UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA

RESPECTAREA / INCALCAREA DREPTURILOR

COPIILOR CU DIZABILITATI

- STUDIU DE CAZ-
Cuprins:

Introducere…………………………………………………………………………..3

1.Copiii cu dizabilitati si drepturile lor:……………………………………………4

1.1-drepturile copiilor cu dizabilitati expuse in legea nr.272/2004………………4

1.2-situatia copiilor cu dizabilitati din Romania (2004-2006)…………………….5

2. Studiu de caz 2.1.problema……………………………………………………….7

2.2.obiective………………………………………………………...7
2.3.etape…………………………………………………………….8
2.3.1.abordare caz………………………………………....8
2.3.2.procurarea si sistematizarea informatiilor………...8
2.3.3. istoricul evolutiei problemei………………………10
2.3.4. descoperirea cauzelor……………………………...11
2.3.5 configurarea situatiei……………………………....11
2.4. elaborarea strategiei de actiune……………………………...11
2.5. proiect de interventie…………………………………………12

3.Concluzii……………………………………………………………………………13

Bibliografie

anexe

2
 Introducere

De-a lungul anilor petrecuti lucrand cu copiii, am avut in clase, pe langa cei care
reprezentau majoritatea si copii cu diverse dizabilitati, de diferite grade.

Am ramas nu odata surprinsa ca, atunci cand povesteam cuiva despre ei expresia
fetei trada o oarecare respingere. Insa eu eram fericita pe de o parte pentru ca puteam sa
apreciez mai bine faptul ca am copii sanatosi, iar pe de alta ca am avut posibilitatea sa ii
cunosc si sa descopar ca nu sunt foarte diferiti de restul copiilor, si mai ales ca pot face
progrese chiar si in invatamantul de masa daca sunt acceptati si tratati cu respect, ajutati
si indrumati.

Este greu sa lucrezi cu ei mai ales cand nu esti pregatit pentru asta.

Oamenii care te-ar putea ajuta pe tine ca dascal, si pe ei mai mult in clasa, sunt
prea putini si au putin timp alocat pentru fiecare.Cu toate acestea, daca iti place sa fii in
mijlocul lor zi de zi, daca ii iubesti cu adevarat asa cum sunt, ii ajuti informandu-te si
facand tot ce iti sta in putere pentru a-i respecta dreptul de a fi copil, alaturi de ceilalti.

Voi incerca sa surprind cateva aspecte legate de aceasta problema, aceea a

integrarii copiilor cu dizabilitati prezentand un studiu de caz al unui copil, R.D. pe care
l-am avut in clasa, in generatia 1997-2001.

3
 2.Copiii cu dizabilitati si drepturile lor

Din cauza lipsei sale de maturitate fizica si intelectuala copilul are nevoie de o
protectie speciala si de ingrijiri specifice, de o protectie juridica potrivita inainte si dupa
nastere. Natiunile Unite au proclamat in Declaratia Universala a drepturilor omului
faptul ca si copiii au dreptul la ajutor si asistenta sociala, subliniind ca familia trebuie sa
beneficieze si ea de protectie si asistenta. Pentru deplina dezvoltare a personalitatii sale,
copilul trebuie sa creasca intr-un mediu familial, intr-o atmosfera de dragoste si
intelegere, pentru a-l putea pregati sa aiba o viata sociala reusita.

1.1.Drepturile copiilor cu dizabilitati expuse in legea nr 272/2004

Conventia ONU cu privire la drepturile copilului a fost publicata pentru prima

oara in Romania in Monitorul oficial din 28 septembrie1990.Legea nr.272 privind
protectia si promovarea drepturilor copilului a fost adoptata si publicata de parlament
in 23 iunie 2004 in monitorul oficial, partea I, nr.557.
Legea cuprinde 13 capitole drepturile copilului cu dizabilitati fiind incluse in
capitolul al doilea la sectiunea “Sanatatea si bunastarea copilului,” articolul 46 cu
alineatele de mai jos:

“ (1) Copilul cu handicap are dreptul la îngrijire speciala, adaptata nevoilor sale.

  (2) Copilul cu handicap are dreptul la educatie, recuperare, compensare, reabilitare si

integrare, adaptate posibilitatilor proprii, în vederea dezvoltarii personalitatii sale.

