STUDII DE CAZ

ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE PSIHOLOGICĂ

MPCCPP 2013-2014

(predate până la data de 23.12.2013)

 Dreptate sau bunăstare

Autor: Acatrinei (Ardelean) Larisa-Paula

Rezumat: Psihologul Beatrice este pus în situaţia dificilă de a alege între a-şi continuă profesia
de psiholog fiind nevoit să se implice într-o afacere cu droguri sau să respecte codul deontologic
ceea ce ar duce la pierderea dreptului de a profesa şi neacoperirea datoriilor financiare.
Cuvinte cheie: mită, droguri, integritate profesională

Tipul cazului: luare de decizii

Psihologul Beatrice a fost mituit, în urmă cu 10 ani, să scrie un diagnostic fals unui
pacient. Acest fapt nu a fost aflat şi a scăpat nepedepsit. În prezent practică în continuare
psihologia într-o clinică de psihologie. Într-o după amiază, un coleg, Estefan, din aceeaşi clinică
vine la psihologul Beatrice în birou să îi propună o afacere: un pacient de al lui este traficant de
droguri care vrea să renunţe la acest “job”. Colegul îi mărturiseşte că a obţinut suficiente
informaţii de la pacient încât să îi preia afacerea, fără că el să îşi dea seama şi deja a făcut câteva
demersuri în privinţa asta. Beatrice îi spune că acest lucru reprezintă o încălcare evidentă a
codului deontologic. Totuşi, colegul Estefan îi spune că i-ar prinde bine ajutorul ei, astfel încât ea
să îi preia pacientul şi să obţină informaţii de la el, în timp ce el să se poată implică în afacerea
cu droguri. Motivul lui fals pentru care şi-ar transferă pacientul lui Beatrice este acela că a aflat
că suferă de o boală cronică ce nu îl lasă să-şi desfăşoare activitatea profesională la parametrii
optimi. De asemenea îi promite lui Beatrice să îi acopere toate datoriile pe care le mai are la
bancă. Iniţial Beatrice îi spune să nu se implice în aşa ceva pentru că poate ajunge în închisoare
şi ea nu poate să “închidă ochii” la o astfel de ilegalitate având în vedere că ea este corectă şi
respectă regulile. Atunci Estefan îi spune că şi el a închis ochii când a aflat, acuma 10 ani, că
Beatrice a primit mită. Iniţial Beatrice neagă acest fapt deoarece a fost foarte sigură că nimeni nu
a aflat că ea a primit mită. În cele din urmă ea îşi da seama de realitate şi îi spune că se mai
gândeşte ce să aleagă dintre: continuarea profesiei de psiholog şi scăparea de datorii la bancă sau
suspendarea dreptului de a profesa sub acuzaţia de luare de mită şi neacoperirea datoriilor la
bancă…

Întrebări : 1. Ce practicii de etică şi deontologie încalcă psihologii?

2. Ce consideraţi că ar fi trebuit să facă Beatrice în legătură cu practică lui Estefan?

Întrebări suplimentare:

1. Ce aţi face dumneavoastră în locul lui Estefan?

2. De ce consideraţi că un psiholog ar apela la încălcarea standardelor de competenţă

profesională?

Supervizori: Kovacs Krisztina, Chichineşdi Teodora

Titlu: Inerviu la un post de radio

Autor: Bondár Zsanett

Rezumat: Un student de 22 ani care a participat la un protest împotriva exploatării gazelor de

şist la Băile Felix şi a fost arestat şi trimis în judecată este chemat la un interviu la un post de
radio sa povestească despre cele întâmplate. La relatarea tânărului a asistat un psiholog care a
fost chemat de către prezentatorii de radio pentru a comenta cazul prezentat de acest tânăr.
Cuvinte-cheie: interviu, media, subiectivitate, violenţă

Tipul cazului: ilustrativ

Un băiat de 22 ani, student la Universitatea din Oradea este invitat la un post de radio într-o
emisiune de dimineaţă ca să povestească despre situaţia în care a ajuns în urma participării la un
protest împotriva exploatării gazelor şist la Băile Felix. Prezentatorii au rugat un psiholog să
participe la interviul cu studentul pentru a efectua o expertiză psihologică asupra cazului
prezentat.
Emisiunea are loc în direct, băiatul mărturiseşte că a participat la acel protest săptămâna trecută
şi că nu avea intenţia de a săvârşi acte agresive, dar datorită presiunii grupului a ajuns să arunce
cu sticle spre poliţişti. Băiatul spune că deşi poliţiştii erau agresivi el nu voia să arunce cu sticla
şi că doar după ce a înfăptuit delictul l-a conştientizat. Tânărul afirmă în acelaşi timp că nu
consideră că oamenii prezenţi la protest au greşit, deoarece astfel de manifestări sunt necesare
pentru a riposta împotriva nedreptăţii. Unul dintre poliţişti a suferit tăieturi pe faţă şi în zona
gâtului. Tânărul a fost arestat şi trimis în judecată. Băiatul vorbeşte pe un ton ridicat, se
comportă impulsiv şi foloseşte cuvinte obscene vorbind despre poliţişti şi, şi în general despre
oamenii care nu sunt interesaţi sau chiar sunt de acord cu exploatarea gazelor şist.
Prezentatorii întreabă psihologul, care este părerea lui despre acest protest şi despre protestatarii
care comit acte agresive. Psihologul aude pentru prima dată în această emisiune despre cazul
băiatului, dar realizează că îl cunoaşte pe băiat de dinainte deoarece acesta este fiul unui prieten
de al lui. Ia apărarea băiatului spunând că ceea ce a făcut se datorează presiunii grupului, ţinând
o mică prelegere despre influenţa grupului, efectul turmei, iar la final afirmă că băiatul nu este
vinovat şi nu trebuie condamnat. Psihologul încheie emisiunea cu următoarea părere: "Câteodată
se întâmplă să facem sacrificii şi să fim hotărâţi atunci când ne luptăm împotriva autorităţii ".
Întrebări

1. Care sunt abaterile de la reglemetările codului etic al psihologilor, prezente în cazul descris?
2. Dacă ați fi în locul psihologului cum aţi reacţiona?
3. Care credeţi că ar trebui să fie măsurile luate în privinţa tânărului?
4. Consideraţi că argumentele în favoarea tânărului sunt pertinente?

Supervizori Chichineşdi Teodora Furcic Mihaela

Autor: BRETAN (NICULESCU) DANIELA
Rezumat: unei persoane în vârstă de 67 de ani, i-a fost reînnoit permisul de conducere în urma avizului
psihologic favorabil, aviz eliberat chiar de către fiica persoanei respective, aceasta fiind
psiholog
Cuvinte cheie: integritate profesională, evaluare ,aviz psihologic
Tipul cazului: Evaluare corespunzătoare

Integritatea profesională

Ardelean Gheorghe, în vărstă de 67 ani , are permis de conducere de 30 de ani, timp în care nu a
avut nici un accident rutier, doar 2 amenzi de circulatie, una pentru depășire neregulamentară și una
pentru nepurtarea centurii de siguranță în afara localității. Este cunoscut de către familie ca fiind un
șofer prudent, care respectă regulile de circulație, o persoană serioasă si care nu consumă băuturi
alcoolice decât foarte rar, la ocazii deosebite.
Fiica acestuia, Cornelia Berindan, este psiholog cu atestat în Psihologia Transporturilor,
și eliberează avize psihologice pentru obținerea permiselor auto.
D-nul Ardelean Gheorghe, în urma unei discuții telefonice cu fiica lui, i-a relatat acesteia că are
nevoie de un aviz psihologic în vederea reînnoirii permisului auto, solicitându-i acesteia sa-i elibereze
chiar ea avizul ..A doua zi, acesta s-a prezentat la cabinet, iar fiica lui
i-a inmânat avizul, fără să-l mai examineze ,doar ea își cunoaște tatăl cel mai bine și nu mai era nevoie
să-l supună la testare, mai ales că avea atât de mult de lucru la cabinet.
La o săptămână după ce d-nul Ardelean Gheorghe intră in posesia noului permis produce un accident
de mașină, lovind pe trecerea de pietoni o femeie, accident soldat cu decesul victimei.
Se deschide un proces penal de către familia victimei în care se invocă ,,Conducerea unui
autovehicul este o activitate complexă, dinamică, ce presupune existența unor aptitudini specifice
solicitărilor acesteia, fiind necesară asigurarea unor criterii psihologice minimale, de aici și importanța
care se acorda unui examen psihologic auto.”, făcându-se referire la vârsta destul de înaintată a
conducătorului auto.
Este cerută o nouă expertiză psihologică unde să fie evaluate în acest sens: calitățile perceptive și ale
atenției (precizie, eficiență, concentrare, mobilitate, distributivitate), memoria imediată, nivelul
abilităților psiho-motorii (timp de reacție, vigilentă, coordonare senzorio-motorie, autocontrol,
capacitate de învățare motorie, rezistenț a la factori perturbatori, nivel global de performanță),
atitudinea față de risc, echilibrul emoțional și nivelul de rezistență la stres .

