Ca si fosorului la nivelul organismului

 Participa la procesele de fosorilare a nutreturilor, necesare absortiei acestora in intestin
 Asigura functionarea normla a SN si muscular(prin implicare in excitabilitatea acestora)

Carenta de vitamina D duce la rahitism insotit de ingrasarea oaselor ,la tineret. La adulte
duce la osteomalacea(inmuierea oaselor) , oua cu coaja moale

Vitamina E

 Vitamina reproductiei
 Se gaseste in plantele si legumele verzi
 Este antioxidanta

Activare vitaminica a vitaminei E

 Functia de reproductie
 In limitarea sintezei de nitrozamine

Activare antioxidanta

 Activ dubla : se fixieaza in celula, pastrandu-i astfel integritatea si inclusiv elasticitatea

 Participa a protectia cel vit hiposolubile si in special vit A
 Intensifica activitatea superoxid dismuteza(apara org impotriva formelor reactive de oxigen)

Carenta de vitamina E duce la degradari ale celulelor, disfunctii reproductive, poate sa produca
distrofii musculare la tineret, necroza(porc). Este mai evidenta atunci cand in hrana este un aport
ridicat de acizi grasi nesaturati

Vitamina K

 Vit antihemoragica
 K1 – filakinoma= de origine vegetala
 13

 K2-fornakinoma= de origine animala

 K3-menadiana= prin sinteza chimica
 La rumegatoare nu exista carenta in vit B si K

Roluri

 Implicata in sinteza si mentinerea la un nivel constant al protrombinei

 Activator al sistemului enzimatic implicat in fosfolizarea oxidativa , cu rol in oxidoreducerile
din celule si in transportul electolitilor

Carenta de vit K duce la hemoragii,edeme , la pasari poate produce hematoane

Vitamina F - Este implicata in metabolismul lipidelor si in pastrarea integritatii tegumentilor

Vitamina B1

 Complexul B si C se mai numeste si Tiamina sau Aneurina

Roluri

 Implicata in metabolismul glucidelor si in procesul utilizarii acid pirovic sper acid lactic spre
energie
 Implicata in activarea insulinei- ce duce la utilizarea glucidelor
 Participa la transmiterea influxului nervos prin sinapse , la sinteza acetil-colinei(h neuro-
transmi.)
 Inhiba activarea colinesterazei(enzima care descompune acetil colina)

Vitamina B3

- Se mai numeste si niacina sau vitamina PP(pellagra-preventer),nicotinamida,acid nicotinic

- Poate produce pelarga,diaree,dermatita, dementa

Roluri

 Intra in structura coenzimelor NAD si NADP care sunt componente a sistemelor enzimatice
implicate in reactia de transport a oxigenului, necesare proceselor de reducere, utilizare si
sinteza a substantelor nutritive(lipide, glucide,proteine)
 Mentinerea integritatii tegumentelor
 Protejeaza integritatea mucoasei tubului digestiv si o buna functionare a acectuia
 Intervine in excitabilitatea neuro-musculara ,protejand SN impotriva factorilor destabilizatori
 Intervine in dezvoltarea microflorei tubului digestiv

Carenta de vitamina B3 poate produce deficiente in utilizarea subs nutritive, intarzieri de crestere,
slaba conversie a hranei ,scaderea consumului

- Acidul nicotinic se sintetizeaza din acidul triptofan(porumbul este cel mai sarac in triptofan)

Vitamina B6

- Se mai numeste si piridoxina

Roluri

 Intervine in metabolismul proteinelor, implicata in procesele de decarboxilare a amino-

acizilor si de transaminare a acestora, adica de trasnmiterea gr amino NH3 de la un amino-
acid catre un cetoacid=>participa la sinteza aminoacizilor
 14

 Implicata in sinteza acidului nicolinic din triptofan si a acidului arahidonic din linoleic
 Participa la formarea dopaminei,tri.... si adrenalinei, neurotransmitatori cu rol important in
transmiterea influxului nervos
- In nutreturi poate fi legat inn lizina formand biocitina, ce are o tilizare mai mare in organismul
animal

