1

JOCUL DIDACTIC
* metodă eficientă de educare a elevilor din
învăţământul primar *
Institutor: IRINA URECHE
Scoala:”Ştefan cel Mare” DOBROVĂŢ nr.2 -IAŞI

„…jocul este pe deplin joc în

măsura în care seriosul îşi are
locul lui în cuprinsul acestuia :
prin urmare, a juca înseamnă
întotdeauna ˝jocari serio ˝
JULIAN VAMANU
Prima vârstă a omului stă sub semnul jocului, care însă îl
fascinează şi pe adult, prin frumuseţe şi libertate. Vocaţia
pentru joc desăvârşeşte condiţia omului de făuritor şi înţelept,
probându-i imaginaţia şi spiritul creator.
Este o legătură strânsă între artişti, copii şi jocuri.
Deoarece artiştii creează din plăcere, actul creaţiei poate f
considerat totodată şi un joc. Îi seamănă foarte mult, deoarce,
creatorul dacă nu pictează, nu scrie sau nu sculptează, se
simte ca un copil pedepsit căruia i s-a interzis jocul. Devine
frustrat, trist, un om căruia i s-au închis toate orizonturile.
Copiii, dar şi artiştii îşi văd „ joaca „ precum ceva serios,
care trebuie pus înaintea altor lucruri.
În măsura în care jocul implică riscul şi aventura,
înseamnă, că opţiunile la care el invită nu se aplică decât unor
posibilităţi serioase. În această accepţiune, totul stă sub semnul
jocului, omul find esenţialmente făptura care trebuie să aleagă
în permanenţă, să se aleagă pe sine, ceea ce Heidegger
exprimă prin ideea, că omul e proiect al propriilor sale
posibilităţi.
Ce înseamnă de fapt cuvântul ” joc ” ?
În „Dicţionarul explicativ al limbii române” defniţia
cuvântului „joc” sună astfel :
~ acţiunea de a se juca şi rezultatul ei; activitate
distractivă (mai ales la copii )
1
 2

~ de societate = distracţie într-un grup de persoane

care constă din întrebări şi răspunsuri hazlii sau din
dezlegarea unor probleme amuzante.
Jocul este prezent in teoria psihopedagogică ca unul din
principalele mijloace de educare a copiilor având un rol
determinant in dezvoltarea psihică,pregătindu-l pentru trecerea
la un nivel superior de dezvoltare psihică canalizându-i in mod
pozitiv energia in modelarea viitoarei sale
personalităţi.Jucându–se, copilul îşi foloseşte atât mintea cât şi
corpul. Astfel, învaţă lucruri esenţiale despre lumea din jurul lui.
Copiii se joacă, pentru că jocul îi distrează, le aduce un
sentiment plăcut, le aduce bucurie, dar, totodată are şi o
valoare formatoare.
La nivelul claselor I - IV, în structura metodelor active îşi
găsesc cu maximă efcienţă locul, jocurile didactice, constituind
o punte de legătură între joc, ca tip de activitate dominantă în
care este integrat copilul în perioada preşcolară şi activitatea
specifcă şcolii, învăţarea.
Jocul didactic, ca activitate se poate organiza cu
succes la toate disciplinele de învăţământ, iar ca metodă, adică
,, o cale de organizare şi desfăşurare a procesului instructiv-
educativ”, în orice moment al lecţiei.
Conceperea jocului ca metodă de învăţare, scoate mai
mult în evidenţă contribuţia lui în educarea copilului şcolar.
Jocul, în special cel didactic, angajează în activitatea
de cunoaştere, cele mai importante procese psihice, având în
acelaşi timp, un rol formativ şi educativ. Lecţiile desfăşurate în
totalitate prin joc, cât şi cele înviorate cu jocuri didactice susţin
efortul elevilor, menţinându-i mereu atenţi şi reducând gradul
de oboseală. Prin libertatea de gândire şi acţiune, prin
încrederea în puterile proprii, prin iniţiativă şi cutezanţă,
jocurile didactice devin pe cât de valoroase, pe atât de plăcute.
În joc se dezvoltă curajul, perseverenţa, dârzenia, competiţia,
corectitudinea, disciplina, precum şi spiritul de cooperare, de
viaţă în colectiv şi de comportare civilizată.
Datorită caracterului său formativ, jocul influenţează
dezvoltarea personalităţii elevului.
Prin jocul didactic le cultivăm elevilor dragostea pentru
studiu, le
stimulăm efortul susţinut şi îi determinam să lucreze cu
plăcere, cu interes, atât în oră, cât şi în afara ei. Utilizându-l
frecvent în activităţile de la clasă, îmbinând ineditul cu

2
 3

plăcutul, am constatat că activitatea devine mai interesantă,

mai atractivă, şi după cum remarcă psihologul american,
Jerome S. Bruner:
” Jocul constituie o admirabilă modalitate de a-i face pe elevi
să participe activ la procesul de învăţare. Elevul se găseşte aici
în situaţia de actor, de protagonist şi nu de spectator, ceea ce
corespunde foarte bine dinamismului gândirii, imaginaţiei şi
vieţii lui afective, unei trebuinţe interioare de acţiune şi
afective, unei trebuinţe interioare de acţiune şi afirmare”.
Jocul didactic reprezintă un ansamblu de acţiuni şi
operaţii care, paralel cu destinderea, buna dispoziţie şi bucuria,
urmăreşte obiective de pregătire intelectuală, tehnică, morală,
estetică, fzică a copilului.
Tipuri de jocuri:
În practica şcolară întâlnim forme variate de jocuri
didactice, clasifcarea lor putând f realizată din mai multe
puncte de vedere:
a) După conţinutul şi obiectivele lor:
- jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului
înconjurător;
- jocuri didactice matematice;
-jocuri didactice pentru însuşirea unor norme de
comportament civilizat;
- jocuri muzicale;
- jocuri de orientare în spaţiu, de mişcare;
- jocuri aplicative cu funcţia de fxare a unor reguli sau
procese şi de extindere a acestora asupra unor situaţii noi.
b) După prezenţa sau absenţa materialului didactic,
deosebim:
- jocuri didactice orale – fără material didactic;
- jocuri didactice cu ajutor material;

c) După scopul urmărit, jocurile didactice se împart:

