Suport de Curs Electrician

MODULUL 2 capitolul 3
SUPORT DE CURS
ELECTRICIAN ÎN CONSTRUCȚII
Cod COR: 713701

Nivelul de instruire: 2 (studii medii)
2014
Formator: ing. Gheorghe Bucătaru
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M2/C3)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
Pag 1 din 137
capitolul 3
Montarea şi utilizarea maşinilor electrice Pag.03
Realizarea instalaţiilor pentru alimentarea maşinilor electrice Pag.84
Realizarea circuitelor electrice / electronice pentru aplicații uzuale Pag.131
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
Pag 2 din 137
Montarea şi utilizarea maşinilor electrice
Ce sunt și la ce folosesc mașinile electrice din punct de vedere al instalațiilor
electrice de JT și MT:
Pag 3 din 137
Pag 4 din 137
Un pic de teorie:
Maşini electrice rotative

Generalităţi
Maşina electrică este un element tehnic care transformă energia mecanică a unei
mişcări de rotaţie în energie electrică sau invers. În primul caz maşina electrică se
numeşte generator, iar în cel de al doilea caz se numeşte motor.
Funcţionarea maşinilor electrice se bazează pe două principii fundamentale ale

electrotehnicii şi anume:
- principiul (fenomenul) inducţiei electromagnetice
- principiul interacţiunii dintre curentul electric şi câmpul magnetic.
O caracteristică importantă a maşinilor electrice este reversibilitatea, adică posibilitatea de

a funcţiona atât ca motor cât şi ca generator. După tipul energiei electrice produse (dacă
funcţionează ca generator) sau utilizate (dacă funcţionează ca motor) deosebim:
- maşină electrică de curent continuu

- maşina electrică de curent alternativ:
- sincronă
- asincronă
Maşina electrică de curent continuu
Este o maşină
electrică rotativă ce
produce energie
electrică de curent
continuu în contul
unei energii
mecanice ce i se
transferă pe la
arbore (în cazul în
care funcţionează ca
generator) sau
produce energie
mecanică pe care o
transferă unei maşini
de lucru în contulenergiei electrice de curent continuu cu care este alimentată la borne (în
cazul în care funcţionează ca motor).
Pag 5 din 137
Din punct de vedere istoric aceasta este maşina care a apărut prima dată şi a fost utilizată
atât ca generator cât şi ca motor.
Descoperirea şi utilizarea curentului alternativ

şi a maşinilor de curent alternativ a făcut ca în
regim de generator să nu mai fie utilizate
aceste tipuri de maşini. În regim de motor,
maşina de curent continuu are încă
numeroase aplicaţii dintre care enumerăm:
în tracţiunea electră la tramvaie, locomotive,

etc.
- în
acţionarea electrică la
maşini de ridicat, poduri
rulante, transportoare,
maşini unelte ,
laminoare, etc.
- servomotoare
în automatizări.
Pag 6 din 137
Elemente constructive ale maşinii de curent continuu
Întrucât aşa cum s-a spus maşina de curent continuu este rar utilizată actualmente ca şi
generator ne vom referi în continuare cu preponderenţă la motorul de curent continuu.
Din punct de vedere al fenomenelor electromagnetice ce caracterizează transformarea de
energie, maşina de curent continuu are două părţi distincte şi anume:
a. inductorul – partea ce produce câmpul magnetic de excitaţie,
b. indusul – partea în care câmpul inductiv induce tensiuni
electromotoare
Din punct de vedere

cinematic, maşina de
curent continuu este
construită dintr-o parte
fixă numită stator şi o
parte mobilă numită
rotor. Aceasta din
urmă se roteşte în
interiorul
celei dintâi. Între ele
există un spaţiu, , numit întrefier. Din punctul de vedere al formei întrefierului
deosebim:
- mașina de curent continuu cu poli înecaţi -
(mărimea întrefierului este constantă)
- maşina de curent continuu cu poli aparenţi –
Pag 7 din 137
(mărimea întrefierului este variabilă)
Atât statorul cât şi rotorul pot îndeplini funcţia de inductor sau indus.
Secţiunea transversală simplificată printr-o maşină de curent continuu de mică
putere are forma din figura 4.01.
Miezul statorului (1) ca şi polii inductorului R sunt realizaţi din tole de oţel
electrotehnic prin ştanţare de formă potrivită.
Pe circumferinţa statorului, între doi poli de excitaţie (pincipali) este plasat câte un pol de
comutaţie (auxiliar) aşa cum se observă în figura 4.02.
Înfăşurarea rotorică este dispusă în crestăturile rotorului, capetele ei fiind conectate
la o piesă specifică maşinii de curent continuu numită colector, realizată din lamele de
cupru şi solidară cu rotorul. Conexiunea rotorului cu exteriorul, prin intermediul colectorului
se realizează cu ajutorul perilor colectoare.
Pag 8 din 137
Pentru reprezentarea convenţională a maşinii de curent continuu se utilizează unul din
modurile prezentate în figura 4.04.
Principiul de funcţionare al maşinii de curent continuu
Curentul ce parcurge bobina de excitaţie creează un câmp magnetic a cărei inducţie are o
distribuţie sinusoidală de-a lungul circumferinţei rotorului (statorului). Datorită rotaţiei
rotorului, bobina acestuia intersectează liniile câmpului magnetic de excitaţie, în el
inducându-se o tensiune sinusoidală de forma:
4.001
N = numărul de spire al unei bobinei

l = lungimea bobine
= viteza tangenţială a conductorului în câmpul

magnetic
B(t) = inducţia în bornele plasate succesiv de latura bobinei.

Întrucât rotorul este format din mai multe bobine decalate spaţial între ele, tensiunile
electromotoare ce se vor induce în ele vor fi de forma:
4.002
unde b = numărul este numărul de bobine al rotorului

Întrucât fiecare bobină este în contact cu periile colectoare doar pentru un interval de timp
t corespunzător unei fracţiuni unghiulare  spre exterior se transmite tensiunea
aproximativ constantă:
4.003
Pag 9 din 137
Se poate arăta că, între fracţiunea unghiulară a şi interval de timp t există relaţia:
Dacă generatorul alimentează un circuit exterior şi prin acesta trece un curent I asupra unei
bobine a indusului (cea aflată în contact cu periile) va acţiona o forţă electromagnetică F
care dă naştere unui cuplu rezistent:
Tipuri de excitaţie ale maşinilor de curent continuu

Conform reversibilităţii maşinii de curent continuu, alimentând cu tensiune continuă atât
indusul cât şi inductorul, rotorul se va roti furnizând energie mecanică la arbore.
După modul în care se realizează alimentarea înfăşurării de excitaţie a unui motor de curent
continuu deosebim:
- excitaţie separată în cazul în care înfăşurarea de

excitaţie este alimentată de la o altă sursă de tensiune.
Ea se reprezintă schematic ca în figura 4.06.
- excitaţie derivaţie (în paralel) în cazul în care înfăşurarea

de excitaţie este conectată în paralel cu periile colectoare ale
indusului maşinii, aşa ca în figura 4.07.
Pag 10 din 137
- excitaţie serie în cazul în care înfăşurarea de excitaţie este
conectată în serie cu indusul, ca în figura 4.08.
- excitaţie mixtă în cazul în care maşina este prevăzută cu

două înfăşurări de excitaţie, una serie şi una paralel, ca în
figura 4.09.
Proprietăţile maşinilor de curent continuu se exprimă calitativ şi cantitativ prin caracteristicile

lor. Acestea sunt diferite în cazul în care utilizării ca generator sau ca motor.
Caracteristicile generatoarelor de curent continuu
Generatoarele de curent continuu sunt caracterizate în bună măsură de următoarele două

caracteristici:
- caracteristica de mers în gol
care exprimă dependenţa tensiunii furnizate la borne, în gol, funcţie de curentul de excitaţie,
la turaţie constantă:
- caracteristica externă
care exprimă dependenţa tensiuni de ieşire furnizate la borne, funcţie de curentul de
sarcină, la turaţie constantă.
Definirea acestor caracteristici prezintă particularităţi după tipul de excitare utilizat:
a. Generatorul cu excitaţie separată
În cazul acestui tip de generator cele două caracteristici menţionate se exprimă astfel:
a1. Caracteristica de mers în gol se exprimă prin relaţia:
pentru:
şi are forma din figura 4.10.

Pag 11 din 137
U A,N = tensiune nominală
recomandată de constructor
Diferenţa dinre curbele obţinute pentru sensul creşterii şi

descreşterii curentului de excitaţie se datoreşte fenomenului
de histereză ce caracterizează comportarea miezului
magnetic al bobinei de excitaţie.
a2. Caracteristica externă este definită de relaţia:
şi descrie capacitatea generatorului de a-şi menţine

tensiunea la borne în condiţiile variaţiei sarcinii.
Ea are forma din figura 4.12.
Această caracteristică se trasează de regulă pentru:
I = ct = valoarea care asigură pentru:
Analitic, caracteristica externă este descrisă de raportul:
Pag 12 din 137
care de regulă nu depăşeşte valoarea procentuală de (10 ÷15)%.
a3. Caracteristica reglării
este o caracteristică utilizabilă doar la generatoare cu acest tip de excitaţie, ea fiind descrisă de
relaţia:
astfel încât să se asigure condiţia:
Ea are forma din figura 4.12 şi se trasează de regulă pentru:
b. Generatorul cu excitaţie paralel
Acest tip de generator este cel mai răspândit. El nu are

nevoie de sursă exterioară de alimentare a excitaţiei,
spunându-se despre el că este autoexcitat la fel ca şi cel cu
excitaţie serie.
Să studiem grafic modul în care se realizează autoexcitarea

acestui tip de generator. Se prezintă pentru aceasta, pe
acelaşi grafic, caracteristica de mers în gol (1) şi
caracteristica de excitaţie (2).
Autoexcitarea are loc astfel:

Tensiunea remanentă a generatorului determină conform caracteristicii de excitaţie un curent
(de excitaţie) dat de relaţia:
Pag 13 din 137
unde:
Dacă sensul de conectare al înfăşurării de excitaţie este

corect, acest curent va determina creşterea tensiunii
furnizate, conform succesiunii:
Procesul continuă atâta timp cât tensiunea la borne, conform caracteristicii de mers în gol (1)
este mai mare decât cea corespunzătoare caracteristicii de excitaţie (2) descrisă de relaţia mai
sus amintită.
Diferenţa pe ordonată, notată U este o măsură a intensităţii procesului de autoexcitare care
continuă atâta vreme cât:
În clipa în care diferenţa U se anulează, generatorul intră în regim staţionar şi furnizează

tensiunea UN corespunzătoarea punctului M de intersecţie al celor două caracteristici.
Spunem că generatorul “s-a prins”.
Din acest moment se poate conecta un circuit de sarcină de la ieşirea generatorului.

Pentru ca generatorul cu excitaţie derivaţie să intre într-un proces de autoexcitare este
nnecesar ca:
- să existe un câmp remanent al polilor de excitaţie, care să determine o tensiune

remanentă
- înfăşurarea de excitaţie să fie corect conectată (în sensul însumării câmpului său cu cel
remanent)
b1. Caracteristica de mers în gol
coincide practic cu cea a generatorului cu excitaţie separată.
b2. Caracteristica externă

se defineşte astfel:
Pag 14 din 137
pentru
Rezistenţa de câmp Rc este reglată la valoarea care asigură:
Grafic, caracteristica externă are forma din figura 4.16.
Este admisă funcţionarea generatorului până când UA

scade la UAN.
Dacă I depăşesşte valoarea IN apare încălzirea excesivă

a generatorului existând pericolul distrugerii.
Între curentul maxim şi cel nominal există relaţia:
Porţiunea punctată a caracteristicii nu este stabilă, pe ea generatorul nu poate funcţiona. Dacă

I depăşeşte valoarea Im , tensiunea şi curentul scad brusc şi generatorul “se desprinde” (se
dezexcită).
c. Generatorul cu excitaţie serie
Fenomenul de autoexcitare se desfăşoară asemănător ca în cazul generatorului cu excitaţie

derivaţie, determinând şi caracteristici de funcţionare asemănătoare.
Pag 15 din 137
Pierderile interne a unui generator de Curent Continuu
La funcţionarea maşinii de curent continuu în regim de generator sau de motor, are loc o
transformare de energie mecanică în energie electrică sau invers, transformare care este
însoţită de o serie de pierderi. Aceste pierderi se împart în:
 pierderi electrice;
 pierderi magnetice;
 pierderi mecanice.
Pierderile electrice au loc datorită efectului termic al curentului electric şi deci se vor produce
în înfăşurarea rotorului şi în înfăşurările de excitaţie.
Pierderile magnetice apar datorită fenomenului de histerezis şi curenţilor Foucault, numai în
rotorul maşinii de c.c., în polii magnetici şi carcasă nu au loc aceste pierderi, întrucât câmpul
magnetic este constant în timp. Pentru micşorarea acestor pierderi, rotorul se confecţionează
din tole de oţel electrotehnic, cu un anumit procent de siliciu şi izolate între ele.
Pierderile mecanice sunt datorate frecărilor de paliere, frecărilor perilor pe colector şi frecărilor
părţilor rotative cu aerul, inclusiv pierderile datorate ventilatorului de răcire. Aceste pierderi
depind numai de viteza de rotaţie a maşinii şi sunt proporţionale cu această viteză.
Pag 16 din 137
Caracteristicile motoarelor de curent continuu
Performanţele motoarelor de curent continuu se stabilesc şi se compară pe baza criteriilor
caracteristicilor esenţiale şi anume:
- caracteristica vitezei la mersul în sarcină
- caracteristica mecanică
- caracteristica cuplului electromagnetic
a. Motorul cu excitaţie separată sau derivaţie
În cazul utilizării ca motor, maşina de curent continuu cu excitaţie derivaţie funcţionează ca şi

cea cu excitaţie separată.
a1. Caracteristica vitezei la mersul în sarcină

se defineşte prin ecuaţia:
pentru:
Această caracteristică are forma din figura 4.17.
La examinarea ei se observă că atunci când curentul creşte,

viteza de rotaţie scade, odată cu creşterea cuplului rezistent
la arbore (proporţional cu curentul absorbit de motor).
Scăderea turaţiei nu este semnificativă la creşterea

curentului absorbit.
a2. Caracteristica mecanică
descrie dependenţa:
la
I
Pag 17 din 137
Această caracteristică este derivată din caracteristicile vitezei ala mersul în sarcină (datorită
proporţionalităţii dintre curentul absorbit şi momentul rezistent), având aceeaşi alură. O
caracteristică mecanică la care scăderea turaţiei este mică la creşterea cuplului rezultant se
numeşte caracteristică dură. Motorul de curent continuu cu excitaţie separată (şi derivaţie) are
o caracteristică dură.
a3. Caracteristica cuplului electromagnetic

este descrisă de relaţia:
Ea are forma din figura 4.18, în care:
b. Motorul cu excitaţie serie
Motorul cu excitaţie serie are o utilizare relativ

largă în industrie. Conectarea la tensiunea de
alimentare a motorului de curent continuu se
face ca în figura 4.19.
b1. Caracteristica de mers în sarcină se defineşte prin relaţia:
pentru
Pag 18 din 137
Alura acestei caracteristici se prezintă în figura 4.20.
Comentând caracteristica se observă că la curenţi mici

(corespunzători unui cuplu rezistent mic) turaţia creşte
foarte mult în timp ce în apropierea turaţiei nominale
variaţia turaţiei la variaţia curentului IA (deci a cuplului

rezistent) este mică.
Această caracteristică se deosebeşte radical de cea a

motorului cu excitaţie derivaţie.
b2. Caracteristica mecanică este definită de ecuaţia:
S-a considerat că
O asemenea caracteristică mecanică se numeşte

caracteristică elastică (moale). Pentru definirea relativ
strictă a domeniilor de utilizare ale motorului de curent
continuu cu excitaţie serie trebuie să reţinem că puterea
mecanică furnizată la arbore este aproximativ constantă,
adică:
Pag 19 din 137
Această proprietate este utilizată în instalaţii de acţionare electrică a trenurilor şi
tramvaielor.
O deficientă importantă a motorului de curent continuu cu excitaţie serie este turaţia foarte
mare la mersul în gol. Aceasta se elimină prin două metode:
- utilizarea unei excitaţii auxiliare, derivaţie care să corecteze caracteristica mecanică în zona
cuplurilor rezistente mici:
- utilizarea unor circuite de alimentare automate adecvate.
Pornirea motoarelor de curent continuu

În practică se utilizează următoarele metode de pornire a motoarelor de curent continuu:
- prin conectare directă
- prin rezistenţele adiţionale introduse în circuitul indusului
- prin utilizarea variatoarelor electronice de tensiune
MASINA DE CURENT CONTINU
1.1 Generatoarele de curent continu
Dacă un rotor se învârte intre doi poli magnetici stationari, curentul din rotor circula intr-o
directie pe parcursul unei jumatati de rotatie si in cealalta pe parcursul celeilalte jumatati.
Pentru a produce o trecere constanta, intr-o singura directie a curentului dintr-un astfel de
dispozitiv, este necesara furnizarea unui mijloc prin care curentul rezultat sa aiba acelasi sens
pe parcursul intregii rotatii. La masinile mai vechi aceasta este realizata cu ajutorul unor placute
colectoare, un inel de metal impartit in doua, montat pe axul rotorului. Cele doua jumatati sunt
izolate si sunt bornele bobinei.
Perii fixe de metal sau carbon sunt tinute pe placutele colectoare in timp ce acestea se
rotesc, conectand electric bobina la fire exterioare. In timp ce rotorul se invarte, fiecare perie
intra in contact alternativ cu placutele colectoare, schimbandu-si pozitia in momentul cand
curentul din bobina isi schimba sensul.
Astfel circuitul exterior la care generatorul este conectat este alimentat cu un curent
continuu. Generatoarele de curent continuu sunt de obicei folosite la tensiuni mici pentru a evita
scânteile dintre perii și plăcuțe care rezultă la tensiuni mari.
Pag 20 din 137
Cel mai mare potential obtinut in general de astfel de generatoare este de 1500 de volti. In
unele masini mai noi aceasta inversare se face folosind dispozitive electronice de mare putere,
cum ar fi de exemplu diode redresoare.
Generatoarele moderne folosesc rotoare cilindrice care, de obicei sunt constituite dintr-un
numar mare de bobinaje asezate longitudinal in lacasuri speciale si conectate la placute
colectoare. Intr-un bobinaj in care este un numar mic de lacasuri, curentul produs va creste si
scadea in functie de partea de camp magnetic prin care rotorul trece.
Un bobinaj compus din mai multe segmente si un rotor circular conecteaza in permanenta
circuitul aproape constant deoarece intotdeauna un bobinaj longitudinal se deplaseaza printr-o
suprafata cu un camp magnetic intens. Campurile de la generatoarele moderne sunt de obicei
din patru sau mai multi poli, pentru a creste marimea si puterea campului magnetic. Cateodata
poli mai mici sunt adaugati pentru a compensa distorsiunile din fluxul magnetic cauzat de
efectul magnetic al rotorului.
1.2. Motoarele cu curent continuu
In general, sunt similare in constructie cu generatoarele de curent continuu. Ele pot, de

fapt sa fie
descrise ca
generatoare care
„functioneaza
invers”. Cand
curentul trece
prin rotorul unui
motor, este
generat un camp
magnetic care
genereaza o forta
electromagnetica,
si ca rezultat
rotorul se roteste.
Actiunea periilor colectoare si a placutelor colectoare este exact aceiasi ca la generator. Rotatia
rotorului induce un voltaj in bobinajul rotorului. Acest voltaj indus are sens opus voltajului
exterior aplicat rotorului
In timp ce motorul se roteste mai rapid, voltajul rezultat este aproape egal cu cel indus.
Curentul este mic, si viteza motorului va ramane constanta atat timp cat asupra motorului nu
actioneaza nici o sarcina, sau motorul nu efectueaza alt lucru mecanic decat cel efectuat pentru
invartirea rotorului. Cand asupra rotorului se aplica o sarcina, voltajul va fi redus si un curent
mai mare va putea sa treaca prin rotor. Astfel, motorul este capabil sa primeasca mai mult
curent de la sursa care il alimenteaza, si astfel sa efectueze mai mult lucru mecanic
Pag 21 din 137
Fig.1.2.1 Constructia motorului
Deoarece viteza rotatiei controleaza trecerea curentului prin rotor, mecanisme speciale trebuie folosite
pentru pornirea motoarelor cu curent continuu.
Cand rotorul se afla in repaus, el, efectiv, nu are nici o
rezistenta, si daca voltajul normal este aplicat, va trece
un curent mare, ceea ce ar putea avaria periile
colectoare sau motorul. Mijloacele obisnuite pentru
prevenirea acestor accidente este folosirea in serie a
unei rezistente, la inceput, impreuna cu rotorul, pentru a
limita curentul pana cand motorul incepe sa dezvolte un
curent suficient. Pe parcurs ce motorul prinde viteza,
rezistenta este redusa treptat, fie manual ori automat.
Viteza cu care un motor cu curent continuu functionează, depinde de puterea campului
magnetic care actioneaza
asupra rotorului, cat si de
curentul rotorului. Cu cât
este mai puternic campul
magnetic, cu atat este
mai mica rata rotatiei
necesare sa creeze un
curent secundar necesar
pentru a contracara
curentul aplicat. Din acest
motiv viteza motoarelor
cu curent continuu
poate fi controlata prin
variatia campului
curentului.
Fig.1.2.2 Constructia rotorului

