Drept Penal Sem 2

1. Incriminarea Tentativei
C.Pen prevede ca „Tentativa se pedepseste numai cand legea prevede expres
aceasta”,precum si din unele dispozitii speciale,care indica expres pedepsirea tentativei in
anumite cazuri.Intr-o prima modalitate,se prevede incriminarea si pedepsirea tentativei chiar
in textul de lege in care se descrie fapta tip,consumata,in alineatul imediat urmator celui in
care se prevede continutul faptei.

2. Sanctionarea tentativei
In codul Penal de la 1868 a ales sistemul incriminarii limitate si diversificarii pedepsei in
ceea ce priveste regimul santionar al tentativei.Tentativa se sanctioneaza numai cand legea
prevede expres aceasta,iar pedeapsa prevazuta de lege este mai redusa in cazul tentativei
decat in cazul infractiunii fapt consumat.

3. Sanctionarea tentativei in Codul Penal in vigoare

Tentativa se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea consumata ale carei
limite se reduc la jumatate.Astfel:
-daca pentru infractiunea fapt consumat legea prevede pedeapsa inchisorii de la 10 la 20 de
ani,pentru tentativa pedeapsa se va stabili intre 5 si 10 ani.
-daca pentru infractiunea comisa legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata ,in cazul tentativei se
aplica o pedeapsa a inchisorii de la 10 la 20 de ani

4. Cauzele de nepedepsire a tentativei

Codul Penal in vigoare prevede ca nu se pedepseste autorul care inainte de descoperirea faptei s-a
desistat ori a incunostiintat autoritatile de comiterea acesteia astfel incat consumarea sa poata fi
impiedicata sau a impiedicat el insusi consumarea infractiunii.

5. Notiunea si conditiile desesizarii

Prin desistare se intelege renuntare de buna-voie la hotararea de a savarsii infractiunea si de
incetarea actiunii care constituie element material al infractiunii.Existenta desistarii
presupune indeplinirea cumulativa a mai multor conditii:
1.Se refera la interuperea actului de executare.
2Caracterul voluntar al interuperii actului de executare.
3.Desistarea trebuie sa intervina inainte de descoperirea faptei.

6. Notiunea si conditiile impiedicarii producerii rezultatului

Potrivit art 34 teza a II-a nu se pedepseste autorul care inainte de descoperirea faptei a
incunostiintat autoritatile de comiterea acesteia astfel incat consumarea sa poata fi
impiedicata sau a impiedicat el insusi consumarea infractiunii.
 Impiedicearea producerii rezultatului presupune indeplinierea urmatoarelor conditii:
a)actul de executare sa fie incheiat.
b)impiedicarea producerii rezultatului sa aiba loc in mod voluntar.
c)impiedicarea producerii rezultatului trebuie sa aiba loc inainte de descoperirea faptei.
d)impiedicarea producerii rezultatului sa fie efectiva.
e)impiedicarea producerii rezultatului este posibila numai in cazul infractiunii pentru care
legea prevedea conditia unui rezultat material ,independet de actiune si determinat de
aceasta.

7. Actele de executare calificata

Actele de executare calificate sunt intalnite frecvent in cazul infractiunilor complexe,cand
pana in momentul desistarii sau al impiedicarii producerii rezultatului actele savarsite
intrunesc elementele constitutive ale infractiunii absorbite ,infractorul nefiind pedepsit
pentru infractiunea complexa de a carei executare s-a desistat ,ori a impiedicat producerea
rezultatului ,dar va fi pedepsit pentru infractiunea absorbita care s-a consumat pana in
momentul desistarii sau al impiedicarii producerii rezultatului. Spre ex,fapta aceluia care
dupa ce a patruns in locuinta unei persoane prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor a
scos dintr-un dulap mai multe lucruri cu intentia de a le insusi ,dar apoi din proprie initiativa a
parasit incaperea fara sa-si insuseasca ceva constituie tentativa de furt calificat prin efractie
care nu se pedepseste intrucat faptuitorul s-a desistat.In sarcina inculpatului se va retine insa
infractiunea de distrugere savarsita prin spargerea geamurilor si deteriorarea usilor

8. Efectele desistarii si ale impiedicarii producerii rezultatului

Expresia “nu se pedepseste”cu care incepe dispozitia din alin 1 al art 34 ne arata ca suntem in
prezenta unei cauze de impunitate.Aceste cauze de impunitate : desistarea si impiedicarea producerii
rezultatului fac ca autorul sa nu fie sanctionat ,dar nu inlatura existenta tentativei care isi pastreaza
toate trasaturile generale ale infractiunii: tipicitate,vinovatie,antijuridicitate,imputabilitate

9. Infractiunea fapt consumat

Infractiunea fapt consumat reprezinta forma atipica sau perfecta a infractiunii in raport cu fazele
desfasurarii activitatii infractionale .O infractiune se considera consumata atunci cand actele de
executare au fost duse pana la capat si s-a produs rezultatul prevazut de norma de incriminare.

10.Infractiunea fapt epuizat

Infractiunea fapt epuizat este o forma derivata si atipica a infractiunii caracterizata prin producerea
dupa momentul consumarii faptei a unor urmari noi ,fie prin amplificarea rezultatului initial ,fie prin
continuarea activitatii infractionale dupa ce aceasta a atins momentul consumarii.Aceste
urmari,ulterioare momentului consumarii infractiunii continua sa se produca pana la un moment
final ,moment al epuizarii faptului dincolo de care nicio evolutie a rezultatului nu mai este posibila
 11.Infractiunea simpla.Notiune.Caracterizare
Infractiunea Simpla – infractiune al carei element material consta intr-o activ.unica sau intr-un fapt
simplu adica intr-o actiune sau inactiune instantanee care produce rezultatul prevazut in norma de
incriminare ,a fost denumita in doctrin penala infractiune simpla. Aceasta este de cele mai multe ori
instantanee .La infractiunea simpla instantanee in momentul consumarii infractiunii actiunea sau
inactiunea a incetat iar rezultatul s-a produs integral .

12.Infractiunea continua.Notiune.Caracterizare
Infractiunea continua – a fost definita ca fiind acea infractiune la care actiunea se continua
neintrerupt o durata oarecare de timp sau ca infractiune al carei element material constand intr-o
actiune sau inactiune se prelungeste in timp natural chiar dupa momentul consumarii pana la un
moment al epuizarii cand inceteaza activitatea infractionala .
Specific infractiunii continue este ca in desfasurarea actiunii sau inactiunii ce constituie elementul
material al infractiunii exista un moment in care acumularile cantitative fac ca rezultatul ca pana
atunci nerelevant din punct de vedere penal sa dobandeasca relevanta penala .Acest moment a fost
denumit ,momentul consumativ.Spre deosebire de infractiunea instantanee unde momentul
consumativ este punctul final al activitatii infractionale ,la infractiunea continua momentul
consumativ reprezinta un punct intermediar ,intrucat de la acest punct actiunea sau inactiunea
constitutiva pe de o parte si procesul de producere al rezultatului pe de alta parte sunt susceptibile
de prelungire pana cand autorul insusi ori o interventie externa le pune capat.