¯ Jocuri senzoriale:
C pentru dezvoltarea sensibilităţii tactile şi chinestezice;
C pentru dezvoltarea sensibilităţii vizuale;
C pentru dezvoltarea sensibilităţii auditive;
C pentru dezvoltarea sensibilităţii gustativ-olfactive.
¯ Jocuri intelectuale:
C de simulare a comunicării orale;
C de atenţie şi orientare spaţială;
C de analiză şi sinteză mentală;

3
 4

C de realizare a comparaţiei mentale;

C de realizare a abstractizării şi generalizării;
C pentru dezvoltarea perspicacităţii;
C pentru dezvoltarea imaginaţiei;
d) După sarcina didactică:
C cu explicaţii şi exemplifcare;
C cu explicaţie, dar fără exemplifcare;
C fără explicaţie, cu simpla enunţare de sarcini.
e) După momentul în care se folosesc în cadrul lecţiei:
C jocuri didactice, activităţi de sine stătătoare;
C jocuri didactice, activităţi complementare.
Jocurile didactice pot f asimilate uneia sau alteia dintre
categorii, ele păstrându-şi drept caracteristică faptul că:
* au clare funcţii formative;
* derivă dintr-o intenţionalitate educativă.

Organizarea activităţii pe bază de joc didactic

Metoda jocului didactic poate f utilizată cu succes în

vederea atingerii celor mai diverse obiective fundamentale,
în diverse tipuri de activităţi didactice şi în orice moment
al lecţiei: de captarea atenţiei, de predare, de asimilare, de
consolidare şi fxare, de asigurare a feed-back-ului, de
recapitulare, de evaluare. În alegerea tipului de joc didactic
trebuie să se ţină cont de : scopul urmărit şi obiectivele
operaţionale propuse, condiţiile specifce de lucru şi
sarcinile de rezolvat . Antrenarea elevilor înşişi în
conceperea de jocuri didactice constituie pentru ei un
exerciţiu foarte util, iar pentru cadru didactic ,, o efcientă
probă de evaluare” .
Desfăşurarea optimă a jocului didactic presupune
prezenţa elementelor caracteristice : surpriza, ghicirea,
întrecerea, precum şi stabilirea unui climat favorabil
activităţi, a unei atmosfere destinse, relaxante de bună
dispoziţie. Ca orice metodă de învăţământ jocurile
didactice trebuie utilizate cu mult discernământ, şi privite
cu seriozitate, ele find activităţi care contribuie într-un
mod fericit la dobîndirea de cunoştinţe, competenţe,
comportamente, precum şi la formarea de abilităţi.
Pentru o mai bună realizare a jocului didactic,
învăţătorul trebuie :

4
 5

- să aleagă jocurile didactice potrivit obiectivelor

urmărite particularităţilor clasei şi disciplinei;
- să imprime un ritm jocului;
- să menţină atmosfera de joc;
- să evite momentele de monotonie ;
- să stimuleze iniţiativa şi identitatea elevilor;
- să le urmărească comportamentul;
- să formeze concluzii, aprecieri asupra felului în care
s-a desfăşurat jocul, asupra comportamentului elevului, să
facă recomandări evaluare individuală sau generală.

Valenţe instructiv-educative ale jocului

Mijloacele de învăţământ deţin atât valenţe informative,

întrucât sprijină îmbogăţirea experienţei cognitive a elevilor,
cât şi valenţe formative, întrucât îi obişnuiesc pe aceştia cu
utilizarea unor instrumente, diapozitive, aparate, instalaţii,
maşini, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea unor
abilităţi practice şi intelectuale.
Jocul este practica dezvoltării şi, în consecinţă, în
perioada copilăriei el este adoptat pentru multiplele sale
funcţii formative.
Dintre acestea se pot pune în evidenţã urmãtoarele:
- Jocul stimulează funcţiile intelectuale;
- Jocul stimulează şi modelează procesele afectiv
motivaţionale;
- Latura voluţională intens solicitată în joc;
- Funcţia de comunicare a limbajului este cultivată prin
intermediul jocului;
- Activitatea de joc generează importante compensaţii
psihice în
viaţa copilului.
Graţie tuturor valenţelor pe care le are, putem spune
că jocul este “ esenţa copilăriei”

5
 6

Componentele jocului didactic sunt :

a) Conţinutul- constituit din cunoştinţele anterioare ale

copiilor

însuşite în cadrul activităţilor comune cu întrega clasă,

cunoştinţe ce se referă la plante, animale, anotimpuri,
reprezentări matematice, istorice, etc.
Acestal trebuie să fe accesibil, recreativ şi atractiv, prin
forma în care se desfăşoară, prin mijloacele de învăţământ
utilizate, prin volumul de cunoştinţe la care apelează.

b) Sarcina didactică - poate să apară sub forma unei

probleme de

gândire, de recunoaştere, denumire, reconstituire,comparaţie,

ghicire. Jocurile didactice pot avea acelaşi conţinut,
acestea dobândind un alt caracter, datorită sarcinilor
didactice pe care le au de rezolvat, de fecare dată altele.
Este legată de conţinutul jocului, de structura lui,
conţinând referiri la ceea ce trebuie să facă elevii în mod
concret pe parcursul jocului. Sarcina didactică este în fapt
esenţa întregului joc, antrenând operaţiile gândirii : analiza,
sinteza, comparaţia dar şi imaginaţia copilului.
Jocul didactic cuprinde în mod obişnuit o singură sarcină
didactică.

c) Regulile jocului – această componentă decurge din

însăşi

denumirea ei.Regulile sunt menite să arate copiilor cum să se

joace, cum să rezolve problema respectivă.Totodată
regulile îndeplinesc o funcţie reglatoare asupra relaţiilor
dintre copii.Acestea trebuie să fe formulate clar, corect,
concis, să fe înţelese de către toţi participanţii la joc şi, în
funcţie de etapele jocului, se stabilesc şi punctajele
corespunzătoare.

6
 7

d) Acţiunea de joc – se stabileşte în raport cu cerinţele şi

sarcinile didactice ale jocului.Aceasta cuprinde :

-întreceri individuale sau pe grupe ;

-cooperare, spirit de colectivitate, de echipă ;

-recompensare, fe de ordin moral, fe de ordin material;
-penalizare, pentru a determina respectarea regulilor jocului.
Alte elemente ale acţiunii de joc pot f aplauzele, cuvintele
stimulative, încurajările.