Întrebări
1. Ce principii de etică și deontologie încalcă acest caz?
2. Dacă ați fi fost în locul psihologului cum ați fi procedat? De ce ?

Supervizori
Cioban Anita
Broinaș Oana
Răspuns

III. INTEGRITATE PROFESIONALĂ

Art. III.4. Psihologii vor promova acurateţea, obiectivitatea, onestitatea şi buna-credinţă în activităţile lor
profesionale. În aceste activităţi psihologii nu vor fura, înşela, şi nu se vor angaja în fraudă, eludări,
subterfugii sau denaturări intenţionate ale faptelor.

Art. III.5. Psihologii vor evita orice imixtiuni care afectează calitatea actului profesional, fie că e vorba de
interese personale, politice, de afaceri sau de alt tip.
TITLU
Experimentul revoluţionar

AUTOR
Broinaş Oana-Iulia

REZUMAT
Unui psihoterapeut i se propune participarea la un experiment fără precedent care va reuşi să explice
care este relaţia dintre mediu şi ereditate în dezvoltarea personalităţii umane.

CUVINTE CHEIE
Experiment, mediu, ereditate, gemeni, decizie

TIPUL CAZULUI
Luarea deciziei

DESCRIEREA CAZULUI
Psihologul X, ce oferă servicii de psihoterapie în cabinetul său particular, este contactat telefonic de
psihologul Y care îi propune să participe la un studiu revoluţionar. Pe baza acestei cercetări vor putea
explica în sfârşit interacţiunea dintre mediu şi moştenirea genetică şi care dintre acestea două are o
pondere mai mare în dezvoltarea personalităţii individului. Acest experiment presupune separarea de la
naştere a unor gemeni monozigoţi şi instalarea lor în două medii diferite, toate variabilele (alimentaţie,
climat, educaţie etc.) fiind controlate şi măsurate cu stricteţe. Evident că astfel de studii ce implică
gemeni separaţi de la o vârstă fragedă s-au mai realizat, însă nu este posibil controlul retroactiv al
tuturor variabilelor, deoarece, chiar dacă gemenii au trăit în două medii diferite, au existat anumiţi
factori similari. Psihologul Y îi explică psihologului X că există câteva femei însărcinate cu gemeni ce sunt
dispuse să îşi „doneze” nou-născuţii acestui experiment deoarece oricum intenţionau să îi dea spre
adopţie. Un alt argument prin care psihologul Y încearcă să îl convingă pe psihologul X să participe la
studiul descris este beneficiul pe care psihologia dezvoltării o va avea în urma publicării rezultatelor,
psihologii având o perspectivă mai corectă asupra personalităţii umane şi reuşind să explice, spre
exemplu, de ce gemeni crescuţi împreună pot dezvolta personalităţi total diferite, iar gemenii crescuţi
separat pot fi asemănători din acest punct de vedere.

ÎNTREBĂRI
(a) Ce încălcări ale Codului Etic şi Deontologic regăsiţi în acest studiu de caz?
(b) Ar trebui psihologul X să participe la acest experiment? Argumentaţi răspunsul.
(c) Având în vedere că psihologul X a luat la cunoştinţă despre intenţia psihologului Y de a conduce acest
experiment, cum ar trebui să acţioneze?
(d) S-ar putea dezvolta şi conduce un astfel de studiu? Argumentaţi răspunsul.

SUPERVIZORI
Cioban Anita
Chichineşdi Teodora
Titlu: Crima si pedeapsa.
Autor: Bundas Alexandru

Descriere: un tanar client destainuie o crima facuta din culpa in urma cu 6 luni, in timp ce se
indrepta acasa atacat fiind de cel pe care urma fara intentie sa il omoare. Psihologul decide sa
raporteze incidentul la politie si este apoi dat in judecata de clientul sau.

Cuvinte cheie: culpa, confidentialitate, mustrare, insomnie.

Tipul cazului: confidentialitate.

Raul, un psiholog de 30 de ani primeste in consiliere pe Mihai, 19 ani, care se plange de

insomnii. In prima sedinta, Mihai nu destainuie foarte multe despre sine si devine evident ca
incearca sa vada daca I poate castiga increderea lui Raul. Abea la a treia sedinta, in urma
insistentelor lui Raul, Mihai se hotaraste sa povesteasca adevarata sursa a insomniilor. Cu sase
luni in urma, Mihai era intr-un bar dintr-o zona marginasa a orasului. Aproximativ la ora 2
noaptea, dupa ce a consumat bauturi alcoolice in cantitati inseminate se hotaraste sa plece acasa,
o distanta de aproximativ 20 de minute de mers pe jos. La jumatatea drumului, trebuie sa treaca
printr-un gang. La iesirea din gang, este acostat de un barbat extreme de agresiv, devenind
evident ca acesta doreste sa il jefuiasca. Urmeaza imbranceli si lovituri, dar Mihai reuseste sa isi
dezechilibreze agresorul care cade la pamant, dupa care profita de acest moment si fuge spre
casa. Odata ajuns acasa se culca fara a se mai gandi la ce s-a intamplat. A doua zi, nu reuseste sa
isi mai aminteasca exat detaliile, dar deschizand televizorul vede la stiri ca un barbat a fost gasit
mort spre dimineata exact in gangul respective, moartea survenind in urma impactului violent cu
betonul. Existau de asemenea si urme de violenta, politia acum demarand o cercetare pentru
identificarea criminalului, care risca acum ani grei de inchisoare. Se mentioneaza de asemenea ca
moartea nu a survenit instantaneu, si daca o ambulanta ar fi fost chemata la timp, viata barbatului
ar fi putut fi salvata. Speriat, Mihai tine aceasta intamplare secreta, iar din cauza lipsei de martori
si probe concludente, cazul devine “rece”, politia oprind investigatia dupa aproximativ patru luni
de cercetari. Consilierul aflat acum intr-o dilemma etica, pentru propria protectie decide sa
anunte autoritatile, care dupa ce il interogheaza pe Mihai, acesta din urma recunoaste fapta si
este condamnat la inchisoare, dar il da in judecata pe psiholog pentru incalcarea
confidentialitatii.

Intrebari

1. Trebuia consilierul sau nu sa raporteze la autoritati acest incident? Justificati raspunsul

2. Cum trebuie abordat actul de consiliere din acest moment?

3. Ce se mentioneaza in codul deontologic in legatura cu astfel de situatii?

Supervizori: Pop Cristina, Bondar Zsanett.

 Terapie si consiliere

Autor: Caraba Emanuela Mihaela

Rezumat: O pacienta vine in terapie diagnosticata cu tulburare distimica, in urma terapiei isi
revine, incheie procesul terapeutic, iar la 3 luni dupa aceia incepe o relatie amoroasa cu fostul
terapeut care a consiliat-o pe aceasta perioada, cand era diagnosticata cu tulburare distimica.
Cuvinte cheie: terapie ,fosta clienta, relatie amoroasa
Tipul cazului: Relatie sexuala cu fosti clienti

Terapie si consiliere

Psihologul J.D. in varsta de 38 de ani , cu experienta in profesia de psiholog de 12 ani,

primeste in terapie o tanara, pe nume M.D., in varsta de 25 de ani care este diagnosticata cu o
distimie de aproximativ 2 ani , care a debutat in urma despartirii dureroase de fostul logodnic,
care a inselat-o. M.D, de atunci nu a mai avut curaj sa intre in nici o relatie amoroasa de teama
de a nu fi dezamagita.
Cand pacienta M.D isi revine,de comun acord cu psihologul incheie procesul terapeutic,
iar acesta ii spune in cazul in care va avea o alta problema sa revina in terapie.
Dupa 3 luni, in preajma Craciunului, psihologul si fosta pacienta se intalnesc intamplator
intr-un magazin, la cumparaturi, incantati ca se revad se hotarasc sa mearga la un ceai ca sa mai
povesteasca ce a mai facut si cum s-a mai simtit de la incheierea terapiei. Acestia povestesc si
se distreaza foarte bine impreuna, in consecinta decid sa se mai intalneasca la o cafea etc. Dupa
aproximativ 4 intalniri in decurs de 2 saptamani ,fiind atrasi unul de altul acestia se angajeaza
intr-o relatie amoroasa, petrecand Craciunul impreuna cu familia lui,si facandu-si planuri de
viitor impreuna.