Carenta de vitamina B6 poate duce la tulburari de crestere (afectarii ale vertebrelor , proteic),
tulburari nervoase(det grupului de amine), tulburari la nivelul pielii

Vitamina B7

- Se mai numeste si biotina sau vitamina H

Roluri

 Intra in structura unor sisteme enzimatice care asigura transportul dioxidului de carbon,
implicat atat in respiratia celulara cat si in oxidoreducerile substantelor nutritive de baza
 Participa direct la sinteza proteinelor prin faptul ca sunt implicate in formarea acizilor
oxalacetic si succinic , baza in sinteza animoacizilor

Carenta de vitamina B7 poate duce la tulburari de crestere la nivelul penajului si a pielii(pasare),

tulburari accentuate=paracheratoza, craparea unghiilor,caderea parului(porc)

Vitamina B8

- Se mai numeste si inozitol (B8+seleniu)

Roluri

 Actiune sinergica cu B4 ca factor lipotro

 Potenteaza activitatea vitaminei E si a seleniului=> carenta sa produce encefatomalaxie(la
pasari)

Carenta de vitamina B7 este foarte rara la animale, dar se poate gasi la porc si la pasari ,numai in
cazuri extreme

Vitamina B9

- Se mai numeste si acid folic

Roluri

 Implicat in metabolizarea proteinelor, participant direct in sinteza aminoacizilor

- B9+B12 = participa la sinteza ac nucleici
- B9+B12+C = participa la sinteza proteinelor, hemoglobinei,imunoglobinei si a globulelor rosii

Vitamina B12

- se mai numeste si ciancobalamina(contine cobalt)

- sinteza organica B12+Co

roluri

 sinteza acizilor nucleici si prin acestea a bazelor azotate a aminoacizilor si proteinelor

 implicat in sinteza globulelor rosii
 15

Carenta de vitamina B12 poate duce la om la anemie pernicioasa(maduva osoasa nu poate sintetiza
globule rosii mature , poate duce la intarzieri in crestere si scaderi in greutate

- este o vitamina exclusiv organica, nu o gasim in vegetale. O gasim in malt, in sustratul culturi
antibioticului

Vitamina C

- se mai numeste si acid ascorbic

roluri

 participa la sinteza tesutului conjunctiv , la intarirea si buna functionare a tendoanelor, la

integritatea demei
 asigura vindecarea rapida a ranilor
 previne infectiilr
 implicata in sinteza hemoglobinei(favorizeaza absortia de fier din tubul digestiv)
 sintetizeaza hormoni sexuale
 elimina situatiile stresante (la pasari si porci , cand se fac vaccinari)
 implicata in procesul vederii(concentratie ridicata in iris)
- omul,maimuta si cobaiul nu sintetizeaza vitamina C
=>boala numita scorbut- tulburari la nivelul pielii si boala la nivelul vaselor de
sange(sangerare gingivala, hemoragii cutanate)

Carenta de vitamina C duce la tulburari in crestere si nervoase. La om, conduce la o disfunctie a

activitatii musculare si nersoase(afectiune beri-beri

Vitamina B2

- se mai numeste si riboflavina

- - este un factor al enzimelor transportatoare de hidrogen , participand astfel la procesul de
respiratie celulara . component al pigmentului galben respirator fiind implicat atat in toate
procesele respiratori cat si in metabolismul substantelor nutritive
- Implicat in procesul vederii(in adaptarea la departare)

Carenta de B2 duce la intarzieri de crestere,lipsa apetitului, o slaba multiplicare celulara si fenomene

nervoase

Vitamina B3

- Se mai numeste si acid pantotermic

Roluri

 Component al coenzimei A , important in interconverstiile dintre substantele nutritive

 Intra in structura unei proteine transportatoare de gr acili , grupari necesare sintezei acizilor
grasi
 Activator al sistemului imunitar

Carenta de vitamina B3 conduce la tulburari de crestere

Vitamina B4

- Se mai numeste si colina

 16

Roluri

 Principalul factor lipotrop(protejeaza ficatul impotriva infiltrariilor)

