MALADII GENETICE ALE

SISTEMULUI IMUN
GENERALITATI
Bolile sistemului imunitar rezulta fie dintr-o reactie imuna excesiva a
organismului, fie dintr-un atac autoimun, in care mecanismul natural de
aparare al corpului ataca celulele normale si produce o serie de
disfunctii.
Astmul, febra mediteraneana familala sau boala Crohn (un grup de boli
inflamatorii intestinale) sunt cauzate de reactia exagerata a sistemului
imunitar, pe cand sindromul poliglandular autoimun sau cateva
manifestari ale diabetului apar atunci cand sistemul imunitar isi ataca
propriile celule si molecule. 
Bolile de deficit imun scad capacitatea organismului de a lupta cu
invadatorii si cresc vulnerabilitatea in fata infectiilor.
ROLUL SISTEMULUI IMUNITAR
Imunitatea organismului este un sistem complex si dezvoltat, cu o
misiune simpla aceea de a cauta si de a distruge invadatorii care pun in
pericol sanatatea organismului. Atunci cand o persoana se naste cu
un sistem imunitar deficitar, lipsa unor enzime de baza conduce la
acumularea unor deseuri toxice la nivelul celulelor imunitare, iar in
final, la moartea acestora.
Procesele si structurile biologice ale sistemului imunitar nu au doar rolul
de a detecta diversii agenti patogeni (de la virusuri, pana la paraziti
intestinali), ci si de a-i distinge de tesuturile sanatoase ale organismului.
Afectiunile sistemului imunitar pot fi bolile autoimune, bolile
inflamatorii si cancerul. Imunodeficienta se petrece atunci cand
sistemul imunitar nu este suficient de activ, instalandu-se infectiile
recurente care pun viata in pericol. Pe de alta parte, bolile autoimune
sunt cauzate de un sistem imunitar hiperactiv, care isi ataca propriile
tesuturi, confundandu-le cu agentii patogeni. Boli autoimune comune
sunt tiroidita Hashimoto, artrita reumatoida, diabetul melitus de tip 1
sau lupusul eritematos sistemic.
Astmul
Astmul este o afectiune in care sistemul imunitar devine hiperactiv la
nivelul cailor respiratorii (bronhii). Persoanele care sufera de aceasta
boala experimenteaza episoade periodice de constrictie a cailor aeriene
(bronhospasm), cand procesul respiratiei este semnificativ ingreunat.
Majoritatea pacientilor diagnosticati cu astm prezinta inflamatii
recurente in zona cailor respiratorii. Tratamentul pentru astm include
inhalarea zilnica de corticosteroizi, care diminueaza hiperactivitatea
sistemului imunitar si inflamatiile produse de acesta.
Alergiile apar ca efect al reactiei imunitare exagerate in contact cu o
substanta straina organismului, care nu este in sine amenintatoare
pentru sanatate. Anumite alimente, particulele de polen
sau acarienii sunt alergenii cei mai comuni. Simptomele alergiilor sunt
dificultatile de respiratie, iritatiile ochilor, eruptiile cutanate, congestia
nazala, greata si varsaturile. Evitarea alergenilor este cea mai buna cale
de control al manifestarilor alergiilor.