  (3) Îngrijirea speciala trebuie sa asigure dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala
sau sociala a copiilor cu handicap. Îngrijirea speciala consta în ajutor adecvat situatiei

4
copilului si parintilor sai ori, dupa caz, situatiei celor carora le este încredintat copilul si
se acorda gratuit, ori de câte ori acest lucru este posibil, pentru facilitarea accesului
efectiv si fara discriminare al copiilor cu handicap la educatie, formare profesionala,
servicii medicale, recuperare, pregatire, în vederea ocuparii unui loc de munca, la
activitati recreative, precum si la orice alte activitati apte sa le permita deplina integrare
sociala si dezvoltare a personalitatii lor.

  (4) Organele de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile

administratiei publice locale sunt obligate sa initieze programe si sa asigure resursele
necesare dezvoltarii serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap si ale
familiilor acestora în conditii care sa le garanteze demnitatea, sa le favorizeze
autonomia si sa le faciliteze participarea activa la viata comunitatii”

1.2.Situatia copiilor cu dizabilitati din Romania

Exista programe si proiecte speciale pentru copiii cu dizabilitati unele s-au

incheiat, altele sunt in derulare, iar altele sunt propuse pentru viitorul apropiat.
Coordonarea si controlul activitatii de protectie si promovare a drepturilor copilului, a
tutror programelor si proiectelor se realizeazade catre Autoritatea Nationala pentru
Protectia Drepturilor Copilului(ANPDC) dar si alte organisme de stat cum ar fi :Comisia
pentru protectia copilului(C.P.C.)

Rezum cateva din- mesajele cheie- prezentate in cadrul proiectului “Copiii mai
intai”-Drepturile Omului in protectia Copilului- ghid de buna practica, conferinte pe tema
drepturile copiilordin 2004; proiect finantat prin Phare, UE impreuna cu Ministerul
Muncii si Solidaritatii Sociale, plus ANPDC:

 Copiii cu dizabilitati pot parea diferiti deoarece se comporta si se

exprima diferit dar nu sunt chiar atat de diferiti
 Copiii cu dizabilitati progreseaza mult atunci cand sunt acceptati, si
tratati cu respect, acest lucru ii ajuta sa isi dezvolte respectul de sine si
sa isi apere interesele.Trebuie luati in serios si provocati intr-o oarecare
masura pentru a invata cum sa abordeze o situatie dificila
 Ingrijirea intr-o familie de asistenti maternali profesionisti decat in
servicii de tip rezidential, este de preferat pentru multi copii cu
dizabilitati; daca sunt plasati in case de tip familial atunci grupul trebuie
sa cuprinda copii cu si fara dizabilitati

5
  Copilul trebuie sa fie in centrul atentiei noastre si nu handicapul pe care
il are.Terapiile sunt necesare si utile dar nu trebuiesa domine viata de zi
cu zi a copilului.

Dintre realizarile in domeniul protectiei drepturilor copilului in perioada ianuarie-

aprilie 2005, potrivit informatiilor furnizate de catre ANPDC s-au efectuat urmatoarele

1. program de dezvoltare a serviciilor de recuperare si/sau inchiderea institutiilor de

tip vechi pentru copiii cu dizabilitati/handicap care nu pot fi restructurate si destinate
copiilor cu dizabilitati ce au ca scop:
~crearea si dezvoltarea de servicii specializate si
practici integrative pentru copiii cu
dizabilitati/handicap in vederea imbunatatirii
sanselor acestora de dezvoltare deplina

2. popularizarea drepturilor copilului si sensibilizarea opiniei publice in vederea

imbunatatirii atitudinii si comportamentului general privind problema specifica a
copilului cu dizabilitati

3. continuarea procesului de descentralizare de la nivel judetean la cel local si intarirea

capacitatii institutionale la nivel local pentru asumarea responsabilitatilor in abordarea
problematicii copilului cu dizabilitati

Potrivit aceleasi surse, s-a realizat o statistica ce cuprinde diverse aspecte

referitoare la impactul planurilor de interventie realizate de guvern si institutii
responsabile.Astfel, in decembrie 2005 din totalul de aproximativ 5 milioane copii (0-18
ani) 2,2% sunt in evidenta Serviciilor publice de Protectie Sociala.