Etapele jocului didactic

a) Introducerea în joc, ca etapă, îmbracă forme variate
în
funcţie de tema jocului.Uneori este necesar să familiarizăm
elevii cu conţinutul jocului, alteori introducerea în joc se face
printr-o scurtă expunere sau descriere care să stârnească
interesul şi atenţia elevilor.
b) Anunţarea titlului jocului trebuie făcută sintetic, în
termeni
precişi.
c) Prezentarea materialului didactic trebuie făcută
explicit
axându-se pe obiectivele urmărite.Explicaţiile trebuie date atât
pentru materialul model cât şi pentru cel individual.
d) Explicarea jocului
Un moment hotărâtor pentru succesul jocului este
explicarea şi demonstrarea acestuia.
e) Fixarea regulilor
Uneori în timpul explicaţiei sau după aceasta se vor fxa
regulile. Acest lucru se recomandă când jocul are o acţiune mai
complicată.
f) Executarea jocului
Jocul începe la semnalul conducătorului jocului. La început
acesta intervine mai des reamintind regulile jocului, iar pe
măsură ce se înaintează în joc sau copiii capătă experienţa
jocului, propunătorul le acordă independenţa, lăsându-i să se
acomodeze liber.Se desprind două moduri de a conduce jocul
elevilor :
-Conducerea directă-propunătorul având rol de
conducător ;

7
 8

-Conducerea indirectă-propunătorul ia parte activă la joc

fără să interpreteze rolul de conducător.
g) Complicarea jocului
Sunt situaţii când pe parcursul jocului pot apărea elemente
noi :
*complicarea sarcinii jocului
*introducerea unor elemente noi
*introducerea unor materiale noi.
h) Încheierea jocului
În fnal, propunătorul formulează concluzii şi aprecieri
asupra modului în care s-a desfăşurat jocul, asupra felului în
care s-au respectat sarcinile primite, asupra comportamentului
elevilor, făcând unele recomandări şi evaluări cu caracter
individual şi general.
Ca să poată realiza efectele multiple ale jocului didactic,
învăţătorul trebuie :
1. să aleagă jocurile didactice potrivit obiectivelor urmărite,
particularităţilor clasei, disciplinei
2. să imprime un ritm al jocului
3. să menţină atmosfera de joc
4. să evite momentele de monotonie
5. să stimuleze iniţiativa elevilor
6. să urmărească comportamentul elevilor
7. să formuleze concluzii, aprecieri asupra felului în care s–a
desfăşurat jocul, asupra comportamentului elevilor
8. să facă recomandări, evaluare individuală sau generală,
dacă jocul didactic se desfăşoară sub formă de concurs
9. elevii să fe întotdeauna răsplătiţi (puncte roşii, abţibilduri,
desene, califcative etc. )
În concluzie, din punct de vedere educativ, trebuie să
fe
asigurată o justă proporţionare a jocului cu munca, elementul
distractiv cu efortul fzic şi intelectual. Deşi jocul este o
activitate fundamentală, la clasele I-IV, totuşi ea se îmbină cu
anumite forme de muncă intelectuală accesibile acestei vârste.
Îmbinarea judicioasă a elementelor de joc cu cele de învăţare
constituie un mijloc important de educare a elevului în şcoală.

8
 9

Exemple de jocuri
didactice
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

„Schimbaţi litera (sau silaba)”

Scopul urmărit în acest joc este activizarea şi îmbogăţirea
vocabularului,dezvoltarea capacităţii de selectare, a mobilităţii
gândirii şi a expresivităţii limbajului.
Sarcina didactică: formarea de cuvinte cu sens prin
schimbarea unei litere sau a unei silabe.
a) Cuvinte formate din 1-2 silabe prin schimbarea primei
sau ultimei litere sau silabe:
toc lac pană ramă cană
loc lan rană mamă casă
joc lat cană lamă cară
foc leu şină temă cade
b) Cuvinte formate din 2-5 silabe prin menţinerea primei
silabe:
coleg copac vioară secerătoare
cocoş colac viteză semănătoare
covor conac violet seninătate
c) Cuvinte formate din 2-4 silabe cu menţinerea ultimei
silabe:
mare doreşte pălărie
zare zâmbeşte frizerie
Jocul se poate desfăşura individual sau în colectiv.

„Cuvântul interzis”
Jocul include exerciţii pentru activizarea vocabularului,
dezvoltarea atenţiei voluntare şi a imaginaţiei.
Sarcina didactică: formularea unor întrebări care cer în
răspuns cuvântul interzis.
Jocul se poate desfăşura în colectiv sau pe perechi.

9
 10

Li se cere elevilor ca la întrebările învăţătorului să

răspundă în aşa fel încât un anumit cuvânt stabilit anterior să
nu fe folosit, ci să se găsească formulări care să constituie
totuşi răspunsul la întrebarea pusă. Aceasta trebuie constituită
în aşa fel încât să ceară în răspuns folosirea cuvântului
interzis.
Cuvântul interzis: primăvara
Î: „Când se topeşte zăpada?”
R: „În anotimpul când înfloresc ghioceii.”
Î: „Când înfloresc ghioceii?”
R: „Când se topesc zăpezile.”
Î: „Despre ce anotimp se vorbeşte în această poezie:”
„Primăvară, primăvară
Vino iar la noi în ţară.”?
R: „Despre anotimpul ce urmează după iarnă.”
Î: „Când vin păsările călătoare?”
R: „Când încep să înflorească pomii.”
Cuvântul interzis se poate schimba de 2-3 ori în cursul
jocului.
La sfârşitul jocului vor f evidenţiaţi toţi elevii care au
formulat răspunsuri corecte şi au dat dovadă de multă
fantezie.

„Recunoaşte şi grupează”
Li se cere elevilor să recunoască, dintr-o mulţime de ilustraţii,
pe cele ale căror denumire începe cu o literă dată, sfârşesc cu
o literă dată, sunt alcătuite dintr-un număr de 2-3-4 silabe.