 Donatoare a gruparii metul- importanta in procesul de sinteza a unor elemente noi in
organism

Carenta de vitamina B4 provoaca inflamarea ficatului

-nutreturi verzi-

- Se cultima pentru nutret:leguminoase,graminee,borceag(in afara de borceag care este

anual,celelalte grupe pot fi anuale sau perene)

Leguminoase perene(4-5ani)

Lucerna

- Este planta cu cea mai mare productie

- Are continut ridicat in proteina, valoarea biologica a proteinei este cea mai mare si poate fi
utilizata in hrana tuturor categoriilor de animale
- Este valorificata bine la ierbivore, dar la rumegatoare poate produce o serie de probleme(daca
este consumata dupa ploaie,roua sau la mai putin de o ora dupa adapare)
- Valoarea nutritiva 0.17 utitati nutritive si 30g unitati proteice /kg

Trifoiul

- Se cultiva acolo unde lucerna nu se face

- Val nutritiva 0.18 si 26 g proteina/kg
- Poate fi utilizata la toate categoriile de animale ,dar produce meteorism

Parceta

- Se cultiva unde terenurile sunt sarace , aride

- Se utilizeaza in hrana animalelor pana la inflorire pentru ca se lemnifica rapid , scade
consumabilitatea si digestibilitatea
- Valoarea nutritiva 0.17 si 23 g/kg proteia

Ghizdinul

- Se cultiva pe soluri umede si acide

- Consumabilitate scazuta din cauza gustului amar
- Valoare nutritiva 0.14-0.15 unit nutritive , 19-20 proteina

Sulfina

- Este o leguminoasa care se cultiva in solurile calcaroase

- Val nutri 0.17 , 23 g prot/kg
- Trebuie consumata pana ajunge la inaltimea de 50-60cm pentru ca dupa aceea are un continut
toxic

+ultimele 3 nu provoaca meteriorisme

 17

Anuale

Mazarea , mazarichea

- Valoarea nutritiva 0.13-0.15 , 20-25 g proteina digestibila

- Se folosesc mai rar singure(se folosesc combinate cu altele)

Borceagurile

- De toamna -> grau, orz +mazare sau mazariche

- De primavara->orz, secara,mazare
- Ponderea : 30-40% leguminoase , 60-70%graminacee
- Valoarea nutritiva 0.15-0.18 , 18-22 g proteina dig

Gramineele anuale

Porumbul

- Se foloseste ca masa verde

- Valoarea nutritiva depinde de epoca de recoltare (0.15-0.20 , 14g proteina)
- Se recomanda sa se dea in amestec
- Recoltarea se faca pana la inaltimea de 60-70 cm , inainte de aparitia spicului

Iarba de sudan

- Se cultiva in zonele mai secetoase

- Se 0opt obtine 2-3 coase /an
- In anii mai secetosi se pot produce intoxicatii la animale datorita continului ridicat in glicozizi
- Nu se administreaza la tineret sau la gestante
- Valoarea nutritiva 0.18-0.20 , proteina 18-20

Sorg

- Se consuma numai dupa ce plantele ating inaltimea de 40 cm ,mai ales in anii secetosi(contin
glicozizi , care in doza de 1ml/kg greutate vie la animale sunt letate)
- In faza tanara si cand este seceta 0.15%glicozizi , spre perioada aparitie panicului(spicului)
scade la 0.01%
- Palierea masei verzi duce la scaderea cantitatii de 10ori
- Acesti glicozizi se descompun in organism in acid cianhidric care este toxic pentru animale
- Val nut similara cu cea a porumbului

Perene

- Golomat,riglasul englezesc care se intalneste mai rar pe pasunile naturale

Alte nutreturi cultivate ca sursa de masa verde

Rapita

- Nutret care poate fi utilizat cel mai devreme

- Se recolteaza inainte de inflorire deoarece se limnifica si capata gust amar
- Consumata singura si-n cantitati mare duce la tulburari digestive si nefrita
- In combinatie cu nutreturile fibroase => valoarea nutritiva 0.8 unitati nutritive , 15-20 proteina
 18