INTREBARI: 1.Ce principiu de etica si deontologie incalca acest studiu?

2.Ce ati face in locul psihologului?

Supervizori: Furcic Mihaela si Opris Diana

Titlu: 3 în 1
Autor: Chichineșdi Teodora
Rezumat: O adolescentă de 17 ani cu simptome depresive participă la 4 ședințe de psihoterapie
desfășurate de un psiholog despre care știa că este doctor în domeniu, iar prețul pentru fiecare
ședință este mult mai ridicat decât în cazul altor specialiști. Între timp adolescenta devine
prietenă cu un verișor al psihologului, iar de la acesta află care sunt adevăratele competențe ale
psihoterapeutului. Părinții fetei își cer banii înapoi și renunță la serviciile de terapie.
Cuvinte-cheie: depresie, psihoterapie, competență, relații multiple, concurență neloială
Tipul cazului: ilustrativ
Părinții unei adolescente de 17 ani (C.L.), îngrijorați de simptomele depresive ale fiicei
lor, apelează la un psiholog, M.P., despre care au aflat că prestează servicii de psihoterapie. Deși
costul unei ședințe e mult mai ridicat decât al celorlalți psihologi din oraș (70 lei, față de 50 lei),
ei consideră că merită, dacă rezultatele vor fi pe măsură.
După ce îl contactează pe M.P., merg cu fiica lor la cabinetul privat al acestuia. Numele
psihologului, afișat pe ușa de la intrare, era însoțit de abrevierea Dr., ceea ce le-a dat părinților
un motiv în plus să fie încrezători în rezultatele terapiei.
După 2 săptămâni în care ședințele au decurs foarte bine, adolescenta C.L. îl cunoaște l a
o petrecere pe un verișor al psihologului, D.N., iar în decurs de doar o săptămână, acesta îi cere
prietenia. Psihologul află de relația dintre pacientă și verișorul său, însă continuă terapia,
considerând că rezultatele acesteia nu vor fi afectate.
La o lună de la începerea ședințelor, C.L. îl aude pe D.N. spunând că psihologul M.P.
este plecat în alt oraș pentru a împrumuta niște cărți pentru lucrarea sa de doctorat. Își dă seama
că psihologul și-a prezentat în mod eronat competența (nu era încă doctor în psihologie, ci
doctorand) și le spune părinților acest lucru. Ei îi cer lui M.P. înapoi cei 100 de lei aferenți
ședințelor desfășurate și își exprimă intenția de a sista psihoterapia.

Întrebare. Care sunt cele 3 abateri de la reglemetările codului etic al psihologilor,

prezente în cazul descris?
Întrebări suplimentare.
5. A fost justificată cererea părinților pacientei, de a li se returna banii pentru ședințele de
terapie?
6. Considerați că psihologul avea obligația de a-i dezvălui pacientei (și părinților acesteia) și
celelalte reglementări ale codului etic pe care le încălcase? De ce?
7. În condițiile în care pacienta fusese înainte foarte mulțumită de rezultatele ședințelor, i -ați
recomanda să continue cu același psiholog (după ce banii ar fi fost returnați)?
8. Dacă ați fi psiholog și ați afla despre conduita non-etică a colegului dumneavoastră, ce ați
face?

Supervizori.
Broinaş Oana-Iulia
Bondár Zsanett
 TITLU: Curiozitatea perceptivă a unui psiholog
AUTOR: Cioban Anita – Margit
REZUMAT: Primul client al unui psiholog debutant este M., un bărbat care este
obsedat de o femeie (I.), iar şedinţele de psihoterapie sunt dominate de istorisiri legate de I.
Terapeutul, neştiind cum să pună capăt acestei obsesii trimite clientul la alt psiholog, însă
acesta refuză. Din dorinţa de a ajuta clientul, psihologul se decide să încalce tiparele obişnuite
ale terapiei.
CUVINTE CHEIE: curiozitate, relaţii intime, implicare, remuşcări, încheierea
terapiei
TIPUL CAZULUI: ilustrativ

Descrierea cazului: Psihologul R. deschizându-şi recent un cabinet de

psihoterapie, îşi contactează colegii din domeniu pentru a le solicita să-l ia şi pe el în considerare
când trimit unui alt psiholog clienţi pe care nu-i pot trata din cauza unei relaţii duale. Peste
câteva săptămâni o colegă îi trimite un client. Entuziasmat de primul său caz, R. se hotărăşte să
facă tot ceea ce îi stă în putinţă să-l ajute pe client şi să înceapă să îşi construiască o reputaţie.
M., clientul mult aşteptat, este un bărbat în vârstă de 29 de ani, care apelează la psiholog pentru a
se „vindeca” de o obsesie, ce o nutreşte de 2 ani pentru o prietenă de a lui, I. După nenumerate
ore de consiliere, terapeutul R. constată că starea pacientului nu se îmbunătăţeşte, iar cu o
strângere de inimă, îi comunică lui M. că ar fi bine să apeleze la alt terapeut deoarece nu se
întrevăd îmbunătăţiri, iar continuarea tratamentului ar fi în detrimentul clientului. Cu toate
acestea, clientul insistă şi nu doreşte să apeleze la altcineva, afirmând că aceasta este ultima lui
încercare cu psihologia. R. este de acord să continue terapia cu M., însă doreşte să o cunoască pe
I. pentru a aduna „muniţie” împotriva obsesiei lui M., dar fără ştirea sau acordul clientului. Un
alt motiv pentru care doreşte să o cunoască pe I. este interesul ridicat faţă de persoana din spatele
poveştilor lui M.
Datorită poveştilor detaliate ale lui M., terapeutul intră în contact cu I. cu mare uşurinţă,
însă nu din postura de psiholog. Cu toate că primele întâlniri au fost pentru client, R. devine tot
mai fascinat de I., şi încet încet, se angajează într-o relaţie sentimentală. R. se simte din ce în ce
mai vinovat faţă de M., care în continuare vorbeşte despre I., cu toate că a evitat (din proprie
iniţiativă) orice întâlnire cu ea. R. se hotăreşte să încheie contractul terapeutic cu M., însă
continuă relaţia cu I.

Întrebări:
Ce părere aveţi despre decizia psihologului de a o cunoaşte personal pe I.?
Consideraţi corectă decizia de a se implica într-o relaţie cu I.?
Analizând hotărârea lui R. de a încheia relaţia terapeutică cu M., cum o evaluaţi?(a
doua oară)
Ce aţi fi făcut diferit sau la fel dacă aţi fi fost în locul lui R.? Argumentaţi.