13.Infractiunea deviata.Notiune.Caracterizare
Infractiunea deviata este acea forma a unitatii naturale de infractiune caracterizata prin devierea
faptei materiale de la obiectul sau persoana impotriva careia este indreptata datorata erorii
faptuitorului asupra altei persoane sau altui obiect decat acela pe care voia sa il vatame ori prin
devierea actiunii de la un obiect sau o persoana asupra careia era indreptata spre alt obiect sau spre
alta persoana datorita greselii faptuitorului .
Infractiunea deviata se prezinta asadar in 2 forme :
a) infractiunea sav.prin devierea actiunii faptuitorului datorita erorii acestuia in executarea actiunii
spre un alt obiect sau persoana decat ceva vizata (eror in personam)
b) infractiunea sav .prin devierea actiunii datorita greselii autorului spre o alta pers.sau un alt obiect
decat cel vizat ( aberatio ictus)

14.Infractiunea continuata.Notiune.Caracterizare
Infractiunea continuata – este def de art 35.alin 1 care prevede ca infractiunea este continuata cand
o persoana savarseste la diferite intervale de timp dar in realizarea aceleasi rezolutii si impotriva
aceluiasi subiect pasiv actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleasi
infractiuni

15.Infractiunea continuata.Conditii
CONDITIILE INFRACTIUNII CONTINUATE
1) UNITATE DE SUBIECT ACTIV .
2)savarsirea la diferite intervale de timp a mai multor ACTIUNI SAU INACTIUNI.
 3) actiunile sau inactiunile sa prezinte fiecare in parte continutul aceleasi
4) unitatea de rezolutie infractionala
5)unitatea de subiect pasiv.

16.Infractiunea complexa.Notiune.Caracterizare
INFRACTIUNEA COMPLEXA – potrivit art 35.,alin 2 CP ,definim infractiunea complexa ca o forma a
unitatii legale de infractiune in continutul careia intra ca element constituiv sau ca element
circumstantial agravant o actiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazutade legea penala .
Infractiunea complexa se prezinta sub 2 forme diferite :
a) infractiune complexa ca infractiune tip este creata prin inculderea in continutul sau ca element
constitutiv a unei actiuni sau inactiuni care constituie prin ea insasi O FAPTA prevazuta de legea
penala .Au aceasta forma toate actiunile complexe propriu-zise ( talharia. ,actele de diversiune )
b) infractiunea complexa agravata care se caracterizeaza prin absorbirea ca element circumstantial
agravat in continutul unei infractiuni de baza a unei actiuni sau inactiuni care constituie prin ea insasi
o infractiune . Legislatia cunoaste astfel de infractiuni care in configuratia tipica sunt infractiuni
simple dar care in variantele lor agravate sunt infractiuni complexe : lipsirea de libertate in mod
ilegal, actul sexual cu un minor ,furtul calificat.

17.Infractiunea progresiva.Notiune.Caracterizare
Infractiunea progresiva este definita in doctrina penala ca fiind acea infractiune care dupa atingerea
momentului consumativ corespunzator unei anumite infractiuni, fara interventia faptuitorului isi
amplifica progresiv rezultatul, ori se produc urmari noi corespunzator unor infractiuni mai grave.
Infractiunea realizata, corespunzator rezultatului mai grav amplificat, absoarbe in continutul sau
continuturile infractiunilor mai usoare realizate anterior.
Data savarsirii infractiunii progresive. Ca si infractiunile continui, continuate, pentru infractiunea
progresiva este importanta determinarea momentului epuizarii, al producerii ultimului rezultat
amplificat in functie de care devin incidente celelalte institutii de drept penal.

18.Infractiunea de obicei.Notiune.Caracterizare
Notiune. Prin infractiune de obicei sau de obisnuinta se intelege infractiunea al carui continut se
realizeaza prin repetarea faptei de un numar de ori din care sa rezulte obisnuinta, indeletnicirea
faptuitorului.
Caracteristic pentru infractiunea de obicei este repetarea faptelor de acelasi fel de un numar
suficient de mare din care sa rezulte indeletnicirea. Fiecare fapta luata separat nu are semnificatie
penala, ci doar impreuna reliefeaza obisnuinta faptuitorului de a savarsi infractiunea si pericolul
social ce poate caracteriza infractiunea.(exemplu:cersetoria)

19.Pluralitatea de infractiuni.Notiune.Caracterizare
In sens larg prin pluralitate de infractiuni se intelege un grup de doua sau mai multe infractiuni:
- Legatura obiectiva dintre infractiuni poarta denumirea de conexitate
- In functie de conditiile in care se desfasoare pluralitatea de infractiuni distingem dintre conexitate
cronologica atunci cand infractiunile au fost savarsite in acelasi timp , topografica atunci cand au fost
savarsite in acelasi loc , etiologica atunci cand una din infractiuni serveste drept cauza celeilalte,
consecventiala cand una din infractiuni serveste drept scop pentru cealalta;
Institutia juridical a conexitatii prezinta sub aspect proceasual penal reunind reuniunea cazurilor in
fata instantei
 In dreptul penal sunt consecrate forme ale pluralitatii de infractiuni , concursul de infractiuni ,
recidiva si pluralitate intermediara.

20.Concursul de infractiuni.Notiune.Caracterizare
Este definit ca forma pluralitatii de infractiuni constand in doua sau mai multe infractiuni savarsite de
aceeasi persoana inaite de a fi definitive condamnata pentru una din ele.
Conditiile de existent ale concursului de infractiuni :
1.Savarsirea de doua sau mai multe infractiuni
2. Infractiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana.
3.Infractiunile sa fie savarsite inainte ca persoana pe care le-a comis sa fie definitive condamnata
pentru una din ele
4.Infractiunile savarsite sau cel putin doua dintre ele sa poata fi supuse judecatii , aceasta inseamna
ca cel putin doua infractiuni sa poata atrage raspunderea penala a celui care le-a savarsit.

21.Concursul real de infractiuni.Modalitati

Concursul real sau material de infractiuni:
Se caracterizeaza prin imprejurarea ca cele doua sau mai multe infractiuni pe care il alcatuiesc sunt
comise prin doua sau mai multe actiuni sau inactiuni distincte adica , care constituie fiecare in parte
concursul unei infractiuni de sine statatoare
Concursul real de infractiuni prezinta doua modatlitati :
-concursul simplu la care intre infractiunile pe care il compun nu exista legatura obiectiva (in-rem) si
concursul cu conexitate sau caracterizat format din infractiuni intre care exista o legetura obiectiva.
In cazul concursului simplu intalnim concursul omogen :- cand infractiunile care il compun sunt
savarsite in baza unor rezolutini distincte sau forme de vinovatie distincte (exemplu:lovirea cu aceasi
ocazie a doua personae).
Daca infractiunile sunt diferite exista concurs real eterogen-exista in cazul parasiri postului de un
revizor de ace intr-o statie SNCPR fara acordul sefului statiei care a mers sa consume bauturi
alcoolice dupa care a fost gasit la locul de munca in stare de ebrietate.

Concursul cu conexitate este formate din infractiuni intre care exista un raport de la infractiune
mijloc la infractiune scop, de la cauza la effect . Aceasta modalitate se prezinta in doua variante:
- Prima varianta consta in comiterea unei infractiuni pentru a putea savarsi alta(ex:inselaciunea
savarsita printr-un inscris fals, violarea de domiciliu urmat de un furt prin efractie, comiterea
omorului in scop de talharie )
- A doua varianta consta in savarsirea unei infractiuni pentru ascunderea alteia : in acest caz hotararea
s-a luat dupa ce prima a fost savarsita – deci este comisa cu intentie pe cand prima infractiune s-a
savarsit fie cu intentie fie din culpa (ex:se comite o ucidere din culpa de catre un conducator auto
dupa care acesta paraseste locul accidentului pentru a nu fi descoperit ).