„Completează rima”
Învăţătorul citeşte versuri simple şi uşoare. La al doilea vers,
cuvântul care întregeşte rima nu va f citit, ci va f completat
de copii.

„Cine ştie câştigă”

Se împarte tabla în trei coloane, în funcţie de cele trei
rânduri de elevi. Se numerotează cu 1, 2, 3 şi se stabilesc
rândurile corespunzătoare. Se adresează întrebări, pe rând,
fecărui copil din fecare rând. Se notează răspunsurile corecte
cu 5 puncte. La sfârşit se face totalul pentru fecare rând şi se
stabileşte rândul câştigător.

10
 11

I II III
Câte silabe are Câte silabe are Câte
silabe are
cuvântul trecere? cuvântul plecare? cuvântul
părinţii?

În ce anotimp se În ce anotimp este În ce

anotimp vine
culeg viile? vacanţa mare? Moş
Crăciun?

„Eu spun una, tu spui alta” sau „Eu spun una, tu spui
multe”

alb – negru şcoală – şcoli

mare – mic carte – cărţi
scurt – lung om – oameni
bun – rău fântână – fântâni
sus – jos lup – lupi
aproape – departe albină – albine

„Eu spun multe, tu spui una”

stupi – stup
dimineţi – dimineaţă
bujori – bujor
privighetori – privighetoare
nori – nor
trandafri – trandafr
păsări – pasăre

Jocuri didactice folosite în consolidarea punctuaţiei:

„Da sau Nu”

Elevii vor avea jetoane cu cuvintele DA şi NU pe care le
vor ridica la momentul potrivit. Învăţătorul citeşte exerciţiul:
Virgula se foloseşte:
a) între cuvintele unei enumerări;
b) la sfârşitul unei propoziţii interogative;
c) înaintea enumerării;
d) pentru a despărţi de restul propoziţiei un cuvânt care
arată o strigare.
Semnul întrebării se scrie:

11
 12

a) la sfârşitul unei mirări;

b) la sfârşitul unei propoziţii interogative;
c) după o strigare.
Exemplele pot continua pentru fecare semn de
punctuaţie.

„Trenuleţul semnelor”
Fiecare rând primeşte câte o fşă cu un text fără semne
de punctuaţie. Elevii vor completa, pe rând, câte un semn.
Câştigă rândul care completează primul.
Mircea îl întreabă pe colegul său
Ce ai păţit Andrei
Am căzut şi mă dor toate genunchiul cotul şi degetele
Nu mai plânge Îţi va trece repede

„Găseşte locul potrivit”

Pe jetoane vor f scrise cuvintele unei propoziţii şi
semnele de punctuaţie potrivite. Elevii vor f împărţiţi pe grupe.
Ei, purtând jetoanele, se aşază în faţa clasei. Fiecare grupă
trebuie să aşeze corect semnele de punc- tuaţie şi să explice
folosirea lor.

„Trăistuţa fermecată”
Elevii vor f împărţiţi în mai multe grupe. Pe rând,
reprezentantul fecărei grupe va extrage un jeton dintr-o
trăistuţă. Sarcina lor este să alcătuiască cât mai multe
propoziţii enunţiative, interogative, exclamative cu cuvântul scris
pe jeton, într-un anumit timp.

MATEMATICĂ
„Micul inventator”
Obiective: recunoaşterea unor fguri geometrice;
dezvoltarea fluiditaţii
imaginaţiei creative a elevilor şi formarea deprinderii de a

12
 13

desena obiecte ale căror forme seamănă cu diferite fguri

geometrice.
Sarcina didactică: desenarea unor obiecte a căror formă
seamănă cu două fguri geometrice combinate în mod felurit.
Material: fguri geometrice diferite pentru învăţător :
hârtie, creioane pentru elevi.
Desfăşurarea jocului
Invăţătorul va arata elevilor două fguri geometrice şi le va
cere să deseneze obiectele cunoscute de ei, a căror formă
seamănă cu aceste fgure combinate, în mod felurit.
La sfârşit, învăţătorul va aprecia elevii care au realizat cele
mai multe şi mai frumoase desene.

„ Să alcătuim probleme”
Obiective: dezvoltarea fluidităţii şi imaginaţiei creatoare
Sarcina didactică: crearea de probleme de geometrie.
Desfaşurarea jocului
Învăţătorul cere elevilor să creeze cât mai multe probleme
care să aibă legătură cu fgura geometrică prezentată.Numeşte
un elev care expune problema şi scrie datele ei pe tabla. Toţi
elevii o vor rezolva. In continuare, scoate un alt elev la tablă şi
se va proceda la fel.
Vor f apreciaţi elevii care au creat cele mai frumoase
probleme şi cei care le-au rezolvat repede şi corect.
Când se reia jocul, învăţătorul le cere să creeze probleme
în scris şi să rezolve. Se poate utiliza şi un alt procedeu: după
ce au creat o problemă să schimbe caietele între ei şi fecare să
o rezolve pe cea a colegului.
Varianta I
Elevii vor trebui să creeze numai probleme care să
cuprindă diferite dimensiuni date.
Varianta a II-a
Elevii vor trebui să creeze probleme ce duc la un anumit
rezulta

„Ce se poate întreba?”

Obiective: dezvoltarea spiritului de inventivitate al
elevului; formarea deprinderii de a stabili în mod exact raportul
dintre diferite continuităţi.
Sarcina didactică: găsirea unui nr.cât mai mare de
întrebări în legătură cu o problemă.

13
 14

Desfăşurarea jocului.
Invăţătorul spune o problemă, fără însă a formula
întrebarea la care elevii
să răspundă. Va câştiga jocul acel copil care poate să pună cele
mai multe întrebări în legătură cu problema enunţată:
Exemplu:Un dreptunghi are lungimea de 24cm iar lăţimea
de 6cm.
Ce se poate întreba?
-De câte ori este mai mare lungimea decât lăţimea?
-Cu cât este mai mare lungimea decât lăţimea?
-Cât este perimetrul fgurii?
-Dar semiperimetrul?
-Cât este aria fgurii? etc
În continuare, învăţătorul (sau elevul) spune altă problemă
şi se
procedează în acelaşi mod.

