PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE NVMNT: Grdinia Licurici, Cluj-Napoca

EDUCATOARE: Grajdeanu Ioana
DATA: 14.02.2013
GRUPA: Mare Boboceilor
TEMA ANUAL: CND/ CUM I DE CE SE NTMPL?
TEMA SPTMNII: Frumusetile Terrei
TEMA ZILEI: Minunata lume subacvatica
TIPUL DE ACTIVITATE: activitate integrata (DLC+DOS)
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe, individual;
DURATA: o zi
LOCUL DE DESFURARE: sala de grup
CATEGORII DE ACTIVITI :
ADP:
Rutine: ntlnirea de diminea. " Dac a fi o vietate din ap, mi-a dori s fiu....De ce?".
Salutul, Prezena, Calendarul naturii,
Servirea micului dejun, deprinderile de igien i autoservire - deprinderi de a mnca frumos
Tranziii: - "Petiorii noat"
- "Bat din palme"
A.L.A

Art: Animale marine - pictura

Nisip si ap: Pescuim pestisori

Biblioteca: citim imagini din lumea marilor si oceanelor, din enciclopedii

A.D.E: ACTIVITATE INTEGRAT -D.L.C + D.O.S

Domenii experientiale:
DLC: - ,,Pescarul si pestisorul de aur dupa A. S.Puskin
DOS: - ,,Acvariul cu vietuitoare marine
Mijloc de realizare:
DLC: -povestea educatoarei
DOS: -decupare (pesti, alge, scoici, caracatite); ornare; asamblare; lipire (lucrare
colectiva)
1

Tipul activitatii:
DLC: -transmitere de noi cunostinte
DOS:-formare de priceperi si deprinderi
Scopul activitatii:
o Stimularea curiozitatii privind explicarea si intelegerea lumii inconjuratoare;
o Dezvoltarea indemanarii practice;
OBIECTIVE OPERAIONALE:
ADP: - s poarte discuii libere pe baza temei alese la ntlnirea de diminea;
ALA: - s citeasc i s sorteze imagini cu animale marine
- s coloreze n contur folosind culori corespunztoare
- s participe activ la activitile de joc;
ADE: DLC : - s participe la activitatile de grup, n calitate de vorbitor, de auditor ;
- s comunice impresii pe baza povestirii educatoarei
- s raspunda la intrebari;
- sa ia parte la discutii in grupuri mici;
- sa utilizeze un limbaj oral corect ;
- sa-si mbogateasca vocabularul activ si pasiv pe baza experientei
personale si a relatiilor cu ceilali;
DOS: - s mnuiasc foarfeca pentru a realiza sarcina propus
- s observe cu atenie transformrile care au loc
- s utilizeze corect materialele puse la dispozitie
- s lucreze cu grij pentru a pstra aspectul ngrijit al lucrrii;
- s respecte indicaiile educatoarei.
STRATEGII DIDACTICE
METODE I PROCEDEE:povestirea,conversaia euristic,explicaia, demonstraia,
exerciiul, observarea independenta, exercitiul, problematizarea, instructajul verbal
MATERIAL DIDACTIC: - videoproiector,calculator, planse cu imagini din poveste, piscina,
ghem de ata pentru agatarea pestilor, abloane din carton cu forme de pesti, fise de lucru,
creioane colorate ,carioci, lipici, acuarele, bidoane din plastic, scoici, pietricele, nisip, apa,
plante artificiale, hrtie creponata verde pentru plante subacvatice, jetoane cu peti pentru
jocul didactic, sticle frumos ornate cu mesaje scrise in ele pestisori din plastic, undite cu

magnet, siluete de pesti din carton, simboluri pesti de diferite culori pentru centrele de interes,
acvariu cu peste, cd cu melodia,,Ocean sounds, scrisoare.
BIBLIOGRAFIE:
1. ,, Activitatea integrata din gradinita , ed. Didactica Publishing House,
2008
2.,, Curriculum pentru educatia timpurie a copiilor , de la 3 la 6/7 ani,
M.E.C.T. 2008