Supervizori: Broinaş Oana Iulia Chichineşdi Teodora

Titlu: Etic sau corect? Confidenţial sau nu?
Autor: Tătar Cristina Roxana
Rezumat: În cadrul unei şedinţe de consiliere clientul i se confesează terapeutului că este autorul unei
crime. Astfel fără să vrea terapeuta este implicată într–o poveste complicată cu poliţişti şi asasini fiind de
ajutor la soluţionarea unui caz de crimă şi accident.
Cuvinte cheie: confidenţialitate, etic, terapeut.
Tipul cazului: luarea deciziilor

Într–o seară are loc un accident de maşină, inculpatul fuge de la locul accidentului. Poliţia are un
suspect, coleg cu victima, cei doi lucrau în aceeaşi instituţie şi maşina implicată în accident fiind a
suspectului. Suspectul se prezintă la interogatoriu, fiind ulterior eliberat deoarece avea alibi. El urma un
program terapeutic datorat pierederii unei persoane apropiate.
În cadrul şedinţei de consiliere, suspectul doreşte să afle dacă terapeuta este de încredere. Iar
aceasta îşi asumă responsabilitatea de a nu divulga nimic din ceea ce se întâmplă în cadrul şedinţei,
afirmând că atunci este încălcată confidenţialitatea când ceea ce zice el va duce la prejudicierea propriei
persoane sau a alteia. Clientul recunoaşte în cele din urmă că în seara accidentului, el se afla în cealaltă
partea a oraşului, în Zona X, unde a ucis proprietarul unui local. Terapeuta se deplasează în zona X
pentru a testa dacă povestea spusă de client este reală şi constată că este. Întâmplarea face că
terapeuta este iubita poliţistului care se ocupă de cazul cu accidentul, aşa că îl sună, spunându–i că se
află în zona X, nespecificând motivul pentru care se găseşte acolo. Poliţistul ştie că suspectul principal
este clientul terapeutei şi faptul că ea se afla acolo, e o pistă pentru a elucida cazul. Poliţistul se
deplasează în Zona X, unde constată că acolo se săvârşise o crimă. Discută cu poliţişti care se ocupă de
cazul asasinatului spunându–le că ştie cine este vinovatul dar nu poate divulga cine e pentru că
protejează o sursă (terapeuta). În tot acest timp este găsit şi vinovatul care a produs accidentul. Iar
atenţia poliţistului cade acum pe rezolvarea cazului de omor din Zona X, căutând probe pentru a–l aresta
dar fără a o implica pe terapeută. Poliţistul reuşeşte să rezolve cazul asasinatului.
În cadrul unei întâlniri dintre terapeută şi poliţist (iubitul acesteia), ea îi zice că a auzit că i–a fost
arestat clientul:
Poliţistul: Eşti ok?
Terapeuta: Da. De ce nu aş fi? Mi–am făcut treaba.
Poliţistul: Da ai făcut–o bine.
Terapeuta: Iar ceea ce i s–a întâmplat după nu mă priveşte.
Poliţistul: S–a făcut dreptate. Pentru toată lumea.

Întrebări:
1. A procedat corect terapeuta?
2. Ce ar fi trebuit să facă psihologul în această situaţie?
3. Ce principii de etică şi deontologie a încălcat psihologul?

Supervizori:
Popa Adelina Ioana
Raţ Mariana Rodica
Titlul: Acordarea unui diagnostic fals
Autor: Moga Florina Ioana
Descrierea: A.D. este directorul unei clinici private, acesta a fost căsătorit cu A.M.
care este medic chirug în aceaşi clinică, iar realţia lor actuală este una tensionată.
În urma examinării psihologice anuale a personalului şi a directorului clinicii,
realizate de psihologul clinician, fosta soţie a directorului îi cere psihologului
modificarea rezultatelor fostului soţ A.D., pentru ca acesta să nu mai poată
coordona activitatea clinicii, psihologul fiind pus în postura de a alege între o suma
foarte mare de bani şi sprijinul necondiţionat a acesteia sau pierderea locului de
muncă şi a renumelui.
Cuvinte cheie: pierderea locului de muncă, mită, diagnostic fals
Tipul cazului: luarea deciziilor
Acordarea unui diagnostic fals
A.D. este directorul unei clinici medicale private si a fost căsătorit cu A.M.
care este medic chirurg în aceaşi clinică, în momentul actual relaţia lor este una
tensionată. La sfârşitul fiecarui an, atât directorul cât şi personalul spitalului sunt
examinaţi pshologic de către psihologul clinicii B.C. În urma examinării
psihologice, rezultatele obţinute au demonstrat faptul că întreg personalul clinicii
împreună cu directorul îşi pot desfăşura în continuare în mod normal activitatea,
nefiind identificat nici un diagnostic care să-i împiedece acest lucru.
Domnul B.C. este psiholog într-o clinică privată. În următoarea zi după
examinarea pshologică, fosta soţie a directorului se prezintă la cabinetului
psihologului, pentru ai solicita modificarea rezultatelor obţinute de către fostul soţ.
Aceasta cere ca rezultatele acestuia să fie negative, astfel încît acesta să sufere de o
tulburare psihică, pentru a nu mai putea coordona activitatea clinicii.
Psihologul îi spune doamnei A.M. că acest lucru este ilegal şi contra
normelor deontologice, explicându-i posibilele consecinţe ale acestui act. În ciuda
celor încunoştiinţate, fosta soţie a directorului îi spune psihologului că nu va afla
nimeni şi îl pune pe psiholog sa aleagă între o sumă foarte mare de bani şi sprijinul
necondiţionat în continuare sau pierderea locului de muncă şi a renumelui.
Psihologul este pus în faţa luării deciziei de a modifica rezultatele obţinute în
urama învestigaţiilor, lucru ce ar însemna falsificarea acestora şi pierderea locului
de muncă.
Întrebare: Ce aţi face voi dacă aţi fi în locul psihologului clinicii?
Care ar fi eventualele urmări ale acordări unui diagnostic fals?
Ce standar din codul deontologic a fost încălcat?
Supervizori: Kovacs Krisztina
Maghiar Larisa
Titlu: Problema schizofreniei

Autor: Maghiar (Ardelean) Larisa Ruth

Descriere: În urma mai multor investigații, domnul M. V. întrunește criteriile diagnosticului

de schizofrenie paranoidă. Psihologul clinician care realizează evaluarea hotără ște să ascundă
rezultatele reale ale pacientului cu scopul de a-l ajuta să-și păstreze locul de muncă, fiind
singurul care întreține financiar familia.

Cuvinte-cheie: schizofrenie paranoidă, ascunderea datelor nedorite, situația financiară precară

Tipul cazului: luarea deciziilor

Problema schizofreniei
Domnul M. V. are 48 de ani și este adus la cabinetul unui psiholog clinic ian datorită faptului
că în ultimele 6 luni soția a observat un comportament mai neobișnuit al soțului ei. Acesta avea
uneori convingerea că atât el, cât și familia lui sunt urmăriți de către președintele țării care vrea
să le facă rău, vrea ca ei să piardă bunurile materiale și să ajungă pe stradă și se bucură atunci
când familia domnului M. V. are unele eșecuri sau neajunsuri. Uneori, pacientul pretinde că aude
chiar vocea președintelui. Pe lângă acestea, pacientul nu poate finaliza întotdeauna unele
activități. În urma mai multor investigații, psihologul clinician descoperă că domnul M. V. are un
început de schizofrenie paranoidă. Ca urmare a informațiilor primite din partea soției (cei doi au
4 copii, au o situație financiară precară, soțul este singurul care întreține financiar familia),
clinicianul ia hotărârea să ascundă rezultatele reale ale investiga țiilor și să pretindă faptul că
pacientul nu întrunește criteriile schizofreniei. Clinicianul hotărăște acest lucru cu scopul de a
ajuta pacientul să-și păstreze locul de muncă, deoarece dacă s-ar pensiona din această cauză,
pensia nu i-ar fi suficientă pentru a-și întreține familia.

Întrebare: Ce ați face dacă ați fi în locul psihologului clinician?

Întrebări suplimentare: Cum ar fi trebuit să se comporte psihologul?

Care ar putea fi eventualele repercursiuni ale ascunderii rezultatelor reale?

Supervizori: Indrieș Cristina

Kovacs Krisztina
Autor: Iuhas Florica Dana
Rezumat: Un psiholog divulga informatii aflate in cadrul sedintei de terapie
Cuvinte cheie: confidentialitate, informatii personale, divulgare
Tipul cazului: incalcarea confidentialitatii

Alexandra M. , psiholog la cabinet individual, cu competente in domeniul psihoterapiei, o avea

ca si clienta pe Ana Z.Ana Z avea probleme in realtia cu sotul, fapt ce a dus la implicarea
acesteia in realtii extraconjugale.Aceasta ii povestise totul psiholoagei Alexandra, dandu-i detalii
atat despre relatiile familiale cat si despre aventurile ei extraconjugale.Intr-o zi, psiholoaga
Alexandra era la un suc cu un grup de prietene.In timpul discutiilor se iveste subiectul relatii si
fidelitate.Alexandra incepe sa le povesteasca in detaliu cazul Anei, insa intamplarea face ca o
prietena de a Alexandrei sa fie si prietena cu sotul clientei si sa o recunoasca din descrierile
psiholoagei.Urmatoarea zi prietena psiholoagei ii povesteste tot sotului Anei, iar acesta
intenteaza divort.Ana afla ca ' scurgerea de informatiii' a provenit de la psihologul ei. Aceasta
nemultumita considera ca este indreptatita sa-o reclame pe la Colegiul Psihologilor din Romania
pentru incalcarea drepturilor sale.

