Practica

Codul proiectului: POCU/90/6.13/6.
14/108971
Titlul proiectului: Dezvoltare personală și stagii de practică pentru viitori psihologi
XBeneficiar: Universitatea ”Andrei Șaguna” din Constanța
UNIVERSITATEA „ANDREI ŞAGUNA”

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE
COMUNICĂRII
SPECIALIZAREA: Psihologie clinică. Evaluare şi intervenţie
terapeutică
CAIET DE PRACTICĂ
NIVEL MASTER
SUPERVIZOR: Papari Adrian Cristian

TUTORE: Pană Victoria
MASTERAND
Glonţ (Gârbă) Antoaneta - Irina
1
CONSTANŢA – 2018
(Partenerul de practică)
Nume: DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA

COPILULUI CONSTANŢA
Adresă: Constanţa, Str. Decebal, Nr. 22
Reprezentant legal: PETRE DINICĂ
Domeniul de activitate: ASISTENŢĂ SOCIALĂ
Avizul supervizorului:
Datele persoanei cu rol de tutore
Nume şi Prenumele: PANĂ VICTORIA
Funcţia: Consilier superior (Psiholog)
Telefonul: 0734556504
Certificarea orelor efectuate__________
Semnătura tutorelui :
2
DECLARAȚIE
Subsemnata GLONŢ (GÂRBĂ) ANTOANETA – IRINA, masterand la Universitatea
„Andrei Șaguna” din Constanța, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Comunicării,
specializarea Psihologie clinică. Evaluare şi intervenţie terapeutică, anul de studii II,
declar pe propria răspundere că am participat la Instruirea privind Protecția și
Sănătatea muncii și PSI realizată la debutul perioadei de practică în cadrul instituției
în care se va desfășura programul de Practică și mi-am însușit informațiile transmise.
Data Semnătura
20.12.2018
3
TEMATICA STABILITĂ ÎN VEDEREA OBŢINERII
COMPETENŢELOR LA NIVEL MASTER
În urma parcurgerii stagiului de practică, studenţii vor dobândi informaţii despre:

● activitatea psihologului practician în psihologie clinică/consiliere psihologică/psihoterapie;
● legislaţia aplicabilă în domeniu;
● metodologia evaluării clinice;
● ghidul de bune practici în domeniul clinic elaborat de Colegiul Psihologilor;
● modelul de raport de psihodiagnostic şi evaluare clinică;
● principalele instrumente utilizate în psihologia clinică (scurtă prezentare şi aplicaţii):
- interviu clinic structurat;
- teste de evaluare a inteligenţei, personalităţii, teste clinice
● cazuri de evaluare/consiliere/psihoterapie.
Parcurgerea modulelor 1, 6 şi 7 este obligatorie. Studentul va parcurge cel puţin unul dintre
modulele 2-5, în funcție de caracteristicile partenerului de practică.
Modulul 1: Imagine de ansamblu asupra activităţii psihologului practicant în psihologie

clinică, consiliere psihologică şi psihoterapie
● Paşii pe care îi vei urma pentru a deveni psiholog practicant;
● Modalităţi de exercitare a profesiei;
● Competenţele psihologului practicant în psihologie clinică (în funcţie de treptele de specializare);
● Activitatea psihologului în cabinet;
● Discutarea unor studii de caz.
Modulul 2: Evaluarea psihologică şi realizarea raportului de psihodiagnostic

● Evaluarea psihologică individuală şi metode de evaluare clinică;
● Familiarizarea cu instrumentele de evaluare clinică (interviu clinic, teste psihologice, chestionare);
● Cotarea şi interpretarea rezultatelor obţinute;
4
● Realizarea raportului de psihodiagnostic;
● Exerciţii practice, jocuri de rol.
Modulul 3: Tehnici de intervenţie psihologică

● Proceduri de intervenţie la nivel cognitiv, comportamental, biologic.
Modulul 4: Evaluare în psihologia muncii, transporturi şi servicii

● Familiarizarea cu instrumentele de testare specifice: Teste aptitudinale, Teste de inteligenţă, stil de
gândire, rezolvare de probleme; Scale de valori/motivaţie/atitudini;
● Construirea/aplicarea de chestionare organizaţionale: satisfacţia în muncă, stil de conducere, rol în
echipă, stil de soluţionare a conflictelor, atitudinea în muncă;
● Construirea de psihoprofesiograme;
● Studii de caz.
Modulul 5: Consiliere educaţională

● Evaluarea stadiului de dezvoltare a copilului și adolescentului. Familiarizarea cu scalele de
dezvoltare utilizate în sistemul școlar. Interpretarea raportului vârstă mentală/vârstă biologică.
● Aplicarea testelor aptitudinale și a celor de inteligență și inteligență emoțională.
● Construirea și aplicarea grilei de observație pentru identificarea comportamentelor dezadaptative.
● Cunoașterea principiilor de relaționare adaptată profesor-elev, elev-profesor, profesor-părinte (joc
de rol).
● Aplicarea principiilor și pașilor în consilierea şcolară şi profesională.
● Cunoașterea și obținerea consimțământului familiei pentru consilierea elevilor.
Modul 6: Dezvoltarea abilităţilor de formare (training/workshop)

● Cum identificăm nevoia de training?
● Ce instrumente folosim?
● Care este structura unui training?
● Cum ne dezvoltăm abilităţile în domeniul formării?
5
Modulul 7: Legislaţie aplicabilă domeniului; ghid de bune practice
Activitatea practică se finalizează cu întocmirea a 5 studii de caz specifice activităţii desfăşurate şi

pacienţilor investigaţi. Vor fi folosite minim 2 teste din cele prezentate. Minim 10 ore trebuie
alocate pentru activitatea TIC: colectare de date, introducere de date, codare interviuri,
introducerea datelor şi prelucrarea lor în SPSS etc.
FIŞĂ DE PREZENȚĂ CENTRALIZATĂ
Nume şi prenume masterand practicant:

GLONŢ (GÂRBĂ) ANTOANETA – IRINA ID ...........
Programul de studii: O Licență ● Master
Anul de studii: II
6
Partener de practică: D.G.A.S.P.C. CONSTANŢA
Tutore de practică: PANĂ VICTORIA
Locația și adresa de desfășurare a practicii: Complexul de Servicii Comunitare “Cristina”, Str.
Pandurului, Nr. 120, Constanţa
Data Interval orar Observaţii
Ziua 1 08:00 – 16:00

20.12.2018
Ziua 2 08:00 – 13:00
21.12.2018
Ziua 3 08:00 – 16:00
27.12.2018
Ziua 4 08:00 – 16:00
28.12.2018
Ziua 5 08:00 – 16:00
03.01.2019
Ziua 6 08:00 – 16:00
04.01.2019
Ziua 7 08:00 – 16:00
07.01.2019
Ziua 8 08:00 – 16:00
08.01.2019
Ziua 9 08:00 – 16:00
09.01.2019
Ziua 10 08:00 – 16:00
10.01.2019
Ziua 11 08:00 – 13:00
11.01.2019
Ziua 12 08:00 – 16:00
14.01.2019
Tutore,
Vizat,
Supervizor
FIȘĂ SĂPTĂMÂNALĂ DE MONITORIZARE

A STAGIULUI DE PRACTICĂ DE CĂTRE TUTORE

7
Anul de studii: II
Ziua/Interval Activitatea Nr. de Semnătura

orar Activitatea desfăşurată de student certificată de ore/zi tutorelui de
tutore practică
20.12.2018 / Modulul 7
08:00 – 16:00 Legislaţie aplicabilă domeniului; ghid 8
□ DA/□ NU
de bune practice
21.12.2018 / Modulul 1
08:00 – 13:00 Imagine de ansamblu asupra □ DA/□ NU 5
activităţii psihologului practicant în
psihologie clinică, consiliere
27.12.2018 / Modulul 2
08:00 – 16:00 Evaluarea psihologică şi realizarea 8
□ DA/□ NU
raportului de psihodiagnostic
28.12.2018 / Modulul 2
□ DA/□ NU
03.01.2019 / Modulul 2
□ DA/□ NU
04.01.2019 / Modulul 2
08:00 – 16:00 Evaluarea psihologică şi realizarea □ DA/□ NU 8
07.01.2019 / Modulul 3
08:00 – 16:00 Tehnici de intervenţie psihologică 8
□ DA/□ NU
08.01.2019 / Modulul 3
08:00 – 16:00 Tehnici de intervenţie psihologică □ DA/□ NU 8
09.01.2019 / Modulul 3
□ DA/□ NU
8
10.01.2019 / Modulul 3
□ DA/□ NU
11.01.2019 / Modulul 6
08:00 – 13:00 Dezvoltarea abilităţilor de formare □ DA/□ NU 5
(training/workshop)
14.01.2019 / Modulul 6
08:00 – 16:00 Dezvoltarea abilităţilor de formare 8
□ DA/□ NU
(training/workshop)
Semnătura supervizor
RAPORT DE EVALUARE
a pregătirii profesionale dobândite de
masterand GLONŢ (GÂRBĂ) ANTOANETA – IRINA

pe perioada stagiului de practică
9
1. Partenerul de practică: D.G.A.S.P.C. CONSTANŢA
2. Locul de desfăşurare a stagiului de practică: Complexul de Servicii Comunitare “Cristina”
3. Perioada de desfăşurare a stagiului de practică: 20.12.2018 – 14.01.2019
4. Evaluarea activităţii: 06.01.2019
Modul în care a Foarte bine Bine Satisfăcător Nesatisfăcător

asimilat cunoştinţe 9-10 7-8 5-6 4
profesionale de la X
locul de practică
Modul în care face Foarte bine Bine Satisfăcător Nesatisfăcător
conexiuni între 9-10 7-8 5-6 4
pregătirea teoretică X
şi cunoştinţele
practice
Capacitatea de Foarte bine Bine Satisfăcător Nesatisfăcător
înţelegere a 9-10 7-8 5-6 4
procesului de X
evaluare
psihologică
Calitatea activităţii Foarte bine Bine Satisfăcător Nesatisfăcător
practice 9-10 7-8 5-6 4
desfăşurate, modul X
de adaptare la
condiţiile de muncă
Capacitatea de a Foarte bine Bine Satisfăcător Nesatisfăcător
respecta disciplina 9-10 7-8 5-6 4
profesională la X
locul de practică
Capacitatea de a Foarte bine Bine Satisfăcător Nesatisfăcător
genera idei noi, de 9-10 7-8 5-6 4
perfecţionare a X
activităţii
Atitudinea Foarte bine Bine Satisfăcător Nesatisfăcător
manifestată faţă de 9-10 7-8 5-6 4
muncă şi sarcinile X
primite
respectat codul 9-10 7-8 5-6 4
deontologic al X
profesiei de
psiholog
Foarte bine Bine Satisfăcător Nesatisfăcător
9-10 7-8 5-6 4
10
Modul în care s-a X
încadrat în echipă,
la locul de practică
respectat 9-10 7-8 5-6 4
programul şi X
regulamentul de
ordine interioară
5. Calificativul obţinut de masterandul practicant:
_________________
Tutore practică,
Numele și Prenumele: Pană Victoria
Semnătura: ______________________
Supervizor,
CHESTIONAR DE FEEDBACK
Nume și prenume masterand: GLONŢ (GÂRBĂ) ANTOANETA – IRINA

Facultatea: FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII
11
Program licență: -
Program masterat: Psihologie clinică – Evaluare şi intervenţie terapeutică
Instituția la care s-a desfășurat stagiul de practică (denumire, adresa): Complexul de Servicii
Comunitare “Cristina”, Str. Pandurului, Nr. 120, Constanţa
Perioada în care s-a desfășurat stagiul de practică: 20.12.2018 – 14.01.2019
Nr. crt. Chestionar Punctaj*

1. Informații privind utilitatea stagiului de practică în formarea specialistului
1.1. Activitatea desfășurată s-a încadrat în aria de interes 5
1.2. Obiectivele stabilite au fost realizate 5
1.3. Cunoștințele teoretice dobândite au fost aplicate în practică 5
2. Condiții de desfășurare a stagiului de practică
2.1. Condiții de lucru adecvate 5
2.2. Îndrumarea tutorelui de practică utilă și accesibilă 5
2.3. Atmosferă colegială și amabilă 5
2.4. Documentele au fost puse la dispoziția studentului fără întârzieri 5
provocate
3. Perspective de colaborare și angajare
3.1. Instituția va fi recomandată colegilor pentru viitoarele stagii de 5
practică
3.2. Instituția este luată în calcul pentru o viitoare angajare 5
3.3. Instituția va fi recomandată colegilor pentru o viitoare angajare 5
*Punctajul se va acorda în intervalul 1-5, unde 5 semnifică valoarea maximă, iar 1 valoarea
minimă.
În spațiul alăturat, menționați în ordinea importanței aspectele pozitive ale activității:
Existenţa unei echipe multidisciplinare de specialişti;