SCENARIUL ZILEI
I. ADP

Activitatea incepe cu ntlnirea de diminea: " Dac a fi o vietate din ap, mi-a dori s
fiu....De ce?"
1.Salutul:
,,Dimineaa ne-am trezit,
La gradinita am venit,
In cerc sa ne adunam,
Cu toti sa ne salutam
2.mprtirea cu ceilali: A vrea s - mi spunei cum v simii astzi?Eu sunt bucuroas c
am venit la grdini, tu cum te simi ?
3. Activitatea de grup: Copiii rspund la ntrebri. n mijlocul nostru de la nceputul ntlnirii de
diminea avem o pnz de culoare albastr care reprezint o ap i pe ea diferite ecusoane cu
vieuitoare marine. Analizm de sus i vom obeserva faptul c toate sunt vieuitoare care traiesc n
ap. Le propun copiilor s facem puin micare i s ne ridicm n picioare s ne prefacem c
suntem La pescuit. Vom sta cu toii n cerc i la btaia mea din palme cte 3 copii vor sri pe
pnza din mijloc, in ap ,i ii vor lua cate un ecuson, la a doua btaie din palme ei vor sri pe
mal, adic napoi n cerc. Repetm pn cnd fiecare va avea ecuson i apoi mai facem cteva
exerciii de nviorare.
4. Noutile zilei: Astzi v voi spune o frumoasa poveste despre un pestisor care putea
indeplini dorintele oamenilor buni, care se numete Pescarul si pestisorul de aur. Apoi o s
tiem, o sa decoram i o s lipim vietuitoarele marine in acvariu
II. ALA
Copiii i continu ziua cu activitatea la centrele de interes: la Bibliotec copiii vor citi i
vor selecta imagini cu vietuitoare marine, la Art copiii vor picta n contur folosind culori
corespunztoare, iar la Nisip si apa copiii vor pescui din nisipar, pestisori (din plastic)
folosindu-se de undite cu magnet. In fiecare acvariu va fi asezat cate un pestisor pescuit.
III. ADE: DLC: Pescarul si pestisorul de aur - povestea educatoarei, DOS: Acvariul cu
vietuitoare marine - decupare; ornare; asamblare; lipire (lucrare colectiva)

DEMERSUL DIDACTIC
EVENIMENTE
DIDACTICE
Moment

CONINUT TIINIFIC

STRATEGII
DIDACTICE

EVALUARE
(instrumente i indicatori)

Pentru o bun desfurare a

4

organizatoric

Captarea ateniei

Anunarea temei i a
obiectivelor

activitii se vor lua urmtoarele

msuri:
- aerisirea slii de grup;
- aranjarea mobilierului sub form
de careu deschis;
- intrarea ordonat a copiilor n sala
de grup;
Voi anunta copiii ca este momentul
sa le arat surpriza ce am pregatit-o
pentru ei, si anume un acvariu cu
pestisori.
Astzi v voi spune o frumoasa
poveste despre un pestisor care
putea indeplini dorintele oamenilor
buni, care se Pescarul si pestisorul
de aur. Apoi o s tiem, o sa
decoram i o s lipim vietuitoarele
marine in acvariu
Se va reda ct mai expresiv
coninutul povetii.Se vor explica
cuvintele i expresiile necunoscute.
Se adreseaz ntrebri referitoare la
titlul povestii i personajele
acesteia. Textul povetii va fi expus
urmrindu-se succesiunea
momentelor principale.
Concomitent cu povestirea, se vor
pune copiilor intrebri referitoare la
cei doi batranei din poveste............
- Cum se numete povestea?
- Despre ce este vorba n poveste?

Dirijarea nvrii

Conversaia

Observarea
comportamentului copiilor

Explicaia

Povestire

Observarea
comportamentului copiilor

Conversaia
euristic;

Evaluez capacitatea
copiilor de a se exprima
corect, clar si expresiv

Copiii vor rspunde la ntrebri

motivndu-i rspunsurile
Acum vom picta si decupa
vietuitoarele marine dupa care le
vom lipi n acvariul care este
pregatit.
Recitnd urmtoarele versuri:
Cte unul, cte doi
Vom lucra frumos i noi!
5

se trece la realizarea temei:

,,Acvariul cu vietuitoare marinetiere pe contur, decorare i lipire

Demonstraia

Demonstrarea i executarea
temei
Lum foarfeca ntr-o mn i tiem
legumele pe contur, avnd grij s
le decupm frumos. Apoi punem
lipici pe foaia de hrtie i lipim
legumele n co.
Intuirea materialului
-Ce ai primit pe msue?

Exerciiul

Exerciii de nclzire a minii

Miscam degetelele
Usor batem palmele
Invartim moristile
Sa se faca liniste
Si la spate mainile
Si cuminti la lectie.
Urez copiilor Spor la lucru!
In timp ce copiii lucreaza,dau
indicatii,ii ajut daca este cazul;
Pentru desfasurarea activitatii in
mod cat mai placut copiii vor lucra
pe fond musical

Obinerea
performanei,
asigurarea reteniei i
a transferului de
cunotine

Rezultatele activitii vor fi afiate

pe panou i vor fi analizate.
Educatoarea va prezenta la fiecare
centru rezultatele, cernd copiilor
s stabileasc care sunt colegii care
i-au demonstrat Znei Toamna c
sunt cu adevrat gospodari.