Intrebari:

1.Cum ati proceda in locul Anei?

2.Ce principiu s-a incalcat in cazul de fata?

3.Ce sanctiune se impune psihologului?

Supervizori

Samsca Nemes Maria

Broinas Oana
Titlu : Etic sau nu?
Autor: Opriș Oana Bianca
Rezumat: Un psiholog hipnoterapeut face terapie prin hipnoză cu un bărbat cu dependență de jocuri de
noroc, alcool și țigări.
Cuvinte cheie: jocuri de noroc, hipnoterapie,
Tipul cazului: luarea deciziilor

Etic sau nu?

Un bărbat pierde foarte mulți bani la jocurile de noroc, bea și fumează foarte mult. Într-un
moment de luciditate, hotărăște să se schimbe și găsește pe internet hipnoza ca tratament pentru
problemele sale. Clientul își alege de la bun început terapeutul în funcție de atractivitatea acesteia,
considerând că dacă terapeutul va fi atractiv măcar va face un efort să o asculte, poate chiar să o
impresioneze, astfel va renunța la viciile sale.
Psihologul hipnoterapeut îl primește pe bărbat în terapie, deoarece l-a văzut disperat și doritor
să își schimbe situația actuală.
De la începutul ședințelor, clientul flirtează cu hipnoterapeutul, iar aceasta din urmă îl ignoră.
Hipnoterapie are efect, iar clientul începe să nu se mai gândească așa de mult să bea, să fumeze sau să
joace jocuri de noroc, este punctual la toate ședințele, iar ca semn de mulțumire pentru faptul că simte
că terapia are succes, începe să îi facă mici cadouri terapeutei precum un buchet de flori, o cutie de
ciocolată, cel mai scump fiind un parfum, aceasta chiar simțindu-se inconfortabil. Hipnoterapeutul
decide să nu refuze cadourile pentru a nu afecta procesul terapeutic și a îndepărta clientul de terapie,
care avea efect.
Ședințele de hipnoterapie vizate pe problemele clientului au succes, acesta nu se mai gândește
deloc să bea, fumeze sau să joace. Pe de altă parte terapeuta devine obiectul noilor obsesii ale
bărbatului.
Hipnoterapeutul află în cadrul unei ședinte de hipnoză că clientul său este obsedat de ea, se
simte atras de ea, timpul pe care îl aloca gândindu-se la jocurile de noroc, îl aloca acum gândidu-se la ea.
Pacientul se află sub hipnoză, el nu știe conștient că terapeuta a identificat noile sale obsesii.

Cum este etic să se procedeze în continuare?

Sau
Cum ar trebui să procedeze hipnoterapeuta în continuare?
A) Să îi spună clientului că s-a vindecat de problemele cu care a venit în terapie și nu mai are nici un
rost să continue ședințele
B) Să îi spună clientului că a identificat o noua obsesie care o vizează pe terapeută și având în
vedere că ea este obiectul noilor sale obsesii încetarea procesului terapeutic ar duce la
ameliorarea stării clientului, mai ales ca problema originară nu mai este o problemă.
C) Terapeuta ar putea să pervertească ședințele de hipnoterapie și să îl vindece pe clientul să de
noua obsesie, fără ca acesta din urmă să știe
D) Să îi spună clientului că a identificat o noua obsesie care o vizează pe terapeută și că ea este
obiectul noilor sale obsesii și să decidă împreună cu acesta ce vrea să facă în continuare.
E) Alt răspuns
Întrebări suplimentare :
1. Unde a greșit terapeuta în aceasă relație terapeutică?
2. Ce nu a făcut și era obligată de codul deontologic al profesiei de psiholog să facă?

Supervizori: Raț Mariana Rodica ”Simplu și la obiect, chiar dacă e simplu, pune foarte multe întrbăr i”
Pop Cristina Nadina ”Titlu – la subiect, Caz interesant, în aparență simplu, ușor de rezolvat, până la
partea întrebărilor care îți dau de gândit!, ceea ce e de bine”
Titlu: Vinovat prin neglijenţă

Autor: Pop Cristina Nadina

Descriere: O fostă clientă a psihologului V. îi cere acestuia toate documentele pe care acesta le
are din timpul şedinţelor de terapie, deoarece îşi schimbare reşedinţa şi astfel terapeutul.
Psihologul V. o anunţă că ar putea dura o perioadă deoarece a avut loc o spargere în cabinetul su.
După mai multe luni psihologul recunoaşte că documentele au fost furate în urma pargerii, iar
clienta decide să facă o plângere Colegiului Psihologilor

Cuvinte cheie: confidenţialitate, însemnări terapie, securizat

Tipul cazului: protejarea informaţiilor

Vinovat prin neglijenţă

La un an de la terminarea şedinţelor de terapie cu psihologul V., o clientă i-a scris acestuia o
scrisoare prin care îl ruga să-i trimită toate materialele cu privire la şedinţele de terapie noul ei
terapeut, deoarece clienta îşi schimbase reşedinţa.
Psihologul i-a răspuns, informând-o că ar putea dura câteva zile până va reuşi să le trimită,
deoarece a avut loc o intrare prin efracţie în cabinetul său, şi toate documentele îi sunt în
dezordine.
După două luni, clienta încă nu primise nici un document şi decide să îi mai scrie încă odată
psihologului pentru a-i aminti, însă acesta nu răspunde nici de această dată. După două
săptămâni clienta îl contactează telefonic, iar psihologul V. se scuză pentru întârziere şi îi explică
motivul pentru care a amânat, şi anume, în timpl jafului au dispărut şi însemnările sale cu privire
la pacienţi, susţinând că motivul pentru care a ales să nu o anunţe de dispatiţia lor a fost că
aştepta ca documentele să fie găsite de poliţie între timp.
După mai multe luni, în care materialele nu au fost găsite, clienta a decis să depună o plângere
Colegiului Psihologilor, la îndemnul noului terapeut. Psihologul V. recunoaşte în faţa Comisiei
că într-adevăr, documentele nu au fost închise, securizate, deoarece locuiesc într-un oraş mic
unde nici casele nu sunt securizate, rareori existând spargeri.

Întrebări:
1. Este psihologul V. responsabil pentru dispariţia materialelor, dacă acesteau au dispărut în
urma unei intrări prin efracţie?
2. A greşit nespunându-i clientei adevăratul motiv încă de la început sau a fost îndreptăţit,
crezând că mterialele vor fi recuperate între timp?

Supervizori:
Bundaş Alexandru
Popa Ramona Alina
 Titlu: Foştii mei pacienţi
Autor: Popa Ramona Alina

Descriere: Un psihoterapeut are relaţii de natură sexuală cu o fostă pacientă, după un an şi

jumătate de la încheierea şedinţelor de psihoterapie.

Cuvinte cheie: pacient, relaţie sexuală,

Tipul cazului: luarea deciziilor

Supervizori: Pop Cristina Nadina

Purdea Mirela

R.L, o tânără farmacistă, în vârstă de 29 de ani, beneficiază de serviciile de psihoterapie ale

psihologului A.P timp de 5 luni. Şedinţele de psihoterapie aveau loc o dată pe săptămână. A.P este un
psihoterapeut cu formare în terapia cognitiv - comportamentală.
După cinci luni pacienta întrerupe psihoterapia, aceasta mutându-se într-un alt oraş pentru a participa
la un curs de formare profesională. Acest curs avea să dureze 2 luni de zile.
După terminarea cursului, R.L se întoarce în oraş fără însă a relua şedinţele de terapie cu A.P.
Tânăra farmacistă R.L şi psihologul A.P nu se mai văd timp de 1 an şi jumătate de la încetarea terapiei,
când se întâlnesc în cadrul unui eveniment social. La scurt timp după acest eveniment, respectiv o
săptămână, cei doi încep să se întâlnească, între ei dezvoltându-se o relaţie de natură sexuală. Această
relaţie durează aproximativ o lună de zile. Tânăra farmacistă este necăsătorită iar psihologul A.P este
recent divorţat. El este cu 12 ani mai mare decât fosta sa pacientă.
Întrebări :