„ Probleme cu… dimensiuni”

Obiective: dezvoltarea fluidităţii, flexibilităţii, a spiritului de
inventivitate; formarea deprinderii de a crea probleme.
Sarcina didactică: crearea de probleme cu anumite
numere
Desfasurarea jocului
Invăţătorul scrie pe tabla 2 valori şi le cere elevilor să
formuleze cât mai
multe probleme cu ele. De pildă, scrie 6 cm, 12cm elevii pot
alcătui probleme cum ar f:
Un paralelogram are dimensiunile 6cm şi12cm. Să se
calculeze perimetrul acestuia.
Va f câştigător acel elev care crează mai multe şi mai
variate probleme şi le rezolvă corect.
În continuare, învăţătorul îşi poate pune elevii să-şi aleagă
singuri numerele din care vor crea probleme.
„Cât mai multe figuri”
Obiective: dezvoltarea fluidităţii şi flexibilităţii, dezvoltarea
capacităţii de
transformare a unui material simbolic.
Sarcina didactică: găsirea cât mai multor fguri cu
perimetrul dat şi să se obţină acelaşi rezultat.
Desfăşurarea jocului
Jocul se poate desfăşura individual, sau pe grupe
.Invăţătorul scrie pe tablă câteva exerciţii şi cere elevilor să le

14
 15

rezolve. De pildă: perimetrul fgurii să fe 36cm.

Elevii vor constata că se poate obţine acelaşi rezultat şi la un
pătrat, un romb,un dreptunghi, un trapez ş.a. În continuare,
invatatorul le va cere să descopere ei cât mai multe exerciţii al
căror rezultat să fe un anumit număr, de pilda 24.
Fiecare elev va lucra singur 4-5 minute. Invăţătorul va cere
elevilor să găsească un număr cât mai mare de fguri
geometrice.
Vor f declaraţi câştigători acei elevi care au elaborat
exerciţii mai multe şi mai complexe pentru aflarea perimetrului
fgurii.

„Aceeaşi arie”
Obiectivele : dezvoltarea fluidităţii şi flexibilităţii,
dezvoltarea capacităţii de
transformare a unui material simbolic.
Sarcina didactică: găsirea tuturor posibilităţilor de
formulare a unei probleme.
Desfăşurarea jocului
Se dă aria unor fguri geometrice de 36m2 fecare dintre
ele . Ştiind că fgurile nu sunt identice, care pot f fgurile şi ce
dimensiuni au ele ?
Timpul acordat pentru găsirea variantelor va f în funcţie
de gradul de difcultate al problemei.
Vor f apreciaţi acei elevi care găsesc cât mai repede toate
variantele
problemei şi le rezolvă corect.

„ Să desenăm numai cu figuri geometrice...”

Obiective: dezvoltarea fluidităţii, flexibilităţii şi originalităţii
,educarea imaginaţiei creatoare, formarea deprinderilor de a
realiza desene pe anumite teme.
Sarcina didactică: crearea unor desene pe o anumită temă
Desfăşurarea jocului
Elevii vor trebui să creeze cât mai multe şi mai originale
desene pe o anumită temă propusă de invăţător sau aleasă de
ei. De pildă - "Castelul fermecat".
(Se aleg teme mai generale, in cadrul cărora să se poată
realiza o multitudine de desene). Elevii vor începe să efectueze
cât mai multe desene pe această temă..
Vor f evidenţiaţi elevii care au utilizat cât mai multe fguri
geometrice, au realizat cele mai multe, mai variate şi mai

15
 16

originale desene. Nivelul de realizare a desenului va trece pe

planul al doilea.
Jocul se poate continua pe o alta temă. Se va proceda în
mod similar.

"1001 de desene"
Obiective: dezvoltarea fluidităţii, flexibilităţii si
originalităţii.
Sarcina didactică: încadrarea diferitelor fguri geometrice
sau a unor forme colorate în cele mai multe desene originale.
Desfaşurarea jocului
Elevii vor trebui să încadreze o anumită fgură
geometrică în cât mai multe desene originale şi să scrie
dedesubt numele desenului. Dintr-un cerc ar putea realiza
unele desene ca:

om soare minge de ping pong

Timpul acordat unei fguri geometrice este de 5 minute .

În continuare li se poate da să incadreze alte fguri geometrice
cum ar f:
pătrat, dreptunghi, romb etc.
Li se poate da sa realizeze desene si prin incadrarea unei
forme colorate.In toate cazurile vor f apreciati elevii care au
realizat cele mai multe şi mai originale desene.
Variantă:Se dau elevilor doua foi de desen pe care sunt
desenate 20 de fguri geometrice. Fiecare trebuie incadrată intr-
un desen cu sens.
„ Hai să construim”
16
 17

Obiective: dezvoltarea aptitudinii de a sintetiza,

restructura şi redefni, a flexibilităţii, originalităţii şi imaginaţiei
creative, educarea îndemânării manuale şi a simţului estetic.
Sarcina didactică: construirea unor obiecte din diferite
materiale.
Materiale: bucăţi de carton, hârtie, fguri geometrice de
diferite forme şi mărimi, chibrituri.
Desfăşurarea jocului
Invăţătorul prezintă elevilor o mare varietate de materiale
de diferite dimensiuni şi forme, culori. Fiecare copil va trebui ca
in timp ce le priveşte să se gândească ce poate construi din
ele. Când toţi au cele necesare, se vor apuca de lucru.
Vor f apreciaţi elevii care au realizat construcţiile cele mai
interesante .
Variantă:Să folosim corpuri geometrice (sau să folosim numai
cuburi).