Existenţa unor instrumente psihologice cu licenţă;
Existenţa unui număr mare de informaţii legate de istoria medicală a fiecărui beneficiar plasat
în cadrul instituţiei parteneră de practică.
În spațiul alăturat, menționați aspecte negative ale activității desfășurate în cadrul stagiului de
practică:
Nu este cazul
CHESTIONAR DE EVALUARE A TUTORILOR
Vă asigurăm că răspunsurile vor rămâne anonime și rezultatele acestui studiu vor fi raportate numai
la nivel agregat. Timpul estimat pentru completarea chestionarului este de aproximativ 5 minute.
12
Instituția parteneră: D.G.A.S.P.C. CONSTANŢA
Nume și prenume tutore: PANĂVICTORIA
Disponibilitatea tutorelui a fost (bifați răspunsul care se apropie cel mai mult de situația în care v-ați
aflat):
Întotdeauna De cele mai Uneori adecvată Rareori a existat Nu a existat

adecvată multe ori a necesităților disponibilitate disponibilitate
necesităților existat studentului din partea din partea
studentului disponibilitate tutorelui tutorelui
din partea
tutorelui
X
Tutorele a fost pregătit pentru activitatea desfășurată în cadrul stagiului de practică (bifați răspunsul
care se apropie cel mai mult de situația în care v-ați aflat):
Întotdeauna De cele mai Uneori În puține cazuri Niciodată

multe ori
X
Răspunsurile date de către tutore la întrebările și solicitările studenților au fost lămuritoare (bifați
răspunsul care se apropie cel mai mult de situația în care v-ați aflat):
Întotdeauna De cele mai Uneori În puține cazuri Niciodată

multe ori
X
Activitatea desfășurată în cadrul stagiului de practică este pentru formarea ca specialist (bifați
răspunsul care se apropie cel mai mult de situația în care v-ați aflat):
Foarte utilă Utilă Puțin utilă Inutilă

X
EVALUAREA FINALĂ A ACTIVITĂȚII STUDENȚILOR ÎN CADRUL

STAGIULUI DE PRACTICĂ
13
Nume și prenume masterand: GLONŢ (GÂRBĂ) ANTOANETA – IRINA
Facultatea: FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII
Program masterat: Psihologie clinică. Evaluare şi intervenţie terapeutică
Nr. Criteriu Punctaj Punctaj

crt. maxim acordat
1. Punct oficiu 10
2. Elaborarea dosarului de practică 40
3. Susținerea colocviului de practică 30
4. Aprecierea tutorelui de practică desemnat de către unitatea 20
parteneră de practică
Total 100
Notă finală acordată: ___________________
Comisia de evaluare:
___________________
___________________
___________________
Nr. Grad didactic, Nume și Prenume Semnătura

crt.
FIŞĂ DE MONITORIZARE
A STAGIULUI DE PRACTICĂ DE CĂTRE CADRUL DIDACTIC SUPERVIZOR

14
Anul de studii: II
Nr. Data Ora Observaţii Semnatura tutore Semnatura student

crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
STUDII DE CAZ
STUDIUL DE CAZ NR 1
Fişă de evaluare psihologică
15
Numele şi prenumele copilului: A-T I
Data naşterii: 4.12.2002
I. Diagnostic medical: retard mintal sever cu tulburări de comportament și emoționale
asociate QI<35, conform documentului medical: certificat medical din 11.02.2017, dr.
Tamaș Vasile Diana;
II. Psihodiagnostic: dizabilitate intelectuală moderată, tulburare cu deficit de
atenție/hiperactivitate, tablou clinic cu predominanța deficitului de atenție, fobie
specifică de animale și mediul natural
SECŢIUNEA 1
Evaluarea personalităţii copilului
a) Procesele psihice:
Aria senzorială (testul Bender-Santucci, observație clinică)

• Dezvoltarea senzorială:
- integritatea sau afectarea senzorială (descriere): răspunde la stimularea specifică a
fiecărui analizator; autostimulare severă vizuală și auditivă.
- prezenţa deficienţelor remarcate (verificate sau declarate): deficiență senzorială
vizuală cu corecție optică
• Percepţia : operantă, are spirit de observație însă deficitul vizual duce la un câmp
perceptiv îngust
• Dezvoltarea psihomotricităţii - descriere în funcţie de vârstă şi afectare:
- Motricitatea fină (observație clinică, Testul Portage, ABAS II, testul Bender-
Santucci): descrierea posibilităţii de realizare a gesturilor fine şi precise cu privire la:
• apucarea, culesul, eliberarea, aruncatul, ajungerea la un obiect: deprinderi dezvoltare
corespunzător; se remarcă ocazionale mișcările precipitate, agitația psihomotorie
• manipularea unilaterală sau bilaterală: bilaterală
• lateralitatea dominantă: dreaptă
- Motricitatea grosieră (observație clinică, ABAS II, Testul Portage): descriere cu

privire la:
• ortostatism, deficienţe de statică şi mers, probleme de echilibru: absente; prezintă
stereotipii de mișcare
• deficienţe de coordonare: absente
• deplasarea (se realizează cu sau fără sprijin/ajutor, pe ce distanţe se realizează prin
forţe proprii): se deplasează independent pe distanțe lungi
16
• deplasarea cu mijloacele de transport publice se realizează cu însoţitor sau autonom:
cu însoțitor
• Reprezentarea: vizuală, auditivă, spațială bine dezvoltată, temporală redusă
Aria logică (testul Portage, ABAS II, observație clinică)
• Gândirea (inclusiv nivelul operaţional) - se apreciază conţinutul operaţional

raportat la vârsta cronologică:
- stadiul operaţional: preoperaţional intuitiv (V.D. cognitiv 4 ani și 6 luni)
- potenţialul actual al copilului - ce ştie să facă, ce poate să facă:
• recunoaşte/denumeşte obiecte: recunoaște obiecte uzuale însă întâmpină dificultăți
în a le denumi, ca urmare a tulburărilor de vorbire
• grupează obiectele/după ce criterii: da/ formă, culoare, mărime, grosime, lungime,
înălțime, categorie
• cunoaşte schema facială/corporală: da, şi o poate generaliza la alte persoane
• indică/denumeşte/deosebeşte culorile: indică și deosebește culorile, cu dificultăți la
denumirea lor
• ştie să numere singur sau cere ajutor: numără independent până la 10
• recunoaşte simboluri (cifre, imagini, caractere, litere, cuvinte): cunoaște cifre și cea
mai mare parte a literelor de tipar, recunoaște, asociază și imită grafic simboluri,
recunoaște imagini
• capacitatea de a lua decizii singur: foarte slab dezvoltată
• capacitatea de a emite ipoteze: foarte slab dezvoltată
• capacitatea de a face faţă responsabilităţilor: medie;
• capacitatea de a face faţă situaţiilor de criză şi/sau stresului: scăzută
• capacitatea de a-şi organiza timpul propriu în desfăşurarea programului
zilnic/obişnuit: slab dezvoltată, necesită ghidare din partea adultului
• capacitatea de a finaliza o sarcină simplă, singur sau cu ajutor: finalizează
independent sarcini simple
• capacitatea de a finaliza o sarcină complexă, singur sau cu ajutor: necesită ajutor în
finalizarea unei sarcini complexe
• orientarea temporo-spaţială: orientare spațială bună în spațiul familiar; orientare
temporală în curs de formare
• Memoria (observația clinică):
- tipul memoriei: predominant mecanică, de durată medie. Asimilează informaţii
lacunar, infidelă.
- capacitatea mnezică: medie. Reține persoane, locuri familiare, modul de
întrebuințare al unor obiecte cunoscute.
• Atenţia (grilă ADHD, observație clinică):

17
- stabilitate: slab dezvoltată; deficit major de atenție, distractibilitate facilă în
efectuarea sarcinilor
- concentrarea: medie, în sarcini preferate (ex: puzzle)
• Motivaţia (observație clinică):

- tip: extrinsecă și intrinsecă
- modalitate specifică de manifestare: acceptă inițiativa terapeutului, fiind motivată de
recompense primare, materiale şi afective, însă și de curiozitate pentru stimuli
• Imaginaţia (observația clinică):

- dezvoltarea în raport cu vârsta cronologică: inferioară
- conţinut, utilitate şi utilizare: joc simbolic dezvoltat, ancorat în plan concret;
imaginație săracă, reproductivă.
Aria voinţei (observația clinică):

- modalitate de manifestare şi context: se activează pentru satisfacerea dorinţelor de
moment, are capacitate de acţiune, prezintă iniţiativă. Are reglaj voluntar și scop în
acțiune, putând obține finalitate fără îndrumare
- forma negativă de manifestare: impulsivitate, obstinație.
b) Activităţile psihice:
Limbajul şi comunicarea - deficienţe/tulburări ale limbajului şi comunicării care

afectează stabilirea relaţiilor cu mediul (Portage, ABAS II, observație clinică):
- modul în care comunică sau se exprimă copilul în relaţiile interumane/cu mediul:
verbal și non-verbal (V.D. limbaj 2 ani și 6 luni)
- vocabularul: activ, pasiv, dezvoltare: activ-sărac, pasiv-mediu
- însuşirea vorbirii/întârzierea limbajului (fonetic, lexical, semantic, gramatical):
limbaj fonetic, lexical, semantic mediu; întârziere marcată a limbajului gramatical,
frecvente stereotipii verbale
- dificultăţi de pronunţie: prezente (dislalie polimorfă, cu deficiențe importante de
modulație a vocii-vorbire șoptită)
- tulburări instrumentale (scris/citit/calcul mental simplu/complex, rezolvarea de
probleme simple/complexe): deprinderile instrumentale de scris sunt reduse la
capacitatea de a copia grafeme și de a-și scrie independent numele mic cu litere de
tipar; deprinderile de citit-calcul mental nu sunt formate; rezolvă probleme cotidiene
simple folosind strategii de tip încercare și eroare
- utilizează în comunicare limbajul semnelor (după caz)- nu este cazul
- utilizează în comunicare limbajul Braille (după caz)- nu este cazul
18
- înţelege un mesaj simplu şi/sau complex, rostit şi/sau scris: înțelege mesaj simplu,
rostit; nu înțelege mesaj simplu scris sau mesaj complex rostit/scris
- comunică cu/prin receptarea de imagini/desene/fotografii: nu este cazul
Jocul (observaţie clinică): preponderent individual, repetitiv, cu tendințe obsesive, pe

date manipulabile (preferă jocuri de asociere, potrivire tip puzzle)
Învăţarea (observație clinică): predominant vizuală și auditivă, mecanică
Munca (observaţia clinică): dezorganizată, cu tendințe impulsive
Creativitatea (observația clinică): este foarte slab dezvoltată, reproductivă

Concluzii: comunicare verbală parțial funcțională, joc ușor inadecvat, capacitate
medie de învățare
Nivelul de dezvoltare intelectuală (Portage, ABAS II, testul Omulețului