Pag 22 din 137
Principiul de functionare a masinii de curent continuu (m.c.c.) - rolul colectorului
De modul particular de realizare a fiecarui subansamblu depind, in final, caracteristicile

functionale si de performanta ale masinilor electrice. Tehnologiile clasice utilizate pentru
realizarea elementelor constitutive ale masinilor electrice sunt, in mare parte, la ora actuala,
depasite, neoferind posibilitatea de imbunatatire radicala a performantelor acestora
GENERATORUL DE CURENT ALTERNATIV - principiu de funcționare

In fig. 1.2.3 este prezentata o spira, avand 2 laturi active: l1 si l2, care se roteste intre polii
unui electromagnet (ale carui bobine sunt parcurse de un curent de excitatie Ie. Capetele spirei
sunt sudate la 2 inele I1 si I2, care se rotesc solidar cu spira, cu o turatie constanta exprimata
prin n
La momentul initial, t=0, fig. 1.2.3 a), laturile spirei se deplaseaza perpendicular pe
directia liniilor de camp, caracterizat prin inductia B, iar numarul de linii de camp intersectate
intr-un anumit interval de timp este maxim.
Datorita acestui fapt tensiunea indusa in fiecare din laturile spirei este maxima, iar la cele
2 inele se va obtine o tensiune egala cu dublul celei induse in fiecare din laturi.
Prin circuitul compus din latura l1 a spirei –inelul I1 –peria P1 -sarcina Ru -P2 -I2 -l2 –partea
frontala din spate a spirei va circula un curent, al carui sens se determina cu regula mainii
drepte. Rotind spira cu un unghi de 90 grade (sau π/2 rad.) se ajunge la situatia prezentata in
fig. 1.2.3 b), unde directia de deplasare a conductorului devine coliniara cu liniile de inductie,
iar tensiunea indusa este nula (prin spira nu variaza fluxul magnetic).
Dupa o rotire cu alt unghi de π/2 rad., adica cu π rad. fata de momentul initial, se obtine
situatia din fig. 1.2.3 c), similara cu cea din fig. 1.2.3 a), cu diferenta ca cele 2 laturi
schimbandu-si pozitia, tensiunile induse isi modifica sensul, adica prin rezistenta Ru va circula
un curent de sens contrar.
Sensul tensiunii induse, si implicit al curentului se va schimba la fiecare rotire cu π rad. a

spirei. Variatia curentului in timpul unei rotatii complete este prezentata in fig. 1.2.3 d). Asadar,
prin folosirea celor 2 inele pe care calca 2 perii, P1 si P2 se obtine o tensiune si un curent
alternativ prin sarcina. Masina este, deci, una de c.a.
Este posibila si o tratare analitica a problemei. Daca se considera elementul de arie a

spirei, vectorul - perpendicular pe planul spirei, fig1.2.3 a), si inductia magnetica pe directie
verticala , atunci, aplicand legea lui Faraday, se obtine:
Pag 23 din 137
Aceasta relatie justifica faptul ca la t=0, cand α= π/2, e=Up=Um. In continuare, variatia este
armonica si la t=T/4 se obtine Up=0, s.a.m.d.
Daca se inlocuieste sistemul de 2 inele cu unul avand 2 semiinele (sectoare inelare) S1,
respectiv S2 se va constata ca se poate realiza o redresare a c.a., adica o conversie a sa in
curent pulsator, apropiat celui continuu.
In fig1.2.3 a este reluata situatia din fig1.2.3 a). La rotirea spirei, impreuna cu semiinelele
cu π/2 rad. Up este nula, curentul- nul, dar la o rotire cu inca π/2 rad, se observa o inversare a
sensului curentului prin sarcina fata de situatia din fig. 1.2.3 c), adica acesta isi pastreaza
sensul din momentul initial.
Variatia in timp a curentului prin sarcina este prezentata in fig. 1.2.4 d), unde se
observa forma redresata a acestuia. In cazul masinii reale in locul spirei este un sistem de spire
care ocupa periferia indusului, iar numarul de sectoare la care sunt legate capetele spirelor
este mare, ansamblul devenind un colector, iar tensiunea la perii devine mult mai apropiata de
o forma ideala de c.c.
In fig. 3 este prezentat cazul motorului de c. c. Cele 2 perii sunt alimentate de la o sursa
de c.c. Curentul care circula prin spira interactioneaza cu campul magnetic si conform regulii
mainii stangi creeaza un cuplu de forte (se stie ca F=B·I·L).
Pag 24 din 137
La momentul initial cuplul este maxim de un sens, la un unghi de π/2 cuplul este nul, iar la
o rotire cu inca un unghi de π/2, cuplul devine din nou maxim si de acelasi sens ca la momentul
initial.
Se asigura astfel o rotire in acelasi sens a spirei. Prin spira se constata ca circula curent
alternativ. Adica in acest regim colectorul are functia deondulor de c.c. (sau invertor).
Pag 25 din 137
MAȘINA SINCRONĂ - Producerea sistemului trifazat simetric de tensiuni electromotoare
in generatoarele sincrone.
Consideram un sistem de trei spire 1-1’, 2-2’, 3-

3’ fixate rigid pe un arbore (ax) si decalate in
spatiu la 2π/3 una fata de cealalta, si care se
rotesc impreuna cu viteza unghiulara constanta
ω intr-un camp magnetic uniform de inductie B.
Daca notam cu α + α0unghiul pe care il
formeaza la un moment dat normala la spira 1-1’
cu inductia magnetica , atunci fluxul
magnetic prin aceasta spira este:
unde S este aria suprafetei spirei. Tensiunea

electromotoare indusa in spira va fi (α = ωt ):
Tensiunile electromotoare induse in spirele 2-2’

si 3-3’ decalate in urma cu 2π/3, respectiv inaine
cu 2π/3 fata de spira 1-1’ vor fi:
Cele trei tensiuni electromotoare e1, e2,

e3 formeaza un sistem trifazat de tensiuni
simetric electromotoare sinusoidale. Valoarea
efectiva a acestor tensiuni electromotoare
este:
E = BSω/ = 2 π f B S / = 4.44 f B S
Pag 26 din 137
Dacă în locul celor trei spire se află
trei bobine avand fiecare N spire
valorile efective ale tensiunilor
electromotoare vor fi:
E = 4.44 B N S
În practică producerea sistemului trifazat

de tensiuni electromotoare in
generatoarele electrice sincrone se face
dupa principiul prezentat, dar cu unele
particularitati tehnologice. Cele trei
bobine 1-1’, 2-2’, si 3-3’ sunt fixe si se
afla asezate in niste crestaturi sau pe niste poli la periferia interioara a statorului generatorului sincron,
ele sunt fazele generatorului. Campul magnetic constant este produs de catre o infasurare de curent
continuu ce se afla dispusa pe rotorul generatorului; alimentarea cu curent continuu a infasurarii
rotorice se face de la o sursa de curent continuu prin intermediul unor perii colectoare fixe ce aluneca
pe niste inele colectoare fixate pe rotor. Rotorul generatorului este rotit mecanic de catre o masina
exterioara:
turbina cu aburi
in centralele
termoelectrice
sau turbina
hidraulica in
centralele
hidroeletrice
(hidrocentrale).
În figura
alaturata este
prezentat rotorul
generatorului in
cateva pozitii
succesive si
tensiunile
electromotoare
induse in fazele
statorice prin
rotirea rotorului
Pag 27 din 137
Câmpul magnetic rotitor. Producerea campului magnetic rotitor in msinile de curent
alternativ trifazate.
Un camp magnetic este rotitor daca vectorul

inductiei magnetice se roteste in spatiu in jurul
unei axe perpendiculare pe directia lui . In figura
alaturata am considerat un camp magnetic
uniform, caracterizat prin inductia magnetica ce
se roteste in jurul unei axe perpendiculare pe figura
ce trece prin originea axelor de coordonate O.
Proiectiile vectorului pe axele Ox si Oy sunt (α = ω t):
Bx = B cos ω t
By = B sin ω t
Acest camp magnetic se roteste in sens triginometric. Este valabila si afirmatia reciproca: un
camp magnetic ale carui proiectii pe axele Ox si Oy ale unui sistem de axe rectangular sunt
date de expresiile de mai sus este un camp magnetic rotitor in sens trigonometric in jurul unei
axe perpendiculare in punctul O pe planul xOy.
Vom arata ca un camp magnetic rotitor poate fi produs cu ajutorul a trei spire (bobine)
coaxiale, asezate decalat in spatiu la 1200 una fata de cealalta si alimentate cu un sistem
trifazat simetric de curenti sinusoidali (defazati la 1200 unul fata de altul).
Fie trei spire coaxiale (axa

comuna este perpendiculara in O pe
planul xOy) asezate decalat in spatiu la
1200 una fata de cealalta parcurse de
un sistem trifazat simetric de curenti
sinusoidali:
i1 = I sin ω t
i2 = I sin ( ω t – 2π/3 )
i3 = I sin ( ω t + 2π/3 )
Pag 28 din 137
Inductiile magnetice ale campurilor magnetice produse de curentii din cele trei spire sunt B1, B2,
B3:
B1 = Bmax sin ω t
B2 = Bmax sin ( ω t – 2π/3 )
B3 = Bmax sin ( ω t + 2π/3 )
Campul magnetic rezultant in punctul O va avea componentele pe axe:
Bx = B1 cos 900 - B2 cos 300 + B3 cos 300
By = B1 cos 00 - B2 cos 600 – B3 cos 600
Inlocuind valorile inductiilor magnetice in expresiile anterioare se obtine:
Bx = ( - Bmax sin ( ω t – 2π/3 ) + Bmax sin ( ω t + 2π/3 )) =
= Bmax ( sin ω t + cos ω t - sin ω t + cos ω t ) = Bmax cos ω t
By = Bmax sin ω t – ( Bmax sin ( ω t – 2π/3 ) + Bmax sin ( ω t + 2π/3 ) ) =
= Bmax ( sin ω t – ( sin ω t - cos ω t - sin ω t + cos ω t ) = Bmax sin ω t, adica:
Bx = Bmax cos ω t, By = Bmax sin ω t
Expresiile obtinute sunt identice cu acelea ale unui camp magnetic rotitor ce se roteste in sens
trigonometric, in concluzie cele trei spire 1-1’ , 2-2’, 3-3’ din figura produc un camp magnetic
rotitor ce se roteste in sensul de la spira 1 spre spira 2 cand sunt parcurse de un sistem trifazat
simetric de curenti de succesiune directa.
Construcția și mărimile nominale ale mașinii sincrone

Mașina sincronă funcționează în regim de generator sau motor.
Pag 29 din 137
Generatoarele sincrone sunt realizate ca generatoare sincrone trifazate si servesc pentru
producerea energiei electrice. Motoarele sincrone se folosesc la actionarea unor utilaje de
mare putere la care nu este necesara reglarea turatiei si care nu necesita porniri prea dese.
Masina sincrona are doua parti constructive de baza: statorul si rotorul.
Statorul masinii sincrone este partea fixa (imobila) a masinii, care cuprinde: carcasa,
miezul magnetic statoric, infasurarile statorice , scuturile portlagar, periile colectoare si cutia de
borne. Miezul statoric 1 este realizat din tole de otel electrotehnic de 0.5 mm grosime izolate
prin lacuire sau oxidare. Miezul statoric are forma de coroana cilindrica si este prevazut la
periferia interioara cu crestaturi (santuri) longitudinale in care se aseaza infasurarea statorica 2
(trifazata). Infasurarile statorice sunt de obicei trifazate, realizate din conductoare de cupru. In
aceste infasurari se induce tensiunea electromotoare la generatoare si de aceea poarta
denumirea de indusul masinii sincrone. Capetele infasurarilor sunt scoase la o cutie de borne
pentru a putea conecta masina in circuitul electric al retelei trifazate industriale. Periile
colectoare servesc pentru alimentarea infasurarilor rotorice.
Rotorul masinii sincrone este partea mobila a masinii, care cuprinde arborele, miezul de
fier rotoric, infasurarile rotorice (de curent continuu), inelele colectoare. Miezul feromagnetic
rotoric este fixat pe arborele masinii si serveste pentru inchiderea campului magnetic. Exista
doua forme constructive principale ale rotorului:
 rotor cu poli aparenti format dintr-o serie de poli cu piese polare 5 fixati de jugul 7 al
rotorului cu buloane sau pene. Pe poli sunt asezate bobinele rotorice, numite bobine de
excitatie, alimentate in curent continuu astfel incat sa formeze poli care sa alterneze
succesiv: N, S, N,…etc. Rotorul cu poli aparenti se foloseste numai la masini sincrone
cu turatie de cel mult 1000 rot/min (3 perechi de poli N-S) deoarece este dificil sa se
asigure o rezistenta mecanica corespunzatoare la turatii mai ridicate pentru aceasta
varianta constructiva.
 rotor cu poli inecati format dintr-un bloc masiv cilindric de otel prevazut la periferie cu
crestaturi longitudinale in care se aseaza infasurarea rotorica de excitatie. Din acelasi
bloc de otel este realizat si arborele rotorului. Capetele infasurarii rotorice (de curent
continuu) sunt conectate la doua inele colectoare pe care aluneca niste perii ce
realizeaza legatura electrica dintre partea rotorica (in miscare de rotatie) si partea fixa a
masinii. Aceasta varianta constructiva este preferata la viteze mari de rotatie de 1500
sau 3000 rot/min datorita rezistentei mecanice mai ridicate si sigurantei mai mari in
functionare.
Alimentarea in curent continuu a infasurarii de excitatie a masinii sincrone se poate realiza de

la un generator de curent continuu ce se afla pe acelasi arbore (ax) cu masina sincrona,
denumit excitatoare sau excitatrice. Infasurarea rotorica a generatorului, cea care prin miscare
de rotatie induce tensiune electromotoare in infasurarile statorice se numeste infasurare de
Pag 30 din 137
excitatie sau inductor. Generatoarele sincrone de turatie mare (1500 sau 3000 rot/min) si de
putere nominala mare se construiesc cu poli inecati si sunt antrenate de turbine cu abur,
turbogeneratoare. Generatoarele sincrone cu poli aparenti, de turatie redusa si putere nominala
mare sunt antrnate , de regula, de turbine hidraulice si se numesc hidrogeneratoare.
Marimile nominale ale masinii sincrone sunt:
· puterea nominala, este puterea electrica la borne in regim nominal pentru generatoare,
respectiv puterea mecanica utila la arbore pentru motoare, in kW,
· tensiunea nominala, este tensiunea de linie a infasurarii trifazate, in V,
· curentul nominal de linie, in A,
· conexiunea infasurarilor indusului, ( stea Y, sau triunghi D)
· factorul de putere nominal, cos φ
· randamentul nominal, η
· frecventa nominala, f de obicei 50 Hz,
· turatia nominala, daca masina are p perechi de poli turatia nominala este f/p rotatii pe
secunda, respectiv 60f/p rot/min,
· tensiunea si curentul de excitatie la sarcina nominala.
Pe placuta indicatoare a masinii se mai inscrie regimul de functionare (generator, motor,

compensator sincron) serviciul nominal si gradul de protectie.
Functionarea ca generator a masinii sincrone
Principiul de functionare ca generator pentru producerea sistemului trifazat de tensiuni

electromotoare a fost expus, ca o aplicatie a legii inductiei electromagnetice. Regimul de
generator este principalul regim de functionare al masinii sincrone. Inductorul masinii sincrone
este constituit din infasurarea de excitatie rotorica, alimentata in curent continuu de la
excitatoare (generator de curent continuu) sau de la o sursa de curent continuu separata.
Inductorul are un numar p de perechi de poli N-S si este rotit cu o viteza de rotatie fixa de 60f/p
rot/min unde f este frecventa tensiunii alternative produsa de generator (50 Hz). In infasurarea
trifazata a indusului (situata pe statorul generatorului) se induce un sistem trifazat de tensiuni
electromotoare simetric care este disponibil la bornele generatorului si poate alimenta
receptoare trifazate din sistem. Astfel prin infasurarile statorice vor lua nastere curenti trifazati
ce vor alimenta receptoarele din sistem. Datorita interactiunii dintre campul magnetic produs de
Pag 31 din 137
rotor (inductor) si curentii din infasurarile statorice ( ale indusului) apare un cuplu
electromagnetic M ce se exercita atat asupra indusului in sensul de rotire al rotorului, cat si
asupra inductorului in sens invers sensului de rotire al rotorului. Astfel pentru a produce si
mentine curentii din infasurarile statorice generatorul sincron trebuie sa primeasca o putere
mecanica MΩ, unde Ω este viteza unghiulara a rotorului, pe care sa o transforme in putere
electrica numita putere electromagnetica Pem.
Generatorul sincron primeste pe la arbore o putere mecanica P1 = Mext Ω . O parte Pmv din
aceasta putere se pierde prin frecari in lagare, frecari cu aerul si pentru antrenarea
ventilatorului. Daca pe arborele masinii se afla o excitatoare atunci aceasta preia si ea o parte
Pex’ din puterea de la arbore. Puterea ramasa este transferata statorului ca putere
electromagnetica Pem. O mare parte din puterea electromagnetica P2 = 3 U I cosφ este
furnizata de generator in sistem consumatorilor trfazati. In miezul magnetic al statorului
(indusului) apar pierderi in fier PFe iar in infasurarile statorului apar pierderi prin efect Joule-Lenz
PJ. Diagrama energetica a generatorului sincron arata ca in figura de mai jos. Randamentul
generatorului sincron este :
Randamentul generatorului sincron este intre 0.9-0.95 pentru puteri ale generatoarelor intre 10
si 1000 kW, iar pentru puteri de 250 MW randamentul atinge 0.985.
Functionarea ca motor a masinii sincrone
La functionarea ca motor a masinii sincrone infasurarea statorica trifazata a masinii este

alimentata de la reteaua trifazata cu un sistem trifazat simetric de tensiuni electromotoare. Prin
infasurare vor lua nastere trei curenti simetrici, care vor produce un camp magnetic rotitor, asa
cum s-a aratat anterior. Rotorul motorului sincron este, la randul sau, alimentat in curent
Pag 32 din 137
continuu, sau la motoare electrice de mica putere este un magnet permanent. Campul
magnetic rotitor produs de stator se roteste cu o viteza constanta de 60f/p rot/min, adica de
3000/p rotatii pe minut in cazul cand f=50 Hz. Numarul de perechi de poli ai infasurarii statorice
este intreg: 1, 2, 3,… , astfel ca turatiile campului magnetic rotitor sunt, corespunzator 3000,
1500, 1000 , …, rot/min.
Ne putem imagina ca, spre exemplu, campul magnetic rotitor ar fi produs

de magnetul permanent 1 prin rotirea potcoavei magnetice din figura in
jurul unei axe perpendiculare pe figura ce trece prin mijlocul magnetului
permanent 2. Daca magnetul permanent 2 este, la randul sau, rotit din
exterior pana ce viteza de rotatie a lui se apropie de a magnetului 1,
atunci magnetul 2 poate fi “prins” de magnetul 1 si antrenat (tras) in
miscare de rotatie cu aceasi viteza de rotatie ca si 1. In aceasta situatie
magnetul permanent 2 (rotorul) se va roti “sincron” cu magnetul
permanent 1 (campul magnetic rotitor produs de infasurarea statorica).
De mentionat faptul ca pentru punerea in miscare a rotorului este necesara rotirea rotorului cu
o viteza de rotatie apropiata de a campului magnetic rotitor, deci este necesara o instalatie
speciala de pornire a motorului sincron. Altfel, motorul sincron nu porneste , rotorul nu poate
fi “prins” de campul magnetic rotitor care se roteste cu o viteza foarte mare, 3000/p rot/min.
In timpul functionarii motorului sincron puterea electromagnetica este transformata in

putere mecanica si cedata prin intermediul arborelui utilajului antrenat de motor. Pe masura ce
cuplul rezistent mecanic cerut de utilaj este mai mare unghiul dintre axa magnetica a campului
magnetic rotitor si axa magnetica a rotorului creste iar daca este depasita puterea nominala
mecanica unghiul poate atinge 900 iar rotorul “scapa”, nu mai este antrenat in miscare de
rotatie, este “pierdut din sincronism” si motorul se opreste. Situatia aceasta poarta denumirea
de iesire din sincronism a motorului sincron sau pierdere a sincronismului. Este necesara
repornirea motorului sincron.
Maşina asincromă
Aşa cum am mai arătat la clasificarea maşinilor
electrice rotative deosebim:
- maşini de curent alternativ asincrome
- maşini de curent alternativ sincrome
Maşina asincronă transformă energia mecanică