22.Concursul formal de infractiuni.Notiune.Caracterizare

Potrivit art.38 alin.2 din Codul penal – exista concurs formal de infractiuni cand o singura actiune
sau inactiune savarsita de o persoana din cauza imprejurarilor in care a avut loc, sau urmarilor pe
care le-a produs realizeaza continutul mai multor infractiuni. Ceea ce diferentiaza concursul real sau
ideal de infractiuni de concursul material sau real – este imprejurarea in care cele doua infractiuni il
compun nu sunt savarsite prin tot atatea actiuni sau inactiuni ca in cazul concursului real si printr-o
singura actiune sau inactiune in care sunt comprimate elementele caracteristice obiective si
 subiective ale acestei infractiuni . Astfel , raportul sexual cu o persoana de sex diferit , care este ruda
in linie directa sau frate sau sora , profitand de posiblitate de a se apara , constiutie infractiune de
viol cat si de incest , in concurs formal

23.Pedeapsa in cazul concursului de infractiuni

In teoaria dreptului penal s-au conturat de-a lungul timpului trei mari sisteme sanctionare a
concursului de infractiuni :
Sistemul cumului arithmetic , sistemul cumulului juridic , cumulul absortie – fiecare cunoscand mai
multe variante .
1 . Sistemul cumulului aritmeti- stabileste fiecare pedeapsa pt fiecare infractiune in parte sa fie
totalizate
2. Sistemul absortiei – consta in obligarea condamnatului la execturea celei mai grele pedepse ,
pedeapsa cea mai grea absoarbe pe cele usoare
3. Sistemul cumulului juridic – a aparut din necesitatea de a compensa inconvenientele celor doua
sisteme anterioare. Potrivit acestui sistem , instant stabileste cate o pedeapsa pentru fiecare
infractiune concurenta , iar apoi aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita in cadrul unor
limite prevazute de lege. (In esenta cumulul consta in aplicarea pedepesei cele mai grele si
agravarea acesteia.)

24.Sanctionarea concursului de infractiuni in CODUL PENAL in vigoare

- Spre deosebire de codul penal anterior , care adoptase cumulul juridic cu spor facultativ variabil ,
Codul Penal in vigoare a adoptat sistemul cumulului juridic cu spor obligatoriu fix. Sanctionarea
concursului se face in doua etape :
1. Se stabileste categoria pedepsei si cuantumul acesteia pentru fiecare infractiune comisa.
2. Se face aplicarea pedepsei tinand seama de principiile cumulului juridic .
- Se executa pedeapsa cea mai grea la care se adauga un spor de o treime din totalul celorlalte
pedepse stabilite , cu exceptia situatiei in care s-a stabilit pedeapsa detentiunii pe viata la care nu se
poate adauga un spor .

25.Recidiva.Notiune
Recidiva este o forma a pluralitatii de infractiuni care in consta in savarsirea din nou a unei
infractiuni de catre o persoana care a fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune.Termenul
de recidiva folosit initial in medicina a inceput sa fie folosit in dreptul penal la sfarsitul sec.16 si
provine de la adjectival ,, recidivus ‘’ cu sensul de ,,decazut,, .

26.Structura recidivei
Este conditionata de existent a doua elemente :
O prima condamnare
O infractiune ulterioara acestei condamnari
In teoria dreptului penal s-a dat defnirea acestor 2 elemente :
PRimul termen al recidivei trebuie sa fie o condamnare , o achitare neputand constitui prin termen al
recidivei indifferent ce motive o justifica . De asemenea o masura educative data catre un minor nu
poate fi un termen al recidivei.
Primul termen poate consta : fie printr-o condamnare pronuntata de o instanta nationala , fie de o
instanta a unui alt stat , daca hotararea judecatoreasca pronuntata in strainatate a fost recunoscuta
potrivit legii romane.
Termenul 2 : este format dintr-o noua infractiune al recidivei a devenit definitiva si aceasta
infractiune poate fi de aceasi gravitate sau de o gravitate diferita fata de primul termen.
Reglementarea recidivei trebuie sa tina seama de trasaturile si variatiunile pe care le reprezinta cei
doi termini ai recidivei .

27.Modalitatile recidivei
A. Dupa natura infractiunilor:
1) Recidiva generala se retine indiferent daca prima si a doua infractiune sunt sau nu sunt de acelasi
fel. Deci existenta ei nu este conditionata de natura infractiunilor comise, putând fi de natura diferita
ori de aceeasi natura.
2) Recidiva speciala se retine doar în masura în care cele doua infractiuni sunt îndreptate împotriva
aceluiasi obiect juridic.
B. Dupa timpul scurs între executarea pedepsei pentru infractiunea anterioara si savârsirea noii
infractiuni:
1) Recidiva perpetua sau permanenta atrage retinerea strarii de recidiva indiferent care e intervalul
de timp scurs între cele doua condamnari.
2) Recidiva temporara când starea de recidiva se retine doar daca infracti-unea este savârsita într-un
anumit interval de timp calculat de la condamnarea pentru prima infractiune (La crima recidiva e
întotdeauna perpetua).
            C. Dupa gravitatea condamnarii pentru prima infractiune:
1) Recidiva absoluta apare când existenta ei nu e conditionata de gravitatea primei condamnari.
2) Recidiva relativa apare când existenta ei e conditionata de o anumita gravitate a condamnarii
pronuntata pentru infractiunea anterioara.
D. Dupa locul unde s-a aplicat pedeapsa definitiva ce formeaza primul termen al recidivei:
1) Recidiva nationala sau teritoriala apare când prima condamnare a fost pronuntata de o instanta
româna.
2) Recidiva internationala apare când prima condamnare a fost pronuntata de o instanta straina.
E. Dupa tratamentul sanctionator:
1) Recidiva cu efect unic presupune aplicarea aceluiasi tratament penal atât pentru infractorul la
prima recidiva, cât si pentru cel care a perseverat în recidiva                  ( multirecidivist).
2) Recidiva cu efecte progresive presupune agravarea pedepsei recidivistului cu fiecare noua
recidiva.
3) Recidiva cu regim sanctionator uniform presupune acelasi regim de sanctionare pentru toate
modalitatile recidivei.
4) Recidiva cu regim sanctionator diferentiat presupune un regim de sanctionare diferit pentru
modalitatile recidivei.
F. Dupa momentul savârsirii celei de-a doua infractiuni:
1) Recidiva postcondamnatorie
2) Recidiva postexecutorie
G. Dupa condamnarile care formeaza primul termen al recidivei:
1) Recidiva mare
2) Recidiva mica

28.Conditiile referitoare la primul termen al recidivei postcondamnatorii

Legea penala a renunta la reglementarea micei recidive astfel ca in continuare ne vom referi la
marea recidiva care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
1 Sa existe o hotarare definitiva de condamnare la pedeapsa detentiunii pe viata sau la pedeapsa
inchisorii mai mare de un an
 2.Hotararea de condamnare sa fi fost pronuntata pentru o infractiune cu intentie sau cu intentie
depasita
3.Condamnarea sa nu fie dintre cele care potrivit art. 42 Cod Penal , nu atrag starea de recidiva

29.Conditiile referitoare la cel de al doilea termen al recidivei

1. Sa se savarseasca din nou o infractiune cu intentie sau preaterintentie. NU se cere ca
infractiune sa fie de aceasi natura ca aceea pentru care a fost condamnat anterior , legea
consacrand recidiva generela. Infractiunea poate avea forma tentativei sau a faptului
consumat ori poate consta in savarsirea acestora ca autor , complice , instigator. Savarsirea
unei infractiuni in perioada termenului gratierii conditionate constituie recidiva post-
condamnatorie. Al doilea termen al recidivei poate fi format si dintr-un concurs de infractiuni
pentru ca ce intereseaza este ca pedeapsa pravazuta de lege pentru cel putin o infractiune
concurenta sa fie mai mare de un an.
2. Pedeapsa prevazute de lege pentru noua infractiune sa fie de cel putin un an, chiar daca
aceasta este prevazuta alaturi de amenda ca pedeapsa alternativa. Daca in cazul primului
termen se are in vedere pedeapsa concret stabilita de instanta , in cazul celui de al doilea
termen se are in vedere limita maxima speciala pravazuta pentru textele incriminatorii iar nu
limita minima.

30.Conditiile referitoare la primul termen al recidivei postexecutorii

1. Existenta unei hotarari de condamna la pedeapsa detentiunii pe viata sau la pedeapsa
inchisorii cu termean de un an.
2. Infractiune sa fie savarsita cu intentie sau cu intentie depasita
3. Pedeapsa pentru infractiunea savarsita sa fi fost in intregima executata sau considerate ca
executata.