Goodenough)
• Vârsta de dezvoltare : 4 ani și 5 luni
• Coeficientul de dezvoltare : ~42
Nivelul dezvoltării psihomotricităţii: bun (V.D. motor ~6 ani)
c) Însuşirile psihice:
Trăsături de temperament (observaţia clinică): foarte energică, hiperactivă,

interesată de stimuli și interacțiune socială, cu manifestări impulsive
Deprinderi/aptitudini, interese, aspiraţii (observaţia clinică): evidenţierea

potenţialului individual: deprinderi conceptuale, sociale și practice dezvoltate sub
nivelul vârstei cronologice; nu se remarcă aptitudini speciale; interese: jocuri de
asociere, potrivire tip puzzle, modelare nisip kinetic
Atitudini/comportament:
- manifestări, preocupări: preferă activitățile recreative celor educative, cooperează cu
adultul;
- probleme de comportament, reactivitatea copilului: prezintă dificultăţi în modelarea
comportamentului în funcţie de contextul social, bizarerii comportamentale diverse;
reactivitate crescută la mediu
19
- prezenţa/absenţa stereotipiilor comportamentale, gestuale şi/sau verbale: prezente,
mai pronunțate în comparație cu evaluarea precedentă
- prezenţa comportamentului hiperkinetic: prezent
- alte tulburări de comportament: nu
Caracter: variabil; atrasă de activitate și semeni, sociabilă, dezinteresată de sine
d) Aria afectivităţii:
- controlul emoţiilor (stabilitate/instabilitate, maturitate/imaturitate): instabilitate

emoțională, imaturitate
- tip de ataşament (dependenţă/autonomie) nesigur-evitant; tendință spre autonomie,
păstrând însă dependența față de ghidajul adultului
- capacitatea de adaptare emoţională la context de viaţă (conform vârstei): scăzută în
raport cu vârsta cronologică
- patologia afectivităţii: Toleranţă la frustrare relativ scăzută, tendințe obsesive,
control scăzut asupra reacțiilor emoționale cu izbucniri zgomotoase de râs, fobie
specifică față de animale și mediul natural, anxietate.
- sentimente, pasiuni: nu are capacitatea de a-și recunoaște și verbaliza sentimentele;
descărcarea afectivă se realizează prin modelaj.
SECŢIUNEA a 2-a.
Comportamentul social adaptativ

a) Relaţiile intrafamiliale (coroborat cu fişa de evaluare socială) - existenţa părinţilor,
implicarea acestora şi relaţionarea cu aceştia: mama este în viață însă nu este
interesată de minoră, tată necunoscut
b) Existenţa fraţilor, implicarea acestora şi relaţionarea cu aceştia: are frați, nu
menține legătura cu aceștia
c) Persoana de referinţă pentru copil: educatorul de referință
d) Raportarea acestora (a-d) la copil: este preocupat de starea de bine a minorei, de
nevoile și trebuințele ei
e) Comportamentul copilului în familie faţă de membrii familiei (relaţia cu părinţii,
fraţii, alte persoane relevante): nu este cazul
f) Atitudinea copilului faţă de sine: dezinteres
g) Agresivitate/autoagresivitate: agresivitate reactivă ocazională
h) Capacitatea copilului de adaptare la mediu şi persoane: scăzută
i) Proiectul de viitor al copilului
20
• Gradul de autonomie (deprinderi de autoservire, igienă personală,
îmbrăcare/dezbrăcare, gradul de dependenţă şi/sau independenţă faţă de o altă
persoană, control sfincterian etc.): deprinderile de
autonomie personală şi autoservire sunt însuşite; necesită ajutorul adultului la baia
generală. Ajută egalii cu posibilități mai reduse, participă la activități de gospodărire a
modulului (V.D. autoservire 5 ani și 3 luni- Portage)
• Gradul de maturitate: scăzut în raport cu vârsta cronologică
• Influenţa părinţilor asupra dezvoltării copilului: nu este cazul
j) Capacitatea de a face efort şi rezistenţa la efort: medie
SECŢIUNEA a 3-a
Integrarea socială
a) Relaţia cu şcoala (din discuţiile cu copilul, părinţii şi, după caz, evaluarea
pedagogică de la cadrul didactic): elevă în clasa a VII-a în cadrul CȘEI
Delfinul, rezultate scăzute la învățătură
b) Existenţa unor relaţii de prietenie: are preferințe în ceea ce privește egalii cu
care interacționează, însă nu este capabilă a lega prietenii
c) Implicarea copilului în activităţi extracurriculare (de exemplu, activităţi
sportive, de creaţie): nu
d) Apartenenţa la alte grupuri sociale (de exemplu, culte religioase): nu
Concluzie: Nivelul maturizării psihosociale: mediu (V.D. socializare 4 ani, conform

Portage)
SECŢIUNEA a 4-a
Alte observaţii clinice relevante: minora înregistrează scoruri crescute la testele de
măsurare QI care presupun performanțe vizual-motrice și realizarea de combinații
mentale (ex: Raven-QI 70), acest fapt datorându-se antrenamentului în activități de tip
puzzle, preferatele minorei, care implică aceleași mecanisme ale gândirii și la care
performanțele sunt crescute (rezolvă independent puzzleuri de 100+piese)
SECŢIUNEA a 5-a
Profilul psihologic: minora prezintă un nivel comprehensiv mediu, tendințe obsesive,
deficit important de atenție, impulsivitate, capacitate redusă de adaptare la situaţii noi,
fobie față de animale și mediu; sesizează şi evită unele pericole evidente, se
autostimulează vizual și auditiv. Irina imită și înțelege mesaje simple, însă vorbirea
este dislalică și cu deficiențe ale modulării vocii (în șoaptă); are o dispoziție afectivă
predominant pozitivă și interes pentru activități ludice și gospodărești desfășurate în
21
prezența adultului, este cooperantă. Ocazional prezintă toleranță scăzută la frustrare.
Evoluția minorei este pozitivă pe toate ariile de dezvoltare, înregistrând performanțe
crescute în rezolvarea sarcinilor ce presupun asocieri sau sesizarea patternurilor, pe
care le rezolvă cu relativă facilitate, în comparație cu alte tipuri de sarcini
(performanțele vizual-motrice au crescut semnificativ din momentul corecției optice).
Se mențin dificultățile legate de deficitul atenţional, precum și agitația psihomotorie,
care fac dificilă finalizarea acţiunilor începute. Prezintă mișcări precipitate, contact
vizual inconstant cu sarcina și interlocutorul, bizarerii comportamentale și o creștere
importantă în frecvență și intensitate a stereotipiilor verbale, în comparație cu
evaluarea precedentă.
SECŢIUNEA a 6-a
Recomandări pentru planul de abilitare-reabilitare a copilului (cu precizarea
obiectivului specific în cazul serviciilor)
a) Grup de suport/socializare pentru copil: în cadrul microgrupului de copii din care

face parte, în CSC Cristina
b) Servicii de logopedie pentru copil/alte servicii de specialitate: logopedie-
dezvoltarea capacității de comunicare verbală și de receptare a mesajelor
c) Terapii ocupaţionale pentru copil: da, urmărind dezvoltarea deprinderilor de viață
independentă, formarea și exersarea abilităților psihomotrice generale, însușirea unor
tehnici de lucru cu diverse materiale și instrumente
d) Tipul de psihoterapie necesară abilitării-reabilitării copilului: comportamentală,
desensibilizare sistematică, terapie de relaxare
e) Reevaluarea psihologică şi data reevaluării: periodică
f) Evaluare psihiatrică: periodică
g) Suspiciune abuz: nu
h) Consiliere psihologică/Grup de suport pentru părinţi: nu este cazul
i) Tipul de terapie pentru părinţi-
j) Alte recomandări: se continuă terapia educațională complexă și integrată, urmărind
stimularea cognitivă, motivarea și stimularea comunicării verbale, dezvoltarea
abilităților socio-emoționale și diminuarea fobiilor, precum și dezvoltarea
deprinderilor funcționale de viață independentă
Data evaluării Semnătura și parafa

psihologului clinician
STUDIUL DE CAZ NR 2
22
Numele şi prenumele copilului: D. A.

I. Diagnostic medical: Retard psihic sever/profund , Tetrapareză spastică (imobilizată),
microcefalie, stereotipii/ mișcări involuntare, conform documentului medical: certificat
medical Dr. Goleșteanu Gina
II. Psihodiagnostic: dizabilitate intelectuală profundă, asociată cu tulburare cu mișcări
stereotipe, cu comportament de auto-vătămare
SECŢIUNEA 1
Evaluarea personalităţii copilului
Aria senzorială (observație clinică)
- integritatea sau afectarea senzorială (descriere): integritate senzorială; reacționează disforic
la atingerea feței și la stimuli auditivi puternici sau neașteptați; hipoalgezie
- prezenţa deficienţelor remarcate (verificate sau declarate): deficiențe vizuale remarcate-
strabism convergent
• Percepţia : lipsită de specificitate, reacționează la stimulări de o intensitate ridicată

- Motricitatea fină (observație clinică, Scala Portage): descrierea posibilităţii de realizare a
gesturilor fine şi precise cu privire la:
• apucarea, culesul, eliberarea, aruncatul, ajungerea la un obiect: apucă și aruncă obiecte,
ajunge la obiecte apropiate, nu culege, eliberează cu dificultate
• manipularea unilaterală sau bilaterală: unilaterală
- Motricitatea grosieră (observație clinică, Scala Portage): descriere cu privire la:

• ortostatism, deficienţe de statică şi mers, probleme de echilibru: nu se ridică și nu se
deplasează în ortostatism
• deficienţe de coordonare: pronunțate
• deplasarea (se realizează cu sau fără sprijin/ajutor, pe ce distanţe se realizează prin forţe
proprii): se deplasează independent doar prin târâre pe șezut, pe distanțe foarte scurte; în rest,
este necesară utilizarea unui fotoliu rulant
• deplasarea cu mijloacele de transport publice se realizează cu însoţitor sau autonom: cu
însoțitor
• Reprezentarea: vizuală, auditivă nedezvoltată
23
Aria logică (Portage, observație clinică)
• Gândirea (inclusiv nivelul operaţional) - se apreciază conţinutul operaţional raportat la
vârsta cronologică:
- stadiul operaţional: senzorio-motor,stadiul reacțiilor circulare primare (VD cognitiv 4,5
luni)
• recunoaşte/denumeşte obiecte: nu
• grupează obiectele/după ce criterii: nu
• cunoaşte schema facială/corporală: nu
• indică/denumeşte/deosebeşte culorile: nu
• ştie să numere singur sau cere ajutor: nu poate număra
• recunoaşte simboluri (cifre, imagini, caractere, litere, cuvinte): nu
• capacitatea de a lua decizii singur: absentă
• capacitatea de a emite ipoteze: absentă
• capacitatea de a face faţă responsabilităţilor: absentă
• capacitatea de a face faţă situaţiilor de criză şi/sau stresului: absentă
• capacitatea de a-şi organiza timpul propriu în desfăşurarea programului zilnic/obişnuit:
absentă
• capacitatea de a finaliza o sarcină simplă, singur sau cu ajutor: finalizează o sarcină simplă
(ex: scoaterea unui obiect dintr-o cutie), la cerere, cu indicații verbale însoțite de gesturi, după
ce mișcarea i-a fost demonstrată
• capacitatea de a finaliza o sarcină complexă, singur sau cu ajutor: absentă
• orientarea temporo-spaţială: absentă

- tipul memoriei: mecanică, involuntară;
- capacitatea mnezică: minimă; lipsesc reactualizările
• Atenţia (observație clinică):

- stabilitate: minimă; prezintă deficit de atenție, urmărește cu privirea obiectele pentru scurt
timp, stabilește contactul vizual, dar nu îl menține
- concentrarea: absentă

- tip: dezorganizată, extrinsecă, superficială- satisfacerea trebuințelor primare
- modalitate specifică de manifestare: nu poate fi motivată pentru activitate; comportament
dominat de trebuințele primare.

24
- dezvoltarea în raport cu vârsta cronologică: absentă
- conţinut, utilitate şi utilizare: lipsește comportamentul de imitare și reproducere a ceea ce
vede în jur.

- modalitate de manifestare şi context: acţionează doar pentru atingerea unor scopuri imediate
- forma negativă de manifestare: efort voluntar minim, comportament neplanificat
Limbajul şi comunicarea - deficienţe/tulburări ale limbajului şi comunicării care afectează

stabilirea relaţiilor cu mediul (Portage, observație clinică):
nefuncțional (V.D. limbaj 2,5 luni). Emite sunete și silabe nediferenţiate, fără sens, limbajul
mimico-gesticular este rudimentar (apare zâmbetul social), îşi comunică trebuinţele primare
prin plâns, țipăt, agitație motorie.
- vocabularul: activ, pasiv, dezvoltare: absent
- însuşirea vorbirii/întârzierea limbajului (fonetic, lexical, semantic, gramatical): întârziere
marcată a tuturor formelor limbajului- emite sunete și silabe fără sens (gângurește)
- dificultăţi de pronunţie: nu este cazul
- tulburări instrumentale (scris/citit/calcul mental simplu/complex, rezolvarea de probleme
simple/complexe): lipsesc deprinderile instrumentale
- utilizează în comunicare limbajul semnelor (după caz)- nu
- utilizează în comunicare limbajul Braille (după caz)- nu este cazul
- înţelege un mesaj simplu şi/sau complex, rostit şi/sau scris: nu înțelege mesaje simple,
având nevoie de prompt fizic
- comunică cu/prin receptarea de imagini/desene/fotografii: nu
Jocul (observaţie clinică): inadecvat, stereotip, izolat; dezinteres pentru obiecte sau jucării, pe
care le manevrează stereotip (le apucă și le aruncă)
Învăţarea (observație clinică): capacitate minimă de învățare
Munca (observaţia clinică): nu este cazul
Creativitatea (observația clinică): nu se manifestă
Concluzii: activitatea psihică a copilului este rudimentară, cu nivelul comprehensiv foarte
scăzut, nu are o comunicare funcțională, prezintă dezinteres pentru activitate. Nu răspunde la
nume, stabilește contactul vizual, însă nu îl menține.
Nivelul de dezvoltare intelectuală (scala Portage)