în energie elctromagnetică sau invers. Cu toate
că este reversibilă se utilizează aproape în
exclusivitate ca motor, motiv pentru care îl vom
Pag 33 din 137
tratata în această postură.
El se caracterizează prin aceea că rotorul său are un bobinaj închis, fără a fi excitat de vreo
sursă exterioară de tensiune, iar curenţii induşi în această înfăşurare au o frecvenţă diferită de
cei care au străbătut înfăşurările statorului.
Această frecvenţă este funcţie de turaţia motorului.
Faţă de alte maşini rotative motorul asincrom trifazat prezintă câteva avantaje esenţiale care-l
fac cel mai utilizat în aplicaţii industriale:
- se alimentează
direct de la reţeaua
trifazată
- construcţie este
simplă, preţ de cost
scăzut, robusteţea
este remarcabilă
- este uşor de
exploatat
- are o caracteristică
mecanică puţin
dependentă de sarcină
Ca dezavantaje menţionăm: - curentul mare la pornire

- reglarea mai dificilă a turaţiei (dezavantaj parţial eliminat de progresele realizate în construcţia
convertoarelor de frecvenţă)
Motorul asincrom trifazat este

cel mai răspândit motor electric.
Elemente constructive ale

motorului asincrom trifazat
Din punct de vedere

electromagnetic motorul asincrom
are două componente:
- inductorul – care produce
câmpul magnetic învârtitor
- indusul – în care câmpul

Pag 34 din 137
magnetic învârtitor induce tensiunea
electromotoare
Din punct de vedere mecanic, motorul asincrom

este format din:
- stator – care este inductorul
- rotor – care este indusul

Statorul este format din miezul statoric, carcasa
cu tălpile de fixare, înfăşurarea statorică,
scuturile, cutia de borne, dispozitivul port-perii.
Rotorul este format din miezul rotoric, înfăşurarea rotornică, inele de contact (numai la unele
tipuri).
Miezul statornic şi rotornic sunt realizate

din tole din oţel electrotehnic strânse în
pachete rigide.
Înfăşurarea statorică este alcătuită din
trei înfăşurări de fază, constructiv
identice şi decalate spaţial la un unghi
de aşa cum se observă în

figura 4.22.
Înfăşurarea rotorică se poate

prezenta sub mai multe forme
constructive, după cum este vorba
de motor asincrom cu rotor
bobinat sau cu
rotor în scurticircuit (colivie).
În cazul rotorului bobinat este vorba de trei înfăşurări de
fază decalate la periferia rotorului cu plasate în

cresctături.
Cele trei înfăşurări sunt conectate în majoritatea cazurilor
în stea, foarte rar în triunghi.
Pag 35 din 137
În cazul primei variante de conexiune capetele
libere ale înfăşurării trifazate sunt conectate la
câte un inel conductor prin care cu ajutorul unor
perii se asigură legătura cu elementul din
exteriorul motorului.
În cazul rotorului în scurtcircuit înfăşurarea
rotorică are forma unei colivii ca în figura 4.23,
formată din bare din material conductor care

umple crestăturile rotorului, scurtcircuitate la
capete de inele din material conductor.
Între bare şi pereţii crescăturilor nu există nici o izolaţie, întrucât

materialul acestora este mult mai bun conductor decât cel ce formează
miezul rotoric.
Caracteristicile motorului asincrom trifazat

Din punctul de vedere al utilizatorului este importantă cunoaşterea următoarelor caracteristici
de funcţionare:
- caracteristica mecanică
- caracteristică randamentului
- caracteristica factorului de putere
a. Caracteristica mecanică
exprimă dependenţa momentului de alunecare. Prin definiţie alunecarea este dată de relaţia:
= viteza unghiulară cu care se roteşte câmpul magnetic inductor (al statorului)
2 = viteza unghiulară cu care se roteşte rotorul.

Pag 36 din 137
După cum rezultă din definiţia
alunecării, ea poate lua valori între 0
şi 1.
Dependenţa momentului dezvoltat

de motorul asincrom trifazat este
prezentată în figura 4.24.
Pentru caracteristica M = f (s) există câteva

puncte caracteristice şi anume:
Mp = momentul de pornire, caracteristic

valorii s = 1
Mm = momentul maxim, corespunzător unei

valori a alunecării numită alunecare critică (de
desprindere)
MN = cuplul nominal
Caracteristica mecanică poate fi reprezentată şi prin relaţia:
rerprezentată grafic în figura 4.25.
Se observă că, atât pe curba M = f (s) cât şi pe curba 2 = f (M) , pentru fiecare valoare a
alunecării s (viteza unghiulară 2 ) există două valori ale momentului.
Funcţionarea stabilă se realizează însă doar pe ramura OA a caracteristicii. Dacă se depăşeşte
Pag 37 din 137
momentul maxim motorul trece în funcţionare pe porţiunea AB a caracteristicii, fapt ce duce la
oprirea sa.
b. Caracteristica randamentului
Această caracteristică este definită de relaţia:
unde: P2 = puterea utilă furnizată de motor la arbore
= suma pierderii de putere, după cum urmează:
PFe = pierderile în fier

Pm = pierderile mecanice
PJ = pierderile în înfăşurări
Această caracteristică se trasează în condiţiile:

Pag 38 din 137
Randamentul motoarelor asincrome are valori cuprinse între: 93 % la motoarele de peste 500
kW şi 75 % la motoarele sub 1 kW.
c.Caracteristica factorului de putere

Este definită aşa cum s-a mai spus de relaţia:
pentru:
La funcţionarea în gol cos are valori mici întrucât puterea activă absorbită este mică iar
puterea reactică absorbită pentru realizarea excitaţiei este aproape aceeaşi ca în sarcină.
Pe măsură ce motorul se încarcă puterea activă absorbită (aproximativ proporţională cu

puterea dezvoltată) creşte, şi factorul de putere tinde spre valoare maximă:
care se obţine în jurul încărcării nominale.
Maşina sincronă
Elemente constructive ale maşinii sincrone
Maşina sincromă se caracterizează prin

aceea că între viteza unghiulară  a rotorului şi pulsaţia
reţelei la care este conectată există o legătură rigidă de
forma:
unde p = numărul de perechi de poli ai maşinii.

Ea are două părţi constructive:
- statorul format din: miez, înfăşurare, carcasă, scuturi
- rotorul format din: miez, înfăşurare, inele colectoare.
Statorul are miezul realizat la fel ca şi maşina

asincromă, cu crestături în care este amplasată
înfăşurarea trifazată.
Miezul rotornic poate fi realizat:
Pag 39 din 137
- cu poli aparenţi, prezentată în figura 4.28
- cu poli înecaţi prezentată în figura 4.29
În cazul maşinii cu poli aparenţi întrefierul este

neuniform, mic în dreptul pieselor polare şi
mare între ele.
Această construcţie se utilizează la maşini cu

turaţie redusă, datorită lipsei siguranţei
mecanice (la hidrogeneratoare). De aceea ea
se mai cunoaşte şi sub numele de construcţie
de hidrogenerator şi se utilizează la turaţii de
ordinul sutelor de rot/min.
Rotorul are o înfăşurare trifazată conectată cu
exteriorul prin trei inele,
Uneori se întâlneşte şi construcţia rotorului fiind

cu poli aparenţi.
În cazul maşinii cu poli înecaţi înfăşurarea unui

pol acoperă de obicei 2/3 din deschiderea sa. În
mijlocul polului rămâne o zonă de aproximativ 1/3
din deschidere, în care nu se practică crestături,
denumită dinte mare.
Această construcţie mecanică prezintă o siguranţă

deosebită şi este utilizată la maşini sincrone cu
viteze mari de rotaţie (ex. turbo-generatoarele
sincrone):
n = (1000 ÷ 3000) rot /min 4.051
În cazul maşinilor sincrome trifazate câmpul magnetic de excitaţie se realizează cu ajutorul

unor înfăşurări de curent continuu cu poli aparenţi sau înecaţi.
Regimurile maşinii sincrone
Maşina sincromă poate funcţiona în două regimuri de bază: cel de motor şi cel de generator.
Pag 40 din 137
Maşina sincromă nu poate funcţiona în regim de frână întrucât cuplul magnetic sincrom apare
doar când rotorul are aceeaşi viteză unghiulară cu cea a câmpului magnetic rotitor al statorului.
a. Regimul de generator
În regim de generator, rotorul rotit cu viteza unghiulară produce un câmp magnetic învârtitor,
cu pulsaţia:
=p× 4.052
În fiecare din înfăşurările rotorului se va induce o tensiune sinusoidală cu frecvenţa  .
Tensiunile lor vor fi defazate între ele cu un unghi  dat de relaţia:
unde  = unghiul de decalare spaţială al înfăşurărilor trifazate.
Rotorului i se transferă o putere mecanică:
Ma = cuplul activ dezvoltat de motorul primar ce

acţionează generatotul.
Asupra rotorului se exercită un cuplu:
4.055
Cuplul transferat rotorului asigură cuplul M şi

acoperă pierderile mecanice, adică:
Mm = cuplul aferent pierderilor mecanice.
Înmulţim cu  şi rezultă:
P1 = P + Pm 4.058
unde:
P = puterea electromagnetică care are următoarele componente:
Pag 41 din 137
P2 = puterea electromagnetică trifazată de generator
Pya = puterea pierdută prin efectul Joule în înfăşurare
PFe = pierderi în fierul statornic
Actualmente ca generator trifazat se utilizează în exclusivitate generatorul

sincron.
b. Regimul de motor
Maşina sincronă poate funcţiona şi în regim de motor. Însă maşina sincronă are un mare
dezavantaj şi anume acela că, nu are un cuplu de pornire, adică, nu poate porni din
repaus.
Pentru a funcţiona şi a dezvolta cuplu este necesară aducerea rotorului la turaţia de

sincronism. Aceasta se poate realiza prin două moduri:
- utilizarea unui mic motor asincrom având rotorul cuplat cu cel al motorului asincrom.
După “ prindere” în sincronism, motorul asincrom este scos din funcţionare.
- utilizarea pornirii în asincrom. Pentru aceasta motorul sincron are rotorul prevăzut cu o
colivie care dezvoltă un cuplu
suficient pentru a accelera rotorul în
gol la o turaţie apropiată de cea de
sincronism de unde acesta se “
prinde”.
Caracteristicile motoarelor
sincrone
a. Caracteristica mecanică
a motorului sincron se poate defini
doar în situaţia de sincronism, pentru
că, numai atunci motorul sincron
dezvoltă cuplu.
Această caracteristică mecanică este

dată de relaţia:
Pag 42 din 137
 = f (M) 4.060
pentru: U = ct 4.061
f = ct 4.062
Se observă că caracteristica mecanică este

perfect rigidă, atâta vreme cât cuplul rezistent
nu depăşeste valoarea maximă admisă Mm.
Dacă momentul rezistent depăşeşte valoarea

Mm motorul sincrom se opreşte.
Montarea motoarelor electrice în instalații – informații practice
In desenele de mai jos, este

aratată componența unui motor
electric trifazic cu talpi detasabile
(41) care se prind de carcasa
12 prin suruburile 40, este din
seria ASI, cu rotorul in scurt circuit.
Este cel mai raspandit tip de motor
pentru actionari electrice generale,
are o constructie simpla, poate fi
incarcat peste sarcina nominala pe
scurt timp cam cu 10% si isi
reglaza singur turatia in anumite
limite, revenind la turatia nominala.
Pentru ca are axa orizontala se
noteaza cu B3, iar daca unul din capacele port lagar ar fi fost cu flansa s-ar fi notat cu B5.
Pag 43 din 137
Apoi in mod normal mai urmeaza inca un numar care reprezinta distanta de la suprafata de
asezare a talpilor pana la axul motorului, iar după aceea o litera: cel mai des S, M, L, scurt,
mediu sau lung, care se refera la lungimea fierului (circuitului statoric) motorului. Toate
acestea se pot afla citind placuta care este prinsa pe motor. O astfel de constructia se
intalneste si la motoarele monofazice. Daca masina electrica (motorul ) ar fi lucrat in pozitie
verticala, atunci litera B ar fi fost inlocuita cu litera V.
Motorul este alcatuit dintro carcasa de fonta sau aliaj de aluminiu (siluminiu) 12, in care se afla
bobinajul statoric 45 care poate fi pentru alimentare monofazata sau trifazata. Acest bobinaj
este asezat (bobinat) in crestaturile statorice ale statorului 44 confectionat din tole
ferosilicioase si este presat in carcasa 12. Rotorul 8 care in exemplu dat are caile de curent
rotorice 43 scutcircuitate de inelele de scurtcircuitare 42 se sprijina pe lagarele cu
rulmenti 6 si11 care sunt montate in capacele 4 si 14. Bobinajul 45 este alcatuit din semibobine,
egal repartizate pe fiecare faza, in crestaturi, dar si egal repartizate pe circumferinta statorului.
Conectarea acestor bobine se face in stator cu ajutorul legaturilor 47 iar la cutia de
borne 21unde se afla placa de borne 24 sunt scoase doar trei sau şase conductoare prin care
se face alimentarea bobinajului. Daca sunt trei, bobonajul este construit in triunghi iar nulul este
in motor, fara a fi scos afara, iar daca avem trei inceputuri si trei sfirsituri de bobinaj notate
coespunzator fiecarei faze, poate fi un motor cu o singura turatie sau unul cu doua turatii prin
modificarea conexiunilor Dahlander. Acestea sunt fixate pe cele sase borne ale placii de
borne24 si sunt fixate cu piulita 31cu saibele 30. Coloana de alimentare a motorului patrunde in
cutia de borne 21 prin presetupa 38 este ermetic montata cu garnitura de cauciuc 37 si
saiba36 si piulita 35, iar capetele fazelor se monteaza pe bornele placii de borne si se fixeaza
cu piulitele 29. Capacul cutiei de borne se monteaza prin suruburi dupa ce a fost asezata
garnitura de etansare 25. Lagarele cu bile(rulmentii) sunt montati in scuturi cu ajutorul saibei
elastice 5 care se aseaza la interior, se intruduce rulmentul si apoi capacul de rulment 9.
Capacele de rulment sunt prinse de capace prin suruburi pe capacele portlagare 4 si
Pag 44 din 137
respectiv14. Acestea, la randul lor vor fi prinse de carcasa 12 prin suruburile 3 si
respectiv 16. Capatul pe care se monteaza ventilatorul se numeste capat ventilator iar celalalt
capat se numeste cap (capat) arbore: pe aici este transmisa cuplul motor si miscarea de
rotatie. Ventilatorul 18 se monteaza cu ajutorul penei de constructie speciala 10 si este protejat
de capacul de ventilator19 care se fixeaza in scutul 14 prin suruburile 15. Cel mai adesea
miscarea de rotatie este transmisa printro saiba de curea care este montata pe cap arbore.
Pana 7 nu permite miscarea de rotatia a axului motorului fata de saiba de curea si pentru a nu
iesi de pe ax se monteaza surubul 1 si saiba 2. Dar pe cap arbore poate fi si un pinion care sa
faca parte dintr-un angrenaj cu roti dintate.
Demontarea unui motor electric se face atunci cand trebuie reparat: refacerea bobinajului ars,
inlocuirea rulmentilor, inlocuirea sau completarea vaselinei rulmentilor. Mai rar se intimpla ca o
cale de curent din crestatura rotorica 43, sau inelele de scurticircuitare 42 sa fie intrerupte.
Pentru aceasta se dezleaga coloana electrica de alimentare a motorului, dar nu inainte de a
opri tensiunea de alimentare si a se asigura ca nu e posibil ca altcineva sa cupleze motorul.
Apoi se demonteaza suruburile de fixare a motorului pe utilaj. Apoi se scoate
surubul1, saiba 2 si apoi cu ajutorul unei prese se scoate de pe cap arbore saiba de curea. Se
scoate de asemenea si pana 7. Apoi se demonteaza capacul de ventilator 19 prin desfacerea
suruburilor 15 si demontarea ventilatorului 18 prin scoaterea penei speciale 10. De la ambele
capace (scuturi) se scot suruburile de fixare 3. In totdeauna rulmentul cap arbore se va strica
inaintea rulmentului da la cap ventilator deoarece acesta ca suporta intodeauna o sarcina mai
mare. Pentru a scoate rulmentii de pe ax, e nevoie de o presa de rulmenti. Acestia trebuie sa
ramana pe ax, deoarece se scot mai usor de pe ax decit daca ar ramane in scuturi. Intotdeauna
stringerea rulmentului in capacul de fonta sau mai nou de aluminiu, va fi mai mica decit
strangerea inelului interior al rulmentului pe axul motor. Se ia motorul si se loveste pe o bucata
Pag 45 din 137
groasa de lemn cu capul ventilator: in felul acesta are loc a miscare relativa intre capul
ventilator si rulmentul 11 si va scoate scutul cap arbore de pe umarul de centrare pe carcasa.
Se are in vedere ca sa fie destul spatiu intre scut si carcasa care sa permita introducerea unei
chei fixe pentru desurubarea suruburilor cu care sunt prinse capacele de rulmenti, dar totodata
sa nu iasa axul de pe rulment. Lasind liber capacul de rulmenti, cu grija, prin batai usoare cu
ciocanul se aseaza la loc scutul cap arbore pe umarul de centrare al carcasei. In acest fel, axul
motorului a intrat inapoi pe toata latimea rulmentului: lovind de aceasta data de lemnul asezat
pe podea capul arbore, acesta va iesi din scutul caparbore cu rulmentul pe el. Din stator, se
scoate cu grija pentru a nu deteriora capetele de bobina de pe stator, axul motorului care are
pe el scutul cap ventilator. Cu presa de rulmenti se scoate rulmentul stricat si se pune cel nou.
Atentie sa nu uitati capacul de rulmenti afara: acesta se va baga pe ax, inaintea rulmetului. De
obicei, prin lipsa ungerii, acest rulment se blochează si ajunge sa se invarta in capac cu totul,
producand ovalizarea si largirea capacului la locasul de rulment. De obicei se poate face o
randalinare a capacului, in acest fel se micsoareaza diametrul pentru a putea face o stringere
pe inelul exterior al rulmentului. Nu este o reparatie care sa tina prea mult: important este ca
rulmentul sa aiba ungere si sa nu se mai blocheze. Daca e cazul, cu axul scos din stator se
demonteaza capacul de rulment de la scutul cap ventilator si se procedeaza ca la cap arbore.
Rulmentii folositi la motoare pot fi capsulati (pe ambele parti) sau semicapsulati, numai pe o
parte. Daca se face o intretinere a rulmentilor prin indepartara veselinei vechi si ungerea lor din
nou, acesti rulmenti pot sa ramina in scuturile motoarelor (capacelor), se scoate inelul de
protectie al bilelor rulmentului de tabla sau de plastic, se spala cu un solvent, se usuca si se
pune vaselina. Aceasta trebuie in asa fel pusa incit sa patrunda si pe cealalta parte a bilelor.
Rulmentul se umple in acest fel pe 2/3 din circumferinta rulmentului, pentru ca in timpul
functionarii sa nu fie aruncata afara din rulment.
Pag 46 din 137
Motorul electric trifazic: conexiunea bobinelor
Asa cum reiese din denumire, pentru a functiona, acest motor trebuie alimentat cu un curent si
o tensiune trifazica.In România, Retelele Simetrice Trifazate, furnizeaza o tensiune intre faze
de 380 V si intre faza si nul 22o V, iar fazele sunt notate cu R, S şi T. Odata cu intrarea in UE,
acestea s-au adaptat cerintelor europene: tensiunea intre faze este de 0,4 kV, iar tensiunea
monofazata este de 230 V. Mai pot fi notate si cu L1, L2 si L3. Identificarea unui conductor ca
fiind faza se face cu un creion de tensiune sau prin măsurarea faţă de un potenţial pe care îl
ştim sigur ca fiind nul si unde vom masura o tensiune de 220 sau până la 240 volţi.
În funcţie de tipul motorului de curent alternativ, adică cu una, două, trei sau patru viteze şi în
funcţie de puterea motorului, se folosesc diferite tipuri de conexiuni. Cele mai folosite motoare
de curent alternativ sunt cele cu o singură viteză. Pentru pornirea acestora se folosesc de
obicei conexiunile Stea (Y = Star) şi Triunghi (Δ = Delta). În funcţie de ce se urmăreşte se
folosesc variante ale acestor conexiuni şi pentru motoarele asincrone cu două, trei sau patru
viteze.
Două conductoare se identifica ca fiind faze tot cu un creion de tensiune si daca sunt faze
diferite între ele vom măsura 380 sau 400 volţi. Daca e aceeasi faza vom avea tensiune nulă.
Procedeul de identificare este acelasi si pentru trei conductoare care presupunem ca sunt faze.
Nu putem să identificam care este L1 sau
L2 sau L3 ci numai succesiunea fazelor
într-o anumită ordine-spre dreapta, cu un
aparat special construit pentru a arata
succesiunea fazelor.
La punerea în funcțiune a unui consumator
trifazic succesiunea trebuie să fie spre
dreapta, în acest fel motoarele se vor
roti firesc, spre dreapta.
Există si alte sisteme (in SUA, de exemplu)
in care tensiunea intre faze este de 220V
iar cea dintre dintre faza si nul este de 127
V. Însa raportul dintre tensiunea de fază si cea monofazica este tot 1,73.
Viteza unui motor asincron trifazat este direct proporţională cu frecvenţa şi invers proporţională
cu numărul de poli din stator, conform tabelului de mai jos :
Pag 47 din 137
Mai jos, în cele ce urmeaza vom arată modul de conectare al bobinelor unui astfel de motor și
modificarea turației unui astfel de motor prin modificarea numărulaui de poli. Desigur vorbim
despre un motor trifazic, cu rotorul în scurtcircuit, care nu are decât înfășurări statorice.
Marcarea extremitatilor infasurarilormotoarelor este facuta coform STAS 3530-71 (sau EN
60034-8), prin care cu ajutorul unei litere insotita de cifre arabe de aceeasi marime, este este
indicata functia si caracterul infasurarii care trebuie marcată.
Începuturile de bobine, se notează cu U, V, W sau U1, V1, W2, iar sfârșiturile de bobine cu X,
Y, Z sau U 2, V2, W2. De obicei sunt scoase afară din bobinajul motorului șase fire, câte două
pentru fiecare bobină.
Dacă punem un ohmetru între ele vor
da continuitate două câte două:
început și sfârșit de înfășurare.
Această bobină propriu-zisă, poate fi
alcătuită din mai multe bobine mai mici
denumite generic semibobine, care
sunt înseriate în motor iar afară sunt
scoase doar două fire: începutul și
sfârșitul. Aceste semibobine sunt
repartizate circular, simetric pe stator și
sunt asezate în ancoşe (crestăturile din lungul