Frunza de sfecla de zahar si coletela

- Sunt consumate cu placere de animale

- Trebuiesc amestecate cu nutreturile fibroase
- Fixeaza calciul , formand compusi solubili
- Contin saponine care impreuna cu ozalatul pot da efecte asemanatoare febrei vitulare
- Val nutr sfecla de zahar 0.2 unit nut , 23 g proteina
- Val nutr sfecla furajera 0.10-0.11 unit nut, 18-20 prot dig

Fanuri

- Rezultate in urma cosirii nutretului verde

- Val energetica medie de 0.5 unit nut
- Val proteica 55-77 fan de graminee, 65-75 borceaguri , 75-100 leguminoase
- Valoarea nutrtitiva a lor tine de tipul plantelor,specia,compozitia solului, epoca de
recoltare(faza de burduf la graminee si faza de primele flori la leguminoase)
- Indiferent de aceste elemente la productia de fan apar inevitabil si o serie de pierderi(prin
respiratie- dupa cosire,plantele continua sa respire pana cand substanta uscata ajunge pana la
60-65%=>proces prin cara scade val nut a prod) . In functie de timp si conditiile meteo pot fi de
2-3% sau 15%
- Pierderile climatice pot fi de 2 feluri => din cauza rad UV care duc la pierderi de caroten si de
natura plubiala care extrag din plante glucide,proteine si saruri(4-5% pana la 15-16%)
- Pierderi mecanice se fac in procesul de uscare si intoarcere a brazdelor ,unele componente
(frunze) se pot detasa care au cea mai mare valoare nutritiva => se inregistreaza pierderi in
functie de umiditatea brazdei(2-3 %grau , 5-10% leg)
- Pierderi de stocare ,pot fi de natura enzimatica cand uminitatea nutretului este sub 15%
- Pierderi la administare , se pot scutura (2-3%)
- Pierderile medii la prod fanurilor : 20% subs uscata , 25% energie prot , 30% proteina

Fanutile naturale

- Se pot cultiva la campei,deal ,munte

- Valoare dpcd nutritiv 0.47-0.6 unit nut , 50-60 gr prot

Fanuri cultivate

Fanuri de lucerna

- Valoare nutritiva 0.47 unit nut , 100g prot dig

- Pretabil pentru administrarea ca atare in hrana ierbivorelor si sub forma macinata si la alte
categori de animale
- Coloreaza foarte tare galbenusul(caroten) ->pentru gainile outoare cu un continut mare de
celuloza

Trifoiul

- Se foloseste la fel ca si lucerna

- Val nutr 0.48-0.5 unit nut , 80 gr prot dig

Fanuri de borceaguri

- Se recolteaza in faza de burduf la graminee si in faza de inflorire la leguminoase

- Val nutritive 0.5-0.6 unit nut , 60-70 g prot dig
 19

Silozuri

Silozuri murate

- Murarea sau insilozarea=>metoda de conservare a nutreturilot versi si de preparare a

nutreturilor grosiere(psie,coceni) , care se desfasoara in absenta aerului si in prezenta
fermentatie lactice

Avantaje

 Pierderi mai mici 10-15%

 Ocupa un volum redus la tona de produs
 Pot fi conservate pe o perioada mai mare de timp
 Nu sunt supuse incendiilor

-procesele biochimice ce au loc in masa verde-

Respirarea celulara

- Imediat dupa cosire, planta respira=>crestere a temperaturii in masa depozitata ajungandu-se

la 70C(acest lucru duce la deprezierea calitatii nutretului)
- Evitarea acestui proces se face prin tocarea maruntita a mesei verzi in vederea eliminarii aerului

Actiunea enzimelor proteolitice

- Enzimele protoplasmatice si in special cele proteolitice actiuneaza asupra proteinelor

descompunandu-se treptat(pepdite,aminoacizi,amoniac) =>amoniacul poate duce la
descompunerea nutretului
- Aceste enzime isi inceteata activitatea cand temperatura din siloz ajunge la 55 C sau aciditatea
ajunge la un pH de 4