EDUCAŢIA PLASTICĂ

„ARATĂ JETONUL POTRIVIT”

Scopul:
 Verifcarea cunoştinţelor şi deprinderilor referitoare la
culori clade şi culori reci;
 Dezvoltarea gustului pentru frumos.
Sarcina didactică:
 Identifcarea jetonului ce are culoarea cerută de
învăţătoare
Regulile jocului:
 La semnalul învăţătoarei, elevii vor ridica jetonul
corespunzător culorii cerute

17
 18

Elemente de joc:
 aplauze, întrecerea, ghicirea etc.
Material didactic:
 jetoane de şase culori: culoarea roşie, galbenă, oranj,
verde, violet şi indigo (R, G, O, Ve, A, Vi, I)
Desfăşurarea jocului:
 Învăţătoarea cere elevilor să ridice jetonul ce are culoarea
sângelui ori culoarea focului. Elevii ridică jetonul roşu.
 Li se cere elevilor să spună ce culoare are grâul când e
copt. Elevii spun că e vorba de culoarea galbenă. Ei ridică
jetonul galben.
 Ce culoare are coaja portocalei? Portocala are culoarea
portocalie sau oranj. Din ce combinaţie de culori iese
culoarea oranj? Ce fel de culori sunt culorile: roşu, galben
şi oranj?
 Care este cea mai caldă culoare?
Varianta 1:
 Copiii sunt împărţiţi în două grupe, fecare alegându-şi
câte un conducător;
 Învăţătoarea le cere să se consulte iar conducătorul de
grup să răspundă;
 Ridicaţi jetonul de culoarea ierbii crude de primăvară
(Ve)
 Care jeton seamănă cu cerul limpede şi curat? (A)
 Ce culoare obţinem dacă vom culoarea albastră cu
puţin roşu? (Vi)
 Câştigă echipa care răspunde la toate întrebările
adresate de învăţătoare.

18
 Varianta 2:
 Pe o fructieră mare se află mai multe fructe.
 Coloraţi-le folosind culori calde şi reci:
 mere – roşii ca focul
 pere – galbene – aurii
 portocale – portocalii
 prune – albastre
 struguri – violet
 frunze proaspete – verzi

„Frize”

Scopul jocului: familiarizarea cu grupele de culori folosirea

elementelor de limbaj plastic ( punctul, linia )
Sarcina jocului: realizarea unor frize folosind anumite motive
şi grupe de culori
Regula jocului: Fiecare elev are de realizat frize alegând o
anumită grupă de culori şi folosind motive variate.
Recompensă: Posesorii celor mai reuşite planşe primesc
califcativul F. B.
 „Culorile”

Scopul jocului: familiarizarea cu grupele de culori

Sarcina jocului: identifcarea grupelor de culori în careul cu
litere
Regula jocului: Fiecare elev primeşte o fşă pe care se află
un careu cu litere. Va trebui să identifce denumirea
grupelor de culori ( nonculori).
Complicarea jocului: realizarea unei planşe în care să
folosească doar o grupă din culorile identifcate.
Recompensă: prezentarea lucrărilor frumos realizate în
cadrul unei expoziţii.

A D G R I U R I L B
V N O N C U L O R I
P R I M A R E X E N
I F B Y L W G Q C A
K Z S A D L B J I R
F H U N E D G T P E

ABILITĂŢI PRACTICE/EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ

„Iscusiţii”
Scopul jocului: realizarea unui produs fnit folosind mai
multe tehnici de lucru.
Sarcina jocului: confecţionarea unui suport de creioane
Regula jocului: Clasa este împărţită în trei echipe. Fiecare
echipă
are pregătite următoarele materiale: borcan mic, ciorap
flauşat (o bucată de alt material), ace, aţă, lipici, şabloane
(pentru ochi, urechi, nas, gură).
Recompensă: Cel mai bine realizat produs va f
prezentat în concursul organizat la nivelul şcolii.

„ Să călătorim”
 Obiective: dezvoltarea capacităţii de a opera sinteze
prin construirea unor imagini folosind beţişoare şi fguri
geometrice; fxarea cunoştinţelor despre principalele
mijloace de locomoţie-de transport.
Sarcina didactică: construirea unor mijloace de
locomoţie*transport.
Material: cercuri, pătrate, triunghiuri, dreptunghiuri,
beţisoare.
Desfăşurarea jocului:
Elevii vor avea pe bancă truse sau coşuleţe cu
beţişoare şi fguri geometrice din material plastic sau
decupate din carton. Cu ajutorul lor vor construi diferite
mijloace de locomoţie*transport.
CUNOAŞTEREA MEDIULUI - ŞTIINŢE ALE
NATURII

„ALEGE CORECT!”

Sarcina jocului: sistematizarea cunoştinţelor elevilor

referitoare la anotimpuri, forme de relief, plante, animale,
culori prin efectuarea de asocieri conştiente;
Material didactic: cartonaşe cu anotimpuri, forme de relief,
animale, culori, luni ale anotimpuriloe etc.
Organizarea jocului:
Se împart elevii pe echipe. Vor concura pe rând.
Învăţătorul prezintă o imagine cu anotimpul vara, elevii
care au primit în prealabil cartonaşele cu lunile anotimpului,
ies în faţă şi se ordonează conform lunilor. Se procedează la
fel pentru fecare anotimp si pentru toate echipele.
O variantă ar f, se împart alte cartonaşe cu secvenţe din
diverse anotimpuri / forme de relief, iar învăţătorul prezintă
toamna-verde. Elevii ce deţin cartonaşele de toamnă vor ieşi
în faţă şi vor indica plante, fructe, legume ce au acestă
culoare. Dacă se indică galben - câmpie, elevii ce au
cartonaş cu câmpia vor indica plante, animale, păsări, fructe,
legume ce se găsesc la câmpie.
Variantă: se împart cartonaşe cu animale. Învăţătorul
menţionează o parte a unui animal: coarne, ies în faţă copiii
cu cartonaşul cu animalul ce are coarne.

„CE-I LIPSEŞTE?”

SCOP:-fxarea cunoştintelor despre părţile componente ale

plantelor,
animalelor,legumelor;
-dezvoltarea capacităţii de analiză şi sinteză prin
descompunerea şi
recompunerea unui întreg;
-dezvoltarea atenţiei.
SARCINA DIDACTICĂ:- elevul va trebui să fe foarte atent
pentru a recompune
planta, animalul, pasărea, etc;
MATERIAL DIDACTC: - planşe cu plante, animale,
pasări;flipchart

DESFĂŞURAREA JOCULUI:
Jocul se desfăsoară individual.Planşa va f aranjată în aşa fel
încât să nu se observe că este taiată în părţile ei
componente.La o bătaie din palme,copiii îşi vor pune mâinile
la ochi.
Învăţătoarea va lua una din părţile componente.Copilul care
va răspunde corect, va aranja partea ce lipseşte la locul ei şi
va primi 10 puncte.
,,SECRETELE MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR”

Scopul jocului: familiarizarea cu fenomenele petrecute în

mediul
înconjurător, însuşirea noţiunilor de ,,sol”, ,,climă”,
,,fenomene ale naturii”ş.a.
Sarcina jocului: încercuirea răspunsurilor corecte.
Regula jocului: Fiecare elev va primi o fşă pe care va
trebui să o
completeze într-un timp cât mai scurt.
Recompensa: Primii 5 elevi care vor completa corect fşa
vor primi califcativulF.B.