statorului). Pentru motoare care sunt construite pentru
modificarea numărului de poli, se mai pot scoate încă
trei conductoare din locul de înseriere al
semibobinelor de pe faze. Conexiunea stea este
prezentată în figura a unde este arătată notarea și legarea bobinelor în stea: sfârșiturile
bobinelor se leagă la un loc iar alimentarea se face prin capetele celelalte ale fiecarei bobine,
câte una pe fiecare fază.
Pag 48 din 137
la un loc iar alimentarea se face prin capetele celelalte ale fiecarei bobine, cite una pe fiecare
faza. Daca din interiorul unui motor trifazic, ies numai trei fire,inseamna ca legarea laolalta a
sfirsiturilor bobinelor a fost facuta in interiorul motorului si afara au fost scoase doar inceputurile
bobinelor. Acest fel de motor nu poate fi pornit prin pornirea stea-triunghi. Este o metoda
economica de rebobinare a unui motor.Conexiunea triunghi este prezentata in figura b unde
este aratata notarea si legarea in triunghi abobinajului motorului electric trifazat. Ceea ce
trebuie de retinut este ca intr-o masina electrica, pentru ca sa se poata insuma cimpurile
magnetice generate de bobine, trebuie inseriate inceputul unei bobine cu sfirsitul celeilalte
bobine. Altfel aceste cimpuri se scad si are loc o incalzire a masinii electrice, avind o
functionare anormala. De aceea la rebobinarea unui motor, pentru a sti care sunt unele si care
sunt altele, daca placa de borne este sparta sau pierduta, bobinatorul va scoate din bobinaj un
tip de capete ale bobinelor pe o gaura a carcasei iar celalt tip de capete ale bobinelor pe o alta
figura a - notarea și legarea bobinelor în stea
Dacă din interiorul unui motor trifazic, ies numai trei fire, înseamnă ca legarea laolaltă a
sfârșiturilor bobinelor a fost făcută în interiorul motorului și afară au fost scoase doar
începuturile bobinelor.
Acest fel de motor nu poate fi pornit prin
pornirea stea-triunghi. Este o metodă
economică de rebobinare a unui motor.
Conexiunea triunghi este prezentată în figura
b unde este arătată notarea și legarea în
triunghi a bobinajului motorului electric trifazat.
Ceea ce trebuie de reținut este că într-o mașină
electrică, pentru ca să se poată însuma
câmpurile magnetice generate de bobine,
trebuie înseriate începutul unei bobine cu
sfârșitul celeilalte bobine.
Altfel aceste câmpuri se scad și are loc o încălzire a mașinii electrice, având o
funcționare anormală. De aceea la rebobinarea unui motor, pentru a ști care sunt unele și
care sunt altele, dacă placa de borne este spartă sau pierdută, bobinatorul va scoate
din bobinaj un tip de capete ale bobinelor pe o gaură a carcasei iar celalt tip de capete ale
bobinelor pe o altă gaură a carcasei.
În figura c este arătată conexiunea triunghi pentru conexiunea Dahlander, triunghi-dublă
stea, care reprezintă turația mică. La această conexiune, la cutia de borne sunt scoase tot șase
fire ale conexiunii bobinelor. Cele notate cu 1U, 1V, 1W, corespund acestei conexiuni în care
alimentarea se face pentru triunghi, motorul având o turație n rot/min. În figura d, este arătată
conexiunea stea dublă-stea prin care se obține mărirea turației prin mărirea numărului de poli
ai motorului.
Pag 49 din 137
figura b - notarea și legarea în triunghi
După cum se vede, punctele în care erau alimentate bobinele în figura c, sunt puse laolaltă, iar
alimentarea se face prin punctele 2U, 2V, 2W. În acest fel motorul nostru va avea acum o
turatie 2 n rot/min. Această conexiune are loc și cu o creștere a cuplului de la 1 la 1,8.
Avându-se în vedere cuplul constant, această conexiune este mai des folosită pentru antrenări
la care cuplul de pornire e mare ăi nu trebuie să scadă în viteză mare. Există și alte tipuri de
conexiuni Dahlander, dar triunghi dublă-stea și stea dublă-stea sunt cel mai des folosite.
figura c - conexiunea triunghi pentru conexiunea Dahlander, triunghi-dublă stea
Pag 50 din 137
În figura e este prezentată stea dublă-stea, are un cuplu mai mic la turația mai mică iar un
cuplu unitar la turația mare.
figura e - conexiunea stea dublă-stea

Conexiunea Dahlander
Conexiunea Dahlander este o conexiune care modifică turația motoarelor electrice trifazate prin
modificarea numarului de poli. Pornirea se face în conexiunea cu turația mică și apoi, la
atingerea maximului de turație în această conexiune, comutarea se face în turația cu
conexiunea mare prin trecerea prin zero a motorului.
În acest fel este posibilă pornirea în sarcină a motoarelor electrice. Se știe că turația de
sincronism (a câmpului magnetic învârtitor) este dată de formula
n = 60 f / p unde f este frecventa rețelei, iar p este numărul de perechi de poli.
Și turația rotorului se supune aceleiași formule, dar după cum se știe e mai mică deât cea de
sincronism. Deoarece frecvența rețelei este un parametru care nu se schimbă în funcționarea
motorului, prin modificarea numărului de perechi de poli p se realizează variația vitezei, dar nu
continui ci în trepte, în raportul de 2:1 (adică se obțin două turații de sincronism). Această
modificare a numărului de perechi de poli se poate face astfel:
Pag 51 din 137
Reglajul vitezei prin schimbarea numarului de poli
Schimbarea numarului de perechi de poli se poate face fie prin:

- utilizarea pe stator a două înfășurări trifazate distincte, fiecare pentru un anumit
numar de poli,
- fie prin utilizarea unei singure înfășurări și conectarea diferită a diferitelor ei părți
componente.
Prima soluție este, evident, mai puțin economica, a doua solutie este ilustrată în fig. De mai
sus, unde s-a prezentat schematic numai înfășurarea unei faze a statorului, compusă din
două sub-bobine (secțiuni), în a) pentru p=2, secțiunile finale fiind legate în serie și în b)
pentru p=1, secțiunile fiind legate în paralel.
Legarea în serie sau în paralel a secțiunilor trebuie să se facă simultan pe toate cele trei
faze ale infasurarii statorului (fig.de jos).
Pentru f= 50 Hz va rezulta o turație de sincronism de 3000 rot/min. pentru p=1,
sau 1500 rot/min. pentru p=2.
Necesitatea schimbării legăturilor dintre diferite

părți componente ale înfășurărilor statorice (și rotorice,
în cazul motoarelor cu rotorul bobinat), conduce la
complicații constructive și din această cauză motoarele
cu două turații (sau trei) sunt scumpe față de cele cu o
singură turație.Dacă motorul nostru are rotorul bobinat
schimbarea numărului de poli trebuie să se facă și în
rotor simultan cu modificarea numărului de poli operat în stator, ceea ce complică construcția rotorului,
iar modificarea numărului de poli trebuie făcută în așa fel încât să nu se schimbe sensul de rotație al
motorului.
Pe cale de consecință, practica a dovedit ca cea mai simplă și economică metoda este a doua
variantă expusă iar aceasta se aplică unui motor cu rotorul in scurtcircuit, cu un singur sens
de rotație între turația mare și turația mică.
Pag 52 din 137
Diversele variante ale schemei Dahlander determină raporturi diferite între puterile
corespunzătoare pentru cele două turaţii.
Schema Δ/YY satisface cel mai bine cerinţele de cuplu constant (winch-uri). Această
schemă prezintă avantajul că motorul poate fi pornit lent sau cu reducerea curentului de
pornire. Schema Y/YY este bine să fie folosită pentru adaptarea motorului cu maşini cu
creştere pătratică a cuplului (pompe, ventilatoare, compresoare rotative).
Două turaţii – înfăşurări separate
Motoarele cu înfăşurări separate admit teoretic orice combinaţii de turaţii şi orice
raport al puterilor. Cele două înfăşurări separate sunt conectate în STEA sau în TRIUNGHI şi
sunt complet independente una de alta.
Combinaţiile preferate de turaţii sunt următoarele :
Numerele de cod se trec ca prefixe ale notaţiilor cu litere, în sensul creşterii turaţiei. Exemplu :
1U, 1V, 1W, 2U, 2V, 2W
Pag 53 din 137
Observăm că legătura internă între bobine este aceiaşi. Diferă doar bornele la care se
alimentează motorul. O reprezentare în schemă mai elegantă este cea de mai jos. Schema
este realizată atât pe verticală cât şi pe orizontală. Schemele fiind echivalente, inginerul
proiectant poate alege una dintre ele în funcţie de spaţiul de care dispune în plan.
Fig. 2.1
Pag 54 din 137
Pentru viteză mică alimentăm motorul în conexiune TRIUNGHI (Δ) la bornele 1U,
1V, 1W. Bornele 2U, 2V, 2W rămân nealimentate.
Pentru viteză mare alimentăm motorul în conexiune STEA DUBLĂ (YY) la bornele
2U, 2V, 2W. Bornele 1U, 1V, 1W se conectează în conexiune STEA care se realizează prin
intermediul unui contactor care are ieşirea în scurt circuit.
În schemă, capetele bobinelor U1, U2, U5, U6, V1, V2, V5, V6, W1, W2, W5, W6 nu se
reprezintă. Totuși ele au fost reprezentate în figura 2.1 de mai sus, pentru ca cititorul să
înţeleagă schema mai uşor şi mai bine.
Conectarea bobinelor la placa de borne

Conexiunea STEA Y – viteză mică
Pag 55 din 137
Conexiunea STEA DUBLĂ YY – viteză mare
Observăm că legătura internă între bobine este aceiaşi. Diferă doar bornele la care se
alimentează motorul. O reprezentare în schemă mai elegantă este cea de mai jos. Schema
este realizată atât pe verticală cât şi pe orizontală. Schemele fiind echivalente, inginerul
proiectant poate alege una dintre ele în funcţie de spaţiul de care dispune în plan.
Figura 2.xx
Pag 56 din 137
Pentru viteză mică alimentăm motorul în conexiune STEA (Y) la bornele 1U, 1V,
1W. Bornele 2U, 2V, 2W rămân nealimentate.
Pentru viteză mare alimentăm motorul în conexiune STEA DUBLĂ (YY) la bornele
2U, 2V, 2W. Bornele 1U, 1V, 1W se conectează în conexiune STEA care se realizează prin
intermediul unui contactor care are ieşirea în scurt circuit.
În schemă, capetele bobinelor U1, U2, U5, U6, V1, V2, V5, V6, W1, W2, W5, W6 nu se
reprezintă. Ele au fost totuși reprezentate în figura 2.xx pentru ca cititorul să înţeleagă schema
mai uşor şi mai bine.
2 viteze – 2 înfăşurări separate
Conexiunea STEA Y – viteză mică
Reprezentare în schemă Placa de borne
Conexiunea STEA Y – viteză mare

Pag 57 din 137
2 viteze – 2 înfăşurări separate
Conexiunea TRIUNGHI Δ – viteză mică
Conexiunea TRIUNGHI Δ – viteză mare

Există multe alte scheme constructive ale înfășurărilor statorice / rotorice de variație a vitezei
unui motor asincron (ce impun Conexiuni Dahlander)
3 viteze : 2 înfăşurări Dahlander + o înfăşurare separată