• Vârsta de dezvoltare : 5,5 luni
• Coeficientul de dezvoltare : <20
Nivelul dezvoltării psihomotricităţii: foarte scăzut-V.D.motor 6 luni
25
Trăsături de temperament (observaţia clinică): liniștită, neatentă, veselă, nepăsătoare.
Deprinderi/aptitudini, interese, aspiraţii (observaţia clinică): deprinderi adaptative minime,

interese restrânse, stereotipe (se leagănă, se mușcă de manșetele bluzei sau de mâini, lovește
puternic cu picioarele obiectele aflate în apropiere)
- manifestări, preocupări: comportamente de autostimulare tactil și gustativ, izolare de grup,
dezinteres pentru activitate
- probleme de comportament, reactivitatea copilului: comportament restrâns, stereotip,
reactivitate scăzută; apare un comportament motor repetitiv de lovire cu picioarele a
obiectelor aflate în proximitate, cu potențial de auto-vătămare
- prezenţa/absenţa stereotipiilor comportamentale, gestuale şi/sau verbale: stereotipii
comportamentale prezente
- prezenţa comportamentului hiperkinetic: ocazional- neastâmpăr fizic
- alte tulburări de comportament: ocazionale manifestări autoagresive
Caracter: dezorganizat, dominat de pulsiuni primare; nereceptivă, preferă izolarea
- controlul emoţiilor (stabilitate/instabilitate, maturitate/imaturitate): instabilitate emoțională
și imaturitate marcată
- tip de ataşament (dependenţă/autonomie): dezorganizat, nu răspunde prin atașament față de
persoanele de referință; total dependentă de adult pentru îngrijire
- capacitatea de adaptare emoţională la context de viaţă (conform vârstei): minimă
- patologia afectivităţii: toleranță scăzută la frustrarea nevoilor primare, cu manifestări ca
plâns, țipăt, momente de autoagresare, indiferentism afectiv marcat
- sentimente, pasiuni: nu sunt formate
SECŢIUNEA a 2-a

implicarea acestora şi relaţionarea cu aceştia: părinții sunt în viață însă nu sunt interesați de
situația copilului
b) Existenţa fraţilor, implicarea acestora şi relaţionarea cu aceştia: are frați, nu menține
legătura cu aceștia
26
c) Persoana de referinţă pentru copil: educatorul de referință
d) Raportarea acestora (a-d) la copil: este preocupat de starea de bine a copilului, de nevoile
și trebuințele lui
e) Comportamentul copilului în familie faţă de membrii familiei (relaţia cu părinţii, fraţii, alte
persoane relevante): nu este cazul
f) Atitudinea copilului faţă de sine: dezinteres
g) Agresivitate/autoagresivitate: ocazională autoagresivitate ca răspuns la frustrarea nevoilor
primare sau ca stereotipie de mișcare (își lovește picioarele de pătuț sau alte obiecte)
h) Capacitatea copilului de adaptare la mediu şi persoane: minimă
• Gradul de autonomie (deprinderi de autoservire, igienă personală, îmbrăcare/dezbrăcare,
gradul de dependenţă şi/sau independenţă faţă de o altă persoană, control sfincterian etc.):
fără deprinderile de autonomie personală şi autoservire, fără control sfincterian, nu
conştientizează şi nu evită pericolul, dependență totală față de adult- V.D. autoservire 9 luni
• Gradul de maturitate: minim
• Influenţa părinţilor asupra dezvoltării copilului: nu este cazul
j) Capacitatea de a face efort şi rezistenţa la efort: foarte scăzută
SECŢIUNEA a 3-a
Integrarea socială
a) Relaţia cu şcoala (din discuţiile cu copilul, părinţii şi, după caz, evaluarea pedagogică de la
cadrul didactic) : neșcolarizată
b) Existenţa unor relaţii de prietenie: nu
c) Implicarea copilului în activităţi extracurriculare (de exemplu, activităţi sportive, de
creaţie): nu
Concluzie: Nivelul maturizării psihosociale: minim (V.D.socializare 5 luni-Portage)
SECŢIUNEA a 4-a
Alte observaţii clinice relevante
SECŢIUNEA a 5-a
Profilul psihologic: Copilul urmărește cu dificultate un obiect care se mișcă ușor în fața sa,
apucă obiecte sau jucării oferite de adult și le aruncă, răspunde pozitiv la stimularea
senzorială și la relaționarea pozitivă cu adultul însă nu răspunde prin atașament. Nu cunoaşte
obiectele uzuale, nu înţelege şi nu execută cerinţe, având are o latură executivă slab
funcțională. Nivel comprehensiv extrem de scăzut, întoarce capul după sunet, reactionează
inconstant la voce, nu reacționează la auzirea numelui. A înregistrat o evoluţie lent pozitivă
pe ariile socializare și motor. Prezintă cele mai multe dificultăți în privința deprinderilor de
autoajutorare, rămânând total dependentă de adult. Pentru diminuarea tendinţelor
27
autoagresive, terapia comportamentală a urmărit distragerea atenției, implicarea în activități
sistematice de stimulare senzorială, cu rezultate ușor favorabile.
SECŢIUNEA a 6-a
Recomandări pentru planul de abilitare-reabilitare a copilului (cu precizarea obiectivului
specific în
cazul serviciilor)
a) Grup de suport/socializare pentru copil: în cadrul microgrupului de copii din care face
parte, în CSC Cristina
b) Servicii de logopedie pentru copil/alte servicii de specialitate: logopedie- dezvoltarea
capacității de receptare a mesajelor; kinetoterapie- diminuarea spasticității și menținerea
mobilității articulare, menținerea mobilității articulare și prevenirea diformităților
c) Terapii ocupaţionale pentru copil: da, pentru dezvoltarea deprinderilor adaptative
d) Tipul de psihoterapie necesară abilitării-reabilitării copilului: meloterapie, terapie
comportamentală
h) Consiliere psihologică/Grup de suport pentru părinţi: nu este cazul
j) Alte recomandări: dezvoltarea deprinderilor de socializare, stimulare cognitivă și a
limbajului, dezvoltarea deprinderilor de autoservire, a motricității generale și manuale;
stimulări plurisenzoriale; meloterapie pentru relaxare şi pentru potenţarea comunicării
mimico-gestuale, sprijin și suport psiho-afectiv, supraveghere permanentă

STUDIUL DE CAZ NR 3
Numele şi prenumele copilului: E. I.- C

28
I. Diagnostic medical: Epilepsie, Tetrapareza spastica, Megaureter drept, istoric de
malformatie ano-rectala operată, Strabism convergent AO (stg>dr) / conform
documentului medical: adeverință medicală
II. Psihodiagnostic: Retard psihic
SECŢIUNEA 1
Evaluarea personalităţii copilului (observaţia clinică, interviul semi structurat cu
educatorul de referință chestionarul, Scala Portage, Ghid global de evaluare –
observare, ABAS II, Fișă de dezvoltare psihomotorie, Fișă de evaluare-observare
dezvoltare psihică generală)
Aria senzorială (observație clinică, Ghid global de evaluare – observare, Fișă de
evaluare nivel abilități perceptive, Fișă de evaluare psihomotrică)
- integritatea sau afectarea senzorială (descriere): afectare oculară, ochii îi fug spre
tâmple când se concentrează asupra unui obiect; sunt prezente răspunsuri vizuale,
auditive, tactile, olfactive. Dominanță tactilă
- prezenţa deficienţelor remarcate (verificate sau declarate): se constată o creștere a
latenței răspunsului sau precipitare la stimulii senzoriali.
• Percepţia: caracter nediferențiat, lent, dezorganizat; nu stabilește relații între obiecte;
nu discriminează culoare, formă, mărime; recunoaște direcția de unde vine sunetul, nu
diferențiază sunete de intensități diferite; percepție tactil-motrică slab dezvoltată
• Dezvoltarea psihomotricităţii - descriere în funcţie de vârstă şi afectare: stă în
ortostatism cu sprijin, se ridică singur în ortostatism cu sprijin de barele pătuțului, nu
merge independent, face câțiva pași susținut, probleme în păstrarea echilibru când stă
în șezut, merge în patrupedie; motricitate manuală prezentă, precizia mișcărilor
scăzută, apucă și lasă să cadă obiecte, realizează transfer; motricitate fină și
coordonare oculo-manuală deficitară, mișcări rigide, greoaie, neîndemânatice; schema
corporală în curs de achiziție, indică nas, gură; orientare în interiorul unui spațiu
familiar; nu se organizează în spațiul grafic, măzgălește cu prompt total;
neachiziționare structură temporală, conduite perceptiv motrice de formă, culoare.
- Motricitatea fină: descrierea posibilităţii de realizare a gesturilor fine şi precise cu
privire la:
• apucarea, culesul, eliberarea, aruncatul, ajungerea la un obiect: apucă obiecte,
eliberează, bate cu obiectele în masă, împinge obiectele cu mâna, aruncă, le lasă să
cadă, se întinde pentru a ajunge la un obiect aflat în câmp vizual
• lateralitatea dominantă: nedefinită, apucă cu ambele mâini
29
- Motricitatea grosieră: descriere cu privire la:
• ortostatism, deficienţe de statică şi mers, probleme de echilibru: stă în ortostatism cu
sprijin, nu merge independent, probleme în păstrarea echilibru când stă în șezut,
deficiențe de statică și mers, probleme de coordonare și echilibru
• deficienţe de coordonare: coordonare oculo-manuală deficitară, coordonare
ineficientă a mișcărilor, mișcări rigide, trecere cu greutate de la o mișcare la alta
forţe proprii): se deplasează singur în patrupedie și ortostatism cu cadru sau sprijinul
adultului, deplasare cu fotoliul rulant cu sprijin total
deplasare cu însoțitor
• Reprezentarea: simplă, afectată, automatisme în urma experiențelor perceptive
repetate
Aria logică (Scala Portage, Grilă globală de evaluare-observare, Fișă de dezvoltare

psihomotorie)

- stadiul operaţional: senzorio- motor
- potenţialul actual al copilului - ce ştie să facă, ce poate să facă: reacționează la
nume, observă și examinează cu ochii și mâinile obiectele din jur, se joacă un timp
mai îndelungat cu o jucărie, se opune la îndepărtarea ei, arată cu degetul obiecte și
persoane, își alege o jucărie pe care o examinează atent pe toate părțile, transferă
jucării dintr-o mână în alta, execută gesturi simple prin imitație; zâmbește când
privește în oglindă, curios în legătură cu obiectele din mediu, trage inele de pe suport,
pune o piesă la turn, arată la cerere nas, gură, înțelege câteva cerințe simple
• recunoaşte/denumeşte obiecte: recunoaște câteva obiecte familiare, denumește prin
limbaj specific obiectele recunoscute
• grupează obiectele/după ce criterii: nu grupează după criterii, pune în container
obiecte unul peste altul
• cunoaşte schema facială/corporală: cunoaște elemente schemă facială/corporală: nas,
gură, ochi, mâini
• indică/denumeşte/deosebeşte culorile: nu indică/denumește/deosebește culori
• ştie să numere singur sau cere ajutor: nu este achiziționat conceptul de număr
• recunoaşte simboluri (cifre, imagini, caractere, litere, cuvinte): nu recunoaște în
imagini obiecte, privește o imagine, o înmânează la cerință
30
• capacitatea de a lua decizii singur: lipsa capacității decizionale
• capacitatea de a emite ipoteze: lipsa capacității de a emite ipoteze
• capacitatea de a face faţă responsabilităţilor: lipsa capacității de a răspunde în mod
practic, organizat la experiențe cognitive, senzoriale
• capacitatea de a face faţă situaţiilor de criză şi/sau stresului: lipsa capacității de a
gestiona distres, de a răspunde în mod adecvat experiențelor emoționale
zilnic/obişnuit: lipsa capcității de organizare a conduitei, dependent de adult, se agață
de acesta pentru a-l implica într-o activitate și a obține atenție
• capacitatea de a finaliza o sarcină simplă, singur sau cu ajutor: finalizează o sarcină
simplă cu ajutor
• capacitatea de a finaliza o sarcină complexă, singur sau cu ajutor : lipsa capacității e
a finaliza sarcini complexe
• orientarea temporo-spaţială: orientare în spațiul familiar, absentă orientare spațială
• Memoria:
- tipul memoriei: involuntară, imediată, infidelă, predominant vizuală
- capacitatea mnezică: volum redus, recunoaște persoane familiare și câteva obiecte
• Atenţia:
- stabilitate: instabilitate, distractibilitate
- concentrarea: slabă capacitate de concentrare, neatenție și timp scurt de focalizare pe
un obiect
• Motivaţia:
- tip: extrinsecă cu acceptare de recompense primare și afective
- modalitate specifică de manifestare: interes pentru activități de manipulare a
obiectelor, manipulează obiecte senzoriale și fără recompensă
• Imaginaţia:
- dezvoltarea în raport cu vârsta cronologică: reproductivă
- conţinut, utilitate şi utilizare: imită câteva gesturi simple legate de activități
rutiniere, nu măzgălește
Aria voinţei:
- modalitate de manifestare şi context : acte volitive limitate ca număr, scopuri
generate de interese de moment
31
- forma negativă de manifestare: plâns/țipete pentru atragere atenție sau pentru a
obține un obiect
afectează stabilirea relaţiilor cu mediul:
foloșește gesturi pentru a comunica, când ascultă un mesaj este puțin atent, nivel slab
de înțelegere a unui mesaj, necesară repetarea cerinței, emite sunete legate în timp ce
se joacă sau privește o imagine împreună cu adultul, începe să imite onomatopee și
cuvinte simple
- vocabularul: activ, pasiv, dezvoltare: vocabular pasiv: răspunde cu gesturi potrivite
la ”pa, pa”, ”în brațe”, întrerupe activitatea când este strigat, în mod ocazional indică
adultului o jucărie la care nu poate ajute, execută cîteva comenzi simple îndelung
repetate; vocabular activ: șiruri mai lungi de silabe repetate, imită spontan cuvinte
simple
întârzierea limbajului vorbit
- dificultăţi de pronunţie: nu se remarcă pe fondul întârzierii dezvoltării limbajului
expresiv
probleme simple/complexe): nu rezolvă probleme simple prin încercare/eroare
- utilizează în comunicare limbajul semnelor (după caz): nu utilizează o formă de
comunicare alternativă
- utilizează în comunicare limbajul Braille (după caz): nu e cazul
- înţelege un mesaj simplu şi/sau complex, rostit şi/sau scris: înțelege cu greutate un
mesaj simplu rostit, uneori este nevoie de repetarea cerinței și de promptare
- comunică cu/prin receptarea de imagini/desene/fotografii: zâmbește la vederea unei
imagini, o duce la gură, o dă adultului promptat
Jocul (observaţie clinică): ține obiecte în mână pentru scurt timp, le aruncă, bate cu
ele în masă, le duce la gură și le linge, împinge mașină funcțional, scoate cuburi
leggo, tendințe de a distruge jucăriile pe fondul curiozității; de obicei se joacă lângă
ceilalți copii, interacțiune minimă cu aceștia, încearcă să le ia jucăriile
Învăţarea (Grilă globală de evaluare-observare, observația clinică): se realizează cu