1. A fost încălcat Codul Deontologic în acest caz?

2. Care este perioada de timp de la încheierea psihoterapiei în care psihologii nu se pot angaja sub
nici o formă în relaţii de intimitate sexuală cu foştii pacienţi ?
 Titlu: Abuz de putere

Autor: Purdea Mirela-Ioana

Descriere: Mary ajunge în terapie la profesorul său de la facultate. Pe parcursul

şedinţelor, John, terapeutul îi cere acesteia să devină amanta lui, ea refuzând propunerea.
Continuând procesul terapeutic, John devine obsedat de Mary şi o şantajează că va merge la
poliţie şi o va denunţa pentru delictele comise dacă nu acceptă să devină amanta sa. În final,
Mary acceptă propunerea.
Cuvinte cheie: relaţii multiple, confidenţialitate, hărţuire şi abuz

Tipul cazului: persuadare

ABUZ DE PUTERE

John este profesor în vârstă de 28 ani la o universitate din S.U.A. unde predă disciplinele
de consiliere psihologică şi psihoterapii. Mary, 21 ani, este studenta lui şi îi solită ajutorul
deoarece a experimentat anumite simptome neplăcute, ajungând la concluzia că suferă de atac de
panică. John o acceptă pe Mary în terapie. După un anumit număr de şedinţe de terapie, John se
îndrăgosteşte de Mary, ajungând să îi ceară să fie amanta lui, aceasta refuzând propunerea
acestuia, continuând însă şedinţele de terapie cu acesta. Pe parcurs, înainte ca Jonh să îi ceară să
fie amanta lui, Mary a avut o mare încredere în el, aceasta ajungând să îi mărturisească lucruri
importante din viaţa ei (că are un iubit şi împreună cu el se ocupă de copiat carduri, trafic de
droguri şi că deseori are gânduri de suicid deoarece sentimentele de vinovăţie o apasă). La
auzirea acestor lucruri, John nu anunţă autorităţile şi apropiaţii acesteia, mai mult decât atât, el
continuă şedinţele de terapie cu Mary. La cursuri, John îi acordă o atenţie deosebită lui Mary,
folosind deseori situaţia ei ca exemplu, uneori punând-o să joace roluri de femeie care vrea să se
sinucidă din cauza sentimentelor de vinovăţie. Cererea acestuia către Mary de a fi amanta lui se
repeta tot mai des, ajungând să aibă o obsesie pentru ea, spunându-i la un moment dat că dacă nu
acceptă să aibă o relaţie cu el, va merge la poliţie şi o va denunţa atât pe ea, cât şi pe iubitul ei de
plagiat carduri şi trafic de droguri. Simţindu-se presată, Mary acceptă să devină amanta acestuia.
Pe parcursul relaţiei, John o supune mai multor umilinţe sexuale pe Mary, aceasta ajungând să nu
mai suporte situaţia în care se află, ajungând într-un final să se sinucidă.
Întrebări:
1. Prin ce încalcă John codul de etică şi deontologie?
2. Cum aţi proceda în locul lui?
3. Cum aţi proceda la auzirea unui astfel de caz şi care sunt sancţiunile profesionale
care i le-aţi aplica terapeutului?

Supervizori:
1. Bundaş Alexandru
2. Pop Cristina-Nadina
Consimtamantul

Autor: Samasca-Nemes Maria

Rezumat: Un adolescent in varsta de 16 ani solicita serviciile unui cabinet psihologic in vederea
ameliorarii simptomelor sale depresive, fara ca parintii acestuia sa stie acest lucru.

Cuvinte cheie : consimtamant, simptome depresive

Tipul cazului : Consiliere adevcata

Andrei Bogdan, in varsta de 16 ani, manifesta simptome depresive, care au inceput in urma cu o
luna. Acesta realizand ca starea in care se afla nu este tocmai confortabila pentru el, mai ales ca a ajuns
sa ii afecteze performanta scolara, viata sociala si activitatile pe care obisnuia sa le desfasoare fara nicio
problema, a apelat la serviciile unui psiholog, in cadrul unui cabinet psihologic individual. Psihologul i-a
facut evaluarea psihologica, punandu-i diagnostic episod depresiv major. Acesta a stabilit intalniri
ulterioare pentru realizarea terapiei psihologice a adolescentului.

Adolescetul le-a povestit parintilor sai ca a inceput terapia psihologica cu psihologul respectiv,
pentru a-si trata depresia. Parintii sai au fost foarte reticenti cand au auzit ca fiul lor a apelat la servicii
psihologice, mai ales ca ei nu au incredere in asfel de servicii.

Acestia au dat in judecata psihologul pentru ca a facut evaluarea psihologica si a inceput terapia
fara a cere consimtamantul parintilor, avand in vedere ca pacientul este minor.

Intrebari

1.Ce principii de etica si deontologie incalca acest caz ?

2.Cum ati fi procedat daca erati in locul psihologului ?

Supervizori :

Iuhas Dana Florica

Bretan (Niculescu) Daniela

Titlu: Abuz de o pozitie autoritara

Autor: Furcic Mihaela

Rezumat: Un psiholog, care este si profesor al unei studente, accepta sa o consilieze si ii propune
acesteia sa-ti plateasca sedintele de consiliere sub forma unor favoruri sexuale.

Cuvinte cheie: abuz de autoritate, profesor, relatii sexuale

Tipul cazului: luarea deciziilor,

Descrierea situatiei:

A, in varsta de 20 de ani este studenta la Facultatea de Psihologie de la Universitatea din Oradea si se

hotaraste sa se duca in consiliere la unul dintre profesorii ei care este si psiholog, deoarece sufera de
atacuri de panica care au inceput sa fie tot mai frecvente in ultimul timp. Psihologul ii explica studentei
ca nu are voie sa o consilieze deoarece ii este profesor si ca daca se afla o sa aiba probleme mari in
cadrul Universitatii. Studenta ii spune ca nu isi permite sa se duca la altcineva deoarece are probleme
mari financiare si spera ca profesorul sa-i faca reducere deoarece ii este eleva. Acestea fiind spuse,
psihologul profesor accepta sa o consilieze pe studenta

În cadrul terapiei, psihologul constată ca A are probleme cu stima de sine si ca este foarte emotionata in
prezenta lui. Dupa cateva sedinte psihologul incepe sa-i faca avansuri studentei, precizand ca daca va
intretine relatii sexuale cu el va fi scutita de orice fel de taxa si in acelasi timp amenintand-o ca daca va
spune cuiva ce se intampla o sa aranjeze in asa fel lucrurile incat sa nu-si mai poata termina facultatea.

Studenta accepta situatia, deoarece este convinsa ca nu-si poate permite sa-si plateasca sedintele la alt
psiholog si in acelasi timp este infricosata de faptul ca daca se afla ceva va trebui sa renunte la studii.

Întrebări:

În cazul de faţă cate dintre principiile etice si deontologice sunt incalcate de catre psiholog?

Considerati ca psihologul a procedat corect cand a decis sa o consilieze pe studenta, avand in vedere ca
ii era si profesor in acelasi timp?

Cum aţi proceda dacă aţi fi în locul psihologului? De ce?

Supervizori: Caraba Emanuela

Bondar Zsanett
 STUDII DE CAZ

MPCCPP 2013-2014

(predate până la data de 19.01.2014)

Autor: Ursente Maria
Rezumat: Un psihoterapeut trateaza o clienta ce se confrunta cu o situatie similara celei prin care a trecut
terapeutul. Acesta face confidente, facand referire la propria situatie.
Cuvinte cheie: terapie, confidente terapeut
Tipul cazului: Contratransfer

Etic sau nu?

T.M, o pacienta in varsta de 29 ani decide sa apeleze la ajutor psihologic pentru problemele
emotionale survenite in urma unui divort recent. Aceasta a fost casatorita timp de 6 ani si a decis sa
apeleze la serviciile unui terapeut de sex feminin, avand convingerea ca va fi pe deplin inteleasa.
In a doua sedinta de terapie, cand pacienta evoca un episod neplacut survenit in casnicie cu putin
timp inainte de divort, terapetulul a intrerupt-o si a adaugat: "Si eu am patit la fel cu fostul sot, nu e o
situatie deloc placuta". In sedintele ce au urmat, terapeutul a inceput sa faca tot mai des confidente,
facand referire la cazul pacientei.
Ulterior, terapeutul a inceput sa se confeseze mai intim, raspunzand intrebarilor pacientei in ceea
ce priveste experienta sa personala avuta in urma divortului. Terapeutul a actionat in acest fel, avand
convingerea ca propriile sale experiente o vor ajuta pe pacienta sa depasedasca mai usor perioada dificila
prin care aceast trece.
Bazandu-se pe confidentele terapeutului insa neprimind vreo sugestie directa in acet sens,
pacienta se hotaraste sa reia legatura cu fostul sot, in speranta ca isi va putea rezolva problemele cu
acesta, fapt ce ar putea duce la o posibila impacare. Lovindu-se de rejectia vehementa a fostului sot,
pacienta revine la sedinta de consiliere tulburata din punct de vedere emotional si plasand o parte din vina
pentru aceasta, asupra psihologului.