4 .Condamnarea sa nu intre in categoria celora care nu atrag starea de recidiva , potrivit art.42
din codul penal

31.Conditiile celui de al doilea termen :

1. Sa se fi savarsit o infractiune cu intentie sau cu preate-intentie
2. Pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune sa fie de cel putin un an.
3. Cea de a doua infractiune sa fie comisa dupa executarea sau considerarea ca executata a primei
pedepse .
4. Infractiunea sa nu se incadreze in categoriile la care face referire art. 42 din Codul Penal.

32.Sanctionarea recidivei
In sanctionarea recidivei legiuitorul a facut distinctive dintre recidiva post condamnatorie si
post executorie , recurcand la cumulul arithmetic si majorarea legala a limitelor speciale de
pedeapsa cu jumatate in cazul recidivei post-executorie .Pedeapsa in cazul recidivei in
situatia in care al doilea termen este o infractiune unica.

33.Pluralitatea intermediara de infractiuni

Potrivit art.44 –Exista plurarlitate intermediara de infractiuni in cazul in care in ramanerea definitiva
a unei hotarari de condamnare si pana la data la care pedeapsa este executata sau considerate ca
executata , persoana condamnata savarseste din nou o infractiune si nu sunt intrunite conditiile
prevazute de lege pentru starea de recidiva .

34.Pluralitatea de infractori.Notiune
Pluralitatea de infratori este situatia in care 2 sau mai multe persoane au comis prin eforturi
conjugate o fapta prevazuta de legea penala . Este o situtatie simetrico-opusa pluralitatii de
infractiuni , cand aceaiasi persoana savarseste 2 sau mai multe infractiuni ; in cazul pluralitatii de
infractori aceiasi infractiune este savarsita de 2 sau mai multe persoane. Fapta fiind savarsita prin
contributia tuturor faptuitorilor , raspunderea penala a acestora este in general aceeasi Cea ce este
caracteristic pluralitatii de infractori este unicitatea faptei prevazuta de legea penala existenta mai
multor subiecti activi si vointa comuna a acestora de a contribui la savarsirea faptei

35.Pluralitatea naturala.Notiune.Caracterizare
Este acea forma a pluralitatii de infractori determinata de natura faptei prevazuta de legea penala
care nu poate fi savarsita decat prin contribuita a doua sau mai multe persoane , din acest motiv
pluralitate naturala este numita si PLURALITATE NECESARA. O prima categorie de infractiuni savarsita
in conditii de pluralitate naturala sunt cele care nu pot fi savarsite decat prin contributia a 2 persoane
fizice si din acest motiv sunt numite infractiuni BILATERALE

36.Pluralitatea constituita.Notiune.Conditii de existenta

Pluralitatea constituita : este o forma a pluralitatii de infractori careia prin asocierea sau gruparea
mai multor persoane in vederea savarsirii de infractiuni . Spre deosebire de celelalte forme de
pluralitati de infractori , pluralitatea constituita se caracterizeaza prin acea ca , i-a nastere prin
simplul fapt al asocierii sau al gruparii mai multor persoane in vederea savarsirii de infractiuni
indiferent daca aceasta grupare a fost sau nu de umarea punerea in practica a unora din proiectele
lor infractionale .
Conditii de exista ale pluralitatii constituite :
A.Sa existe o grupare de mai multe persoane
B.Gruparea sa fie constituita pe o anumita perioada de timp sa nu aiba caracter ocazional
C.Gruparea sa aiba un program si o structura ierarhica

37.Pluralitatea ocazionala.Notiune
Participatia penala se refera in principiu la infractiuni care potrivit enuntului legal pot fi savarsite
de catre o singura persoana dar care in realitate sunt rezultatul actiunii conjugate a 2 sau mai multe
persoane.
Participatia penala propri-zisa (perfecta) – reprezinta acel de particapatie obisnuita sau comuna la
care toti participantii (autori , instigatori , complici) actioneaza cu intentie , iar in cazul infractiunilor
de culpa toti faptuitorii(co-autori) actioneaza din culpa . Participatia penala propriu-zisa este forma
tipica si frecvent intalnita in practica ce consta in cooperarea la savarsirea unei infractiuni a unui
numar de persoane mai mare decat cel impus de lege dintre care atat autorul cat si ceilalati
participanti actioneaza cu intentie . Orice contributie neintentionata este incompatibila cu ideea de
participatie penala proprie la infractiunile din culpa participati aparand ca o conlucrare din culpa a 2
sau mai multe persoane la savarsirea in mod nemijlocit a unei fapte prevazuta de legea penala
 38.Autoratul.
Codul Penal, in art. 38, ne precizeaza cine este autor al infractiunii. Astfel, potrivit acestui
text de lege,autor este persoana care savarseste in mod nemijlocit o fapta prevazuta de legea
penala.
Sunt situatii cand fapta prevazuta de legea penala se savarseste in mod direct, nu numai de o singura
persoana, ci de mai multe – in aceste cazuri ne aflam in prezenta coautoratului

39.Coautoratul
Prin coatutorat intelegem acea forma de participatie prin savarsirea in mod nemijlocit a unei fapte
prevazute de legea penala de catre 2 sau mai multe persoane care devin astfel coautor a acelei
fapte . Coautoratul presupune existenta unei legaturi subiective intre persoanele care savarsesc in
mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala . In lipsa unei legaturi subiective fiecare participant v-
a raspunde in calitate de autor si nu de coautor . Contributiile coautorilor nu trebuie sa fie identice ,
exista coautorat chiar daca numai lovitura data de un participant este mortala iar celelalte aplicate
de ceilalti nu . Exista tentativa la infractiunea de omor comisa in coautorat cu toate ca numai unul
dintre infractori a produs cele 2 leziuni ce au pus in pericol viata victimei din moment ce ambii
inculpati au atacat simultan cu cutitele .

40.Conditiile coautoratului
-activitatea autorilor sau a coautorilor trebuie sa fie indreptata impotriva aceluiasi obiect juridic
-participantii sa savarseasca in mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala
-o a treia conditie priveste legatura subiectiva intre coautori

41.Infractiuni la care coautorul nu este posibil

 Infracţiunile caracterizate de o pluritate constituită – Toţi cei care participă la asemenea acte sunt
autori.Alături de aceste fapte există acţiuni nesusceptibile de coautorat.
Ex: Infracţiunile cu autor unic (care se comit în persoană proprie)
- Prostituţia, vagabondajul, evadarea, dezertarea, mărturia mincinoasă etc.
Coautoratul nu e posibil la infracţiunile din culpă. În cazul acestor infracţiuni nu poate exista legătura
subiectivă dintre participanţi. Coautoratul nu este posibil la acţiunile omisive, atunci când prin
inacţiune fiecare încalcă o obligaţie personală.

42.Instigarea.
Instigarea este o forma a participatie penale constand in fapta unei persoane instigator care cu
intentie determina prin orice mijloace pe o alta persoana instigat sa savarseasca o fapta prevazuta de
legea penala . Cea ce caracterizeaza instigarea , este faptul ca instigatorul este cel dintai care ia
hotararea de a savarsi infractiunea dar nu trece la savarsirea faptei ci transmite aceasta hotarare
altei persoane , care determinata sa savarseasca fapta prevazuta de legea penala trece in mod
concret la comitera ei. Instigatorul este cel care fara a participa fizic la infractiune a sugerat autorului
material sa o comita . Instigatorul este din cauzele generatoare ale infractiunii si poate fi considerat
ca autor moral sau intelectual
 43.Complicitatea.
Este definita ca forma a participatiei penale ce consta in fapta persoanei care cu intentie inlesneste
sau ajura in orice mod la savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala ori promite inainte ori dupa
savarsirea faptei ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau il va favoriza pe faptuitor chiar daca
dupa indeplinirea faptei prevazuta de legea penala promisiunea nu este respectata . Complicitatea
reprezinta o contributie indirecta la savarsirea infractiunii intrucat complicele nu determina nici
realizeaza in mod mijlocit fapta prevazuta de legea penala ci inlesneste autorului aceasta realizare

44.Formele complicitatii
A.In functie de natura sprijinului acordat(MATERIALA SAU MORALA)
B.In raport de momentul in care este realizata contributia complicelui se face distinctie in
complicitate anterioara si concomitenta
C.In functie de forma in care se prezinta ajutorul acordat autorului – exista complicitate prin
actiune si complicitate prin inactiune .