Actiunea bacteriilor

- Bacteriile prezente in plantele recoltate pot sa aiba o dezvoltarea mai rapinda sau mai lenta in
functie de conditiile oferite de masa verde insilozata
- Dintre fermentatiile ce pot avea loc(alcoolica,lactiva,acetica,butilica) cond fav treb sa se adigure
bact lactice , acestea au nevoie de temperatura de maxim 50-54 C si in conditii de
anaerobioza(prin tasare energetica a mesei verzi)
 Actiunea bacteriei lactice asupra glocozei=:descompunerea in acid lactic ce asigura
un pH de 3,8-4,2 in masa verde insilozata, nivel la care sunt oprite procesele nedorite
din masa silozului(respiratia celulara,fermentatia acetica si butiliza,actiunea
enzimelor
 Ca produs secundar al bacteriei lactice rezulta si acidul acetic , dar in cantitati mici , in
cantitate mare rezulta in urmaactiunii bacteriilot acetice care sunt insa aerobe

Un produs murat de calitate trebuie sa aiba 2/3 acid lactic +1/3 acid acetic

- Fermentatia butilica se poate desfasura imediat dupa punerea plantei in siloz ,insa ea inceteaza
daca sunt create conditii de anaerobioza
 20

-conditii pentru insilozare-

Compozitia chimica a nutretului

Continutul in glucide usor fermentescibile pe care trebuie sa-l contina nutretul pentru suportul
nutritiv necesar dezvoltarii bacteriilor lactice

- Valoarea minimului de zahar este conditioana de continutul in subs de tamponare a sucului

plantelor
- in cat subs de tamponare untra substantele azotate ,fosfatii , alte saruri in care anionii
reprezinta o cantitate insemnata
- raportul substantelor de tamponare si nivelul de zahar => notiunea de capacitate de insilozare a
nutretului,erahizandu-se astfel :
 nutreturi usor insilozabile la care minimul de zahar este mai mic decat continutul
real al glucidelor fermentescibile al nutretului respectiv(porumbul)
 nutreturi mai greu insilozabile, minimul de zahar este egal cu glucidele
fermentescibile(leguminoasele)
 nutreturi neinsilozabile , minumul de zahar este mai mare decat glucidele
fermentescibile(urzicile,vrejii)

Uminitatea nutretului trebuie sa aiba in medie 70% pentru a se asigura conditiile de inmultire.Cu
exceptia leguminoaselor care umiditatea trebuie sa fie de 60%

Stocarea plantelor

- plantele supuse insilozarii trebuiesc stocate cu utilaje specifice la dimensiunea de maxim 5

cm=> aceasta operatiune este necesara pt eliberarea mai usoara a sucului celular, asigura o
eficienta crescuta a tasarii(tasarea se realizeaza cu utilaje grele, pe senile si are ca scop
zdrobirea vegetalelor si eliberarea aerului , in acest mod se creeaza conditii nutritive (eliberarea
sucului) si de anaerobioza pt dezvoltarea bacteriilor lactice)
- in functie de umiditatea plantelor insilozate si de gradul de tocare a lor ,intalnim
 silozuri propriu-zise, umiditatea de 70% ,plante tocate
 semisilozuri , umiditatea 60%, plante netocate(semifan) si tocate(semisil)

Temperatura

- bacteriile lactice suporta o temperatua de 54 C

- putem deosebi:.
 Silozuri la temp normale , 25-30 C, cand fiecare strat de plante tocate este tasat si se
scoate aerul din ele
 Silozuri cu temp calde , la plantele bogate in celuloza sau daca contin substante toxice
care se distrug prin temp
-folosirea unor substante adjuvante la insilozare-
Utilizarea culturilor bacteriilor lactice
- Lactosil (bioconsul) 1kg la tona de nutret
- Adaus de acizi minerali
- Adaus de acizi organici
- Adaus de saruri neutre
 21

-utilizarea nutretului murat in hrana animalelor-

La administrarea unui kg de nutret murat se da 2g CaCO3, se administreazasi fibroase , 1 kg la 5

kg siloz. Se recomanda reducerea lui cantitativa in ratiile animalelor gestantein ulyima faza a
gestatiei