ajutorul simțurilor, nu folosește la întâmplare încercare/eroare
32
Munca (observaţia clinică, Grilă globală de evaluare-observare): pasiv, timp scurt de
acțiune cu obiecte, nu persistă în activitate, nesigur cu reacții imprevizibile
Creativitatea: nu se manifestă
Concluzii: copil cu dificultăți de coordonare și de echilibru, psihomotricitate semi-

dezvoltată, dependent de adult pentru îngrijire, manipulare neadecvată a obiectelor;
stadiul operațional este senzorio-motor, capacitate comprehensivă scăzută, limbaj
verbal limitat la câteva cuvinte, comunică preponderent mimico-gestual. Scorurile
înregistrate pe Scala Portage pentru ariile investigate sunt: comportament motor ~1
an; limbaj~ 0,8 luni ; cognitiv ~0,8 luni. Se remarcă o neconcordanță în sens
descendent.
Nivelul de dezvoltare intelectuală (Scala Portage, Grilă globală de evaluare-

observare):
• Vârsta de dezvoltare: ~ 0,11 luni
• Coeficientul de dezvoltare: < 45
Nivelul dezvoltării psihomotricităţii: semidezvoltat, dependent de adult, perioada de
inovație, stadiul coordonării parțiale
Trăsături de temperament (de exemplu, observaţia clinică): lent în reacții, prietenos,
sociabil, în majoritatea timpului vesel, dornic să relaționeze cu adultul
Deprinderi/aptitudini, interese, aspiraţii (de exemplu, observaţia clinică):

evidenţierea potenţialului individual: deprinderi igienico-sanitare în curs de formare,
deprinderi de autonomie personală în curs de consolidare; nu prezintă interese pentru
un anumit domeniu, nici aptitudini speciale
- manifestări, preocupări: cooperează cu adultul; preocupat de explorarea rutinieră a
obiectelor din câmp vizual; cooperare bună cu adultul
- probleme de comportament, reactivitatea copilului: reacții active/defensive,
protestează prin plâns/țipăt când nu i se face pe plac; stări de iritare/frustrare specifice
vârstelor mici
33
comportamentale: linge jucării, bagă mâini în gură; stereotipii verbale: repetarea
prelungită a aceluiași sunet
- prezenţa comportamentului hiperkinetic: absent comportamentul impulsiv
- alte tulburări de comportament: somnolență, schimbări de dispoziție, latență în
răspuns, iritabilitate
Caracter: nu se conturează trăsături afective, volitive, morale
- controlul emoţiilor (stabilitate/instabilitate, maturitate/imaturitate): instabilitate,
imaturitate
- tip de ataşament (dependenţă/autonomie): dependent de adult, atașament rezistent/
ambivalent
- capacitatea de adaptare emoţională la context de viaţă (conform vârstei): capacitate
scăzută de adaptare la experiențe emoționale, probleme de dependență, căutare
constantă a atenției,
- patologia afectivităţii: crize, anxietate, depresie, blocaj, agitaţie psihomotorie etc.:
reacții emoționale specifice vârstelor mici, fără manifestări patologice
- sentimente, pasiuni: afecte primare: plâns, râs, iritabilitate
SECŢIUNEA a 2-a

implicarea acestora şi relaţionarea cu aceştia: copil părăsit de mamă la naștere, mama
nu este interesată se situația copilului, nu îl vizitează
b) Existenţa fraţilor, implicarea acestora şi relaţionarea cu aceştia: are 3 surori și un
frate, copilul nu îi cunoaște
c) Persoana de referinţă pentru copil: educatorul de referinta
d) Raportarea acestora (a-d) la copil: raportare benefică și pozitivă pentru dezvoltarea
socială, emoțională a educatorului de referință și a fostului AMP – P. M., persoana
vizitează copilul fiind interesată de situația acestuia, la un anumit interval de timp,
copilul este luat la domiciliul dânsei
fraţii, alte persoane relevante): cooperează cu adultul, inițiază contact cu adultul,
întinde mâinile spre persoane familiare, trage de hainele acestora când vrea să i se
acorde atenție, se joacă lângă ceilalți copii, privește spre jocul altor copii, ripostează
când i se ia jucăria
34
f) Atitudinea copilului faţă de sine: pozitivă, atrage atenția asupra lui când reușește să
facă ceva, repetă acțiunea dacă adultul reacționează prin zâmbet/râs
g) Agresivitate/autoagresivitate: nu se manifestă comportamentul agresiv/autoagresiv
h) Capacitatea copilului de adaptare la mediu şi persoane: capacitate medie de
adaptare la cerințe, scor ABAS: ~ 10 luni
i) Proiectul de viitor al copilului: dependent de adult, latură funcțională deficitară
persoană, control sfincterian etc.): dependent de adult pentru îngrijire, cooperează la
îmbracare/dezbrăcare, deprinderi de autoservire și igienă personală în curs de
dezvoltare,consolidare, control sfincterian controlat
• Gradul de maturitate: imaturitate, dependență totală de adult
• Influenţa părinţilor asupra dezvoltării copilului: influență benefică educator de
referință și fost AMP
j) Capacitatea de a face efort şi rezistenţa la efort: timp scurt de acțiune cu obiectele,
rezistență scăzută specifică vârstelor mici
SECŢIUNEA a 3-a
Integrarea socială
pedagogică de la cadrul didactic): neșcolarizat
b) Existenţa unor relaţii de prietenie: nu există relații de prietenie, se joacă lângă
ceilalți copiii, interacțiune minimă cu aceștia
c) Implicarea copilului în activităţi extracurriculare (de exemplu, activităţi sportive,
de creaţie): implicat în activități extracurriculare
d) Apartenenţa la alte grupuri sociale (de exemplu, culte religioase): nu este cazul
Concluzie: Nivelul maturizării psihosociale: scăzut; se remarcă o neconcordanță în
sens descendent, vârsta de dezvoltare pentru autoservire este de ~1 an; socializare ~ 1
ani; dependent de adult pentru îngrijire, nu are capacitatea de a răspunde de propria
securitate, de a evita pericolele; deprinderi de autonomie personală în curs de
dezvoltare,consolidare, se hrănește singur cu degetele, duce mâncare la gură, ajută la
îmbrăcare/dezbrăcare întinzând mâinile, nu își controlează salivația, control
sfincterian controlat; inițiază contact cu adultul, răspunde la solicitări simple.
SECŢIUNEA a 4-a
Alte observaţii clinice relevante: modificare stare psihică generală, alternanță între
35
voiciune și somnolență, cu răspunsuri întârziate, trenante la stimulii senzoriali și
iritabilitate
SECŢIUNEA a 5-a
Profilul psihologic: copil cu capacitate slabă de organizare a acțiunilor în

conformitate cu o cerință simplă, ce prezintă dificultăți în trecerea de la o mișcare la
alta și înțelegerea unui mesaj complex, dificultăți de focusare a atenției pe sarcină,
lent în activitățile de învățare, înțelege cu dificultate cerințele simple, acționează
stereotip, rutinier cu jucăriile, imită acțiuni fizice și cuvinte simple ale adultului;
forma de comunicare este preponderent mimico-gestuală, întârziere în achiziția
limbajului vorbit; dependent socio-afectiv.
SECŢIUNEA a 6-a
a) Grup de suport/socializare pentru copil: grupă/comunitate

b) Servicii de logopedie pentru copil/alte servicii de specialitate: logopedie – formare
deprinderi onomatopeice, kinetoterapie – corectarea posturii și aliniamentului
corpului, hidroterapie – diminuarea spasticității.
c) Terapii ocupaţionale pentru copil: exerciții de exploare/descoperire a obiectelor din
mediu, exerciții perceptiv-motrice, activități prin arte combinate, exerciții de
interacțiune – explorare senzorială a mediului, formare, dezvoltare și exersare gesturi
manuale fundamentale și coordonare oculo-motorie, inițierea și stabilirea relațiilor cu
cei din jur
d) Tipul de psihoterapie necesară abilitării-reabilitării copilului: psihomotrică, prin
joc, comportamentală aplicată, activități de stimulare a componente cognitive/socio-
afective – dezvoltarea sensibilității față de stimulii din mediu, formare și dezvoltare
psihomotricitate, stimulare dezvoltare cognitivă și a proceselor psihice de bază,
stimularea comunicări verbale/nonverbale și relaționării sociale, facilitare oportunitate
de învățare deprinderi practice, emoționale, stimulare capacitate comprehensivă
e) Reevaluarea psihologică şi data reevaluării: periodic
f) Evaluare psihiatrică: în evidența Dr. Goleșteanu
g) Suspiciune abuz: nu există
36
h) Consiliere psihologică/Grup de suport pentru părinţi: consiliere pentru revizuire
atitudine față de copil și implicarea activă în viața acestuia; dezvoltare atașament față
de copil
i) Tipul de terapie pentru părinţi: consiliere psihologică- responsabilizare în
exercitarea competențelor parentale
j) Alte recomandări: sprijin și suport afectiv, facilitarea dezvoltării cognitive și a
potențialului restant prin accent pe lărgirea achizițiilor realizate, promovare
oportunități de învățare a unor deprinderi de interacțiune, comunicare, timp centrat pe
copil, încurajarea și participarea la jocul copilului, implicare sistematică în activități
simple