45.Participatia improprie.Notiune.Caracterizare
Participatia proprie poate exista in toate formele de participatie . In forma coautoratului in cazul in
care unul sau mai multi autori savarsesc fapta cu intentie iar altii din culpa sau fara vinovatie in forma
instigari improprii in cazul in care se savarsesc acte de determinare cu intentie la savarsirea de catre
o alta persoana din culpa sau chiar fara vinovatie a unei fapte prevazuta de legea penala sau in forma
complicitatii impropri in cazul in care o persoana ajuta sau inlesneste cu intentie o alta persoana care
savarseste din culpa sau chiar fara vinovatie o fapta prevazuta de legea penala
Modalitatile participatiei improprie :
Variatiunile pe care le reprezinta participatia improprie in raport cu natura contributiei date la
savarsirea faptei si in raport cu atitudinea psihica a celui care a dat aceasta contributie poarta
denumirea de modalitati.
Participatie improprie cunoaste 4 modalitati :
A. Modalitatea intentie si culpa
B. Modalitatea intentie si lipsa de vinovatie
C. Modalitatea culpa si intentie
D. Modalitatea lipsa de vinovatie in intentie

46.Raspunderea penala.Notiune
Este o institutie juridica fundamentala a dreptului penal care impreuna cu celelalte 2 institutii
fundamentale :infractiunea si sanctiunea alcatuiesc structura fundamentala a dreptului penal.
Prin raspundere juridica se intelege obligatia unei persoane de a suporta o anumita consecinta
juridica ca urmare a incalcarii unui drept al altuia.

47. Cauze care inlatura raspunderea penala.Notiune.Caracterizare

In legislatia noastra penala cauzele care inlatura raspunderea penala sunt:
amnistia,prescriptia raspunderii penale,lipsa plangerii prealabile,retragerea plangerii
 prealabile si impacarea partilor.Tot la capitolul cauze care inlatura raspunderea penala
trebuie introduce si masurile de inlocuire a raspunderii penale care sunt :renuntarea la
urmarire penala si renuntarea la pedeapsa.

48.Efectele cauzelor care inlatura raspunderea penala.

Efectele acestor cauze au semnificatie atat pe planul dreptului penal material cat si pe planul
dreptului procesual penal.
Pe planul dreptului penal material, cauzele care inlatura raspundera penala au efect extinctiv al
raportului juridic penal.
Pe plan procesual penal, aceste cauze impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau exercitarea
acesteia. Daca intervin inainte de inceperea urmaririi penale aceasta nu se va mai incepe, iar daca
procesul penal este inceput, acesta inceteaza, fie in faza de urmarire penala, printr-o solutie de
incetarea urmaririi penale, fie in faza de judecata prin incetarea procesului penal.

49.Amnistia.Notiune.Caracterizare
Amnistia este un act de clementa al puterii legiuitoare (Parlamentul Romaniei)care pentru ratiuni
de politica penala inlatura posibilitatea aplicarii sanctiunilor penale pentru anumite infractiuni anume
prevazute de legiuitor. Amnistia are caracter obligatoriu,astfel ca persoana condamnata nu poate sa
refuze amnistia.Cu toate acestea,suspectul sau inculpatul are dreptul sa ceara continuarea procesului
penal pentru a-si dovedi nevinovatia.Daca se dovedeste ca a savarsit infractiunea nu va putea refuza
beneficiul amnistiei.

50.Clasificarea amnistiei
I. In raport de aria de incidenta amnistia poate fi :
- amnistie generala – atunci cand priveste toate infractiunile savarsite pana la data
acordarii ei indiferent de natura,gravitatea sau sediul legislativ al infractiunilor
- amnistie speciala – care se acorda numai pentru anumite infractiuni prevazute in
actul de clementa
II. In raport de conditiile in care se acorda:
- -amnistie neconditionata (pura si simpla) – atunci cand acordarea beneficiului ei nu
depinde de indeplinirea vreunei conditii cu privire la fapta savarsita ,la persoana
faptuitorului sau la imprejurarile in care s-a comis infractiunea
- -amnistie conditionata – cand acordarea ei este subordonata indeplinirii unor conditii
III. In raport cu momentul in care intervine actul de amnistie:
- -amnistie intervenita inainte de condamnare (amnistie proprie)
- -amnistia intervenita dupa condamnare (amnistie improprie

51.Efectele amnistiei
Principalul efect al amnistiei este inlaturarea raspunderii penale.Pe langa acest efect mai exista si
alte efecte:
I. Amnistia antecondamnatorie sau proprie constituie o cauza care inlatura raspunderea penala
pentru infractiunile savarsite anterior momentului adoptarii
II. Amnistia postcondamnatorie sau improprie are ca efect pe langa inlaturarea raspunderii penale
inlaturarea pedepsei pronuntate si a celorlalte consecinte ale condamnarii;ea inlatura pedeapsa
principala daca nu a fost executata sau restul de pedeapsa ramas neexecutat
Amnistia inlatura executarea pedepselor complementare.Cat priveste pedeapsa accesorie aceasta
inceteaza odata cu executarea pedepsei principale.

52.Limitele efectelor amnistiei

Amnistia nu produce efecte asupra masurilor de siguranta.Amnistia nu produce efecte asupra
despagubirilor civile sau a cheltuielilor judiciare stabilite prin hotararea de condamnare care pot fi
puse in executare potrivit legii civile.Persoana careia i s-a desfacut contractul de munca ca urmare a
savarsirii infractiunii nu poate pretinde reintegrarea in functia detinuta anterior.

53.Prescriptia raspunderii penale

Desemneaza acea cauza de stingere a obligatiei infractorului de a suporta consecintele penale ale
faptei savarsite ca efect al trecerii unui interval de timp anume precizat prin dispozitii legale.
Spre deosebire de prescriptia pedepsei ,prescriptia raspunderii penale opereaza prin simpla trecere a
timpului,fara a cere indeplinirea vreunei conditii active cum ar fi buna conduita.

54.Prescriptia raspunderii penale.Notiune.Caracterizare

Definiţie. Prescripţia răspunderii penale constă în „stingerea raportului juridic penal de conflict,
născut prin săvârşirea unei infracţiuni, ca urmare a nerealizării lui într-un anumit termen prevăzut de
lege”.
Terminologie. Sintagma „prescripţia răspunderii penale” sau „prescripţia pedepsei” este folosită în
două accepţiuni desemnând atât o „cauză legală de nepedepsire”, cât şi instituţia juridică purtând
aceeaşi denumire, ca parte a dreptului penal general.
Fundament. în literatura juridică s-a subliniat, pe bună dreptate, că justificarea prescripţiei este
strâns legată de raţiunea represiunii penale şi, de aceea, după trecerea unui timp îndelungat de la
săvârşirea infracţiunii, aplicarea (sau executarea) pedepsei devine ineficientă în raport cu scopul
sancţiunilor de drept penal şi nu se mai realizează prevenţiunea generală, deoarece rezonanţa socială
a faptei a scăzut considerabil, iar infractorul asupra căruia a planat tot timpul ameninţarea sancţiunii
s-a putut îndrepta’.

55.Efectele prescriptiei raspunderii penale

Implinirea termenului prevazut de lege are drept consecinta ca prescriptia isi produce automat
efectul inlaturand posibilitatea aplicarii sanctiunilor de drept penal.