- utilizarea nutretului grosier in hrana animalelor-

- Reziduri de la cereale si leguminoase

- Digestibilitatea si val nutrtitiva foarte scazuta
- Cele mai bune sunt orzul si ovazul , cele mai proaste sunt graul si secara
- Cocenii de porumb au val nut 0.38 unit nutri , 15-18 proteina
- Vrejii de fasole ,mazarea se utilizeaza in hrana animalelor , val nut 0.30 unit nutri , 25-30 proteina
digestibila
-nutreturile radacinoase si tuberculifere-
- Sfecla furajera este un nutret consumat foarte bine datorita continutului ridicar in glucide
(0.12 unit nutrt si 10 g proteina digestibila. Se poate administra tuturor categoriilor de
animale
- Sfecla de zahar are o valo nutr de 0.24 unit nut si 15-20 prot dig. Ea imbunatateste utilizarea
acizilor ogranici din siloz si creste cantitatea de grasime din lapte. Nu se recomanda , la vaci ,
utilizarea in cantitati mai mari de 5kg deoarece:
 poate sa genereze tulburari digestive
 provoaca atonia prestomacelor
 poate sa duca la acumularea acidului lactic in rumen si traverseaza
rumenul,patrunde in sange si modifica pH-ul sangelui
- este nevoie de Ca ,se poate ajunge la carente cu manifestari asemanatoare febrei vitulare
- Morcovul furajer se utilizeaza in hrana reprod masculi (val nut 0.15 unit nut , 10 g prot dig) .
Continutul ridicat in caroten stimuleaza cantitatea si calitatea materialului seminal
- Cartoful (tubercurifer) are val nut de 0.3 unit nut si 10-12 g prot dig, prot bruta 1.52% ,
amidon 20%. In conditii necorespunzatoare de pastrare , contine in cantitate mare solanina si
se recomanda fierberea cartofilor si taierea coltilor

Bostanoasele

- Dovleci si pepeni sunt din 90% apa, au o val nut de 0.1 unit nut, 8 g proteina dig. La dovreci
,semintele au 2% din masa lui , 35% SU este grasime ,este bogat in ac grasi nesaturati
esentiali
Reguli la administrarea acestor nutreturi
 Nu se administreaza inghetate
 Sub forma tocata cu cel putin 2 ore inaintea administrarii si se indeparteaza resturile
 Insotita de 2.5-3 g/kg CaCO3
 Se pregateste animalul=>canitatile cresc treptat

Seminte si fructe

- Grauntele de cereale: grau,porumb,sorg,mei,ovaz,orz

Caracteristici :
 Bogate in SEN(70% din care 90% amidon)
 Continut de proteina scazut 12%
 Grasimea este mica 19%(8% porumb)
 Vit B mediu, aflata in invelisuri(tarate)
 Sarace in vitamine liposolubile
 Porumbul are vit A siprovitamine A
 22

 Elementele minerale se gasesc in invelisuri

 Sarace in lizina si unele in triptofan(porumb)

Porumbul

- este cel mai utilizat , are val nut de 2 unit nut si 70g prot
- proteina lui are cea mai slaba val biologica dintre cereale, insa prin continutul lui in grasime
area cea mai mare val energetica
- contine ac oleic si linoleic,care stimuleaza productia de oua ,nsa poate avea efecte
nefavorabile asupra consistentei untuui si a grasimii porcilor. Prin continutul lui in carotenoizi
coloreaza galbenusul
- tinut intr-o umiditate ridicata dezvolta mucegai care duce la aparitia unor afectiuni si ii scade
val nutr cu 30%
- poate fi recoltat cu umiditate mai mare cand nu s-a realizat coacerea

Orzul

- are 85g prot dig , 1.1 proteina , 5-7% celuloza

- proteina este reprezentata de prolamine
- este un nutret cu performante deosebite in obtinerea unei carni de porc cu o consistenta
superioara
- se poate folosi in hrana tuturor animalelor daca este decorticat la tinerete