Numarul copiilor cu dizabilitati care poseda un certificat cu diferite grade de

handicap a insumat un total de 68.805 copii.

Dintre acestia cu un grad minor 5.082

un grad mediu 16.596
un grad sever 14.857
un grad foarte sever 32.270

Se observa ca cel mai mare numar se inregistreaza in cazul copiilor cu un grad

foarte sever de handicap.
Pentru toti acesti copii cu dizabilitati de diferite grade, exista 26.341 personal
asistent la data efectuarii raportului.Insa, cu toate acestea, beneficiaza de servicii
personalizate medicale, sociale, sau elaborare de planuri cca.65.356 copii cu dizabilitati.
Un numar de 8.343 de copii beneficiaza de servicii alternative spre exemplu
tratamente diferite grija zilnica.

6
 Dintr-un numar de 50.788 copii cu varsta peste 7 ani au reusit sa fie integrati in
invatamantul de masa un total de 5.344
invatamantul special un total de 11.929
alte tipuri de educatie (de ex.acasa) 871

Din cei aproximativ cincizecide mii de copii cu dizabilitati care au varsta de

scoala un total de 18.144 urmeaza un curs de educatie.
Se afla in centre de stat sau private 8.253 copii, iar cu ingrijire profesionala 671
copii.

Printre institutiile care se ocupa de problemele copiilor cu dizabilitati se numara:

La nivel national
Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei,
Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor copiilor(ANPDC),
Comisia pentru protectia copilului(CPC)
Autoritatea national pentru persoanele cu handicap(ANPH)
La nivel local
Directia generala de asistenta sociala si protectie a copilului(DGASPC) cu sediul
in Cluj pe str.E.Grigorescu 37-39
Alte fundatii si centre private cum ar fi Fundatia Bethania in Cluj
Scoala speciala nr 1 str.Cosbuc
Scoala Speciala Transilvania (com. Baciu) prezentare anexa
Alte fundatii cu scopuri umanitare

In cadrul problemelor de interes national propuse pentru anul 2006 se numara

dezvoltarea serviciilor alternative pentru copiii cu dizabilitati.

2.Studiu de caz:

2.1.Problema:

Elevul R.D., din clasa a IX a, de la un liceu din oraş prezintă deficienţe de

adaptare scolara şi integrare socială reflectate în nivelul scăzut al randamentului şcolar la
anumite discipline,dublate de un dezinteres general.

2.2.Obiective: -determinarea cauzelor

-eliminarea cauzelor;
-propunerea unui proiect educativ de intervenţie;
-respectarea/incalcarea drepturilor

7
 2.3.Etape

2.3.1. Abordarea cazului

-prezentarea cazului- situatia actuala

- probleme la învăţatură la anumite discipline
- dezinteres fata de scoala,
- partiala integrare sociala

2.3.2.Procurarea şi sistematizarea informaţiilor

Din discutiile avute cu unele dintre cadrele didactice, cu mama si colegii, prietenii se pot
trage urmatoarele concluzii:
- Analiza activităţii şcolare:

-note mici la majoritatea obiectelor care necesita gandire logica, stiinte exacte
-isi indeplineste cu foarte mare greutate sarcinile, aproape deloc daca acestea nu sunt
personalizate
- nu participă activ la ore
-manifestă interes la: muzică
manifestă dezinteres la: matematică, fizică, chimie, istorie

- Observaţii psihopedagogice

Inteligenţa – retard mental

Gândirea – concretă,cea logica inexistenta, invata mecanic are nevoie de multe repetari
Limbajul scris / oral – foarte sarac
Memoria - în general mecanică şi de scurtă durată;
Imaginaţia - în general de tip reproductiv;
Atenţia – capacitate redusă de concentrare, oboseşte uşor :
Voinţa – lipseşte, evită să ia decizii, este nehotărât, nu are răbdare,
Motivaţia – nu exista;
Deprinderi verbale, senzoriale, motrice – fluiditate in exprimare, acuratete in vorbire;
datorita accidentului din clasa a saptea activitatea psihomotrica a regresat
Deprinderi de gândire şi perceptive –dificila orientare in spatiu;
Afectivitate – indiferent la tot ce se intampla in jurul lui, foarte rar stari de bucurie
urmate de unele melancolice;
Caracter – pozitiv, cooperant, dacă i se arata interes catusi de putin ,
~ dezinteresat de şcoală pentru că nu poseda capacitatea de a tine pasul cu colegii de
aceeasi varsta cu el, pentru ca nu i se intocmesc planuri de interventie individualizata, ca
sa castige incredere in el, aria curriculara nefiin adaptata nivelului personal
! incalcarea dreptului la educatie adaptata posibilitatilor proprii(art.46 alin.2)