1.Stratul de la suprafaţa pământului în care plantele îşi

înfg
rădăcinile se numeşte:
a) sol; b) subsol;
c) atmosferă.
2. Culoarea închisă a solului este dată de:
a) substanţele minerale; b) apă;
c) substanţele organice.
3. Solul care permite apei să treacă prin el este:
 a) fertil; b) permeabil;
c) nisipos.
4. Sunt cele mai fertile, permeabile şi se întâlnescîn
zonele de
câmpie:
a) soluri argiloase; b) soluri calcaroase;
c) soluri negre.
5. Este o substanţă lichidă, transparentă, nu are culoare şi
nici
miros:
a) apa potabilă; b) apa minerală;
c) apa termală.
6. Prin încălzire, apa:
a) se dilată; b) se contractă; c) nu-şi schimbă
volumul.
7. Trecerea apei dintr-o stare în alta este determinată de :
a) vânt; b) precipitaţii;
c) temperatură.
8. Trecerea apei din stare lichidă în stare gazoasă, la
temperatură
mai mică de 100 de grade, se numeşte:
a) ferbere; b) evaporare;
c) condensare.
9. Apa îngheaţă când temperatura este
a) sub 0 grade; b) peste 100 de grade; c) peste 10
grade.
10. În natură, apa se găseşte în stare solidă în anotimpul
de:
a) primăvară; b) iarnă; c) toamnă.

EDUCAŢIE CIVICĂ
,,La ce foloseşte?”

Scopul jocului: conştientizarea importanţei şi utilităţii

fecărui lucru.
Sarcina jocului: prezentarea scopului pentru care a fost
creat fecare lucru, importanţa sa .
 Regula jocului: Un elev numeşte un obiect. Ceilalţi trebuie
să spună la ce foloseşte.
Recompensa: ecusoane cu reprezentarea unor obiecte.

„ Judecătorul”

Scopul jocului: familiarizarea cu drepturile şi îndatoririle

copilului.
Sarcina jocului: imaginarea rezolvării unor cazuri de
încălcare a drepturilor copilului sau de nerespectare a
îndatoririlor de către acesta.
Regula jocului: Clasa este împărţită în două echipe. În doi
săculeţi se află mai multe bileţele cu teme propuse pentru
proces. Fiecare echipă desemnează un reprezentant care
va extrage un bileţel. În fecare echipă se aleg rolurile:
judecător, avocat, procuror, inculpat, juraţi, martori e. t. c.
Teme ce pot f propuse: Părinţii îşi obligă copiii să
cerşească.
Copilul nu-şi face temele.
Recompensă: Câştigă aplauzele celorlalţi echipa care se
prezintă mai bine în proces.

„Poliţistul”

Scop: formarea deprinderilor de comportare civilizată

preventivă a actualilor mici pietoni si viitori participanţi la
trafc
Sarcina didactică : să aplice corect regulile legislaţiei rutiere
Material didactic: palete care reprezintă culorile semaforului,
indicatorul rutier :Atenţie, copii!, diplome
Regula jocului: respectarea regulilor de circulatie
Descrierea jocului:
Terenul va f marcat cu creta pentru a indica trotuarul, zebra
(trecerea de pietoni ), intersecţia, partea carosabilă.
Elevii vor primi roluri de: politist, pieton, semafor, indicator
(Atenţie, copii!)
La culorile indicate de semafor, pietonii trebuie să participe
la trafc.
Orice încălcare a regulilor este sancţionată de poliţist.

ISTORIE

,,Recunoaşte şi ordonează”
Elevii sunt solicitaţi să aducă imagini /vederi cu
monumente istorice , biserici , clădiri importante din
localitate , din tară , din Europa . Dupa prezentarea acestora
în faţa clasei , imaginile vor f arătate din nou , în altă ordine
decât cea de prezentare . Cine recunoaşte imaginea
primeşte un punct . Apoi se ordonează imaginile după
vechime . Cine reuşeste o ordonare corectă primeşte încă
un punct . Câştigă elevul sau grupa care a obţinut cel mai
mare număr de puncte .

,, Roata istoriei “

Este necesară construirea unei ,,roţi a istoriei “ – un

disc ce se poate roti , find montat pe un ax si un ac indicator
fx sau un cerc desenat pe un carton de dimensiuni mai mari.
Cercul se împarte in sectoare , în fecare dintre acestea
notându-se numele unei personalităţi , a unui eveniment /
fapt istoric . Se roteşte discul . Elevul citeşte faptul istoric
indicat de acul fx , apoi prezintă / povesteşte .

“Cine dezleagă misterul “

Elevii sunt organizaţi in grupe eterogene de cate 4-5 .

Fiecare grupa primeşte câte un plic cu jetoane . Pe acestea
sunt notate evenimente si fapte istorice , nume de
participanţi la aceste evenimente , termeni istorici , locuri .
Jetoanele trebuie grupate după legatura care există între
ceea ce este notat pe ele , find apoi lipite pe un poster , într-
o structură grafcă negociată de membrii grupului .
Raportorul fecarei grupe prezintă produsul fnal , explicand
relatiile descoperite . Colegii din celelalte grupe pun întrebări
, fac completări, cadrul didactic utilzând conversaţia pentru
a realiza fxarea cunoştinţelor.
 GEOGRAFIE
,, Ce ştii despre?”
Scopul jocului: formarea noţiunilor despre populaţie şi
aşezările omeneşti.
Sarcina jocului: completarea rebusului răspunzând corect la
întrebări
Regula jocului: Clasa este împărţită în 3 grupe. Fiecare grupă
va trebui să
completeze rebusul de pe fşa sa
Recompensa: Echipa care va completa corect şi într-un timp
cât mai scurt rebusul va primi califcativul F.B.
A
1.
2.
3.

5.

6.
7.