STUDIUL DE CAZ NR 4
37
Numele şi prenumele copilului: Peniu Olimpia
I. Diagnostic medical: Tetrapareza predominant parapareza flasca (mers independent
dificil , fara echilibru), Multiple hematoame /plagi prin autostimulare si probleme de
echilibru, Anoftalmie OD – victima abuz fizic cu enucleere, Hipotrofie staturo-
ponderala, Rahitism CC, Perforatie de sept nazal, Rinoetmoidita cronica, ECI/
conform documentului medical: adeverință medicală
II. Psihodiagnostic: Retard in dezvoltare
SECŢIUNEA 1
Evaluarea personalităţii copilului (observație clinică, Grilă globală de evaluare-

observare, Scala Portage, Fișă de investigare psihomotrică, ABAS II, Fișă de
dezvoltare psihică generală a copilului)
Aria senzorială (observație clinică, interviu semistructurat cu educatorul de referință,
Grilă globală de evaluare-observare, Scala Portage, Fișă de investigare psihomotrică,
Fișă de evaluare nivel abilități perceptive)
- integritatea sau afectarea senzorială: afectare vizuală și olfactivă; răspuns adecvat la
stimulare auditivă, tactilă. Dominantă auditivă și tactil-kinestezică
- prezenţa deficienţelor remarcate (verificate sau declarate): anoftalmie, rinoetmoidită
– tulburări de motilitate oculară
• Percepţia: anoftalmia duce la incapacitatea de a vedea obiectele înconjurătoare într-
o singură imagine, eficiență vizuală scăzută ceea ce determină neclaritatea,
fragmentarea, limitarea, imprecizia imaginilor percepute; identifică, recunoaște
obiecte, persoane, câteva animale,
38
• Dezvoltarea psihomotricităţii - descriere în funcţie de vârstă şi afectare: mers
independent cu dificultăți de echilibru și postură, deprinderii motrice grosiere și
motorii fine de nivel mediu, apucă, transferă obiecte dintr-o mână în alta, aruncă o
minge, bate cu ciocanul de jucărie, împinge, trage o jucărie, trage de fermoar,
construiește turn prin punerea pătratelor/cuburi unul peste altul, pune/scoate margele
mari de pe ață, inele de pe suport vertical, măzgălește, poate mânui o pensulă,
răsucește butoane, mânere, merge pe tricicletă, face biluțe din plastelină prin imitație;
indică schema facială prin imitație; folosește indiferent care mână atunci când
manipulează; se orientează în spațiul familial, apar accidente datorită echilibrului
precar
- Motricitatea fină: descrierea posibilităţii de realizare a gesturilor fine şi precise cu
privire la:
• apucarea, culesul, eliberarea, aruncatul, ajungerea la un obiect: apucă obiecte în
pensă tridigitală, le lasă să cadă, se apleacă și culege un obiect căzut, aruncă o minge
spre adult, când nu ajunge la obiect cere ajutor adultului prin gesturi de indicare
• manipularea unilaterală sau bilaterală: manipulare bilaterală
• lateralitatea dominantă: nu este definită, folosește ambele mâini când apucă, lovește
cu ambele picioare o minge
- Motricitatea grosieră:
• ortostatism, deficienţe de statică şi mers, probleme de echilibru: merge singură cu
greutate, bază largă de susținere, probleme de păstrare a echilibrului și coordonarea
mișcărilor
• deficienţe de coordonare: forță, precizie, coordonare inferioară vârstei cronologice
forţe proprii): se realizează cu și fără sprijin pe distanțe scurte
deplasare cu însoțitor
• Reprezentarea: afectare a structurii semiotice, incomplete, parțiale, eronate, sărace în
detaliu
Aria logică (Scala Portage, Ghid global de evaluare-observare, observația clinică,

interviu semi-structurat cu educatorul de referință)
39
- stadiul operaţional: stadiul preoperațional preconceptual
- potenţialul actual al copilului - ce ştie să facă, ce poate să facă: imită o acțiune cu
obiecte sau de motricitate grosieră, recunoaște câteva obiecte familiare, oferă, pune,
arată, trage inele de pe suport, construiește turn din 7 piese, asociază o acțiune unui
obiect, arată imagini pe carte, dă pagina, măzgălește cu creionul, capabilă să găsească
un obiect ascuns, poate insera forme geometrice în incastru, recunoaște o acțiune din
imagine, începe să imite linii circulare, poate potrivi o imagine cu o altă imagine
similară
• recunoaşte/denumeşte obiecte: recunoaște/ indică obiecte familiale
• grupează obiectele/după ce criterii: grupează la întâmplare, pune obiecte unele peste
altele
• cunoaşte schema facială/corporală: indică elemente ale schemei faciale prin imitație,
schema corporală necesită consolidare
• indică/denumeşte/deosebeşte culorile: indică culori de bază prin imitație
• ştie să numere singur sau cere ajutor: numără până la cinci prin imitarea adultului
• recunoaşte simboluri (cifre, imagini, caractere, litere, cuvinte): recunoaște/indică
câteva imagini ale unor obiecte familiare
• capacitatea de a lua decizii singur: are capacitatea de a alege o activitate simplă
• capacitatea de a emite ipoteze: lipsa capacității de a emite ipoteze
• capacitatea de a face faţă responsabilităţilor: dependentă de adult, capacitate slabă
• capacitatea de a face faţă situaţiilor de criză şi/sau stresului: capacitate scăzută de a
se autocalma, de a controla o stare de agitație și de a organiza răspunsuri adapatative
zilnic/obişnuit: dependentă de adult pentru organizarea programului zilnic
• capacitatea de a finaliza o sarcină simplă, singur sau cu ajutor: finalizează o sarcină
simplă singură, atrage atenția că a finalizat spunând ”gata”
40
• capacitatea de a finaliza o sarcină complexă, singur sau cu ajutor: finalizează cu
prompt parțial o sarcină complexă
• orientarea temporo-spaţială: orientare în spațiul familiar și în raport cu o persoană,
apar accidente datorită echilibrului precar și anoftalmiei, nu sunt achiziționate
noțiunea de durată, de succesiune temporală în raport cu experiențe personale
imediate și acțiuni cotidiene
• Memoria:
- tipul memoriei: involuntară, imediată, infidelă
- capacitatea mnezică: predominant auditivă, scăzută, automatisme; recunoaște locuri,
obiecte și persoane familiare, imagini ale unor animale
• Atenţia:
- stabilitate: instabilă, însă, ușor de captat pe fondul curiozității față de obiecte
- concentrarea: durată scurtă în activități de învățare, focusare pe sarcină timp mai
lung în activitățile ludice preferate cum ar fi, jocul cu păpușa
• Motivaţia:
- tip: extrinsecă și intrinsecă în activitățile ludice
- modalitate specifică de manifestare: interes și explorare funcțională a obiectelor din
mediu apropiat
• Imaginaţia:
- dezvoltarea în raport cu vârsta cronologică: reproductivă
- conţinut, utilitate şi utilizare: apar elemente joc simbolic – acțiuni cu păpușa, cu
obiecte, vorbit la telefon; apare gestul grafic – măzgălește
Aria voinţei:
- modalitate de manifestare şi context: scopuri generate de interese de moment,
preferință pentru activități ludice, finalizează o sarcină simplă
- forma negativă de manifestare: crize de furie ca urmare a experiențierii unor situații
care provoacă frustrare, nu i se face pe plac, sau nu dorește să se conformeze unei
solicitări, cum ar fi să lase jucăria altui copil; criza se manifestă prin
41
auto/heteroagresivitate: freacă nasul de covor, se lovește cu capul, lovește alt copil,
conform declarației educatorului de referință
afectează stabilirea relaţiilor cu mediul:
pentru a se face înțeleasă folosește limbajul mimico-gestual si verbal, poate imita
gesturi simple ale adultului, folosește sunete asociate cu obiecte, cere obiecte prin
indicare si verbal, scutură cap pentru ”nu”, trage de o persoană ca să obțină ceva de la
ea, inițiază contact
- vocabularul: activ, pasiv, dezvoltare: vocabular activ: înțelege comenzi simple
asociate cu gesturi, recunoaște mai multe obiecte prin indicare, persoane familiare,
”vorbește” și gesticulează când se joacă, poate aduce un obiect indicat, foloseste
cuvinte cu înțeles, poate arăta nas când este întrebată, poate face legătura dintre un
obiet și o imagine, răspunde la unde prin arătare sau indicare cu privirea; vocabular
activ: emite secvențe de sunet cu intonație, de exemplu mașină-uuum, cuvinte cu
sens: ”gata, pa”, imită spontan cuvinte, folosește două cuvinte împreună, cere o
jucarie, la toaleta folosind cuvinte cu sens
întârziere a limbajului expresiv
- dificultăţi de pronunţie: se remarcă dificultăți de pronunție
probleme simple/complexe): capacitate slabă de a rezolva probleme simple
- utilizează în comunicare limbajul semnelor (după caz): nu utilizează o formă de
comunicare alternativă
- utilizează în comunicare limbajul Braille (după caz): nu utilizează
- înţelege un mesaj simplu şi/sau complex, rostit şi/sau scris: înțelege un mesaj simplu
rostit asociat cu gesturi
- comunică cu/prin receptarea de imagini/desene/fotografii: reacționează la vederea
unui imagini cunoscute prin gesturi de indicare
42
Jocul (observaţie clinică): apar elemente de joc simbolic – hrănește, leagănă păpușa;
interes susținut pentru activități de manipulare; cooperează în jocul de interacțiune cu
adultul, nu înțelege reguli simple; se joacă lângă ceilalți, dar nu cooperează, ”cântă”,
mișcă mâini ca și când ar dansa atunci când aude o melodie, mișcă pensulă pe foaie
singură, construiește, interesată de jocul cu apă, nisip
Învăţarea (Scala Portage, Grilă globală de evaluare-observare): folosește simțurile în
exersarea acțiunilor cu obiecte, experimentează prin încercare-eroare, combină două
acțiuni pentru a vedea consecința acestora
Munca (observaţia clinică): activă, se străduiește cu rost, dornică să manipuleze
obiectele, persistă în sarcini ludice și educative
Creativitatea: nu se manifestă
Concluzii: copil cu dificultăți de integrare senzorială datorate anoftalmiei, conduite
motrice de bază achiziționate, utilizează pentru a comunica gesturi însoțite de
limbajul corespunzător, de exemplu, clatină din cap pentru ”nu”, solicită diferite
obiecte prin indicarea cu degetul sau se întinde spre acestea, imită mai multe acțiuni
cu/fără obiecte, demonstrează permanența obiectului. Principalele comportamente,
capacități și deprinderii măsurate cu Scala Portage indică neconcordanță între vârsta
cronologică și cea mentală: comportament motor ~ 2,1 ani; limbaj ~ 1,6 ani; cognitiv
~ 2,1 ani.
Nivelul de dezvoltare intelectuală (Scala Portage, Grilă globală de evaluare-
observare):
• Vârsta de dezvoltare: 2 ani si 9 luni
• Coeficientul de dezvoltare: < 50
Nivelul dezvoltării psihomotricităţii: perioada de inovație, își testează capacitățile;
semidezvoltat, dependentă de adult, stadiul coordonării parțiale
Trăsături de temperament (observaţia clinică): vioaie, energică, activă, sociabilă,
prag scăzut la frustrări minime, tendințe impulsive
Deprinderi/aptitudini, interese, aspiraţii (de exemplu, observaţia clinică):
evidenţierea potenţialului individual: interes pentru stimulii din jur – jucării motrice,
senzoriale, deprinderi slab dezvoltate, sub cele specifice vârstei cronologice
43
- manifestări, preocupări: comportament satisfăcător, cooperează cu adultul, poate fi
antrenată cu ușurință în activități ludice; apar manifestări de independență,
reacționează puternic când i se impun limite, creează joc de la sine, se joacă timp
îndelungat cu obiectele
- probleme de comportament, reactivitatea copilului: reacții defensiv active, acte
negative: autovătămare, lovirea altui copil, bruxism au scazut in intensitate si
frecventa
verbale, gestuale
- prezenţa comportamentului hiperkinetic: tendințe impulsive
- alte tulburări de comportament: intoleranță la frustrare, excitație dezordonată,
necontrolată, fără scop
Caracter:
- controlul emoţiilor (stabilitate/instabilitate, maturitate/imaturitate):
instabilitate/imaturitate
- tip de ataşament (dependenţă/autonomie): atașament ambivalent, dependentă de
adult pentru îngrijire
- capacitatea de adaptare emoţională la context de viaţă (conform vârstei): abilitate
scăzută de a răspunde în mod practic la experințe emoționale, lipsă control asupra
emoțiilor
- patologia afectivităţii: crize, anxietate, depresie, blocaj, agitaţie psihomotorie etc.:
agitație psihomotorie la apariția crizelor de mânie/furie
- sentimente, pasiuni: stări afective difuze: plânge, râde
SECŢIUNEA a 2-a
44
implicarea acestora şi relaţionarea cu aceştia: părinții nu sunt prezenți în viața
copilului, dezinteres față de aceasta; tatăl este liberat din penitenciar,si doreste
reintegrarea acesteia; copilul era vizitat de bunica maternă, interesată de situația
copilului
b) Existenţa fraţilor, implicarea acestora şi relaţionarea cu aceştia: are o soră geamănă,
doi frați și trei surori, nu relaționează cu aceștia
c) Persoana de referinţă pentru copil: educatorul de referinta
d) Raportarea acestora (a-d) la copil: bunica manifesta interes pentru situația
copilului; educatorul se raportează pozitiv la copil, fiind atentă la satisfacerea nevoilor
acesteia
fraţii, alte persoane relevante): apar acte pozitive față de anumiți copii din grupă -
oferă o jucărie, trage un copil de mână, și acte negative față de alții – le ia jucăriile
sau îi lovește; comportament pozitiv, cooperare cu adultul
f) Atitudinea copilului faţă de sine: în majoritatea timpului pozitivă, apar
comportamente de auto-rănire în crizele de furie, foarte rar
g) Agresivitate/autoagresivitate: autoagresivitate – lovire cap/nas, diminuare vizibila a
acesteia
h) Capacitatea copilului de adaptare la mediu şi persoane: capacitate medie de a
răspunde la noi experiențe cognitive, emoționale; cooperează cu adultul, explorează
mediul funcțional; scor ABAS II ~ 1an și 5 luni
i) Proiectul de viitor al copilului: dependent de adult, înscriere la grădiniță specială
persoană, control sfincterian etc.): dependent de adult pentru îngrijire, își sterge nasul
și gura dacă i se atrage atenția, mânâncă singură cu lingurița, bea din cană, își dă
bluza jos dacă este descheiată, trage de pantaloni, își scoate pantofii dacă sunt
deschiși; control sfincterian controlat, în curs de formare
• Gradul de maturitate: scăzut, prietenoasă
• Influenţa părinţilor asupra dezvoltării copilului: influență benefică a educatorului de
referință; părinții nu exercită influență
45
j) Capacitatea de a face efort şi rezistenţa la efort: inferioară vârstei cronologice,
specifică vârstelor mentale mici, scăzută
SECŢIUNEA a 3-a
Integrarea socială
pedagogică de la cadrul didactic): neșcolarizată
b) Existenţa unor relaţii de prietenie: nu există, îi place să se joace lângă alt copil
de creaţie): este implicată în activități extracurriculare, vizitare obiective turistice din
județ
d) Apartenenţa la alte grupuri sociale (de exemplu, culte religioase): nu este capabilă
să-și exprime dorința de a aparține altui grup social
Concluzie: Nivelul maturizării psihosociale: este scăzut, dependentă de adult pentru
îngrijire, autonomie personală în curs de consolidare, control sfincterian controlat, în
curs de formare; nu este conștientă de pericole; capacitate medie de adaptare la noi
experiențe senzoriale, emoționale,cognitive; inițiază contact, inventează gesturi
proprii și semne pentru a-și face cunoscute dorințele; cooperează cu adultul,
reacționează la expresia feței adultului, tendință permanentă de a căuta atenție, cu
ceilalți copiii interacționează la nivel primar – imită, lovește; joc adecvat cu jucăriile,
imitare acțiuni cu /fără obiecte. Scorurile obținute la Scala Portage indică
neconcordanță în sens descendent între vârsta cronologică și cea mentală:
autoservire ~3 ani, socializare ~ 2,5 ani.
SECŢIUNEA a 4-a
Alte observaţii clinice relevante: copilul nu reușește să exprime în cuvinte frustrările