Explicaia

Turul Galeriei
Conversaia

Evaluare : individual
pe grupuri

..

Incheierea activitii

In finalul activitii se fac aprecieri

asupra modului de comportare i
participare al copiilor pe parcursul
activitii i se acord recompense:
jetoane cu legume de toamn.

Aprecieri verbale
recompense

SCRISOAREA

PETIORULUI AURIU

Dragi copii din grupa mare,

Multe tii voi despre mare,
S cntai, s povestii
i multi pesti sa pescuiti!
Si pictati foarte frumos,
De aceea-s bucuros!
Eu v las acum cu bine!
Mai gndii-v la mine.
i n zilele cu soare
M putei chema din mare
i-mi va trece-atuncea dorul!
V salut,
PETIORUL

Petiorul de aur
A fot o data ca niciodata un pescar batran, care locuia impreuna cu sotia sa in
apropierea tarmului unei mari indepartate. Bordeiul lor era neingrijit si darapanat, iar
batranul, slabit de povara anilor, abia isi mai ducea zilele. Nu mai iesea pe mare, la
pescuit, de teama ca n-ar putea face fata valurilor mai puternice. Indraznea doar sa se
urce in barca lui veche, legata de o radacina uscativa de pe tarm, de unde isi arunca in
apa undita. Prindea doar pestisori mai mici, cu care nu reuseau sa-si potoleasca foamea.

Nevasta lui era o femeie tare rea, infumurata si certareata, mereu nemultumita. Zi de
zi se plangea de viata pe care o duceau si nu contenea sa-si invinovateasca barbatul
pentru neajunsurile lor. Intr-o buna zi, pescarul isi arunca undita in apa, nadajduind sa
prinda cat mai mult peste. Trecu o buna bucata de vreme de cand statea chircit cu
undita in mana. Deodata, insa se petrecu o minune: prinse un pestisor mic, din cale
afara de frumos si de stralucitor.
Nu mai vazuse ceva asemanator:
era poleit cu aur.

Pestisorul, cu glas de om, ii ceru

pescarului sa-l lase in viata si sa-l
arunce in apa. Pescarul era un om
milostiv, insa era teama de gura
spurcata a nevestei, gandindu-se
ca se va intoarce acasa fara hrana.
In cele din urma, cruta viata
bietei fiinte, hotarandu-se sa o lase
sa se intoarca in imparatia apelor.
Pestisorul, drept rasplata, ii
promise pescarului ca-i va
indeplini trei dorinte. Insa batranelul, trecut prin atatea necazuri, nu mai credea in
minuni. Isi spuse doar ca l-ar fi maniat pe Dumnezeu daca nu ar fi crutat viata micului
pestisor auriu.

Cand pescarul se intoarse acasa cu traista goala, nevasta il dojeni aspru. Pentru a o
imbuna, ii povesti intamplarea ciudata de care avu parte, ba pomeni si de promisiunile
pestisorului de aur. Pret de cateva clipe, nevasta lui se arata neincrezatoare; isi spuse ca
are un papa-lapte de barbat, mult prea milostiv. Asta trebuie sa fi fost pricina pentru
care crutase viata pestisorului. Dar, sireata cum era, se hotara sa puna la incercare
promisiunea facuta de pestisor. Porunci batranului sa se intoarca indata pe tarm si sa-i
ceara pestisorului sa-i indeplineasca o dorinta.

Pescarul porni inspre mare si, cam sovaielnic, il striga pe pestisor. Acesta nu intarzie
sa se arate, iar pescarul ii destainui ce-i ceruse nevasta sa-i porunceasca. Ii ceru o covata
mai mare, in locul celei vechi, ponosite. Pestisorului nu i se paru greu sa-i indeplineasca
dorinta si-i promise pescarului ca sotia lui va fi multumita. Auzind acestea, pescarul
porni agale spre casa. Cand ajunse aici, spre mirarea lui, vazu in odaia mica a casutei o
covata mare si frumoasa, cum nu-i fusese dat sa vada vreodata. Nevasta sa statea
nerabdatoare langa vas, clatinandu-si capul in semn de uimire. Acum dadea crezare
puterii nemaipomenite a pestisorului de aur si nu trecu mult timp ca nascoci din nou o
dorinta demna de lacomia ei.