Cum este etic sa se procedeze in continuare?

sau
Cum ar trebui sa procedeze terapeutul in continuare?

A) sa se absolve de orice vina, motivand faptul ca simplele sale confesiuni nu au constituit un

exemplu de urmat in acest sens
B) sa-i explice pacientei motivele pentru confidentele sale
C) sa-I recomande pacientei un alt terapeut.
D) terapeutul sa incerce sa restabileasca o relatie terapeutica adecvata
E) alt raspuns

Supervizori:

Torok Camelia
Opris Oana
Titlu : Limita de competență
Autor: Răzvan Chiriac
Rezumat: Pacientul vine în terapie de 3 luni pentru tulburări de somn și coșmaruri.Psihologul pe
parcursul sedinţelor realizează că nu poate să îl ajute prin tehnici ce țin de psihoterapia adleriană
în care el are competența profesională.

Cuvinte cheie: competența profesională,decizie

Tipul cazului: Luarea unei decizii

A.M este un pacient având vârsta de 33 de ani care suferă de co șmaruri și tulburări de
somn. A venit la terapie ca să își rezolve problema și să înțeleagă cauza coșmarurilor.
După 3 luni de ședințe, psihologul realizează că nu poate să îi rezolve problema cu ajutorul
tehnicilor psihoterapeutice adleriene în care el este format, datorită imposibilității în care se
găsește pacientul de a-și aminti episodul declanșator din copilărie.
Psihologul îi propune pacientului să realizeze 3 ședințe de hipnoterapie, cu care acesta
este de acord.
După a doua ședință se reușește identificarea elementului declanșator al problemei din care au
rezultat coșmarurile și se continuă cu psihoterapie adleriană încă 2 luni la finalul cărora problema
este rezolvată. Pacientul își regăsește confortul mental și fizic datorită unui somn odihnitor și
dornic să își arate mulțumirea îi promite psihologului că o să îl recomande cunoscuților și o să le
povestească cât de ușor a fost cu ajutorul hipnoterapiei.

Psihologul insistă ca pacientul să nu povestească aceste detalii, dezvăluind că el nu are

competența pe hipnoterapie. Pacientul e de acord, el fiind mulțumit de rezolvarea problemei.

Întrebări
1. Ce principii de etică şi dentologie încalcă acest caz?
2. Dacă ați fi fost în locul psihologului cum ați fi procedat?

Supervizori: Camelia Torok

Ioana Șandor
Servicii psihologice în acord cu competenţa

Art. IV.3. Psihologii se vor angaja numai în acele activităţi profesionale pentru care au
cunoştinţele, aptitudinile, atitudinile, experienţa şi atestarea necesare.

Prezentarea onestă a competenţei

Art. IV.4. Psihologii nu vor prezenta fals limitele competenţei lor şi nu vor prezenta pregătirea
sau formarea lor într-un mod care să le favorizeze nemeritat poziţia sau imaginea publică,
indiferent de tipul de activitate profesională desfăşurată.

Greşeala făcută de psiholog constă în depăşirea competenţelor date de pregătirea profesională,

inducerea în eroare prin omiterea preciyării limitelor de competenţă faţă de pacient.
În acest caz, psihologul ar fi trebuit să îi comunice pacientului constatările sale cu privire la
imposibilitatea de a-l ajuta şi să îi recomande să consulte un psiholog specializat pe
hipnoterapie.
Titlul: Este buna subiectivitatea ?

Autor: Pele Cosmin

Descriere: Mama dezvaluie consilierului ca are probleme cu consumul de alcool si ca a plecat in

alt judet sa scape de abuzul emotional provocat de sotul ei cu care este in divort si in proces in
legatura cu custodia copilului.

Cuvinte cheie: parinte alcoolic, abuz emotional, custodia copilului

Tipul cazului: confidentialiate

Consilierului scolar ii este prezentat un baiat de 10 ani, Andrei,de catre dirigintele clasei din
cauza scaderii bruste a notelor obtinute in ultima perioada si a comportamentului neadecvat .
Dirigintele clasei vorbeste de asemenea cu mama baiatului si despre faptul ca urmeaza sa ia parte
la sedinte de consiliere. Baiatul este diagnosticat cu depresie. Dupa cateva sedinte mama lui
Andrei este si ea chemata la sedintele consilierului pentru o rezolvare mai rapida, astfel ca
baiatul are imbunatatiri importante dupa aproximativ 6 saptamani.

Dupa cateva saptamani, mama baiatului roaga consilierul sa vorbeasca despre niste probleme cu
care ea se confrunta, despre consumul de alcool. Mama se intalneste cu consilierul timp de 3 luni
de zile, dupa care ii face o dezvaluire in legatura cu faptul ca ea si Andrei traiesc sub un nume
fals deoarece ii este frica ca sotul cu care este in proces de divort sa nu o gaseasca si sa nu
continue sa o abuzeze emotional.

De asemenea mama nu trebuia sa paraseasca judetul impreuna cu copilul fara permisiune in timp
ce se disputa custodia copilului. Ea declara ca trebuia sa isi ia de inima aceasta piatra. Ii
multumeste consilierului pentru ajutorul acordat si declara ca se simte vinovata ca a tinut acest
secret.

Consilierul ii raspunde ca tot ce s-a discutat in sedintele de consiliere va ramane intre ei doi si ca
ii va acorda ajutorul atat timp cat este nevoie.

Intrebari:

1. Trebuia consilierul raporteze faptul ca mama a parasit judetul in timp ce se hotareste custodia
copilului ?

2. Trebuia consilierul sa declare faptul ca mama se confrunta cu probleme legate de consumul de

alcool si capacitatea ei de a creste copilul ?

3. Pana unde se intind limitele confidentialitatii in legatura cu acest caz ?

Supervizori: Bundas Alexandru, Deiac Cornelia

 Autor: Ciucur Adina Marinela

Rezumat : Un pacient vine in terapie indecis sa se casatoreasca cu iubita lui cu care are
o relatie de cinci ani . Acesta ii povesteste psihologului caci cu trecerea anilor a realizat ca
persoana de langa el nu este femeia cu care vrea sa se casatoreasca . Pe parcursul sedintelor
psihologul isi da seama ca clientul este un barbat foarte atragator .

Cuvinte cheie : decizie , relatie , casatorie

Tipul cazului : Asumarea consecintelor

P.N este un client in varsta de 30 de ani si are o relatie de 5 ani , el apeleaza la un

psiholog in urma unor probleme decizionale .
In urma cu aproximativ 8 luni a constientizat ca femeia de langa el nu mai este persoana
de care a fost indragostit .
Pe actuala iubita o descrie ca fiind o persoana plictisitoare , fara pofta de viata dar care
stie sa faca bani . Clientul povesteste ca are probleme sexuale si emotionale in viata de cuplu .
Afirma ca nu se mai simte atras fizic si sentimental de partenera lui .Clientul este indecis in
ceeaa ce priveste viitoarea alegere .
Pe parcursul repetatelor sedinte clientul se simte tot mai atras fizic si emotional de doamna
psiholog . Intr-una dinte sedinte ii marturiseste psihologului ca se simte atras sexual si
sentimental de acesta .
Fara ezitare doamna psiholog ii spune ca il vede la randul sau un barbat fermecator .
Psihologul devine subiectiv si incearca sa-l convinga sa renunte cat mai repede la partenera
actuala . In timpul sedintelor psihologul intretine relatii intime cu clientul .
La finalul unei sedinte clientul solicita incheierea relatiilor de natura psihologica ,
dorind o relatie oficiala cu doamna psiholog.