8
 ~ are o atitudine de nepasare faţă de propria persoană şi de colegi, în general sociabil,
plin de compasiune, incapabil de a face rau cuiva
Echilibrul sistemului nervos - prezintă o labilitate psihică destul de accentuată se
plictiseşte uşor, nu rezistă la stres, şi nici la efort intelectual susţinut, are o fire sociabilă,
un temperament extrovertit; nu are încredere în propriile forţe;
stimade sine foarate scazuta

- Probleme medicale

Elevul are afecţiuni care necesită o atenţie specială. Diagnosticat de la nastere su

hidrocefalie interna si hemipareza pe stanga se deplaseaza mai greu iar memoria si
gandirea sunt afectate.
Recuperarea a fost ingreunata de accidentul avut in clasa a saptea -o cazatura in sala de
clasa fiind foarte grav afectata sanatatea; din acel moment a realizat un regres ( reactii la
activitati scolare intelectuale si fizice, de orientare)

Cu toate acestea prezinta o dezvoltare fizica adecvata varstei (greutate, inaltime).

Pentru problemele lui medicale familia investeste anual timp si resurse financiare; bai la
1Mai, in timpul vacantelor in special, recuperare, fizioterapie gimnastica medicala, alte
tratamenate de specialitate
! respectarea dreptului la ingrijire speciala care sa asigure dezvoltarea fizica, mentala,
spirituala a copilului.(art.46.alin.3)
respectarea art.44 alin 1-dreptul de a beneficia de un nivel de trai care sa permita
dezvoltarea sa

- Relaţii sociale

Familie – relaţii deosebit de armonioase in familie intre parinti.

Tatăl este mai sever cu el il trateaza ca pe un copil normal, cu maturitate, cerandu-i
respectarea responsabilitatilor el asigura intreg venitul in familie.Se ocupa de cresterea
copiilor in masura timpului disponibil.
Mama se ocupa de cresterea copiilor. Este mai indulgenta si intelegatoare cu R.D., il
ajuta mereu.A renuntat la slujba pentru a se ocupa numai de el timp de 13 ani, moment in
care a ades pe lume doua gemene, Cu toate ca a trecut prin multe greutati e rezistenta la
stres, face fata problemelor gospodaresti si educarii copiilor si diferentei de varsta intre
copii e o persoana tenace, cu un caracter extraordinar
Fraţi – elevul are doua surori gemene de doi , cu care are relatii bune
Grupul de prieteni – are foarte putini prieteni
Colegi de clasă –are relaţii excelente cu colegii de clasă care insa il ignora
Cadre didactice –manifesta respect pentru toate cadrele, vorbeste politicos chiar daca
unele dintre acestea nu ii ofera suportul necesar din comoditate
Alte persoane- politicos, respectuos, sociabil

9
2.3.3. Istoricul evoluţiei problemei

- Istoricul problemei

Problemele au apărut odată cu intrarea în gimnaziu in clasa a cincea cand majoritatea

profesorilor nu au putut accepta prezenta lui in clasa(anexa carnet de note) şi s-au
agravat dupa accident a crescut dezinteresul pentru şcoală,Se integrează greu in colectiv
are colegi noi pe care nu i-a avut in clasele I-IV.Pana in clasa a patra a beneficiat de
program de interventie specializat.
(! respectarea alin.2, art.46 care prevede ca un copil cu dizabilitati are dreptul la
educatie, recuperare, compensare, reabilitare si integrare adaptate posibilitatilor
proprii, in vederea dezvoltarii personalitatii)

Invatatorii impreuna cu psihopedagogi si psihologi din scoala si de la centrele de

control in stransa colaborare cu mama, au reusit o integrare sociala buna cu rezultate
satisfacatoare pentru nivelul lui de capacitate(anexa caiet de evaluare)-
!respectarea alin.4 art.46 care prevede ca organele de specialitate ale administratiei
centrale si locale sa initieze si sa asigure resursele necesare satisfacerii nevoilor
copiilor cu dizabilitati