56.Imprescriptibilitatea unor infractiuni

Art.153 alin(2) Prescriptia nu inlatura raspunderea penala in cazul:
a) Infractiunile prevazute la art.188 (Omorul) si art.189(Omorul calificat) si infractiunile
intentionate urmate de moartea victimei.
b) Infractiunilor de genocid,contra umanitatii si de razboi,indiferent de data la care au fost
comise
57.Intreruperea cursului prescriptiei
Cursul termenului prescriptiei raspunderii penale se intrerupe prin indeplinire oricarui act de
procedura in cauza.
Dupa fiecare intrerupere incepe sa curga un nou termen de prescriptie.
Intreruperea cursului prescriptiei produce efecte fata de toti participantii la infractiune,chiar daca
actul de intrerupere priveste numai pe unii dintre ei.
Termenele prevazute la art.154,daca au fost depasite cu inca o data,vor fi socotite indeplinite oricate
intreruperi ar interveni.
Admiterea in principiua cererii de redeschidere a procesului penal face sa curga un nou termen de
prescriptie a raspunderii penale.

58.Suspendarea cursului prescriptiei

Cursul termenului prescriptiei raspunderii penale este suspendat pe timpul cat o dispozitie legala
sau o imprejurare de neprevazut ori de neinlaturat impiedica punerea in miscare a actiunii penale
sau continuarea procesului penal
Prescriptia isi reia cursul din ziua in care a incetat cauza de suspendare
Suspendarea cursului prescriptiei are un efect mai limitat fiindca nu determina decat o amanare a
curgerii termenului de prescriptie ,termen care se prelungeste cu durata cat a existat
impiedicarea.Suspendarea produce efecte in personam,opereaza numai in raport cu persoanele fata
de care nu a fost posibila punerea in miscare a actiunii penale

59.Conditiile care trebuie indeplinite pentru introducerea plangerii

prealabile
Plangerea prealabila este actul procesual penal prin care persoana vatamata printr-o infractiune isi
manifesta in mod expres vointa de a fi tras la raspundere penala faptuitorul,act procesual fara de
care nu poate interveni aplicarea legii penale si,pe cale de onsecinta,nu poate incepe si nici continua
urmarirea penala.
Plangerea prealabila trebuie formulata personal de cel vatamat care are capacitatea deplina a
drepturilor sale.In cazul in care persoana vatamata prin infractiune este un minor cu capacitate de
exercitiu restransa,plangerea prealabila

60.Conditiile retrageri plangerii prealabile

Pentru a fi valabila plangerea prealabila trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) Sa aiba loc in cazurile prevazute de lege
b) Sa existe o manifestare de vointa v neechivoca de retractare
c) Sa fie totala si neconditionata
d) Sa intervina pana la ramanerea definitiva a hotararii
In cazul in care exista mai multe persoane vatamate prin aceeasifapta,retragerea plangerii prealabile
sa fie facuta de catre victime.

61.Efectele retragerii plangerii prealabile

Plangerea prealabila produce efecte in rem.
In caz de participatie fapta atrage raspunderea penala tuturor participantilor,chiar daca plangerea s-a
facut sau se mentine numai cu privire la unul dintre ei.(indivizibilitate pasiva)
Daca prin infractiune au fost vatamate mai multe persoane,fapta atrage raspunderea penala chiar
daca plangerea s-a facut sau se mentine numai de catre una dintre persoanele vatamate
(indivizibilitatea activa)
 Plangerea prealaabila are asadar caracter indivizibil(in raport cu efectele pe care le produce) si
caracter personal (neputand fi introdusa de alte persoane decat victima nfractiunii)

62.Conditiile impacarii partilor

a) Impacarea partilor se poate realiza in cazul acelor infractiuni pentru care legea prevede
aceasta modalitate,adica reprezinta o cauza care inlatura raspunderea penala.
b) Impacarea partilor reprezinta un act bilateral,adica intervine intre cele doua parti.
c) Impacarea este personala,adica are loc intre persoanele care s-au inteles sa puna capat
conflictului
d) Impacarea nu opereaza decat daca a intervenit pana la citirea actului de sesizare
e) Impacarea,ca si retragerea plangerii prealabile,trebuie sa fie totala si neconditionata,adica sa
aiba in vedere stingerea procesului penal.cat si civil
Impacarea trebuie sa fie definitiva,odata intervenita impacarea nu mai poate fi revocata

63.Anularea executarii pedepsei sub supravegere

Daca pe parcursul termenului de supraveghere se descopera ca persoana condamnata mai
savarsise o infractiune pana la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus
suspendarea,pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea acestui
termen,suspendarea se anuleaza,aplicandu-se,dupa caz,dispozitiile privitoare la concursul de
infractiuni,recidiva sau pluralitatea intermediara.
In caz de concurs de infractiuni sau pluralitatea intermediara,instanta poate dispune suspendarea
executarii pedepsei rezultante,daca sunt indeplinite conditiile prevazute in art.91.Daca se dispune
suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere,termenul de supraveghere se calculeaza de la
data ramanerii definitive a hotararii de condamnare prin care s-a pronuntat anterior suspendarea
executarii pedepsei sub supraveghere

64.Conditiile de acordare a liberarii conditionate in cazul pedepsei

inchisorii
(1) Liberarea conditionata in cazul inchisorii poate fi dispusa,daca:
a) Cel condamnat a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei,in cazul inchisorii
care nu depaseste 10 ani,sau cel putin trei patrimi din durata pedepsei,dar nu mai mult de
20 de ani,in cazul inchisorii mai mari de 10 ani
b) Cel condamnat se afla in executarepedepsei in regim semideschis sau deschis
c) Cel condamnat a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de
condamnare,afara de cazul cand dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le
indeplineasca
d) Instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si se poate reintegra in
societate.
(2) In cazul condamnatului care a implinit varsta de 60 de ani,se poate dispune liberarea
conditionata,dupa executarea efectiva a jumatate din durata pedepsei,in cazul inchisorii ce nu
depaseste 10 ani,sau a cel putin doua treimi din durata pedepsei,in cazul inchisorii mai mari de 10
ani,daca sunt indeplinite conditiile prevazute in alin(1) lit b),d)
(3) In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute de alin(1) se tine seama de partea din durata
pedepsei ce poate fi considerata,potrivit legii,ca executata pe baza muncii prestate.In acest
 caz,liberarea conditionata,nu poate fi dispusa inainte de executarea efectiva a cel putin jumatate
din durata pedepsei inchisorii,cand aceasta nu depaseste 10 ani,si a cel putin doua treimi,cand
pedeapsa este mai mare de 10 ani.
(4) In calculul fractiunilor e pedeapsa prevazute in alin (2) se tine seam de partea din durata pedepsei
ce poate fi considerata,potrivit legi,ca executata pe baza muncii prestate.In acest caz liberarea
conditionata nu poate fi dispusa inainte de executarea efectiva a cel putin o treime din durata
pedepsei inchisorii,cand aceasta nu depaseste 10 ani,si a cel putin jumatate,cand pedeapsa este
mai mare de 10 ani.
(5) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberarii conditionate si
atentionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoaare si a consecintelor la care se
expune,daca va mai comite infractiuni sau nu va respecta masurile de supraveghere ori nu va
executa obligatiile ce ii revin pe durata termenului de supraveghere.
(6) Intervalul cuprins intre data liberarii conditionate si data implinirii duratei pedepsei constituie
termen de supraveghere pentru condamnat.