Schema X : Y/Δ/YY – cuplu constant
Schema Y : Δ/Y/YY – cuplu constant
Schema Z : Δ/YY/Y – cuplu constant
Schema X : Y/Y/YY – cuplu cu creştere pătratică
Schema Y : Y/Y/YY – cuplu cu creştere pătratică
Schema Z : Y/YY/Y – cuplu constant
Pag 58 din 137
Motorul asincron monofazat
Motorul asincron monofazate se utilizeaza in general pentru actionari de mica putere
(cca.30 200 W) si la turatia aproximativ constanta.
Statorul motorului asincron monofazat se construieste la fel ca la motorul asincron trifazat, cu

deosebire ca in crestaturi se introduc conductoarele unei infasurari monofazate. Rotorul se
construieste, de cele mai multe ori, in scurtcircuit. Schema electrica a motorului asincron
monofazat este data in fig.5.45.
Principiul de functionare a motorului asincron monofazat.
Sa consideram ca rotorul se invârtește cu viteza unghiulara .Curentul alternativ monofazat

care strabate înfășurarea statorului, va produce un câmp magnetic pulsativ, care poate fi
descompus în două câmpuri învârtitoare: unul în același sens cu rotorul, numit câmp direct si
al doilea în sens invers, numit câmpul invers . Viteza unghiulară a celor două câmpuri fiind
aceeași cs.
Alunecarea rotorului, față de câmpul direct, va fi:
(5.38)
iar față de câmpul invers va fi:
(5.39)
Pag 59 din 137
Frecvența câmpului rotoric indus de câmpul direct va fi deci f21=sf1, la fel ca la motorul
asincron trifazat. Frecvența curentului rotoric indus însă de câmpul magnetic invers se
deduce ân mod analog, adica:
sau
și rezultă:
sau
Dar a+a’=2 (din relatia 5.38 si 5.39) si deci:
f211=(2-a)f1 (5.40)
În circuitul rotoric se induc deci curenti de frecvente diferite si anume: sf1 si (2-s)f1.
corespunzator celor doua campuri magnetice invartitoare, asupra rotorului se vor exercita doua
cupluri distincte MI si MII, de sens contrar, astfel incat cuplul rezultant va fi:
La pornire, cand a=1, frecventa curentilor din infasurarea rotorica va fi aceeasi, adica:
deci si cele două

cupluri vor fi egale,
iar cuplul rezultant va
fi zero. Rezulta ca
motorul nu poate
porni din starea de
repaus. Daca intr-un mod oarecare (de exemplu printr-un
impuls manual) se imprima rotorului o turatie initiala, va
rezulta si deci cuplul rezultant va fi
diferit de zero; rotorul va continua sa se invarteasca in sensul
corespunzator vitezei initiale (daca cuplul motor rezultant este
mai mare decat cuplul rezistent de la arbore).
Pag 60 din 137
In concluzie, motorul asincron monofazat dezvolta un cuplu motor numai daca rotorul
are o viteza initiala. Aceasta viteza initiala nu se imprima manual, ci pe cale electromagnetica si
anume utilizand o infasurare suplimentara, numita infasurare de pornire, care se pune pe
stator, decalata fata de infasurarea principala cu un unghi de 90o (fig.5.46). Daca se leaga un
condensator in serie cu infasurarea de pornire, a carui capacitate C se alege in asa fel incat
curentul ce strabate infasurarea de pornire sa fie decalat inainte cu 90o fata de curentul ce
strabate infasurarea principala, atunci se va forma un sistem bifazat de curenti care vor
produce un singur camp magnetic invartitor. Deci inchizand intrerupatoarele K2 si K1 motorul va
porni ca motor bifazat, iar dupa ce turatia rotorului a crescut suficient, intrerupatorul K2 se
deschide si motorul continua sa se invarteasca ca motor monofazat. Infasurarea de pornire
este dimensionata sa functioneze numai la pornire si din aceasta cauza nu se admite
mentinerea ei in circuit.
Variatia momentului cuplului motor in functie de alunecare este reprezentata in fig.5.47.
Curba 1 reprezinta variatia M(s) pentru o rezistenta R2 egala cu rezistenta infasurarii rotorice;
curba 2 corespunde unei rezistente mai mari, adica in circuitul rotoric se introduce o rezistenta
suplimentara, iar curba 3 corespunde unei rezistente mai mari decat in cazul curbei 2. Se
observa ca in cazul motorului asincron monofazat, o rezistenta suplimentara introdusa in
circuitul rotoric micsoreaza valoarea maxima a cuplului motor si mareste alunecarea la care
cuplul este maxim (aceasta se explica prin
cresterea cuplului creat de campul magnetic
invers, odata cu cresterea rezistentei
circuitului rotoric).
Motoarele asincrone monofazate au
o serie de dezavantaje, in comparatie cu cele
trifazate si anume:
- lipsa cuplului motor la pornire;
- capacitatea de suprasarcina este mult

mai mica, datorita existentei cuplului motor
produs de campul magnetic invers;
- randament mai mic;
- factor de putere mai mic cu 10-12%.
Pag 61 din 137
Motorul asincron trifazat poate fi pornit ca motor asincron
monofazat, daca se realizeaza schema din fig.5.48. Dupa
pornire, intrerupatorul K se deschide si motorul
functioneaza numai cu doua faze legate in serie. Aceasta
situatie se poate ivi si in practica, in cazul functionarii
motorului asincron trifazat in doua faze (cazul in care se
arde siguranta de pe o faza). Motorul poate functiona in
continuare daca cuplul rezistent nu-i prea mare, in caz
contrar motorul se arde datori
Cutii de borne / plăci de borne motoare electrice – legături la borne
Cum se fac practic conexiunile la placa de borne pentru conexiunea triunghi si pentru
conexiunea stea. Placa de borne este protejata in cutia de borne care este inchisa ermetic cu
ajutorul unei garnituri, cu o presetupa
si cu un capac prins in suruburi. Aici 1,
reprezinta placa de borne care este
turnată din ebonită și încorporează
bornele. Poate fi și de un alt material dar
trebuie să reziste la temperatură, să nu
se topească pentru că exista posibilitatea
ca, din cauza unui contact imperfect să
se producă încălzirea plăcii de borne, să
se topească și să facă un scurtcircuit.
Conexiunile între capetele bobinelor care
sunt fixate cu papuci pe borne se fac cu
ajutorul ecliselor din tablă de alamă. Pe
Pag 62 din 137
bornele U 1, V 1, W 1, se vor lega firele electrice ale cablului de alimentare a motorului. în cutia
de borne, lângă placa de borne, se mai află și un șurub de legare la masă. Intrarea cablului de
alimentare în cutia cu borne se face cu ajutorul unei presetupe corespunzătoare, care protejază
mecanic cablul și închide ermetic cutia de borne.
Conexiunea STEA (STAR) Y Conexiunea TRIUNGHI (DELTA) Δ
Pag 63 din 137
Cum se identifică o mașină electrică rotativă
Placa de timbru
Informațiile despre o masină rotativă, despre caracteristicile unui motor, se obțin întotdeauna din
plăcuța (de timbru) care este
prinsă cu patru nituri, pe
motor.
Dacă această
plăcuță lipsește, este mai
greu să aflăm datele care ne
intereseaăa:
 turația trebuie măsurată
cu un turometru,
 gabaritul se află,
deoarece, în general,
pentru seriile de motoare
cu utilizare generală, pe
un gabarit sunt maxim trei
puteri care se pot construi.
Gabaritul se notează de
exemplu cu un număr urmat
cel mai adesea (pentru
motoarele de uz general) de
literele S, M, L. Numărul
exprima distanța de la planul
de așezare al motorului la axul
motorului, iar literele lungimea
fierului magnetic, scurt,
mediu și lung. Se mai pot
întâlni și literele V, pentru
carcasa mai lungă și litera Y, pentru o carcasă și mai lungă.
Cunoscând această distanță, folosind un tabel de standarde, măsurând turația motorului cu un
turometru, se pot identifica datele primare ale motorului: puterea, iar curentul îl putem măsura
(în gol sau în sarcină).
În general, curentul de mers în gol este cam 40% din curentul nominal.
Din tabele se poate afla curentul de pornire, știind că Ip=6÷8 In.
Aceasta în cazul în care nu există eticheta.
Dar în instalațiile electrice ”domestice” normal și obișnuit, nu se pot găsi în funcțiune
motoare de putere prea mare, peste valoarea de 10 kW.
Cunoscând aceste aspecte tehnice se poate dimensiona coloana de alimentare,
aparatajul necesar pentru pornirea și funcționarea motorului.
Pag 64 din 137
De asemenea aceste motoare pot sau nu pot fi alimentate în monofazic și cu
funcționarea în monofazic sau trifazic obținut din monofazic.
Care sunt datele care se înscriu despre o masină electrică rotativă în
etichetă / plăcuță. Este un exemplu – în practică poziționarea informațiilor poate diferi
În fiecare spațiu
numerotat din figura alăturată
se vor inscrie niste informații
despre mașina electrică
rotativă, informații care să
înlesnească alegerea lor de
către proiectanții de acționări
electrice.
1. Aici se inscrie
marca de fabrică și denumirea
intreprinderii / organizației
producătoare.
2. Aici vom gasi tipul
mașinii, forma sa constructivă,
tipul de protecție climatică
conform standardelor in vigoare.
3. Felul curentului se inscrie folosindu-se urmatoarele semna conventionale:
– ”– ” pentru curentul continuu;
– ” 1~ ” se folosește pentru curentul alternativ monofazat;
– ” 2~ ” pentru curentul alternativ bifazat;
– ” 3~ ” se marchează curentul alternativ trifazat;
– ” 6 ~ ” se folosește la marcarea curentului hexafazat;
– ” -/~ ” se folosește pentru marcarea comutatricei (grup motor ac –
generator cc, triodina sudura);
– ” ¯~ ” adică minus deasupra lui tilda, este pentru curent continuu și
alternativ.
4. Aici se înscrie modul de lucru pentru care este destinată mașina, folosindu-se
următoarele prescurtări:
G - pentru generator; M - pentru motor; C - pentru comutatrice; F - pentru
compensator de faza; E - pentru regulator de inducție.
5. Numărul seriei de fabricație la fabrica producatoare și anul fabricației
6. Conexiunea infasurarii statorului la masini de curent alternativ, asa cum este
aratat mai jos.
7. Tensiunea nominala, în volți.
Pag 65 din 137
8. Curentul nominal, in amperi.
9,10,11 - ● Puterea nominala care av fi exprimata in:
-kW sau W la toate motoarele, generatoarele de curent continuu si
generatoarele asincrone;
-kVA sau VA la generatoarele asincrone si compensatoarele de faza
sincrone.
● Unitatea de măsură care a fost inscrisa puterea (kW,W,kVA, sau VA)
● Serviciul nominal tip de lucru al masinii.
12. Factorul de putere numai la masinile de curent alternativ.
14. Sensul de rotatie obligatoriu al masinii cind el exista, folosindu-se urmatoarele semne
conventionale: ← antiorar, in sens inves acelor de ceasornic; → orar, in sensul acelor de ceasornic. La
masinile la care sensul este indiferent, nu se scrie nimic.
15. Turatia nominala a masinii, in rot/min.
Aceasta turatie reprezinta turatia rotorului, notata n2, la masina asincrona. Cu ajutorul ei se poate
calcula alunecarea s, proprie acestui motor. Astfel s= (n1-n2) / n1, unde n1 este turatia campului
magnetic invartitor al motorului. Aceasta, n1, se calculeaza cu formula n1=f/p, unde f este frecvanta
tensiunii de alimentare, iar p este numarul de perechi de poli ai masinii
16. Frecventa nominala,
in Hz.
17. -Indicatia ,,Excitatie’’
sau ,,Exe.’’la masinile de curent
continuu, la masinile sincrone si la
comutatrice.
-,,Rotor’’ sau,,Rot.’’ La
masinile de inductie cu inele de
contact.
18. Modul de conectatie
al masinilor de curent continuu si la
comutatrice, folosind prescurtarile: I-
pentru excitatie separata,
independenta; D- pentru excitatie in
derivatie; S. Pentru excitatie in serie; C-
pentru excitatie compusa, mixta. Modul de conectare a infasurarii rotorului la masinilecu inele de
contactsunt aratate mai jos, in tabel.
19. a) Tensiunea nominala de excitatie, in volti, la masinile de cc si la masinile sincrone.
b) Tensiunea intre inele, in volti la motoarele asincrone cu inele de contact, avind
înfasurarea rotorului in circuit deschis si rotorul in stare de repaos.
20. a) Curentul de excitatie, in amperi, în regim nominal la mașinile de cc si masinile sincrone.
b) Curentul rotoric, în amperi, pentru regimul nominal, la motoarele asincrone cu inele de
contact.
21. Clasa de izolatie a masinii, folosind simbolurile: Y, A, E, B, F, H, C.
22. Gradul de protectie.
23. Masa aproximativă a maşinii, in kilograme
24. Observatii suplimentare, de exemplu
- standardele sau normele specifice
- nivelul maxim de vibratii admis
- debitul sau presiunea fluidului de racire.
Pag 66 din 137
Montarea mașinilor electrice pe poziție, la locul de funcționare
Alinierea masinilor dinamice roatative cum ar fi : turboagregate, hidroagregate,

utilaje ce includ cuplaje mecanice – pompe, reductoare, ventilatoare, compresoare, motoare
electrice etc.
Pag 67 din 137
OPERAȚIUNI SPECIFICE MONTAJULUI MAȘINILOR ELECTRICE
Alinierea mecanică a motoarelor electrice cu utilajul acționat
Pag 68 din 137
Lucrări de montaj : pregătirea capetelor terminale cabluri / conductori electrice
”Sunarea” cablurilor conductoarelor
Pag 69 din 137
Calculul curenților / alegerea cablurilor de conectare pentru
montarea și utilizarea mașinilor electrice
Calculul intensitatii curentului electrice la motoarele electrice:
Pag 70 din 137
Relații între ”cai putere” și kilowați:
Randamentul:
Pag 71 din 137
Curent trifazat - Intensitatea curentului in amper in functie de putere in kW sau in CP:
Pag 72 din 137
Curent trifazat - Intensitatea curentului absorbita de motorul asincron trifazat (motor cu
rotorul in scurtcircuit):
Pag 73 din 137
Operațiuni de montaj : ”SUNARE” CABLURI electrice
Pag 74 din 137
Cum se calculeaza sectiunea conductoarelor electrice
În calculul al secțiunii minime de metal a conductoarelor sau cablelor, se pornește de la puterea

maximă de calcul (la proiectare) sau de la puterea maxim absorbită (în exploatare).
Pcalcul= Kcer * ΣPi [W]
Unde: Kcer <1 , există in tabele alcătuite statistic pe ramurile industriale ale economiei, iar ∑Pi
este suma puterilor consumatorilor sau a puterilor instalate. Dacă avem un singur consumator,
Kcer =1. Aceasta determină un curent Iabsorbit.
Din formula:
Pcalcul= Unominală * Iabsorbit
pentru tensiune continuă și pentru alternativă monofazată cu consumator rezistiv, care se
modifică în :
Pcalcul= Unominala*Iabsorbit *cos φ [W] pentru consumator inductiv, și pentru tensiune
trifazica se modifica in:
Pcalcul= Unominala * Iabsorbit * cos φ * √¯3 [W] ,
unde:
Unominala - tensiunea nominală a consumatorului [V],
Iabsorbit= ICM, curentul maxim absorbit la un moment dat de puterea insatalată [A]
cos φ este denumit factor de putere

φ e unghiul cu care este defazat(în urmă) vectorul curent la consumatorul inductiv față de
vectorul tensiune.
√¯3 = 1,73,
obtinem curentul maxim absorbit:
Iabs [A] = Pinst [W] / 1,73 * Unom [V] * cosφ

Bazele teoretice ale calculului termic al conductoarelor este dat in literatura de specialitate, dar
practic fiecare producător dă tabele de încărcare a conductoarelor în funcție de temperatura
mediul ambiant și de temperatura maximă admisibilă pentru izolaţia conductorului. In Anexa 8
din I7 /2002 prezentată mai jos, sunt arătate încărcările maxime admisibile în regim permanent
pentru conductoare de Cu și Al, pozate în tub sau aer, cu izolație de PVC sau cauciuc, în
Pag 75 din 137
funcție de numărul de conductoare. Dacă valoarea curentului calculat se află între două valori
ale tabelului se alege valoarea superioară celei ieșite din calcul.
CURENŢI MAXIMI ADMISIBILI ÎN REGIM PERMANENT LA CONDUCTOARE IZOLATE
Temperatura mediului ambiant: + 250 C

Temperatura maximă admisă pe conductor: + 700 C, la izolaţie de PVC
+ 600 C, la izolaţie de cauciuc
OBSERVAŢII:
1. Intensităţile curenţilor pentru trei conductoare în tub sunt valabile şi pentru circuite trifazate
(echilibrate sau nu) cu patru sau cinci conductoare (3L + N, 3L + N + PE).
2. Pentru conducte punte cu două conductoare, respectiv trei conductoare, se folosesc valorile
intensităţilor date pentru două conductoare, respectiv trei conductoare în tub.
Pag 76 din 137
OBSERVAŢII:
1. Intensităţile curenţilor pentru trei conductoare în tub sunt valabile şi pentru circuite trifazate
(echilibrate sau nu) cu patru sau cinci conductoare (3L + N, 3L + N + PE).
Pag 77 din 137
2. Pentru conducte punte cu două conductoare, respectiv trei conductoare, se folosesc valorile
intensităţilor date pentru două conductoare, respectiv trei conductoare în tub.
Mai departe curentul de calcul [A] se determina cu relaţia:
Icalcul = Iabs /c1 * c2 * c3 * c4 *….cn

unde:
c1 – este un coeficient de corecție care ține cont de temperatura mediului ambiant și de

temperatura admisibilă a conductoarelor. Pentru conductoare în cauciuc sau PVC, montate în
tub sau în aer coeficientul de corectie variază așa ca în tabelul de mai jos pentru temperaturi
care se abat de la temperatura de calcul de +250 C.
5o 10o 15o 20o 25o 30o 35o 40o
1,22 1,17 1,12 1,06 1 0,94 0,87 0,79
c2- ține cont de modul in care se pozeaza alaturat sau pe etaje cablurile de energie in canale
de beton sau pe stelaje metalice.De obicei pozarea se face la distanta de un diametru al
cablurilor la pozarea alaturata sau pe verticala.
c3- ține cond de durata relativa de conectare a sarcinii.

c3 = 0,875 / √‾Dc
unde Dc, care e durata relativă de conectare.
Dc= timpul efectiv de funcționare / (timpul efectiv de functionare + timpul de repaos)
Acesta se calculează supraunitar numai in cazul conductoarelor SCu>10mm2 ,

SAl>16mm2 , precum si aunci când timpul de aplicare a sarcinii permanente este mai mic
de 4 minute si durata de deconectare a sarcinii este mai mare de 6 minute.
c4-tine cont de rezistenta termică specifică solului în care este ingropat cablul de energie
Dupa aflarea curentului corectat din tabelul aratat mai sus se alege sectiunea conductorului.
Daca valoarea curentului calculat se afla intre doua valori ale tabelului se alege valoarea
superioare celei iesite din calcul.
Stiindu-se sectiunea conductorului, se face verificarea la căderea de tensiune. Caderea de
tensiune este permisa 3% în instalații de iluminat și 5% pentru restul instalatiilor, adica 7,2 V
pentru iluminat si 12V pentru restul instalatiiilor.
Pag 78 din 137
Caderea de tensiune, ΔU in [V], se determina cu formula U= R Icorectat,
unde R este rezistenţa conductorului calculată cu formula:
R=R20(1+α * Δt)= ρl/S[1+α(t1-t20)] [Ω] în care:

R20-e rezistenta conductorului la temperatura de 200C, sau la care cunoastem rezistenta
conductorului
α-e un coeficient specific fiecarui material care tine cont de cresterea rezistentei odata cu
cresterea temperaturii, [ 103 * 0 C].
Δ-e cresterea de temperatura de la 200C la temperatura de lucru,[ 0C]
ρ este rezistivitatea specifica materialului in [Ωmm2/m],
l este lungimea conductorului, [m]. Se socoteste lungimea dus-intors a traseului.
S este sectiunea conductorului in [mm2].
In locul rezistivitatii mai e folosita conductanţa γ care este inversul rezistenţei specifice adică
ρ = 1/γ sau γ=1/ro, [1/Ω], iar γCu=56,1 [m/Ω mm2] (ptr. conductoare) si
γAl =36 [m/Ω mm2] (ptr. Al moale).
Inversul rezistenţei R este conductanţa G, adica G=1/R.
Diametrul unui conductor de cupru:

S=p*d2/4=(3,14/4)*d2=0,785*d2 , iar rezitenţa
poate fi exprimata ca R= 1,274*ρ* l/ d2 [Ω].
Deci: Δ U = R*Icorectat = (1,274*ρ /d2)*Icorectat= (1,274/γ*d2)*Icorectat

Dacă valoare recalculată a Δ U nu se încadrează în valoarea impusă (procentual sau
calculată in volti), se alege o sectiune imediat superioara si se reface calculul.
Trebuie precizat ca in instalaţiile de alimentare cu energie electrica pentru cladirile de locuit sau
industirale, Normativul I7 prevede ca în instalațiile de prize, chiar dacă din calcul reiese o
secțiune mai mică decât 2,5 mmp, și pentru Cu și Al se alege secțiunea minimă a
conductorului de 2,5 mmp. Pentru iluminat sectiunea minimă a conductorului impusă este
de 1,5 mmp pentru Cu și de 2,5 mmp pentru Al.
Mai jos, din Agenda electricianuleui, E Pietrareanu, E.T. 1979, e un tabel unde sunt aratati
curentii maximali, în regim permanent, pentru cabluri cu izolatie si manta din PVC. Am
considerat ca cele cu itolatiee de hârtie si manta de plumb nu sunt de actualitate si nu le-am
pus aici.
Pag 79 din 137
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
Pag 80 din 137
Pag 81 din 137
Pornirea motoarelor trifazate la 220 V c.a., prin intermediul condesatoarelor
Motoarele asincrone trifazate pot fi pornite in unele situatii si la tensiunea de 230 V. In functie
de modul de conexiune al bobinajului, motoarele electrice trifazate pot fi de doua feluri si
anume:
- motoare asincrone trifazate conexiune stea (Υ)
- motoare asincrone trifazate conexiune triunghi (Δ)
Pornirea motoarelor trifazate la tensiunea monofazată de 220V