- Istoricul evoluţiei şcolare

Fără probleme pana in clasa a patra, datorita planului perssonalizat; stagnare in restul
claselor , nu a ramas niciodata corigent sau repetent;la examenul de capacitate s-a format
o comisie speciala delegata de inspectorat in urma unei cereri adresate de mama pentru a
fi testat la domiciliu si pentr un termen mai indelungat(! Respectarea alin.4 art.46)
n urma examinarii a obtinut nota 7,87 si repartitia computerizata l-a trimis la un alt liceu
dupa interventia parintilor la directiunea liceului, s-a putut aproba revenirea lui pentru
continuitate.

- Istoricul dezvoltării intelectuale

in regres, pe perioada clasei a cincea si a noua,stagnare in rest

- Istoricul dezvoltării fizice

dezvoltare psihosomatică intarziata de boala pe care o are de la nastere si cazatura de
mai tarziu

- Istoricul familiei
în familie au existat întotdeauna relaţii foarte bune, o atmosferă propice dezvoltarii

- Istoricul relaţiilor sociale

10
Elevul a avut sansa sa nu schimbe institutia de invatamant incepand din primul an de
scoala pana in prezent.Astfel s-a asigurat o continuitate, fiindu-i usor sa isi pastreze
prietenii pe care i-a avut de la inceput, chiar daca structura clasei s-a modificat dupa
examenul de capacitate

2.3.4. Descoperirea cauzelor

Starile de stres datorate incapacitatii de a realiza sarcinile audus la o stima de sine foarte
scazuta, un dezinteres fata de scoala datorita lipsei de planuri de interventie, note mici la
unele discipline
Lipsa de comunicare intre profesori si R.D. dar si cu familia au condus la un dezinteres
si din partea familiei,

2.3.5.Configurarea situatiei

În urma discuţiilor cu eleva R.D., şi cu mama acestuia am constatat că visul lui

este să devina profesor, un vis irealizabil ceea ce demonstreaza ce nu este ancorat in
realitate.
Pentru viitorul apropiat şi-a propus:
să studieze suplimentar la obiectele la care are probleme, sa fie mai atent si interesat dar
a facut-o cu retineri si greutate la insistentele mamei, doar ca sa nu supere parintii si fosta
invatatoare, (stie ca nu va putea)
Pentru viitorul indepartat nu are nici un vis, “Nu stiu”, a declarat

2.4.Elaborarea strategiilor de actiune

Se acţionează la nivel personal prin:

creşterea încrederii în forţele proprii,
stimularea interesuluipentru învăţare,
modificarea atitudinii faţă de învăţătură,
sedinţe de psihoterapie.
Se acţionează la nivelul clasei de elevi:
inlesnirea integrării în grup;
solicitarea luiR.D în realizarea unor activităţi desfăşurate în grup
participarea la activităţi extraşcolare : excursii, programe distractive,
Se acţionează la nivelul tuturor factorilor: părinţi, profesori, colegi, anturaj,
organele de specialitate ale administratiei publice centrale si locale

11
 2.5.Proiect de interventie

Consider ca ar trebui realizat un plan de acţiune comună şcoală – familie cu scopul de

intensificarea colaborării şcolii cu familia astfel încât să se rezolve problema integrarii
sociale si stimularea interesului pentru învăţare.Dar rolul cel mai important revine
organelor specializate cu responsabilitati pentru protectia copiilor marind numarul
psihopedagogilor asigurand servicii coerente de supraveghere, indrumare si control.

- Obiective
~conştientizarea de către scoala a responsabilităţilor care ii revin în educarea copiilor, a
necesităţii tratării diferenţiate a copiilor cu dizabilitati
~organizarea de intalniri cu specialisti in domeniu pentru a putea stabili masurile de
interventie
~interventia unui psihopedagog in timpul orelor de curs la acele discipline la care
iuntampina mari dificultati cu scopul de a-l indruma
~cunoaşterea reciprocă părinţi-educatori, pentru realizarea unei cooperări reale şcoală –
familie,
~modificarea atitudinii elevului faţă de rezolvarea sarcinilor şcolare,
~stimularea interesului pentru învăţare, prin comunicare, apropiere din partea cadrelor
~realizarea unui program de activitate echilibrat fără suprasolicitări, cu sarcini epartizate
în funcţie de posibilităţi, cu întărirea succesului şi diminuarea insuccesului,
~dezvoltarea încrederii în forţele proprii,
~favorizarea integrării în grup prin realizarea de acţiuni comune cu colegii, implicarea
lui R.D.. in diverse activitati de echipa
o~rientarea către şedinţe de psihoterapie pentru rezolvarea problemelor legate de
dezinteresul lui R.D fata de tot ce il inconjoara.