de orice fel, întrucât achiziția limbajului și nivelul de adaptare emoțională/socială este
scăzut pentru vârsta cronologică a copilului
46
SECŢIUNEA a 5-a
Profilul psihologic: copil dependent afectiv-relațional, activ, curios în legătură cu

obiectele, jucării din mediu, ce caută fără deosebire, atenția adulților cu care vine în
contact; nu conștientiează pericole, capacitate comprehensivă medie, răspunde la
nume, asociază o acțiune unui obiect, execută o acțiune cunoscută pe baza unei
solicitări verbale simple, începe să indice diferite părți ale corpului, poate copia unele
gesturi ale adultului, prezintă reacții întârziate în ceea ce privește răspunsul la
solicitare, fiind necesară repetarea cerinței promptarea totală, demonstrația; este
prezent comportamentul explorator, ludic, imitativ; limbaj expresiv rezumat la câteva
cuvinte cu sens, comunicare acțională și non verbală prezentă; memorie predominant
mecanică, reactualizare pe baza recunoașterii, prezentă capacitatea de concentrare a
atenției intenționată spre obiect, poate persista în activitate.
SECŢIUNEA a 6-a
a) Grup de suport/socializare pentru copil: grup de copii din grupă/comunitate pentru

socializare
b) Servicii de logopedie pentru copil/alte servicii de specialitate: kinetoterapie –
dezvoltare echilibru în ortostatism; hidroterapie – menținerea mobilității articulare;
logopedie – implementarea expresivității orale
c) Terapii ocupaţionale pentru copil: terapii prin arte combinate, ludoterapie –
formare/consolidare deprinderi autonomie și igienă, educarea capacității de acțiune,
cognitive, sprijinire relații interpersonale
d) Tipul de psihoterapie necesară abilitării-reabilitării copilului: terapie psihomotrică,
comportamentală aplicată, activități ludice, activități de expresie – învățare și
dezvoltare structuri și conduite perceptiv-motrice, restructurare comportamente,
relaxare și deconflictualizare prin activități artistice, remodelare a afectivității și
relaționării prin intermediul jocului, educarea capacității de acțiune, cognitivă, nivel
de înțelegere.
47
e) Reevaluarea psihologică şi data reevaluării: reevaluare periodică
f) Evaluare psihiatrică: în evidența Dr. Goleșteanu
g) Suspiciune abuz: nu există suspiciune de abuz
h) Consiliere psihologică/Grup de suport pentru părinţi: Parenting - consiliere
psihologică/grup suport educatorul de referință, cerere afectivă intensă din partea
copilului
i) Tipul de terapie pentru părinţi: consiliere pentru educatorul de referință pentru
gestionare adecvată a coportamentului copilului și evitarea întăririi comportamentului
de autovătămare; consiliere părinte pentru schimbarea atitudinii față de copil și
responsabilizare în exercitarea competențelor parentale
j) Alte recomandări: sprijin și suport afectiv, creare climativ afectiv securizant,
dezvoltarea toleranței la frustrare, ajutarea copilului să se liniștească și crearea de
oportunități pentru a învăța singur acest comportament prin orientarea atenției către o
activitate cu sens, antrenament gradual și continuu pentru aducerea la un nivel mai
bun de funcționalitate psihică generală, consolidare deprinderi autonomie și igienă
personală; inscrierea la gradinita speciala

STUDIUL DE CAZ NR 5
48
Numele şi prenumele copilului: P. Ș.

I. Diagnostic medical: Retinopatie de prematuritate, Nistagmus- leziunile oculare
sunt congenitale și ireversibile , conform documentului medical: certificat medical nr.
1103/28.04.2017, Dr.Poenaru Ozana (oftalmologie)
II. Psihodiagnostic: dizabilitate intelectuală ușoară
SECŢIUNEA 1
Evaluarea personalităţii copilului (pentru fiecare arie evaluată se vor menţiona

obligatoriu metodele de evaluare utilizate, de exemplu: observaţia clinică, interviul,
chestionarul, testele, scalele şi scorurile obţinute)
Aria senzorială (observație clinică)
- integritatea sau afectarea senzorială (descriere): afectare senzorială vizuală, cu
integritatea celorllți analizatori
- prezenţa deficienţelor remarcate (verificate sau declarate): deficiență vizuală- leziuni
oculare congenitale și ireversibile
• Percepţia : percepţia vizuală este minimă (percepe doar lumina puternică), fiind însă
parţial compensată prin cea tactilo-kinestezică şi auditivă.

- Motricitatea fină (observație clinică): descrierea posibilităţii de realizare a
gesturilor fine şi precise cu privire la:
• apucarea, culesul, eliberarea, aruncatul, ajungerea la un obiect: se realizează
adecvat, comportamentul explorator este dezvoltat
- Motricitatea grosieră (observație clinică): descriere cu privire la:

• ortostatism, deficienţe de statică şi mers, probleme de echilibru: se ridică și merge în
ortostatism, remarcându-se echilibrul precar datorat tulburărilor de vedere.
• deficienţe de coordonare: prezente, datorate tulburărilor de vedere
forţe proprii): se deplasează independent pe distanțe foarte scurte, într-un spațiu
49
familiar, folosind simțul tactil pentru a identifica obstacolele; în spațiul nefamiliar,
mersul este posibil doar cu sprijin datorită lipsei reperelor de orientare spaţială
cu însoțitor
• Reprezentarea: vizuală absentă; auditivă bine dezvoltată, spațială funcțională în
spații familiare, temporală bună (înțelege noțiuni precum ieri, astăzi, mâine, prezent,
trecut, viitor, cunoaște părțile zilei, succesiunea zilelor săptămânii, lunilor,
anotimpurilor, percepe durata unei activități)
Aria logică (Portage, observație clinică)

- stadiul operaţional: preoperațional intuitiv (V.D. cognitiv, conform scalei Portage,
este 4 ani și 6 luni)
• recunoaşte/denumeşte obiecte: denumește obiecte familiare, le recunoaște tactil sau
după descriere
• grupează obiectele/după ce criterii: da, după categorie
• cunoaşte schema facială/corporală: da, şi o poate generaliza la alte persoane
• indică/denumeşte/deosebeşte culorile: cunoaște denumirile culorilor, dar nu le poate
deosebi din cauza deficienței vizuale
• ştie să numere singur sau cere ajutor: numără independent
• recunoaşte simboluri (cifre, imagini, caractere, litere, cuvinte): recunoaște câteva
simboluri Braille
• capacitatea de a lua decizii singur: prezentă dar slab dezvoltată
• capacitatea de a emite ipoteze: prezentă dar slab dezvoltată
• capacitatea de a face faţă responsabilităţilor: minimă, ca urmare a deficitului vizual
• capacitatea de a face faţă situaţiilor de criză şi/sau stresului: scăzută
zilnic/obişnuit: minimă- dependență parțială de adult pentru sprijin în desfășurarea
rutinei
• capacitatea de a finaliza o sarcină simplă, singur sau cu ajutor: finalizează
independent sarcini simple
• capacitatea de a finaliza o sarcină complexă, singur sau cu ajutor: necesită ajutor în
finalizarea unei sarcini complexe
• orientarea temporo-spaţială: orientare temporală bună; orientare spațială funcțională
doar în spații familiare

- tipul memoriei: MSD și MLD funcțională, predominant mecanică
50
- capacitatea mnezică: bună. Memoria socială funcţionează corespunzător, copilul
fiind capabil să recunoască persoanele familiare după timbrul vocal.
• Atenţia (observație clinică):

- stabilitate: slab dezvoltată- atenția în sarcină se menține cu dificultate, cu multiple
întreruperi, necesitând frecvente refocalizări
- concentrarea: slab dezvoltată, ușor distrasă de factori perturbatori; deficit de atenție

- tip: predominant intrinsecă și extrinsecă, afectivă/socială, pozitivă
- modalitate specifică de manifestare: se implică în sarcini la cererea adultului, fiind
motivată intrinsec prin curiozitatea pentru activitate, și extrinsec prin faptul că
primește stimulente pozitive, afective, verbale sau materiale

- dezvoltarea în raport cu vârsta cronologică: inferioară, reproductivă
- conţinut, utilitate şi utilizare: joc simbolic prezent, ancorat în plan concret; ocazional
apar momente de fabulație, planuri nerealiste, excesiv de optimiste legate de viitor

- modalitate de manifestare şi context: apare iniţiativa, însă actele volitive sunt
limitate ca număr; capacitatea de mobilizare este scăzută, durata efortului voluntar
este mică, abandonează rapid sarcina în caz de eșec
- forma negativă de manifestare: momente de obstinație, negativism
afectează stabilirea relaţiilor cu mediul (Portage, observație clinică):
verbal (V.D. comunicare, 5 ani)
- vocabularul: activ, pasiv, dezvoltare: vocabular activ și pasiv sărac, în curs de
îmbogățire; în comunicare apar expresii stereotipe, repetitive
limbaj fonetic, lexical, semantic dezvoltat; întârziere a limbajului gramatical
- dificultăţi de pronunţie:absente
probleme simple/complexe): prezente- scrierea și citirea în Braille se realizează pe
litere; nu poate realiza calcule mentale. Rezolvă mental probleme practice simple.
- utilizează în comunicare limbajul semnelor (după caz)- nu
- utilizează în comunicare limbajul Braille (după caz)- da
51
- înţelege un mesaj simplu şi/sau complex, rostit şi/sau scris: înțelege mesaj simplu,
rostit; nu înțelege mesaje complexe
- comunică cu/prin receptarea de imagini/desene/fotografii: nu
Jocul (observaţie clinică): adecvat, simbolic, izolat dar și reciproc, pe date

manipulabile sau verbale
Învăţarea (observație clinică): Capacitatea de învăţare este bună, reține și reproduce

versuri și cântece, memorarea fiind însă preponderent mecanică
Munca (observaţia clinică): dezorganizată, superficială
Creativitatea (observația clinică): scăzută, în dezvoltare, fiind încă ancorată în plan

concret, fiindu-i dificil să se desprindă de el
Concluzii: se remarcă o întârziere a dezvoltării cognitive secundară deficienței de

vedere, activitatea cognitivă fundamentală fiind mai puţin bazată pe acţiune şi mai
mult bazată pe verbal, logică transductivă, animism, dificultăţi în selectarea
elementelor esenţiale din informaţiile percepute. Achiziţiile de nivel cognitiv sunt
bune, ca şi nivelul de înţelegere. Memoria este funcțională, atenția este uşor de captat,
pe fondul curiozităţii şi a interesului pentru explorarea mediului şi interacţiunea
socială, însă nu manifestă capacitate de concentrare, fiind distrasă uşor (hipoprosexie
concentrativa). Limbaj expresiv şi receptiv funcţional. Limbajul însoţeşte activitatea,
folosește expresii comunicative, vorbeşte în fraze, participă la conversaţii. Pronunţia
este bună însă vocabularul este sărac, apar expresii stereotipe, repetitive. Mimică
hipomobilă.
Nivelul de dezvoltare intelectuală (Portage)