65.Revocarea liberarii conditionate

(1) Daca pe durata supravegherii persoana condamnata,cu rea-credinta,nu respecta masurile de
supraveghere sau nu executa obligatiile impuse,instanta revoca liberarea si dispune executarea
restului de pedeapsa
(2) Daca dupa acordarea lberarii celui condamnat a savarsit o noua infractiune,care a fost descoperita
in termenul de supravegheresi pentru care s-a pronuntat o condamnare la pedeapsa
inchisorii,chiar dupa expirarea acestui termen,instanta revoc liberarea si dispune executarea
restului de pedeapasa.Pedeapasa pentru noua infractiune se stabileste si se executa,dupa
caz,potrivit dispozitiilor de la recidiva sau pluritate intermediara.
(3) Dispozitiile alin(1) si alin (2) se aplica in mod corespunzator si in cazul liberariiconditionate din
executarea pedepsei detentiunii pe viata.
66.Anularea liberarii conditionate
(1) Daca pe parcursul termenului de supraveghere se descopera ca persoana condamnata mai svarsise
o infractiune pana la acordarea liberarii,pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar dupa
expirarea acestui termen,liberarea se anuleaza aplicandu-se,dupa caz,dispozitiile privitoare la
concursul de infractiuni,recidiva sau pluralitate intermediara.
(2) In cazul in care,in raport de pedeapsa rezultata,sunt indeplinite conditiile prevazute in art.99 sau
art.100,instanta poate acorda liberarea conditionata.Daca s-a dispus liberarea,termenul de
supraveghere se calculeaza de la data acordarii primei liberari.
(3) Cand dupa anulare,instanta dispune executarea pedepsei rezultante,partea din durata pedepsei
complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi neexecutata la data anularii liberarii se va
executa dupa executarea pedepsei inchisorii.

67.Efectele liberarii conditionate

In cazul in care condamnatul nu a savarsit o noua infractiune descoperita pana la expirarea
termenului de supraveghere,nu s-a dispus revocarea liberarii conditionate si nu s-a descoperito cauza
de anulare,pedeapsa se considera executata.
 68.Masurile de siguranta.Notiune.Caracterizare
Sunt sanctiuni de drept penal cu scop preventiv destinate sa inlature o stare de pericol si sa
preintampine savarsirea faptelor prevazute de legea penala . Masurile de siguranta au carater
post-delictual , sensul ca pot fi luate in cazul savaririi unor fapte prevazute de legea penala. In
cazul in care faptuitorul prezinta pericol pentru societate iar aceasta periculozitate nu poate fi
inlaturata decat prin luarea unor masuri de siguranta
69.Obligarea la tratament medical.Notiune.Caracterizare
(1) Daca faptuitorul,din cauza unei boli,incluziv cea provocata de consumul cronic de alcool sau de
alte substante psihoactive,prezinta un pericol pentru societate,poate fi obligat sa urmeze un
tratament medical pana la insanatosire sau pana la obtinerea unei ameliorari care sa inlature
starea de pericol
(2) Cand persoana fata de care s-a luat aceasta masura nu urmeaza tratamentul,se poate dispune
internarea medicala
(3) Daca peroana obligata la tratament este condamnata la o pedepsa privativa de
libertate,tratamentul e efectueaza si in cursul executarii pedepsei.

70.Internarea medicala.Notiune.Caracterizare
Cand faptuitorul este bolnav psihic,consumator cronic de substante psihoactive sau sufera de o boala
infectocontagioasa si prezinta pericol pentru societate,se poate lua masura internarii intr-o unitate
sanitara de specialitate,pana lainsanatosire sau pana la obtinerea unei ameliorari care sa inlature
starea de pericol.

71.Interzicerea ocuparii unei functi sau profesii

(1) Cand faptuitorul a savarsit fapta datorita incapacitatii,nepregatirii,sau altor cauze care il fac inapt
pentru ocuparea unei anumite functi,pentru exercitarea unei profesii sau meserii ori pentru
desfasurarea unei alte activitati,se poate lua masur interzicerii exercitarii dreptului de a ocupa
acea functie ori de a ecercita acea profesie,meserie sau activitate.
Masura de siguranta poate fi revocata la cerere,dupa trecerea unui termen de cel putin un an,daca se
constata ca temeiurile care au impus luarea ei au incetat.O noua cerere nu se poate face decat dupa
trecerea unui termen de cel putin un an de la data respingerii cererii anterioare

72.Confiscarea speciala
(1) Sunt supuse confiscarii speciale:
a) Bunurile produse prin savarsirea faptei prevazute de legea penala
b) Bunurile care au fost folosite,in orice mod,sau destinate a fi folosite la savarsirea unei
fapte prevazute de legea penala,daca sunt alte faptuitorului sau daca,apartinandaltei
persoane,aceasta a cunoscut scopul folosirii lor
c) Bunurile folosite,imediat dupa savarsirea faptei,pentru a asigura scaparea faptuitorului
sau pastrarea folosului ori a produsului obtinut,daca sunt ale faptuitorului sau
daca,apartinand altei persoane,aceasta a cunoscut scopul folosirii lor.
d) Bunurile care au fost date pentru a determina savarsirea unei fapte prevazute de legea
penala sau pentru a rasplati un faptuitor
 e) Bunurile dobandite prin savarsirea unei fapte prevazute de legea penala,daca nu sunt
restituite persoanei vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia.
f) Bunurile a caror detinere este interzisa de legea penala.
(2) In cazul prevazut in alin(1) lit b) si lit. C),daca valoarea bunurilor supuse confiscarii este vladit
disproportionata fata de natura si gravitatea faptei,se dispune confiscarea in parte,prin
echivalent banesc,tinand seama de urmarea produsa sau care s-ar fi putu produce si de
contributia bunului la aceasta.Daca bunurile au fost produse,modificate sau adaptate in scopul
savarsiri faptei prevazute de legea penala,se dispune confiscarea lor in intregime.
(3) In cazurile prevazute la alin (1) lit.b) si c) daca bunurile nu pot fi confiscate,intrucat nu apartin
infractorului,iar persoana careia ii apartin nu a cunoscut scopul folosirii lor,se va confisca
echivalentul in banii al acestora cu aplicarea dispozitiilor alin (2).
(4) Dispozitiile alin (1) lit b) nu se aplica in cazul faptelor savarsite prin presa.
(5) Daca bunurile supuse confiscarii potrivit alin (1) lit b) e) nu se gasesc,in locul lor se confisca bani
si bunur pana la concurenta valorii acestora.
Se confisca,de asemenea,bunurile si banii obtinuti din exploatarea bunurilor supuse
confiscarii,precum si bunurile produse de acestea,cu exceptia bunurilor prevazute in alin (1) lit b) si
lit c).

73.Confiscarea extinsa.
(1) Sunt supuse confiscarii si alte bunuri decat cele mentionate la art.112,in cazul in care persoana
este condamnata pentru comiterea uneia dintre urmatoarele infractiuni,daca fapta este
susceptibila sa ii procure un folos material si pedeapsa prevazuta de legea penala este inchisoare
de 4 ani sau mai mare:
a) Infractiuni privind traficul de droguri si de precurori.
b) Infractiuni privind traficul si exploatarea persoanelor vulnerabile
c) Infractiuni privind frontiera de stat a Romaniei.
d) Infractiunea de spalare a banilor
e) Infractiuni din legislatia privind prevenirea si combaterea porngrafiei.
f) Infractiuni din legislatie privind combaterea terorismului
g) Constituirea unui grup infractional organizat.
h) Infractiuni contra patrimoniului
i) Nerespectarea regimului armelor,munitiilor,materialelor nucleare si al materiilor
explozive.
j) Falsificarea de monede,timbre sau alte valori.
k) Divulgarea secretului economic,concurenta neloiala,nerespectarea dispozitiilor privind
operatii de import sau export,deturnarea de fonduri,infractiuni privind regimul importului
si al exportului,precum si al introducerii si scoaterii si tara de deseuri si reziduri.
l) Infractiuni privind jocurile de noroc.
m) Infractiuni de coruptie,infractiunile asmilate acestora,precum si infractiunile impotriva
intereselor financiare ale uniunii Europene.
n) Infractiuni de evaziune fiscala
o) Infractiuni privind regimul vamal
p) Infractiuni de frauda comise prin sisteme informatice si mijloace de plata electronice
q) Traficul de organe,tesuturi sau celule de origine umana.
(2) Confiscarea extinsa se dispune daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
 a) Valoarea bunurilor dobandite de persoana condamnata,intr-o perioada de 5 ani
inainte,si,daca este cazul,dupa momentul savarsirii infractiuni,pana la data emiterii actului
de sesizare a instantei,depaseste in mod vadit veniturile obtinute de acesta in mod licit.
b) Instanta are convngerea ca bunurile respective provin din activitati nfractionale de natura
celor prevazute la alin(1)
(3) Pentru aplicarea dispozitiilor alin (2) se va tine seama si de valoarea bunurilor transferate de catre
persoana condamnata ori de un tert unui membru al familiei sau unei perosoane juridice asupra
careia peroana condamnata detine controlul.
(4) Prin bunuri,conform prezentului articol se intelege si sumele de bani
(5) La stabilirea diferentei dintre bunurile licite si valoarea bunurilor dobandite se vor avea in vedere
valoarea bunurilor la data dobandirii lor si cheltuielile facute de persoana condamnata,membrii
familiei acestuia.
(6) Daca bunurile supuse confiscarii nu se gasesc,in locul lor se confisca banii si bunuri pana la
concurenta valorii acestora
(7) Se confisca,de asemenea,bunurile si banii obtinuti din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse
confiscarii,precum si bunurile produse de acestea.
(8) Confiscarea nu poate depasi valoarea bunurilor dobandite in perioada prevazuta la alin(2) care
excedeaza nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate.