B
Verticala A-B: Denumire generală dată localităţilor: …………
omeneşti.
Orizontală:
1. Localităţile sunt populate de…………
2. Cea mai mică aşezare, moştenită de la străbuni (pl.).
3. Mai multe sate adunate formează o………….(pl.).
4. Repartizarea pe judeţe a localităţilor poartă denumirea
de………….administrativ-teritorială.
5. Localităţile dintr-un judeţ, capitala şi sectoarele ei sunt
conduse de câte o……….
6. Reşedinţele de judeţ sunt…………mai mari.
7. Bucureştiul este …………..României.

,,Să ne cunoaştem ţara!”

 Scopul jocului: însuşirea noţiunilor despre judeţe şi despre
reşedinţele acestora.
Sarcina jocului: identifcarea reşedinţei fecărui judeţ.
Regula jocului: Clasa este împărţită în 3 grupe de elevi.
Fiecare grupă va extrage pe rand câte un cartonaş de pe
catedră . Pe fecare cartonaş este scris numele unui judeţ.
Participanţii la joc vor trebui să scrie pe spatele cartonului
numele oraşului reşedinţă pentru judeţul respectiv.
Recompensă: Echipa care va aduna cele mai multe
răspunsuri corecte va f aplaudată de către celelalte.

EDUCAŢIE MUZICALĂ

„ Copilul călăreţ „

Obiectivul prioritar. Să susţină ritmic

acompaniamentul unui cântec învăţat,
interpretat individual sau pe grupe ajutat
de jucării muzicale
Forma de exprimare: joc muzical de
interpretare şi acompaniament
Competenţe psihologice stimulate:
atenţia, ritmul muzical, simţul ritmic,
VASLUI GORJ VRANCE GALAŢI OLT
A
cântatul în grup
Resurse folosite: tobă, lemne, clopoţel,
maracas, trianglu, tamburină, gong
Denumirea jocului: „Copilul călăreţ”
Conţinutul jocului:În cazul acestui cântec
este vizată formarea unei deprinderi
muzicale deosebit de pretenţioase :
- marcarea pauzei ce precede
contratimpul.
 Pentru aceasta, pauza şi ritmul vor f
acompaniate cu propriul corp :
- bătăi din palme pentru pauze;
- bătaia pe genunchi pentru
marcarea ritmului cântecului.
Regulile jocului :
Elevii încep să cânte şi să
acompanieze numai la comanda
învăţătorului.
Pauza pe contratimp, de o jumătate
de timp, este marcată cu o bătaie din
palme.
Pauza de un timp, ce duce cântecul
spre un ritm regulat, este marcată prin
două bătăi din palme.
Melodia sincopată din prima parte a
cântecului este acompaniată ritmic prin
bătaia alternativă a genunchilor.
Melodia regulată este acompaniată
ritmic prin bătaia concomitentă a
genunchilor cu ambele palme.
Pentru că melodia începe pe
contratimp, la începutul cântecului se va
bate din palme de trei ori. (la fecare
început de strofă se bate de trei ori din
palme)
 Textul cântecului :

1. Călare pe băţ 2. Aşa el fugea3. Dar calul ca zmeu

Copilul sărea, Mereu se-ntreceaSărind sus voios
Şi capul semeţ Căluţu-şi bătea Se-mpiedică rîu
Drept sus îl ţinea. Şi îi tot zicea : Şi-ndată-l dă jos.
Hop… în galop „Hi… căluţ, hi… Zdup! de pământ, zdup,
Hop… hop. Hi … hi. zdup !
EDUCAŢIE FIZICĂ Zdup! de pământ, zdup,
zdup !
EDUCAŢIE FIZICĂ

„Îndemânaticii”
Scopul jocului: dezvoltarea îndemânării.
Sarcina jocului: realizarea corectă a
rostogolirilor în condiţii impuse.

Elevii sunt împărţiţi în atâtea

echipe câte saltele există. În poziţia
ghemuit, elevii vor ţine între piept şi
genunchi o minge( alt obiect). Se vor
rostogoli. Cine reuşeşte rostogolirea fără
a scăpa mingea câştigă un punct. După
rularea tuturor concurenţilor, câştigă
echipa cu cele mai multe puncte.
Variantă: Elevii vor efectua atât
rostogolirea înainte, cât şi înapoi.
Recompensă: Câştigătorii vor primi câte
un steguleţ pe care scrie „ÎNDEMÂNATIC”.

„ Crabii şi creveţii”
Scopul jocului: dezvoltarea vitezei de
alergare şi de reacţie.
Sarcina jocului: executarea corectă a
alergării de viteză şi respectarea regulilor
jocului.
 Două echipe egale ca număr
stau aliniate faţă în faţă ( sau spate-n
spate)la centrul terenului, la o distanţă de
2-3 metri.
La marginea terenului se trasează o linie
pentru fecare echipă care reprezintă locul
de scăpare.
O echipă se numeşte CRABII, cealaltă
CREVEŢII.
Conducătorul jocului strigă numele unei
echipe. Echipa strigată trebuie să fugă
spre locul de scăpare, find urmărită de
jucătorii celeilalte echipe.
Fiecare jucător atins înainte de a f depăşit
linia de scăpare aduce un punct echipei
adverse.
Jocul se reia de mai multe ori.
Câştigă echipa care a acumulat mai multe
puncte.
Recompensă: Membrii echipei
câştigătoare vor primi diplome.
 Bibliografie

Jocul şi jocurile, Julian Vamanu,

Contrast (Revistă de cultură )- Nr.2 / 2001
Dezvoltarea copilului prin joc , A.S
Pedagogie preşcolară , E.D.P.,R.A –
Bucureşti 1996
Poezie – joc – cântec Culegere de materiale
pentru dezvoltarea exprimării orale în
limba română la preşcolari şi şcolari mici ,
de Norel Mariana-Biszak Paraschiva –
Proserved Chatedra Sf. Gheorghe ,1996
Provocări Ludice , Ghid metodic, Lector dr.
Mihai Stanciu, coordonator:inst. Gr.I
Strătica Iordache
Elemente de didactică a matematicii în
grădiniţă şi învăţămantul primar, Mihaela
Neagu, Constantin Petrovici, Ed. Pim, Iaşi
2002