- Prognoza ulterioara a evolutiei elevului

Data fiind boala din nastere nu este cazul sa expun posibila ameliorare a elevului R.D.
intr-unul din domeniile legate de pedagogie, intelect, sanatate, relatii sociale.

12
 Concluzii:

In studiul de caz prezentat in unele situatii au fost respectate drepturile copilului

cu dizabilitati pentru ca in alte tot aceleasi drepturi sa fie incalcate, fapt ce indica o
inconsecventa din partea organelor de control si indrumare responsabile cu protectia
copilului.Cat despre activitatea cadrelor didactice din gimnaziu, consider ca este loc de
mai mult interes si fata de acesti copii, nu doar de cei premianti sau olimpici. Cat despre
activitatea mea incercand sa fiu obiectiva inclin sa cred ca atata vreme cat R.D. venea cu
placere la scoala si era motivat, dorea sa invete in limita posibilitatilor lui , ca am
respectat drepturile copilului cu dizabilitati prevazute in legea nr.272/2004.

13
Bibliografie:
www.copii.ro.
www.salvaticopiii.ro
http://unicef.org/publications/index_5598.html
www.ScoalaTransilvania.ro
www.anph.ro

14
anexa

Situată la 3 km de municipiul Cluj-Napoca, în comuna Baciu, Şcoala Specială

Transilvania a fost înfiinţată în anul 1997. Ideea înfiinţării şcolii s-a născut din
colaborarea doamnei Dr. Dana Vasilescu, preşedintele Fundaţiei de Caritate
"Transilvania", cu fundaţii şi centre de recuperare din Europa şi USA, având sprijinul
Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj.
   Oferta noastră pentru comunitate este reprezentată prin capacitatea şcolii de a răspunde
nevoilor de educaţie-recuperare-integrare a copiilor cu deficienţe severe şi/sau asociate,
predominant motorii şi neuro-motorii.
   Amenajarea şi distribuirea spaţiilor este în conformitate cu normele europene de
accesibilizare pentru persoanele cu handicap. In curând se va finaliza proiectul de
extindere a cladirii în care funcţionează şcoala, copiii vor beneficia de o bucătarie
adaptată, cabinete de terapie specială, spaţii de joc şi relaxare, terasă, iar accesul la etajele
superioare se va realiza cu un lift adaptat. De asemenea, dotările speciale, constând în
suporturi de ortostatism, cadre de mers, bazin cu bile, mese de lucru, computere, tacâmuri
adaptate, elevatoare, ajută elevii în câştigarea unui minim de independenţă. Transportul
elevilor la/de la şcoală este asigurat zilnic cu 2 microbuze, prevăzute cu centuri de
siguranţă, rampe şi locuri pentru cărucioare. Pentru buna desfăşurare a activităţilor,
personalul nedidactic şi didactic răspunde nevoilor speciale de igienã, alimentaţie şi
transport. Cadrele didactice sunt calificate corespunzător nevoilor copiilor cu deficienţe
neuro-motorii.
   Elevii beneficiază de intervenţii prin programe de tip personalizat în baza unui
curriculum adaptat, rezultat în urma unei evaluări complexe de către o echipă
multidisciplinară. Strategiile de evaluare, programele de intervenţie şi modalităţile de
planificare a activităţilor sunt elaborate de colectivul şcolii în colaborare cu părinţii.
   Dacă în primul an de funcţionare au fost şcolarizaţi un număr de 7 elevi, numărul
acestora a crescut spectaculos în fiecare an, ajungând în anul şcolar 2005-2006 la 48 de
elevi. Dintre aceştia, 41 sunt încadraţi în gradul grav de invaliditate. Din acest efectiv de
elevi, 4 copii vin de la centre de plasament.

15