O schemă simplă de pornire a unui motor trifazat la 220V c.a. folosind condensator de pornire
si funcționare. Putem alege schema in functie sensul pornirii dorit.
Pag 82 din 137
Pag 83 din 137
Realizarea instalaţiilor pentru alimentarea maşinilor electrice
Orice instalație electrică (de alimentare a unor ”consumatori”) presupune existența unor
cabluri / conductoare electrice care trebuiesc dimensionate / alese, pozate de la sursă la
consumator, inscripționate și ”legate” la ambele capete (la ”sursă” și la ”consumator”) astfel
încât să poată asigura circuite sigure, fără pericole de electrocutare, supraâncălzire și
incendiu în timpul funcționării, facilități de exploatare, măsurare, înlocuire și revizie.
Simbolizarea conductoarelor izolate si cablurilor

Pentru simbolizarea conductoarelor izolate si a cablurilor se folosesteun cod alfanumeric.
CENELEC a adoptat un cod de identificare constand, in ordine, in:
- o litera pentru tipul de cablu: H - model armonizat; A - model nearmonizat, varianta

nationala recunoscuta de CENELEC; FRN - conform unui standard national;
- una sau doua cifre pentru tensiunea de serviciu (tensiunea de linie), de exemplu 05
pentru 500 V; 1 pentru 1 kV;
- o litera pentru materialul izolant, de exemplu V pentru policlorura de vinil (PVC);

X pentru polietilena armata (XLPE); R pentru cauciuc natural sau artificial;
- o litera pentru materialul invelisurilor de protectie, de exemplu V pentru policlorura

de vinil (PVC); X pentru polietilena armata (XLPE);
- o litera pentru constructii speciale: H - cablu plat divizibil; H2 - cablu plat indivizibil;
- o litera pentru conductorul metalic, de exemplu U pentru masiv; R pentru doua fibre
rasucite (inflexibil); F, K sau H pentru diverse constructii flexibile;
- o litera pentru conductorul metalic: A pentru aluminiu; necodificat pentru cupru;
- o parte numerica evidentiind compozitia conductorului/cablului: numarul de

conductoare, semnul de multiplicare (x) si sectiunea transversala a unui conductor (in mm2)
Codul alfanumeric folosit in Romania este constituit din:
a. litere, pentru:
- materialul conductorului (prima litera din simbol) : A - aluminiu; conductorul din

cupru nu se simbolizeaza;
Pag 84 din 137
- forma sectiunii conductorului si constructia: r - sectiune rotunda; s - sectiune in
forma de sector de cerc; f - flexibil; m - multifilar;
- executie (in ordine, de la interior spre exterior: izolatie, invelis, armatura, manta):
Y - izolatie/invelis/manta din PVC; H - izolatie de hartie; P - manta din plumb; A - armatura
(in interiorul simbolului); Ab - armatura sub forma de banda etc;
- destinatie (la inceputul simbolului, dupa indicarea materialului conductorului):

F - instalatii fixe; M - instalatii mobile; C - cablu de energie; CC - cablu de comanda;
CS - cablu de semnalizare;.
b. cifre: numarul de conductoare x sectiunea (mm2); sectiunile reduse se indica dupa

sectiunea conductoarelor de linie, precedate de semnul +.
Exemple: AFY 2,5 mm2 - conductor din aluminiu, cu izolatie din PVC, instalatii fixe
FY 2,5 mm2 - conductor din cupru, cu izolatie din PVC, instalatii fixe
2 AFY 2,5 mm2 + FY 2,5 mm2- doua conductoare din aluminiu, cu izolatie
din PVC si un conductor din cupru, instalatii fixe
ACYY 4x10 mm2 - cablu de energie, patru conductoare din aluminiu, cu

sectiunea 10 mm2, izolate cu PVC, manta din PVC
CYY 4x10 mm2 - idem, conductor din cupru
ACYY 3x25 + 1x16 mm2 - cablu de energie, patru conductoare din aluminiu
(trei cu sectiunea 25 mm2 si unul cu sectiunea 16 mm2), izolate cu PVC, manta din PVC
ACYAbY 3x25 + 1x16 mm2 - idem, cu armatura sub forma de banda.
Identificarea conductoarelor in cablurile de joasa tensiune se realizeaza prin culori

sau prin numere, respectand urmatoarele reguli:
- marcajul in dungi verde-galben este rezervat conductoarelor de protectie PE sau

PEN;
- conductorul neutru (daca exista) trebuie sa aiba culoarea albastru deschis sau sa
fie notat cu cifra 1;
- conductoarele de linie pot fi identificate cu orice culoare in afara de verde-galben,

verde, galben, albastru deschis.
Pag 85 din 137
PORNIREA MOTOARELOR ASINCRONE TRIFAZATE CU ROTOR BOBINAT
Masina asincrona
1.1 Definitie
Se numeste masina asincrona orice masina de curent alternativ care, la frecventa data a
retelei, functioneaza cu o turatie variabila cu sarcina.
Masinile electrice asincrone sunt caracterizate prin faptul ca au viteza de rotatie putin diferita
de viteza campului invartitor, de unde si numele de asincrone.
Ele pot functiona in regim de motor, in regim de generator sau in regim de frana. In practica,
cea mai larga utilizare o au ca motoare electrice.
Dupa modul de realizare a infasurarii indusului, exista doua tipuri principale de masini
asincrone:
- masini asincrone cu rotorul bobinat si cu inele colectoare (pe scurt masina
asincrona cu inele);
- masini asincrone cu rotorul in scurtcircuit (sau cu rotorul in colivie).
1.2 Domenii de utilizare
Motoarele asincrone trifazate formeaza cea mai mare categorie de consumatori de energie
electrica din sistemul energetic, fiind utilizate in toate domeniile de activitate: masini-unelte
(strunguri, raboteze, freze, polizoare, masini de gaurit, ferastraie mecanice etc.), poduri
rulante, macarale, pompe, ventilatoare etc. Motoarele monofazate sunt utilizate in special in
instalatiile de uz gospodaresc: aeroterme, pompe, masini de spalat, polizoare, ventilatoare,
masini-unelte (polizoare, ferestrau circular, slefuitoare cu vibratii, polizor unghiular, ferestrau
circular etc.), masini de gaurit, masini de gaurit cu percutie, rasnite electrice etc. Motoarele
asincrone sunt utilizate in exclusivitate ca motor de antrenare in actionarile cu turatie
constanta.
1.3 Scurt istoric
Primele propuneri de masini asincrone, denumite si masini de inductie, dateaza de la

sfarsitul secolului trecut. Una dintre acestea este cunoscuta inainte de 1885 si apartine lui
Galileo Ferraris, care a construit un motor asincron. Motorul Ferraris, intr-o forma modificata,
este construit in prezent pentru puteri mici ca servomotor asincron difazat cu rotorul sub forma
de pahar.
In anul 1886, Nicolae Tesla a conceput o masina cu infasurare difazata in stator; la aceasta
masina, rotorul este format dintr-un miez feromagnetic care este echipat cu o infasurare
scurtcircuitata. Autorul propunerii s-a ocupat de aplicatiile si perfectionarea tehnica a motorului
inventat.
Motorul asincron cu rotorul bobinat a fost conceput in anul 1889 de Dolivo-Dobrovolski. Tot
Dolivo-Dobrovolski a proiectat si realizat motorul asincron cu colivie dubla in rotor.
Pag 86 din 137
1.4 Semne conventionale
In figura de mai jos sunt redate o parte din semnele conventionale pentru masinile
asincrone. Notarea infasurarilor statorice si rotorice se face conform STAS 3530-89.
a b c d
. Semne conventionale pentru masinile asincrone:
a – motorul asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit; b – motorul cu rotorul bobinat;
2.1 Elemente constructive de baza.
Ca orice masina rotativa, masinile asincrone au un stator, care este inductorul, si
un rotor - indusul, separate de un intrefier - d
à statorul produce campul magnetic invartitor si este format din:
- carcasa - executata din fonta (figura 2.29), din otel sudat sau din aliaje de aluminiu;
- pachetul de tole – de forma cilindrica, cu crestaturi la partea interioara (figura 2.28).
Se executa din tabla silicioasa, laminata la cald sau la rece, cu grosimea de 0,5 mm.
à rotorul functie de tipul masinii, poate fi cu inele sau in scurtcircuit:
1 2 3 4 5 6 7 8
a b
. Motor asincron: a - cu inele; b – cu rotorul in scurtcircuit:
1 – cutie de borne; 2 ÷7 carcasa; 3 – inel de ridicare ; 4 – scut ; 5 – sistem port – perie cu

perii colectoare ; 6 – ventilator ; 7 – talpa de fixare pe postament ; 9 – arbore.
- Rotorul cu inele este format din arborele de otel, pe care este presat pachetul
Pag 87 din 137
de tole prevazut cu crestaturi la exterior. Infasurarea indusului este trifazata si se realizeaza
din conductoare izolate, introduse in crestaturile rotorului. Infasurarea rotorului se leaga in
stea, iar cele trei capete se scot printr-o gaura practicata
axial in arbore, la capatul unde este montat subansamblul inele colectoare. Acesta are trei
inele, executate din bronz, alama sau otel, izolate intre ele, si montate strans pe un butuc
izolat. La fiecare inel se leaga unul din capetele infasurarii rotorului;
- Rotorul in scurtcircuit este format din arbore, pachetul de tole prevazut cu
crestaturi si infasurarea in scurtcircuit (realizata din conductor de cupru sau prin turnare sub
presiune din aluminiu).
 subansamblul portperii (numai la masinile cu inele) este prevazut cu perii de carbune-

grafit, ce freaca pe inelele colectoare. Periile sunt legate la o placa de borne a rotorului,
prevazuta cu trei borne.
 scuturile servesc la sustinerea lagarelor arborelui masinii. Scuturile sunt amplasate
lateral si sunt montate fix de carcasa statorului. Acestea au rolul de a mentine o
distanta constanta intre rotor si stator (intrefier).
 lagarele servesc ca reazeme ale rotorului masinii.
 ventilatorul este montat pe arbore si are rolul de a racii masina.
Notarea si conexiunea bornelor
Notarea si asezarea bornelor pe placa la motoarele asincrone trifazate.
Pag 88 din 137
2.2 Principiul de funcționare
Daca consideram ca infasurarea statorica a unei masini asincrone este alimentata de la o

retea trifazata atunci infasurarile celor trei faze ale statorului vor fi parcurse de curenti
alternativi de pulsatie w1, care formeaza un sistem simetric echilibrat.
Curentii statorici produc un camp invartitor a carui viteza de sincronism n1, in sensul
succesiunii fazelor este: (2.58)
unde: f1 este frecventa retelei de la care este alimentata masina(de regula 50 Hz);
p – numarul de perechi de poli ai statorului.
Presupunem ca statorul este imobil, deci turatia sa n1 = 0. Fata de rotor, campul invartitor se
va deplasa in acest caz cu viteza n1, dand nastere unui flux variabil in infasurarea acestuia.
Acest flux va induce in infasurarea rotorului o t.e.m., data de relatia:
unde: w2 este numarul de spire pe faza ale infasurarii rotorice;
k2 – factorul de infasurare al acesteia;
F – fluxul inductor util.
Pulsatia t.e.m. E2, ca si a curentului I2 caruia ii da nastere, este w2 = w1, deoarece infasurarile
de faza ale rotorului au acelasi numar de poli ca si statorul.
Conductoarele rotorice, strabatute de curentii I2, aflandu-se intr-un camp magnetic

variabil(campul invartitor), vor fi supuse unor forte electromagnetice al caror sens se determina
prin regula mainii stangi.
Insumandu-se cuplurile motoare corespunzatoare fiecarui conductor activ al rotorului, se obtine

cuplul rezultant de rotatie al masinii (cuplul electromagnetic M), care pune rotorul in miscare.
In felul acesta, masina transforma puterea electrica P1 absorbita de la retea in putere mecanica
utila P2 la arbore, functionand in regim de motor. Turatia na motorului depinde de sarcina
Pag 89 din 137
masinii. Daca motorul functioneaza in gol, turatia n este apropiata de turatia de sincronism n1,
fara insa a o egală.
Daca turatia rotorului n2, ar fi chiar egala cu viteza campului magnetic n1, atunci fluxul produs
de campul invartitor prin conductoarele rotorice nu ar mai varia, iar tensiunile
electromotoare E2 s-ar anula si o data cu ele curentii indusi I2. O data cu anularea
curentilor I2 s-ar anula si cuplul electromagnetic M. In consecinta, cuplul activ fiind nul, motorul
ar incepe sa franeze si s-ar opri. Asadar, in regim normal de motor electric, masina asincrona
nu poate atinge turatia de sincronism. Din acest motiv, masina poarta denumirea de masina
asincronă.
Daca se noteaza cu n1 viteza de sincronism, iar turatia rotorului cu n2, raportul:
se numeste alunecarea masinii asincrone. Aceasta marime este caracteristica numai masinilor
asincrone
.ACTIONAREA MOTOARELOR ASINCRONE
3.1 Pornirea motoarelor asincrone trifazice
-prin contactarea directa la retea
-prin introducerea de rezistentei de pornire in circuitul rotoric (doar la
motoare cu rotor bobinat)
-prin reducerea tensiunii de alimentare a infasuratorii statorice metoda care
presupune:
-pornirea cu comutator stea-triunghi
-pornirea cu rezistente inseriate in circuitul statoric
-pornirea cu autotransformator de alimentare
Pag 90 din 137
PORNIREA MOTORULUI ASINCRON CU ROTORUL BOBINAT
Ca si la motorul de curent continu,problema

pornirii motorului asincron rezida in diminuarea curentului
absorbit la pornire.La motorul asincron cu rotorul bobinat,
acest obiectiv se realizeaza prin marirea rezistentei
circuitului rotoric.De aceea, motorul asincron cu rotorul
bobinat se porneste pe caracteristici artificiale reostatice
prin introducerea unui reostat trifazat simetric in circuitul
rotoric.
Datorita dependentei dintre alunecare si rezistenta

rotorica este evident ca pornirea se poate face la un cuplu
marit,fapt care este de dorit,pentru reducerea timpului de
pornire.
Schema de principiu a circuitului de forta pentru pornirea

reostatica cu rezistente simetrice in rotor,este reprezentata
in figura alaturata in care s-a considerat rezistenta
rotorica reglabila in trei trepte.
Avand rezistenta R21 in circuitul rotoric si

cupland motorul la retea , apare la s=1 (n=0) cuplul Mmax care
pune in miscare rotorul ,punctul de functionare deplasandu-se din A in A’.Cand ajunge in A’ si cuplul a scazut
la valoarea Mmin, se scurtcircuiteaza prima treapta a rezistentei rotorice (prin inchiderea contactelor
contactorului C1) astfel incit in circuitul rotoic ramane rezistenta R22, iar punctual de functionare trece pe
caracteristica artificiala reostatica (2) ce corespunde noii valori ;trecerea se face in punctul B , in care cuplul
este din nou Mmax.
Pag 91 din 137
Apoi punctul de funtionare se deplaseaza in B’, la cuplul Mmin.In acest punct, prin inchiderea
contactelor contactorului C2 se scurtcircuiteaza si a doua treapta a rezistentei rotorice, astfel
incat in circuit ramane rezistenta R23.Punctul de functionare trece,la cuplul Mmax pe
caracterisica(3) corespunzatoare noii valori a rezitentei rotorice si , in continuare ,se
deplseaza in C’, pana la cuplul Mmin. In fine, in acest punct ,rezistenta suplimentara este
complet scurtcircuitata(prin inchiderea contactelor contactorului C3), iar punctul de functionare
trece pe caracteristica mecanica naturala in D si se deplaseaza in punctul F corespunzator
functionarii stabile la cuplul nominal si turatie nominala.Din figura se observa avantajele
pornirii reostatice:la s=1 ,cuplul de pornire corespunzator caracteristicii mecanici naturale este
mult mai mic decat cuplul obtinut pe caracteristica artificiala reostatica (1).
Valoarea curentului absorbit la pornire poate fi micsorata si prin introducerea ,in circuitul
rotoric ,a unei reactante suplimentare.Aceasta varianta conduce insa la scaderea cuplului la
pornire , a cuplului critic si a alunecarii critice si de accea este evitata.
Dupa pornire, infasurarea rotorica este scurtcircuitata, deci, in regim normal de functionare
,motorul asincron functionaeaza cu rotorul in scrutcircui;chiar daca acesta este bobinat.
3.2 Inversarea sensului de rotatie
-se realizeaza practice prin inversarea a doua faze intre ele.Acest lucru se poate face fie
cu ajutorul unui inversor de sens fie cu ajutorul unei scheme de actionare cu contactoare.
Sensul de rotatie a motorului asincron este dat de sensul de rotatie al campului

magnetic invartitor inductor,iar aceasta ,la randul sau, este determinat de succesiunea fazelor
tensiunii de alimentare.
3.3 Franarea se poate realizeaza:
-cu recuperarea energiei in retea
-dinamic
-contraconectare(prin rotirea rotorului in sens opus campului invartitor)
3.4 Varietatea turatiei acestor motoare se realizeaza practice:
-prin schimbarea numarului de poli
-variatia combinata a tensiunii si frecventei de alimentare
-modificarea alunecarii-prin modificarea rezistentei circuitului rotoric
Pag 92 din 137
3.5 Alegerea motoarelor asincrone
-dupa caracteristica mecanica de lucru;
-dupa conditiile de viteza;
-din punct de vedere termic.
5.1 Masuri de protectie a muncii
In marea majoritate, acidentele ce survin in exploatarea, intretinerea si repararea masinilor

electrice se datoresc neglijentei sau lipsei de atentie.Pentru a se evita aceste accidente se
impune in mod deosebit o disciplina a personalului de exploatare, prin respectarea normelor de
exploatare a utilajelor si a echipamentului electric, a normelor de protectie a muncii si PSI,
precum si prin folosirea unor mijloace de protectie corespunzatoare operatiilor efectuate de
catre acest personal.
Cele mai frecvente accidente se datoresc electrocutarii care se poate produce in
urmatoarele conditii :
-cand persoana atinge concomitent doua elemente bune cinducatoare de electricitate, intre
care exista diferenta de potential electric (de exemplu atingerea a doua faze, atingerea unei
faze si a pamantului etc.) ;
-atingerea cu picioarele a doua punct pe sol, aflate la potentiale electrice diferite, in
apropierea unei singure scurgeri de curent in pamant ;
-atingerea conductorului de nul, intr-o portiune neizolata, cand reteaua este dezechilibrata
si cand apar diferente de potential intre nul si pamant.
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutarea se iau urmatoarele masuri de protectie :
-manevrarea echipamentului de pornire a masinilor electrice cu ationare manuala se
executa putand manusi electroizolante.In cazul instalarii dispozitivelor de comanda in locuri cu
umiditate se vor folosi manusi, iar in fata acestui echipament se instaleaza platforme
electroizolante (gratar de lemn cu izolatoare suport) ;
-la motoarele electrice prtejate numai prin siguratnte si care nu au alte elemente de
separatie in fata acestora, inainte de inceperea oricarei lucrari pe circuitul de forta, se vor
demonstra aceste sigurante, folosindu-se manusi electroizolante – in locuri umede – si o
platforma electroizolanta, iar in locul lor se vor monta capace de siguranta fara fuzibile, vopsite
in rosu.
In cazul in care elementele de protectie electrica ale motorului se gasesc in alta incapere,
in mod suplimentar se va deconecta cablul de alimentare de la bornele motorului si se vor
asigura conductoarele acestuia cu degetare de cauciuc.
Carcasele masinilor electrice si cele ale echipamentului din circuitul lor de forta trebuie sa
fie legate la pamant.
Bornele infasurarilor si cutiile terminale ale masinilor electrice trebuie sa fie inchise, astfel
incat sa fie imposibila ridicarea capacelor fara a se demonta piulitele.
Pag 93 din 137
Elementele in rotatie trebuie ingradite sau protejate de aparatoare (inele colectoare,
curelele de transmisie, cuplele, ventilatoarele, partile deschise arborilor etc.).
Izolarea electrica a circuitului de forta, din care urmeaza a se demonta motorul electric,
incepe prin oprirea motorului, verificarea lipsei tensiunii, realizarea unei separatii vizibile, care
se va bloca, iar pe dispozitivul de actionare (beblu, intreruptor etc.) se va minta un indicator de
interzicere : ‘’Nu inchideti ! Se lucreaza !’’.
Este interzis a se lucra la conductorul de legare la pamant atat timp cat motorul
functioneaza si alimentarea lui este conectata.
La motoarele electrice se pot executa lucrari si pe baza de instructiune tehnica
interna.Aceasta insa nu exclude luarea tuturor masurilor tehnice si organizatorice care sunt
necesare pentru asigurarea deplinei securitati a personalului.
Scoaterea placilor avertizoare si repunerea in functiune a motoarelor se vor face numai
daca in registrul sectiei respective s-a consemnat ca lucrarea s-a terminat, precum si numele
persoanei care a comunicat acest lucru.
In scopul prevenirii personalului de exploatare asupra pericolului de atingere a pieselor
aflate sub tensiune, in vecinatatea acestora se afiseaza inscriptii sau placarde specifice ;
pentru fiecare fel de tensiune si curentul se vor utiliza notatiile prevazute in normative.
5.2 Masuri de prevenire si stingere a incendiilor
In timpul exploatarii masinilor electrice, pe langa pericolul electrocutarii, curentul electric