Intrebari :

1. Ce principii de etică şi dentologie încalcă acest caz?

2. Dacă ați fi fost în locul psihologului cum ați fi procedat?

Supervizori: Degeu Denisa

Opris Diana
Respect şi preocupare

Art. V.1. În relaţiile lor profesionale, psihologii vor manifesta preocupare faţă de clienţi,
studenţi, participanţi la cercetare, supervizaţi sau angajaţi, căutând să nu producă acestora daune
sau suferinţă, iar dacă acestea sunt inevitabile le vor minimiza pe cât posibil.

Evitarea hărţuirii

Art. V.2. Psihologii nu se vor angaja sub nici un motiv într-o formă sau alta de hărţuire fie că
aceasta este sexuală, emoţională, verbală sau nonverbală.

Evitarea abuzului

Art. V.3. Psihologii nu se vor angaja în comportamente de defăimare sau de abuz (fizic, sexual,
emoţional, verbal sau spiritual) faţă de persoanele cu care vin în contact în timpul activităţii lor
profesionale
Titlu:

Autor: Meluț (Zmole) Corina

Descriere: Un psiholog este intrebat de niste prieteni despre anumite teste psihologice folosite de regula
la angajare

Cuvinte cheie: psiholog, teste, angajare

Tipul cazului: confidențialitate

Supervizori: Marchis Carina

Gherman Ioana

A.M., de profesie psiholog se întâlneste cu niște prieteni la o cafea prilej cu care prietenii îî tot pun
întrebări în legătură cu diferite teste și proceduri folosite în recrutarea de personal. A.M. le răspunde în
mare și evită să dea răspunsuri exacte d ar încearcă și sa -și ajute prietenii.

Peste o săptămână se întâlnește din nou cu unul dintre prieteni carae îî spune încântat că are o
nouă slujbă și că-i datorează totul lui, deoarece răspunsurile date de el cu o săptămână în urmă l-au
făcut să se comporte în așa fel încât să fie angajat fără să aibă întradevăr calitățile necesare.Revenind la
cabinet are în terapie un pacient cu depresie care încearcă să-și găsească un loc de muncă de foarte
mult timp , care îî povestește că a fost la un interviu pentru un post pentru care avea și calificarea și
experiența necesară dar angajatorul a preferat să angajeze pe altcineva.

Din discuție psihologul își dă seama că era vorba despre postul pe care îl obținuse prietenul său.

Întrebări :

1. A fost încălcat Codul Deontologic în acest caz?

2. Unde trasăm limita între ceea ce dezvăluim despre instrumentele pe care le folosim în munca
noastra?

3.
Titlu: Buna credinţă în actul terapeutic.

Autor: Ioana Şandor

Rezumat: Pacienta ajunge în terapie ca urmare a recomandării unui alt pacient, având ca şi acesta
probleme în cuplul conjugal. După câteva şedinţe psihologul le recomandă fiecăruia să îşi aducă
partenerii la consiliere de cuplu. Din coroborarea poveştilor celor două cupluri, psihologul
realizează că pacienţii lui se află într-o relaţie extraconjugală unul cu celălalt. Psihologul
continuă şedinţele cu ei, încercând să îi convingă pe cei doi pacienţi ai săi să îşi asume relaţia şi
să îşi informeze partenerii. Primul pacient şi soţia decid să renunţe la terapia de cuplu, pacienta
rămâne câteva şedinţe în terapie după care se hotărăşte să renunţe, acuzând psihologul de lipsă de
imparţialitate.
-Cuvinte cheie: extraconjugal, buna credinţă
Tipul cazului: Relaţii multiple

L.C este o pacientă în vârstă de 32 de ani care apelează la serviciile unui psiholog în urma
unor probleme în cuplul conjugal şi a unor probleme legate de stima de sine scăzută. Pacienta
alege să apeleze la sericiile psihologului ca urmare a recomandării unei cunoştinţe, pacient şi el
al aceluiaşi psiholog.

După 2 luni de terapie, psihologul le recomandă fiecăruia să îşi aducă soţul/soţia la câteva
şedinţe de terapie de cuplu. După 3 şedinţe, coroborând informaţiile primite de la fiecare pacient
şi de la partenerii de viaţă a acestora, realizează că pacienţii lui se află se află într-o relaţie
extraconjugală unul cu celălalt. Psihologul continuă şedinţele cu ei, încercând să îi convingă pe
cei doi pacienţi ai săi să îşi asume relaţia şi să îşi informeze partenerii. Primul pacient şi soţia
decid să renunţe la terapia de cuplu.
Ambele cupluri se despart, pacienta mai rămâne o perioadă în terapie pentru stima de sine
scăzută. După 5 şedinţe se hotărăşte să nu mai participe la şedintele de terapie, acuzând
psihologul de lipsă de imparţialitate.
Psihologul se apără precizând că informaţiile obţinute sunt confidenţiale şi că el a tratat
total separat fiecare cuplu, nefiind influenţat de informaţiile obţinute de la fiecare.

Întrebări
1. Ce principii de etică şi dentologie încalcă acest caz?
2. Dacă ați fi fost în locul psihologului cum ați fi procedat?

Supervizori: Razvan Chiriac

Camelia Torok

Art. III.4. Psihologii vor promova acurateţea, obiectivitatea, onestitatea şi buna-credinţă în

activităţile lor profesionale.
 Art. III.7. Psihologii vor evita relaţiile multiple (cu clienţii, subiecţii, angajaţi, cei supervizaţi,
studenţi sau persoane aflate în formare) şi alte situaţii care pot prezenta un conflict de interese
sau care pot reduce capacitatea lor de a fi obiectivi şi imparţiali.

Greşeala comisă de catre psiholog constă în faptul că a acceptat să continue terapia cu ambii
pacienţi când a realizat că aceştia se află într-o relaţie extraconjugală, şi deasemenea că a încercat
să îi convingă să îşi facă publică relaţia, fapt care a dus la divorţul ambelor cupluri.
 Să spun sau să nu spun?
Autor: Tomuţa (Nistor) Claudia Elena

Rezumat: Domnul Vasile vine în consiliere deoarece spune că se simte trist, abandonat,
neiubit, dar pe parcursul consilierii aflăm şi faptul ca el consuma foarte mult alcool zilnic.

Cuvinte cheie: Depresie, alcoolism, tendinte de sinucidere, confidentialitate.

Tipul cazului: luarea deciziilor.

Domnul Vasile are 60 de ani, este divorţat, nu mai lucrează, dar nu este nici pensionar.
Are 3 copii care acum sunt căsatoriţi şi el a rămas singur acasa. Datorită faptului că se simţea
foarte singur şi unul dintre copii, realizand că ei, familia nu îl mai pot ajuta, l-a îndemnat să
meargă în consiliere.
Şedinţele de consiliere au decurs normal, consilierul constatând o depresie moderată la
client datorată faptului că a ramas singur, iar pe parcursul şedintelor a aflat faptul că domnul
Vasile consuma o cantitate foarte mare de alcool, în jur de doi litrii de alcool (băutura spirtoasă
mai exact) pe zi. Clientul avea o rezistenţă foarte ridicata la alcool, din acest motiv el nu părea
beat când venea la şedintele de consiliere. Comportamentul său în afara şedintelor era de
însingurare. Tot ce făcea era să se uite la televizor (este pasionat de fotbal) şi consuma alcool, iar
de mâncat mânca foarte puţin.
Şedinţele de consiliere au continuat şi au avut scopul de a reduce cantitatea de alcool
consumata de client pe zi iar de la o şedinta la alta se observa faptul că alcoolul consumat zilnic
de client scădea, în timp ce depresia persista, ba chiar au apărut anumite tendinţe de suicid.
Consilierul a hotărât să continue sedinţele cu credinţa că starea clientului se va îmbunătaţii, să
păstreze confidenţialitatea, chiar dacă şi-a dat seama de faptul că al său client ar putea fi în
pericol. Astfel, consilierul a decis să nu anunţe familia sau pe altcineva asupra faptului că acest
client avea ganduri suicidare recurente.
Într-o zi, domnul Vasile a fost găsit în casă de către fiul său, luase un pumn de pastile
pentru a încerca să-şi puna capăt zilelor.

Întrebări:
Cum consideraţi că ar fi trebuit să procedeze consilierul în această situaţie?
Ridică o problemă de etică acest caz? Dacă da, ce problemă?

Supervizori:
Maghiar Larisa Ruth
Moga Florina