• Vârsta de dezvoltare : 4 ani și 6 luni
• Coeficientul de dezvoltare : 60.
Nivelul dezvoltării psihomotricităţii: inferior vârstei cronologice (V.D. motor 3 ani și
6 luni)
Trăsături de temperament (interviu, observaţia clinică): emotivă, politicoasă,

liniștită, sociabilă, comunicativă, sugestibiliă, instabilă, cu trăsături specifice tipului
52
combinat melancolic-flegmatic. Apar reacţii de prestanţă. Conduită individuală lentă,
impresionabilitate, egoism.
Deprinderi/aptitudini, interese, aspiraţii (interviu, observaţia clinică): evidenţierea

potenţialului individual: deprinderi adaptative sunt dezvoltate sub nivelul vârstei
cronologice; nu se remarcă aptitudini speciale; interese: comunicarea verbală cu
parteneri de nivel cognitiv apropiat sau adulți; ieșiri în aer liber, jocul cu jucării.
Aspirații crescute legate de viitor, cu dificultăți în aprecierea realistă a posibilităților.
- manifestări, preocupări: atitudini pozitive față de sine, față de cei din jur,
amabilitate, cooperare. În mediu familiar este sociabilă, liniştită, Face alegeri, are
preferințe, ocazional manifestă toleranţă scăzută la frustrare și rezistenţă la schimbare.
Atitudine pozitivă față de activitatea educativă în general, îi fac plăcere mai ales
activitățile extrașcolare, ludice. Cooperează cu adultul, se implică în activități la
cererea acestuia și din proprie inițiativă, solicitând ajutor pentru finalizarea acestora
- probleme de comportament, reactivitatea copilului: Într-un mediu nou este
defensivă, retrasă; are un simţ accentuat al proprietăţii şi reacţionează cu egoism
atunci când un alt copil benneficiază de jucării care îi plac sau de atenţia adultului.
Ocazional manifestă toleranţă scăzută la frustrare și rezistenţă la schimbare, folosește
minciuna și confabulația pentru a atrage atenția celor din jur sau pentru a-și justifica
atitudinile negativiste
comportamentale și gestuale prezente
- prezenţa comportamentului hiperkinetic: absent
- alte tulburări de comportament:
Caracter: dependentă, sensibilă, extravertită, curioasă
- controlul emoţiilor (stabilitate/instabilitate, maturitate/imaturitate): instabilitate
emoțională, imaturitate
- tip de ataşament (dependenţă/autonomie) anxios-evitant; dependență fizică și psihică
față de persoanele investite afectiv
- capacitatea de adaptare emoţională la context de viaţă (conform vârstei): scăzută în
raport cu vârsta cronologică
- patologia afectivităţii: reacții emotive puternice cu plâns facil, anxietate, capacitate
redusă de management a tesiunii afective, dorință de apreciere și validare din partea
celorlalți; trăirile afective au un caracter puternic polarizat, apar reacții capricioase,
sensibilitate la restricții și refuzuri, slabă toleranță la frustrare.
53
- sentimente, pasiuni: sentimente intelectuale și morale prezente; pasiuni- plimbări,
jocuri în compania adulților de referință
SECŢIUNEA a 2-a
implicarea acestora şi relaţionarea cu aceştia: părinții sunt în viață, însă nu prezintă
interes față de situația copilului
b) Existenţa fraţilor, implicarea acestora şi relaţionarea cu aceştia: are o soră aflată în
îngrijirea mamei, însă nu păstrează legătura cu aceasta
c) Persoana de referinţă pentru copil: educatorul de referință din cadrul CSC
Cristina/dirigintele din cadrul Liceului Special pentru Deficienți de vedere Buzău
d) Raportarea acestora (a-d) la copil: persoanele de referință își manifestă interesul
pentru tânără, fiind preocupate de starea de bine a Ștefaniei, de nevoile și trebuințele
ei
e) Comportamentul copilului în familie/ faţă de membrii familiei (relaţia cu părinţii,
fraţii, alte persoane relevante): nu este cazul
f) Atitudinea copilului faţă de sine: stimă de sine scăzută, interes pentru aspectul
exterior (solicită adultul pentru a-i aranja părul sau hainele)
g) Agresivitate/autoagresivitate: absentă
h) Capacitatea copilului de adaptare la mediu şi persoane: medie
persoană, control sfincterian etc.): independență personală medie (VD autoservire 3
ani și 6 luni)- se autoservește la masă, se îmbracă/dezbracă cu ajutor minim, are
control sfincterian diurn și nocturn, necesitând însă sprijin și supraveghere continuă
din partea adultului, fiind incapabilă a sesiza și evita pericolele din mediu ca urmare a
deficienței de vedere.
• Gradul de maturitate: scăzut în raport cu vârsta cronologică
• Influenţa părinţilor asupra dezvoltării copilului: absentă
j) Capacitatea de a face efort şi rezistenţa la efort: scăzută
SECŢIUNEA a 3-a
Integrarea socială
pedagogică de la cadrul didactic) : școlarizată în cadrul Liceului Special pentru
54
Deficienți de vedere Buzău; rezultatele la învățătură sunt medii, cu dificultăți la
disciplinele matematică și explorarea mediului;
b) Existenţa unor relaţii de prietenie: puține, atât în cadrul CSC Cristina, cât și în
cadrul școlii
de creaţie): nu
Concluzie: Nivelul maturizării psihosociale: sub nivelul vârstei cronologice (VD
socializare 5 ani și 6 luni)
SECŢIUNEA a 4-a
Alte observaţii clinice relevante
SECŢIUNEA a 5-a
Profilul psihologic: Ștefania prezintă o percepție vizuală minimă, cu efect direct
asupra evoluției pe toate palierele de dezvoltare; se remarcă o structură afectivă
generală pozitivă manifestată, mare nevoie de stabilitate, fundament, afecțiune,
imaturitate afectivă, egoism, sugestibilitate, infantilism afectiv. Memoria este
funcțională, remarcându-se un deficit de atenție, logică transductivă, joc simbolic
relativ dezvoltat. Răspunde prin atașament, însă prezintă reacții afective instabile,
emotivitate cu plâns facil și slabă toleranță la frustrare. Sunt prezente stereotipii
verbale și de miscare, accentuate la contactul prelungit cu ceilalți copii cu deficiențe
severe și profunde, ca urmare a sugestibilității crescute la mediu a Ștefaniei. Evoluţia
pe aria cognitivă și emoțională este pozitivă, în cadrul ședințelor de terapie
urmărindu-se în principal echilibrarea afectivă prin însușirea unor modalități pozitive
de coping cu emoțiile și situațiile tensionate. Se mențin unele dificultăți cu substrat
afectiv, legate de situația de a fi marginalizată și ridiculizată de unii colegi în cadrul
școlii pentru faptul că este un copil instituționalizat. Are nevoie de sprijinul și
supravegherea adultului, nefiind capabilă a sesiza și evita pericole.
SECŢIUNEA a 6-a
a) Grup de suport/socializare pentru copil: în cadrul modulului CSC Cristina/ Liceului
Special pentru Deficienți de vedere Buzău
b) Servicii de logopedie pentru copil/alte servicii de specialitate: logopedie- susținerea
exprimării verbale prin îmbogățirea vocabularului și înțelegerea sensului cuvintelor
nou introduse;
c) Terapii ocupaţionale pentru copil: da, în vederea dezvoltării abilităților de viață
independentă
55
d) Tipul de psihoterapie necesară abilitării-reabilitării copilului: cognitiv-
comportamentală, narativă
h) Consiliere psihologică/Grup de suport pentru părinţi:
j) Alte recomandări: stimulare cognitivă și a limbajului, echilibrarea afectivă,
dezvoltarea abilităților socio-emoționale, îmbunătățirea deprinderilor funcționale,
continuarea educaţiei formale

56

Practica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Practica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Codul proiectului: POCU/90/6.13/6.

XBeneficiar: Universitatea ”Andrei Șaguna” din Constanța

UNIVERSITATEA „ANDREI ŞAGUNA”

SUPERVIZOR: Papari Adrian Cristian

Nume: DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA

Adresă: Constanţa, Str. Decebal, Nr. 22

Reprezentant legal: PETRE DINICĂ

Domeniul de activitate: ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Datele persoanei cu rol de tutore

Nume şi Prenumele: PANĂ VICTORIA

Funcţia: Consilier superior (Psiholog)

Certificarea orelor efectuate__________

Subsemnata GLONŢ (GÂRBĂ) ANTOANETA – IRINA, masterand la Universitatea

„Andrei Șaguna” din Constanța, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Comunicării,

specializarea Psihologie clinică. Evaluare şi intervenţie terapeutică, anul de studii II,

declar pe propria răspundere că am participat la Instruirea privind Protecția și

Sănătatea muncii și PSI realizată la debutul perioadei de practică în cadrul instituției

în care se va desfășura programul de Practică și mi-am însușit informațiile transmise.

În urma parcurgerii stagiului de practică, studenţii vor dobândi informaţii despre:

Modulul 1: Imagine de ansamblu asupra activităţii psihologului practicant în psihologie

Modulul 2: Evaluarea psihologică şi realizarea raportului de psihodiagnostic

Modulul 3: Tehnici de intervenţie psihologică

Modulul 4: Evaluare în psihologia muncii, transporturi şi servicii

Modulul 5: Consiliere educaţională

Modul 6: Dezvoltarea abilităţilor de formare (training/workshop)

Activitatea practică se finalizează cu întocmirea a 5 studii de caz specifice activităţii desfăşurate şi

FIŞĂ DE PREZENȚĂ CENTRALIZATĂ

Nume şi prenume masterand practicant:

Data Interval orar Observaţii

Ziua 1 08:00 – 16:00

FIȘĂ SĂPTĂMÂNALĂ DE MONITORIZARE

Nume şi prenume masterand practicant:

Ziua/Interval Activitatea Nr. de Semnătura

masterand GLONŢ (GÂRBĂ) ANTOANETA – IRINA

Modul în care a Foarte bine Bine Satisfăcător Nesatisfăcător

5. Calificativul obţinut de masterandul practicant:

Numele și Prenumele: Pană Victoria

Nume și prenume masterand: GLONŢ (GÂRBĂ) ANTOANETA – IRINA

Nr. crt. Chestionar Punctaj*

În spațiul alăturat, menționați în ordinea importanței aspectele pozitive ale activității:

Existenţa unei echipe multidisciplinare de specialişti;

CHESTIONAR DE EVALUARE A TUTORILOR

Întotdeauna De cele mai Uneori adecvată Rareori a existat Nu a existat

Întotdeauna De cele mai Uneori În puține cazuri Niciodată

Întotdeauna De cele mai Uneori În puține cazuri Niciodată

Foarte utilă Utilă Puțin utilă Inutilă

EVALUAREA FINALĂ A ACTIVITĂȚII STUDENȚILOR ÎN CADRUL

Nr. Criteriu Punctaj Punctaj

Notă finală acordată: ___________________

Nr. Grad didactic, Nume și Prenume Semnătura

Nume şi prenume masterand practicant:

Nr. Data Ora Observaţii Semnatura tutore Semnatura student

Fişă de evaluare psihologică

Aria senzorială (testul Bender-Santucci, observație clinică)

- Motricitatea grosieră (observație clinică, ABAS II, Testul Portage): descriere cu

Aria logică (testul Portage, ABAS II, observație clinică)

• Gândirea (inclusiv nivelul operaţional) - se apreciază conţinutul operaţional

• Atenţia (grilă ADHD, observație clinică):

• Motivaţia (observație clinică):

• Imaginaţia (observația clinică):

Aria voinţei (observația clinică):

Limbajul şi comunicarea - deficienţe/tulburări ale limbajului şi comunicării care

Jocul (observaţie clinică): preponderent individual, repetitiv, cu tendințe obsesive, pe