poate provoca incendii, datorita incalzirii aparatajului electric in timpul functionarii, in timpul
scurtcircuitului sau suprasarcinilor.
Arcurile electrice produse prin deranjamentele partii electrice pot provoca arsuri personalului
sau pot determina aprinderea prafului aglomerat sau a amestecului gazelor din atmosfera
incaperii.
Pentru prevenirea pericolului de aprinderedin cauza scanteilor si asupra incalzirii,

trebuie luate urmatoarele masuri :
-la regimul de functionare in plina sarcina, partile motorului electri nu trebuie sa se

incalzeasca pana la o temperatura periculoasa (lagarele trebuie sa nu depaseasca
temperatura de 80 ) ;
-partile din cladiri si partile din utilaje care sunt expuse actiunii aerului electric trebuie sa fie
neinflamabile ;
-sigurantele, intreruptoarele si alte aparate asemanatoare, care in timpul exploatarii pot

provoca intreruperea curentului electric, trebuie acoperite cu carcase.
Pag 94 din 137
Schema de pornire a unui motor cu o viteză şi un sens
Schema de pornire a unui motor într-un singur sens, este cea mai simplă schemă
de acţionări electrice. Schema are două părţi şi anume : partea de forţă şi partea de comandă.
Partea de forţă este alcătuită din trei siguranţe fuzibile, un întreruptor automat
(usol), un contactor şi o protecţie termică. Aceste elemente sunt dimensionate corespunzător
cu consumul motorului trifazat.
Pe partea de comandă avem două siguranţe fuzibile, un buton de oprire (S0 –
contact normal închis), un buton de pornire (S1 – contact normal deschis), un contact de la
protecţia termică (FT1 – contact normal închis). Toate aceste elemente sunt înseriate cu
bobina contactorului. În paralel cu butonul de pornire se află un contact normal deschis care
are rol de automenţinere. Funcţionarea schemei :
Pentru pornirea motorului se apasă pe butonul de pornire S1. Circuitul de comandă
se închide şi curentul are următorul traseu : Siguranţa 1F2 / 1 – 2, butonul de oprire S0 / 21 –
22, butonul de pornire S1 / 1 – 2, contactul releului termic FT1 / 95 – 96, bobina contactorului
1K1 / A1 – A2 şi siguranţa
1F2 / 3 – 4. Energizându-
se bobina contactorului,
contactele de forţă sunt
atrase, motorul este
alimentat şi porneşte.
Simultan cu atragerea
contactelor de forţă, este
atras şi contactul auxiliar
1K1 / 13 – 14. Acest
contact se închide,
curentul circulând şi prin el.
Operatorul eliberează
butonul de pornire, dar
motorul nu se opreşte,
deoarece curentul circulă
prin acest contact auxiliar.
Acest contact poartă
numele de automenţinere.
Pentru oprire se
apasă pe butonul de oprire
S0 / 21 – 22.
Exemplu de aplicaţie :
ventilator de putere,
pompă pentru apă
Pag 95 din 137
Schema de pornire a unui motor cu o viteză şi două sensuri
La această schemă avem mai multe elemente atât pe partea de forţă cât şi pe
partea de comandă.
Pentru partea de
forţă avem un contactor în
plus pentru celălalt sens
(1K2) iar pentru partea de
comandă avem câte un
contact normal închis la
fiecare contactor (1K1 / 21 –
22 şi 1K2 / 21 – 22) care au
rol de interblocaj.
Funcţionarea schemei :
Pentru pornirea
în sens direct, se pasă pe
butonul de pornire S1 / 1 – 2.
Circuitul de comandă se
închide şi curentul are
următorul traseu : Siguranţa
1F2 / 1 – 2, butonul de oprire
S0 / 21 – 22, butonul de
pornire S1 / 1 – 2,
interblocajul de la contactorul
de pe sensul invers 1K2 / 21
– 22, bobina contactorului
1K1 / A1 – A2, contactul
releului termic FT1 / 95 – 96
şi siguranţa 1F2 / 3 – 4.
Energizându-se bobina
contactorului, contactele de
forţă sunt atrase, motorul
este alimentat şi porneşte.
Simultan cu atragerea contactelor de forţă, este atras şi contactul auxiliar 1K1 / 13 – 14, care realizează
automenţinerea. După eliberarea butonului de pornire, curentul în circuit se menţine prin contactul 1K1 /
13 – 14. Interblocajul are rolul de a bloca pornirea motorului în sens invers, în cazul în care operatorul
apasă din greşeală butonul de pornire S2 / 1 – 2. Pentru oprire se apasă butonul S0 / 21 – 22.
Pentru pornirea în sens invers se apasă pe butonul de pornire S2 / 1 – 2. Circuitul de

comandă se închide şi curentul are următorul traseu : Siguranţa 1F2 / 1 – 2, butonul de oprire S0 / 21 –
22, butonul de pornire S2 / 1 – 2, interblocajul de la contactorul de pe sensul direct 1K1 / 21 – 22, bobina
contactorului 1K2 / A1 – A2, contactul releului termic FT1 / 95 – 96 şi siguranţa 1F2 / 3 – 4. Energizându-
se bobina contactorului, contactele de forţă sunt atrase, motorul este alimentat şi porneşte. Simultan cu
atragerea contactelor de forţă, este atras şi contactul auxiliar 1K2 / 13 – 14, care realizează
automenţinerea. După eliberarea butonului de pornire, curentul în circuit se menţine prin contactul 1K1 /
Pag 96 din 137
13 – 14. Interblocajul are rolul de a bloca pornirea motorului în sens invers, în cazul în care operatorul
apasă din greşeală butonul de pornire S2 / 1 – 2.
NU se poate trece de pe un sens pe celălalt, fără oprirea motorului. Exemplu de aplicaţie : macara
Schema de pornire a unui motor cu două viteze şi un sens

(Conexiune Dahlander)
În figura de mai jos este desenată partea de forţă a schemei de pornire a unui motor
cu două viteze prin conexiune Dahlander. Deoarece avem nevoie de un cuplu constant, pentru
viteză mică este folosită conexiunea triunghi, iar pentru viteză mare este folosită conexiunea
dublă stea. Schema conţine un contactor pentru viteză mică 1K1, un contactor pentru viteză
mare 1K2, un contactor pentru conexiunea STEA (STAR) 1K3, un contactor pentru frână 1K4
şi două protecţii termice reglate fiecare pentru consumul specific vitezei mici sau mari.
În figura următoare (în continuarea primei) este desenată partea de comandă a
schemei de pornire a unui motor cu două viteze prin conexiune Dahlander. Schema de
comandă se alimentează preluând tensiune de la două faze, printr-un transformator T1 –
400/230V – 400VA. Din secundarul transformatorului, curentul trece prin cele două siguranţe,
prin contactele protecţiilor termice FT1 şi FT2 şi prin butonul de oprire de urgenţă de tip
ciupercă CB1 / S0.
Apăsând pe butonul S1 / 1 – 2, curentul trece prin contactul de interblocaj viteză
mare 1K1 / 21 – 22, contactul contactorului stea 1K3 / 21 – 22 şi bobina contactorului de viteză
mică 1K2 / A1 – A2. Prin apăsarea butonului de pornire, simultan se taie alimentarea circuitului
de comandă viteză mare prin contactul S1 / 11 – 12. Automenţinerea se realizează prin
contactul 1K1 / 13 – 14. Contactorul 1K2 fiind anclanşat, se închide şi contactul 1K2 / 13 – 14,
fapt care permite energizarea bobinei contactorului pentru frână 1K4. În stare nealimentată,
frâna este strânsă pe tambur. În momentul în care frâna este alimentată, frâna se deschide şi
permite ca axul motorului să se învârtească.
Dacă vrem să trecem în viteză mare, putem face acest lucru apăsând apoi butonul
S2 / 1 – 2, fără să apăsăm butonul de oprire S0 (tip ciupercă). Apăsând butonul S2, prin
contactul 11 – 12 este tăiată alimentarea circuitului de comandă viteză mică iar prin contactul
S2 / 1 – 2 curentul trece prin contactul S1 / 11 – 12, interblocajul de la viteză mică 1K2 / 21 –
22 şi bobina contactorului pentru conexiunea STEA 1K3 / A1 – A2. Anclanşând contactorul
1K3, se închide şi contactul 1K3 / 21 – 24, astfel alimentându-se şi bobina contactorului viteză
mare 1K1 / A1 – A2. Contactorul 1K1 fiind anclanşat, se închide şi contactul 1K1 / 13 – 14, fapt
care permite energizarea bobinei contactorului pentru frână 1K4.
Schema este completată de două lămpi, una pentru indicarea alimentării cu curent
(H1) şi una pentru indicarea alimentării încălzirii cofretului. Cuplarea încălzirii se face prin
comutatorul 1S1. Trecerea din viteză mare în viteză mică se poate face direct, apăsând
butonul S1. Exemplu de aplicaţie : Pompă de apă, exhaustor
Pag 97 din 137
Pag 98 din 137
Pag 99 din 137
Schema de pornire a unui motor cu două viteze şi două sensuri
(Conexiune Dahlander)
Deoarece am prezentat trei scheme până acum, mergând de la o schemă simplă la
una complexă, acum voi prezenta un proiect întreg, adică partea de forţă, partea de comandă
şi pozarea elementelor în cofreţi sau pe capacele acestora.
Schema cuprinde 3 planşe şi anume, prima reprezintă schema de forţă iar celelalte două
reprezintă schema de comandă.
Lista componentelor de pe prima planşă (Figura 5)

1F1 Siguranţe
1K1 Contactor sens SUS
1K2 Contactor sens JOS
1K3 Contactor viteză mică
1K4 Contactor viteză mare
1K5 Contactor prin care se realizează conexiunea STEA a motorului, pt viteză mare
1K6 Contactor prin care se decuplează frâna. Când motorul stă, frâna este cuplată.
1S1 Comutator cu came rotativ, cu 2 poziţii ON – OFF.
FT1 Protecţie termică pentru viteză mică
FT2 Protecţie termică pentru viteză mare
Lista componentelor de pe a doua planşă (Figura 6)

1F2 Siguranţele pentru rezistenţa de încălzire
1F4 Siguranţele generale pentru comandă – 4A
1F5 Siguranţele de pe secundarul transformatorului – 4A
1F6 Siguranţa pentru lampa H1
1K1 Contactor sens SUS cu temporizare la anclanşare (cuplare = atragere)
1K2 Contactor sens JOS cu temporizare la anclanşare (cuplare = atragere)
1K3 Contactor viteză mică
1K4 Contactor viteză mare
1K5 Contactor prin care se realizează conexiunea STEA a motorului, pt viteză mare
1K6 Contactor prin care se decuplează frâna. Când motorul stă, frâna este cuplată.
FT1 Contactul pe circuitul de comandă al protecţiei termice pentru viteză mică
FT2 Contactul pe circuitul de comandă al protecţiei termice pentru viteză mare
H1 Lampă indicatoare prezenţă tensiune
H3 Lampă pentru semnalizare încălzire
H4 Lampă pentru semnalizare încălzire, în cofretul cu butoane
Heat Încălzire – 200W
T1 Transformator coborâtor de tensiune 400 / 230 V – 400VA
Pag 100 din 137
Lista componentelor de pe a treia planşă (Figura 7)
1K10 Releu viteză mare
1K7 Releu sens sus
1K8 Releu sens jos
1K9 Releu viteză mică
H2 Lampă indicatoare prezenţă tensiune, în cofretul cu butoane
S1 Viteză mică sus
S2 Viteză mare sus
S3 Viteză mică jos
S4 Viteză mare jos
Lista contactelor din planşa a doua (Figura 6)

1K1 / 67 – 68 Contactul temporizării la anclanşare pentru sens sus
1K2 / 67 – 68 Contactul temporizării la anclanşare pentru sens jos
1K7 / 11 – 12 Interblocaj cu sensul sus
1K8 / 11 – 12 Interblocaj cu sensul jos
1K9 / 11 – 12 Interblocaj cu viteză mică
1K10 / 11 – Interblocaj cu viteză mare
12
1K1 / 13 – 14 Decuplarea frânei, la cuplarea sensului sus
1K2 / 13 – 14 Decuplarea frânei, la cuplarea sensului jos
1K1 / 21 – 24 Interblocaj cu sensul sus
1K2 / 21 – 24 Interblocaj cu sensul jos
1K3 / 21 – 24 Interblocaj cu viteză mică
1K4 / 21 – 24 Interblocaj cu viteză mare
1K5 / 21 – 22 Interblocaj cu contactorul care realizează conexiunea STEA
1K5 / 21 – 24 Contactul se închide prin energizarea bobinei contactorului STEA
1K6 / 21 – 22 La cuplarea frânei, contactul se deschide decuplând încălzirea.
1K7 / 21 – 24 Contact auxiliar care se închide prin apăsarea butonului viteză mică sus
sau viteză mare sus
1K8 / 21 – 24 Contact auxiliar care se închide prin apăsarea butonului viteză mică jos
sau viteză mare jos
1K9 / 21 – 24 Contactul se închide prin energizarea bobinei releului de viteză mică
1K10 / 21 – Contactul se închide prin energizarea bobinei releului de viteză mare
24
Pag 101 din 137
Explicarea schemei :
Prin închiderea comutatorului cu came 1S1, atât partea de forţă cât şi partea de
comandă, sunt puse sub tensiune. Ca urmare, lămpile indicatoare de prezenţă tensiune H1 şi
H2 vor indica prezenţa tensiunii prin aprinderea lor. În această fază, motorul nu se învârte iar
frâna este cuplată.
Fiecare buton de comandă are 2 contacte normal deschise care se închid prin
apăsare.
S1 – Viteză mică sus
Prin apăsarea butonului S1, se închid contactele butonului 1 – 2 şi 3 – 4. Prin

închiderea contactului 1 – 2 se energizează bobina releului 1K7 iar prin închiderea contactului
3 – 4 se energizează bobina releului 1K9.
Energizându-se bobina releului 1K7, contactul 1K7 / 21 – 24 se închide, curentul
trecând şi prin contactele 1K8 / 11 – 12 şi 1K2 / 21 – 22. Astfel bobina contactorului 1K1 (sens
sus) este alimentată şi după timpul prestabilit anclanşează. Anclanşând 1K1, se închide şi
contactul 1K1 / 13 – 14 care decuplează frâna.
Prin apăsarea butonului, se închide şi contactul 1K9 / 21 – 24, alimentânt astfel şi
bobina contactorului 1K3 (viteză mică).
S2 – Viteză mare sus

sus) este alimentată şi după timpul prestabilit anclanşează. Anclanşând 1K1, se închide şi
Prin apăsarea butonului, se închide şi contactul 1K10 / 21 – 24, curentul trece şi prin
contactul 1K3 / 21 – 22 alimentânt astfel şi bobina contactorului 1K5 (conexiune STEA).
Anclanşând 1K5, se închide contactul 1K5 / 21 – 24, alimentânt astfel bobina contactorului
1K4 (viteză mare).
Pag 102 din 137
S3 – Viteză mică jos

jos) este alimentată şi după timpul prestabilit anclanşează. Anclanşând 1K2, se închide şi
Prin apăsarea butonului, se închide şi contactul 1K9 / 21 – 24, alimentânt astfel şi
bobina contactorului 1K3 (viteză mică).
SS44 –– VViitteezzăă m
maarree jjooss
jos) este alimentată şi după timpul prestabilit anclanşează. Anclanşând 1K2, se închide şi
Prin apăsarea butonului, se închide şi contactul 1K10 / 21 – 24, curentul trece şi
prin contactul 1K3 / 21 – 22 alimentânt astfel şi bobina contactorului 1K5 (conexiune STEA).
Anclanşând 1K5, se închide contactul 1K5 / 21 – 24, alimentânt astfel bobina contactorului 1K4
(viteză mare).
Exemplu de aplicaţie : ascensor, macara (pod rulant), nacelă pentru intrarea în cazan
recuperator, staţie de winch (manevrarea ancorei la un vapor)
Pag 103 din 137
(Figura 5)
Pag 104 din 137
Figura 6
Pag 105 din 137
Figura 7
Pag 106 din 137
Figura 8
Pag 107 din 137
Figura 9
Pag 108 din 137
Figura 10
Pag 109 din 137
Figura 11
Pag 110 din 137
Pag 111 din 137
Schema de pornire Stea – Triunghi a motoarelor asincrone trifazate
Pentru pornire se apasă pe butonul S1. Curentul are următorul circuit :
FT1 / 95 – 96, S0 / 21 – 22, S1 / 13 – 14, bobina releului de temporizare 1K5. Fiind alimentată
bobina releului 1K5, contactul 1K5 / 17 – 18 se închide şi bobina contactorului 1K3 (Stea) este
energizată. În acest moment 1K3 anclanşează şi prin contactul normal deschis 1K3 / 13 – 14,
aplică tensiune pe bobina contactorului de reţea 1K1. Anclanşând 1K1, se închide şi contactul
1K1 / 17 – 18. Energizându-se bobina contactorului 1K4, se decuplează frâna. Contactul 1K3 /
21 – 22 se deschide, împiedicând astfel anclanşarea lui 1K2. Contactoarele 1K1 şi 1K3 se
automenţin prin contactele normal deschise 1K1 / 13 – 14, 1K1 / 43 – 44 şi 1K3 / 13 – 14.
Contactorul 1K1 alimentează motorul cu tensiunea reţelei, în conexiune stea.
Corespunzător timpului de comutare reglat (3 secunde), 1K5 / 17 – 18 deschide