Gandindu-se ca aceasta covatica nu-i este de ajuns, isi trimise din nou barbatul la
malul marii, pentru a cere pestisorului de aur sa-i indeplineasca cea de-a doua dorinta.
De asta-data, femeia vroia o casa frumoasa si impodobita, pe locul celei darapanate.
Zbiera cat o tinea gura, fugarindu-l pe bietul pescar. Vorbele-i taioase se auzira pana
departe si pescarul nu avu incotro decat sa-l cheme din nou pe facatorul de minuni. Om
cinstit, cumpatat si modest, ii era rusine de lacomia sotiei sale. Se temea ca pestisorul se
va supara daca il cauta dupa atat de putin timp. Poate isi va spune ca este si el la fel de
necinstit si de lacom ca si nevasta sa. Isi ascunse rusinea, isi lua inima-n dinti si-l chema
pe pestisor, cu glasul cu care o sluga il cheama pe stapan. Ii aduse la cunostinta cea de-a
doua dorinta a femeii. Pestisorul il asigura ca dorinta ii era ca si indeplinita, iar la
intoarcere va gasi o casa noua, incapatoare, din care nu va lipsi nimic.

Pescarul merse inspre casa, cu capul plecat. Spre mirarea lui, in locul bordeiului
darapanat, se afla o casa mare, nou-nouta, dar nevasta lui statea in prag, tot mohorata,
scrasnind din dinti de nemultumire. Te pomenesti ca nu-i sunt de ajuns toate bogatiile
din lume, asa ca ii povesti barbatului sa faca din nou cale-intoarsa si sa se-infatiseze
inaintea pestisorului. Urma sa i se-indeplineasca cea de-a treia dorinta: vroia un palat.
Pestisorul ii indeplini dorinta desi parea deja satul si plictisit de lacomia lor. Cand
barbatul se intoarse acasa, nu-i veni sa-si creada ochilor. In locul casei era un palat care
se inalta falnic in tinutul acela parasit ce pana nu mult fusese parca uitat de Dumnezeu.
Nevasta-sa era acum imparateasa si se asezase deja pe locul de cinste din sala mare a
palatului. Cand isi vazu barbatul la poarta, ii adresa niste vorbe dispretuitoare, izvorate
din inima ei haina, de piatra. Il goni de la palat, strigandu-i ca este un biet muritor,
impovarat de ani, si ca ar face bine sa-si caute norocul in alta parte. Il izgoni ca pe un
dusman si-i spuse sa ia seama ca nu care cumva sa indrazneasca sa mai puna piciorul in
palatul ei.
10

Batranul pescar parasi palatul si porni incotro vazu cu

ochii, iar pentru drum nu i se dadu nici macar o bucata de
paine. Paznicii palatului il inghiontira si-l batjocorira. I se
interzise sa se mai apropie vreodata de palat. Bietul pescar
nici nu intelegea bine ce se petrecea. Cazu pe ganduri, stia ca
doar pestisorul de aur putea sa-i dea vreun sfat. Cobora din
nou la tarm si-l chema inca o data desi cele trei dorinte fura
deja indeplinite. Totusi, pestisorul se arata si acum. Batranul
ii povesti de necazul care dadu-se peste el, de trufia nevestei
sale, facand din ea o fiinta nemiloasa si rauvoitoare. Pe el il
izgonise din palat, intr-o lume a suferintei si a deznadejdii.
Avea o ultima rugaminte, pornita din suflet. Ii ceru
pestisorului sa naruie palatul si sa faca sa dispara bogatiile
primite, iar acasa vroia s-o gaseasca pe nevasta lui asteptand
in usa subreda a vechiului lor bordei, in care sa domneasca
pacea si impacarea.

Lacomia nevestei pescarului il supara din cale-afara pe pestisor, astfel ca se indura de

sufletul necajit care venise sa-si jeleasca amaraciunea. Hotara sa faca dreptate si sa-i
indeplineasca aceasta ultima dorinta. Il imbuna pe bietul pescar si-l trimise acasa. Nu
mai era nici urma de palat, de curte imparateasca si de multimea de servitori care
forfoteau prin palat sa-i faca pe plac stapanei. Disparuse si mantia imparateasca,
purpurie. Cand vazu vechea lor casuta, cu peretii scorojiti, se simti cu sufletul impacat;
inauntru isi gasi nevasta, nestatornica si nemultumita, cum era si mai inainte. Totul era
ca la inceput: viata lor era lipsita de bucurii si de bogatii, asa cum fusesera obisnuiti.
Pescarul mai iesea din cand in cand la pescuit, dandu-si toata silinta sa prinda cat mai
multi pestisori in carligul unditei. Duceau o viata grea, plina de griji, dar pescarul stia ca
era tocmai viata pe care si-o dorise, desi nevasta continua sa-l dojeneasca pe nedrept in
fiecare zi.

11