circuitul lui 1K3, contactorul pentru stea 1K3 cade, astfel că contactul 1K3 / 21 – 22 are poziţia
închis. După 50 ms, prin contactul 1K5 / 17 – 28 se închide circuitul lui 1K2. Contactorul pentru
conexiunea triunghi 1K2 anclanşează şi aplică motorului tensiunea reţelei. În acelaşi timp,
contactul normal deschis 1K2 / 21 – 22 întrerupe circuitul lui 1K3, realizând interblocarea cu
conexiunea stea în timpul funcţionării motorului.
Pentru oprire se apasă butonul S0.
Pag 112 din 137
Figura 18
Pag 113 din 137
Figura 19
Pag 114 din 137
Schema de pornire Stea – Triunghi a motoarelor asincrone trifazate, cu 2
sensuri
În figura 20 este desenată partea de forţă a schemei de pornire Stea – Triunghi.
Modificarea sensului de rotaţie după acţionarea butonului de oprire S0
Această schemă este reprezentată în figura 21.
Pentru pornire în sens jos se apasă pe butonul S2. Curentul are următorul circuit :
FT1 / 95 – 96, S0 / 21 – 22, S2 / 13 – 14, S1 / 21 – 22, 1K1 / 21 – 22, bobina contactorului 1K2
/ A1 – A2. Contactorul 1K2 fiind anclanşat, alimentează înfăşurarea motorului cu tensiunea
reţelei şi se automenţine prin contactul normal deschis 1K2 / 13 – 14. Anclanşând 1K2, se
închide şi contactul 1K2 / 17 – 18 care decuplează frâna. Prin contactul 1K2 / 43 – 44 se aplică
tensiunea, contactorului pentru conexiunea Stea 1K4 / A1 – A2. Contactorul 1K4 fiind
anclanşat, conectează motorul M în conexiunea Stea. Simultan este alimentat şi releul de timp
1K6. Corespunzător timpului de comutare reglat (3 secunde), 1K6 deschide circuitul
contactorului Stea 1K4, prin contactul 1K6 / 17 – 18, astfel că contactorul 1K4 cade. Prin
contactul 1K6 / 17 – 28 se închide circuitul contactorului triunghi 1K3. Contactorul pentru
conexiunea triunghi 1K3 fiind anclanşat se aplică motorului M întreaga tensiune a reţelei. În
acelaşi timp contactul normal închis 1K3 / 21 – 22 întrerupe circuitul contactorului pentru
conexiunea Stea 1K4 şi interblochează o nouă conectare a acestuia în timpul funcţionării
motorului. Pentru comutarea în celălalt sens de rotaţie, trebuie ca mai întâi să apăsăm butonul
de oprire S0, care are drept urmare declanşarea contactorului 1K5, adică cuplarea frânei. La
suprasarcină declanşarea este realizată de contactul normal închis FT1 / 95 – 96 al releului de
protecţie a motorului.
Modificarea sensului de rotaţie fără acţionarea butonului de oprire S0
Această schemă este reprezentată în figura 22.
Această schemă trebuie folosită la motoare cu viteze mici sau cu momente inerţiale mici.
Pentru a evita defecte mecanice de cuplaj sau decuplarea prin contactul protecţiei termice,
este mai bine să se elimine din schemă contactele de automenţinere (1K1 / 13 – 14 şi 1K2
/ 13 – 14) pentru că prin lipsa apăsării pe buton frâna se cuplează imediat. Desigur că în
schemă pot fi folosite două relee de timp, pentru a avea timp ca rotorul să se oprească
înainte de a schimba sensul.
Pag 115 din 137
Figura 20
Pag 116 din 137
Figura 21
Pag 117 din 137
Figura 22
Pag 118 din 137
Culori caracteristice pentru butoane şi semnificaţia lor
Conform IEC/EN 60073 (VDE 0199), IEC/EN 60204–1 (VDE(0113)
Culori caracteristice pentru indicatoare luminoase şi semnificaţia lor

Conform IEC/EN 60073 (VDE 0199), IEC/EN 60204–1 (VDE(0113)
Pag 119 din 137
Influenţe externe pentru instalațiile electrice (CEI 60364 – 5 – 51)
Influenţele externe trebuiesc luate în considerare când se aleg :

Măsurile specifice de asigurare a securităţii persoanelor (în particular în zone sau
instalaţii electrice cu caracter special)
Caracteristicile echipamentului electric cum ar fi gradul de protecţie IP, rezistenţa
mecanică, etc.
Definiţii şi standarde de referinţă

Fiecare instalaţie electrică este plasată într-un mediu specific, care prezintă într-o
măsură mai mare sau mai mică, un anumit risc :
pentru persoane
pentru echipamentele care constituie instalaţia
În consecinţă, condiţiile de mediu influenţează definirea parametrilor şi alegerea

materialelor specifice instalaţiei, precum şi alegerea măsurilor de protecţie adecvate pentru
securitatea persoanelor.
Condiţiile de mediu ale unei instalaţii electrice se exprimă prin sintagma “influenţe
externe”
Dacă mai multe influenţe externe intervin în acelaşi timp, ele pot avea efecte
independente sau se pot influenţa reciproc astfel încât gradul de protecţie trebuie ales în
consecinţă.
Clasificare
Fiecare condiţie de influenţă externă este indicată de un cod care cuprinde un grup
de două litere majuscule şi un număr după cum urmează :
Prima literă (A,B sau C)
Prima literă este legată de categoria generală de influenţă externă
A = mediu ambiant
B = utilizare
C = tip de construcţie a clădirilor respective
A doua literă
A doua literă este legată de natura influenţei externe.
Litera adiţională (opţional)
Se utilizează numai dacă protecţia efectivă a persoanelor este mai mare decât cea
indicată de prima cifră din codul IP. Atunci când trebuie specificată numai protecţia
persoanelor, cele două cifre ale codului IP sunt înlocuite cu X-uri.
Exemplu : IP XXB
Exemplu :
AC2 înseamnă :
A = mediu
AC = mediu – altitudine
Pag 120 din 137
AC2 = mediu – altitudine >2000 m
Lista influenţelor externe
Tabelul de mai jos este extras din CEI 60364 – 5 – 51, care este documentul de
referinţă în astfel de situaţii.
Cod
A – Mediu
AA Temperatura ambientă (°C)
Minim Maxim
AA1 – 60°C + 5°C
Echipament
AA2 – 40°C proiectat special sau
+ 5°C
AA3 – 25°C măsuri
+ 5°C
corespunzătoare
AA4 – 5°C + 40°C Normal (precauţii speciale în anumite
cazuri.
AA5 + 5°C + 40°C
AA6 + 5°C + 60°C Echipament
AA7 – 25°C + 55°C proiectat special sau
AA8 – 50°C + 40°C măsuri
corespunzătoare
Pag 121 din 137
Pag 122 din 137
Pag 123 din 137
Pag 124 din 137
Grade de protecţie pentru echipamente
Codurile IP şi IK
Definiţia codurilor IP
Gradul de protecţie furnizat de o carcasă este furnizat de codul IP recomandat de
CEI 60529. Protecţia se referă la următoarele influenţe externe :
penetrarea corpurilor solide
protecţia persoanelor împotriva accesului la părţile sub tensiune
protecţia împotriva pătrunderii prafului
protecţia împotriva pătrunderii lichidelor
Notă : codul IP se aplică la echipamente electrice pentru tensiuni de maxim 72,5 Kv

inclusiv
Pag 125 din 137
Atunci când cifra caracteristică nu este necesar a fi specificată, ea poate fi înlocuită prin litera
“X” sau “XX” dacă amândouă cifrele caracteristice nu sunt necesare. Literele adiţionale şi / sau
suplimentare pot fi omise fără înlocuire.
Pag 126 din 137
Definiţia codurilor IK
Standardul CEI 62262 defineşte codurile IK care caracterizează capacitatea unui echipament de
a rezista la impact mecanic pe toate părţile.
Pag 127 din 137
Specificarea codurilor IP şi IK pentru tablourile de distribuţie
Gradele de protecţie IP şi IK ale unei carcase trebuie specificate în funcţie de
diversele influenţe externe definite de standardul CEI 60364–5–51, în particular :
 prezenţa corpurilor solide (codul AE)
 prezenţa apei (codulAD)
 solicitări mecanice (fără cod)
 calificarea persoanelor (codul BA)
Recomandări pentru IP
Recomandări pentru IK
Principalele utilizări ale mașinilor electrice (generatoare și motoare)
Maşini electrice asincrone

Domenii de utilizare
Pag 128 din 137
Domeniul parametrilor uzuali pentru motoarele asincrone:
Maşini electrice sincrone
Pag 129 din 137
Domeniul parametrilor uzuali pentru motoarele sincrone:
Maşini electrice de curent continuu
Pag 130 din 137
Realizarea circuitelor electrice / electronice pentru aplicații uzuale
invertor 100W
Aici este schema unui invertor de 100 W, folosind minimul de componente. Cred că este destul de dificil de a
face un invertor ca acesta care are in circuit putine elemente comparativ cu celelalte invertoare .Aici vom folosi
CD 4047 IC pentru generarea de 100 Hz , patru tranzistori 2N3055 etc…
Invertorul auto nu trebuie sa lipseasca din nici o masina. Fie ca plecati in vacanta sau la drum
lung, invertorul este ideal pentru alimentarea de la bateriaauto.
Poate fi folosit pentru alimentarea laptop-urilor,aparatelor de ras electrice, incarcatoarelor pentru telefoane
mobile, camerelor foto digitale, mp3 playerelor etc.
cuptor cu microunde – schemă electrică
Pag 131 din 137
Mașina de spălat ARISTON
Frigider ”INDESIT no frost” -schema electrica de principiu
Indesit no frost – schema electrica de principiu
Pag 132 din 137
macara electrica – КПБ-10М
In schema sint aplicate relee intermediare K1 și K2 tip РПУ-1-340 la tensiune de 220 V,
conceput pentru a îmbunătăți circuitele de comandă de comutare.Inversarea rotatiei motorului
se efectueaza prin contactele KM4 KM5…
conectare senzor de miscare

Conectarea senzorului de mișcare este la fel de ușor ca conectarea unui
intrerupator. În ambele cazuri, senzorul de mișcare sau intrerupatorul închide,
și invers, deschide circuitul, care este instalat pe tavan sau pe perete.
Senzor de Miscare
Uneori, este necesar

ca, în ciuda absenței
de circulație (miscare)
lampa sa arda – în
cazul dat se monteaza
un întrerupător (fig.2).
Pag 133 din 137
În medie, puterea nominală a senzorului e de pina 500 – 700 W. Uneori, este nevoie
a conecta mai multe lămpi puternice prin senzori de mișcare de stradă (de exemplu, de
iluminat curtea unei lumini case private sau spoturi). În acest caz, cel mai bine este să folosiți
un
electromagnet.
senzor de
miscare
alarma cu apelare telefonica – schema

Acest sistem de semnalizare este proiectat pentru a proteja sediile și alte obiecte împotriva
oaspetilor nepoftiti. Se compune, așa cum se arată în schema: senzor infraroșu de mișcare,
acumulator “12V», releu: «REL1», «REL2», «REL3», «REL4» și «REL5».Comutatoare:
«SW1» și «SW2», Rezistor-«R1», «R2», «R3», «R4», «R5» și «R6». Condensator
“C”. Tiristoare: «D1», «D2» și «D3». Tranzistori: “TR1», «TR2» și «TR3». LED «LED». Unitate
de telefon mobil și sirena-«SP». Principiul de funcționare a schemei:
alarma cu apelare telefonica
Pag 134 din 137
Când apasati pe “SW1», senzor de mișcare în infraroșu este activat și oferă un circuit de
întârziere pentru contactele interne 40 secunde (până când senzorul de mișcare de contact nu
este închis, tranzistor TR1 «» este închisă).
Printr-un rezistor «R1» tranzistor TR1 «» care activează releu «REL2». Prin rezistorul «R2» se
aplică tensiunea de comandă elementul tiristor «D1». Prin «D1», se încarcă condensator “C”.
În timp ce nu va fi încasat condensator “C”, (timpul de încărcare aproximativă a condensator
“C” dat parametri, un pic mai mult de un minut) tranzistori “TR2» și «TR3» vor fi închise. După
încărcare condensator este tranzistori deschis «TR2» și «TR3». Prin «TR3» operare releu
apare «REL3». Prin contacte de releu «REL3» și rezistență «R5» element de control tiristor
«D2» se aplică tensiunea, ceea ce duce la: releu de declanșare “REL4», care încorporează
LED «LED», opriți tiristor «D1», releul de oprire “REL3» și de tranziție circuit de curent în
modul activ de comutarea contactului releului de-al doilea grup “REL4» cu rezistență «R5»
rezistor pe «R6».
Atunci când este detectată o mișcare, sau închiderea de contact “SW2», printr-un rezistor
«R1», «tranzistor TR1», care activează releu «REL2». Prin rezistorul «R2» se aplică tensiunea
de comandă elementul tiristor «D1». Prin «D1» se încarcă condensator “C”. După încărcare
condensator este tranzistori deschis «TR2» și «TR3». Prin «TR3» operare releu apare
«REL3». Prin contacte de releu «REL3» și rezistență «R6» element de control tiristor «D3» se
aplică tensiunea, ceea ce duce la: prin tiristor declanșarea «D3»: Rele “REL5» și integrarea
unitate sirena-«SP». Prin contacte de releu «REL5» apăsare de tastă are loc de telefon mobil
și a apela numărul de presetare pe constatările-cheie de care sunt lipite la releu
“REL5». Pentru a dezactiva și (sau) de eliberare a schemei trebuie să faceți clic pe “SW1».
Lista de elemente electronice active

Denumire Tip Evaluare Număr Notă
Este posibil să se
D1, D2, D3 Tiristor KU202E1 3
utilizeze alte
TR1, TR3 Tranzistor KT801A 2 NPN
TR2 Tranzistor KT312B 1 NPN
Diode
LED-uri emițătoare de Intermitent, 12V 1
lumină
BS-115C-12A-
REL1, REL2, REL3, REL5 Releu 12VDC 4 12V
BESTAR
REL4 Releu Sanyou DSY2Y 1 12V
Infraroșu
12V. Alimentat de
Senzor de mișcare senzor de 1
deschidere
mișcare
Pag 135 din 137
Denumire Tip Evaluare Număr Notă
R1 Rezistor 1k 1
R2, R5, R6 Rezistor 100 ohm 3
R3 Rezistor 300 Ohm 1
R4 Rezistor 480 de ohmi 1
Buton de
SW1 5A 1
blocare
De contact
SW2 1A 1
tangențial
Funcție ar trebui să fie
Telefon Cellphone 1 “rapide” sau “Speed
Dial”
Dispozitiv de
SP 12V 1
semnalizare
12V Acumulator 12V 1
UPS – sursa neintreruptibila de tensiune
Cele mai simple si mai ieftine Surse Neintreruptibile de Alimentare cu Tensiune ( UPS –
Unintreruptible Power Supply) asigura doar protectia pentru o scurta perioada de timp, atunci
cind tensiunea se intrerupe sau coboara sub un anumit nivel. Aceste surse nu asigura in
general protectie pentru alte evenimente nedorite ce se produc pe reteaua electrica de
alimentare .
Schema de principiu este prezentata in figura de mai jos :
Pag 136 din 137
senzor de fum
Un sistem compact detector de fum fotoelectric poate fi construit folosind circuit integrat CS235. Un LED
infraroșu și o fotodiodă de siliciu sunt folosite împreună ca sursă de lumină și detector. Cu adăugarea de
câteva componente discrete, puteți crea un detector de fum sensibil și de încredere.
Lista materialelor pentru senzorul de fum

Cantitate Parte Descriere
1 R1 20 mW, ¼ W rezistor
1 R2 75 KΩ, ¼ W rezistor
1 R4 510 Ω, ¼ W rezistor
1 R5 100 KΩ, oală tapiterie
1 R7 12 mW, ¼ W rezistor
1 R8 36 Ω, ¼ W rezistor
2 R10, R11 150 KΩ, ¼ W rezistor
1 RL Limitator de curent ajustat pentru 100 mA
1 C1 0.47 mF, condensator 25V
1 C2 150 mF, condensator 25V
1 C3 0.0068 uF, 25V condensator (disc)
2 C4, C5 0.47 mF, condensator 25V
2 C6, C7 0,001 uF, 25V condensator (disc)
1 D1 LED de stare
1 D2 Infra Red LED
1 D3 Fotodiodă
1 U1 CS235 (Cherry Semiconductor)
1 RL-1 9-12Vdc SPST
Pag 137 din 137

Suport de Curs Electrician

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs Electrician

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODULUL 2 capitolul 3

Cod COR: 713701

Formator: ing. Gheorghe Bucătaru

Montarea şi utilizarea maşinilor electrice Pag.03

Realizarea instalaţiilor pentru alimentarea maşinilor electrice Pag.84

Realizarea circuitelor electrice / electronice pentru aplicații uzuale Pag.131

Maşini electrice rotative

Funcţionarea maşinilor electrice se bazează pe două principii fundamentale ale

- principiul (fenomenul) inducţiei electromagnetice

- principiul interacţiunii dintre curentul electric şi câmpul magnetic.

O caracteristică importantă a maşinilor electrice este reversibilitatea, adică posibilitatea de

- maşină electrică de curent continuu

Descoperirea şi utilizarea curentului alternativ

în tracţiunea electră la tramvaie, locomotive,

Din punct de vedere

N = numărul de spire al unei bobinei

= viteza tangenţială a conductorului în câmpul

B(t) = inducţia în bornele plasate succesiv de latura bobinei.

unde b = numărul este numărul de bobine al rotorului

Tipuri de excitaţie ale maşinilor de curent continuu

- excitaţie separată în cazul în care înfăşurarea de

- excitaţie derivaţie (în paralel) în cazul în care înfăşurarea

- excitaţie mixtă în cazul în care maşina este prevăzută cu

Proprietăţile maşinilor de curent continuu se exprimă calitativ şi cantitativ prin caracteristicile

Caracteristicile generatoarelor de curent continuu

Generatoarele de curent continuu sunt caracterizate în bună măsură de următoarele două

a1. Caracteristica de mers în gol se exprimă prin relaţia:

şi are forma din figura 4.10.

Diferenţa dinre curbele obţinute pentru sensul creşterii şi

a2. Caracteristica externă este definită de relaţia:

şi descrie capacitatea generatorului de a-şi menţine

Această caracteristică se trasează de regulă pentru:

I = ct = valoarea care asigură pentru:

Analitic, caracteristica externă este descrisă de raportul:

a3. Caracteristica reglării

astfel încât să se asigure condiţia:

Ea are forma din figura 4.12 şi se trasează de regulă pentru:

b. Generatorul cu excitaţie paralel

Acest tip de generator este cel mai răspândit. El nu are

Să studiem grafic modul în care se realizează autoexcitarea

Autoexcitarea are loc astfel:

Dacă sensul de conectare al înfăşurării de excitaţie este

În clipa în care diferenţa U se anulează, generatorul intră în regim staţionar şi furnizează

Din acest moment se poate conecta un circuit de sarcină de la ieşirea generatorului.

- să existe un câmp remanent al polilor de excitaţie, care să determine o tensiune

b2. Caracteristica externă

Rezistenţa de câmp Rc este reglată la valoarea care asigură:

Grafic, caracteristica externă are forma din figura 4.16.

Este admisă funcţionarea generatorului până când UA

Dacă I depăşesşte valoarea IN apare încălzirea excesivă

Între curentul maxim şi cel nominal există relaţia:

Porţiunea punctată a caracteristicii nu este stabilă, pe ea generatorul nu poate funcţiona. Dacă

c. Generatorul cu excitaţie serie

Fenomenul de autoexcitare se desfăşoară asemănător ca în cazul generatorului cu excitaţie

a. Motorul cu excitaţie separată sau derivaţie

În cazul utilizării ca motor, maşina de curent continuu cu excitaţie derivaţie funcţionează ca şi

a1. Caracteristica vitezei la mersul în sarcină

Această caracteristică are forma din figura 4.17.

La examinarea ei se observă că atunci când curentul creşte,

Scăderea turaţiei nu este semnificativă la creşterea

a2. Caracteristica mecanică

a3. Caracteristica cuplului electromagnetic

Ea are forma din figura 4.18, în care:

b. Motorul cu excitaţie serie