74.Conditiile raspunderii penale a minorilor

(1) Minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal
(2) Minorul care are varsta intre 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savarsit
fapta cu discernamant
(3) Minorul care a implinit varsta de 16 ani raspunde penal potrivit legii.

75.Supravegherea ca masura educativa

Masura educativa a supravegherii consta in controlarea si indrumarea minorului in cadrul
programului sau zilnic,pe o durata cuprinsa intre doua si 6 luni,sub coordonarea serviciului de
probatiune,pentru a asigura participarea la cursuri scolare sau de formare profesionala si prevenirea
desfasurarii unor activitati sau intrarea in legatura cu anumite persoane care ar putea afecta procesul
de indreptare a acestuia.

76.Consemnarea la sfarsit de saptamana ca masura educativa

(1) Masura educativa a consemnarii la sfarsit de saptamana consta in obligatia minorului de a nu
parasi locuinta in zilele de sambata si duminica pe o durata cuprinsa intre 4 si 12 saptamani,afara
de cazul in care,in aceasta perioada,are obligatia de a participa la anumite programe ori de a
desfasura anumite activitati impuse de instanta.
(2) Supravegherea se face sub coordonarea serviciului de probatiune
 77.Asistarea zilnica ca masura educativa
(1) Masura educativa a asistarii zilnice consta in obligatia minorului de a respecta un program stabilit
de serviciul de probatiune,care contine orarul si conditiile de desfasurare a activitatilor,precum si
interdictiile impuse minorului
(2) Masura educativa a asistarii zilnice se ia pe o durata cuprinsa intre 3 si 6 luni,iar supravegherea se
face sub coordonarea serviciului de probatiune

78.Stagiul de formare civica-masura educativa

Masura educativa a stagiului de formare civica consta in obligatia minorului de a participa la un
program cu o durata de cel mult 4 luni,pentru a-l ajuta sa inteleaga consecintele legale si sociale la
care se expune in cazul savarsirii de infractiuni si pentru a-l responsabiliza cu privire la
comportamentul sau viitor.
Organizarea,asigurarea participarii si supravegherea minorului,pe durata cursului de formare
civica,se fac sub coordonarea serviciului de probatiune,fara a afecta programul scolar,sau
profesional al minorului
79.Internarea intr-un centru educativ ( Art.124)
(1) Masura educativa a internarii intr-un centru educativ consta in internarea minorului intr-o
institutie specializata in recuperarea minorilor,unde va urma un program de pregatire scolara si
formare profesionala potrivit aptitudinilor sale,precum si programe de reintegrare sociala.
(2) Internarea se dispune pe o perioada intre 1 si 3 ani
(3) Daca in perioada internarii minorul savarseste o noua infractiune sau este judecat pentru o
infractiune concurenta savarsita anterior,instanta poate mentine masura internarii intr-un centru
educativ,prelungind durata acesteia,fara a depasi maximul prevazut de lege sau o poate inlocui cu
masura internarii intr-un centru de detentie
(4) In cazul in care pe durata internarii minorul a dovedit interes constant pentru insusirea
cunostintelor scolare si profesionale si a facut progrese evidente in vederea reintegrarii
sociale,dupa executarea a cel putin jumatate din durata internarii,instanta poate dispune:
a) Inlocuirea internarii cu masura educativa a asistarii zilnice pe o perioada egala cu durata
internarii neexecutata,dar nu mai mult de 6 luni,daca persoana internata nu a implinit
varsta de 18 ani
b) Liberarea din centrul educativ,daca persoana internata a implinit varsta de 18 ani.
(5) Odata cu inlocuirea sau liberarea,instanta impune respectarea uneia sau mai multor obligatii
prevazute la art.121 pana la implinirea duratei masurii internarii.
(6) Daca minorul nu respecta,cu rea-credinta, conditiile de executare a masurii asistarii zilnice sau
obligatiile impuse,instanta revine asupra inlocuirii sau liberarii si dispune executarea restului
ramas neexecutat din durata masurii internarii intr-un centru educativ.
(7) In cazul savarsirii,pana la implinirea duratei internarii,a unei noi infractiuni de catre o persoana
care nu a implinit varsta de 18 ani,si fata de care s-a dispus inlocuirea masurii internarii intr-un
centru educativ cu masura asistarii zilnice,instanta revine asupra inlocuirii si dispune:
a) Executarea restului ramas din durata masurii internarii initiale,cu posibilitatea prelungirii
duratei acesteia pana la maximul prevazut de lege
b) Internarea intr-un centru de detentie
 80.Internarea intr-un centru de detentie
(1) Masura educativa a internarii intr-un centru de detentie consta in internarea minorului intr-o
institutie specializata in recuperarea minorilor,cu regim de paza si supraveghere,unde va urma
programe intensive de reintegrare sociala,precum si programe de pregatire scolara si formare
profesionala potrivit aptitudinilor sale.
(2) Internarea se dispune pe o perioada intre 2 si 5 ani,afara de cazul in care pedeapsa prevazuta de
lege pentru infractiunea savarsita este de 20 de ani sau mai mare ori detentiunea pe viata,cand
internarea se ia pe o perioada cuprinsa intre 5 si 15 ani.
(3) Daca in perioada internarii minorul savarseste o noua infractiune sau este judecat pentru o
infractiune concurenta savarsita anterior,instanta prelungeste masura internarii,fara a depasi
maximul prevazut in alin(2) determinat in raport cu pedeapsa cea mai grea dintre cele prevazute
de lege pentru infractiunile savarsite.din durata masurii educative se scade perioada executata
pana landata hotararii.
(4) In cazul in care pe durata internarii minorul a dovedit interes constant pentru insusirea
cunostintelor scolare si profesionale si a facut progrese evidente in vederea reintegrarii
sociale,dupa executarea a cel putin jumatate din durata internarii,instanta poate dispune:
a) Inlocuirea internarii cu masura educativa a asistarii zilnice pe o perioada egala cu durata
internarii neexecutate,dar nu mai mult de 6 luni,daca persoana internata nu a implinit
varsta de 18 ani.
b) Liberarea din centru de detentie,daca persoana internata a implinit varsta de 18 ani.
(5) Odata cu inlocuirea sau liberarea,instanta impune respectarea uneia sau mai multor obligatii
prevazute in art. 121,pana laimplinirea duratei masurii internarii.
(6) Daca minorul nu respecta,cu rea-credinta,conditiile de executare a masurii asistarii zilnice sau
obligatiile impuse,instanta revine asupra inlocuirii sau liberarii si dispune executarea restului
ramas neexecutat din durata masurii internarii intr-un centru de detentie.
(7) In cazul savarsirii,pana la implinirea duratei internarii,a unei noi infractiuni de catre o persoana
care nu a implinit varsta de 18 ani,si fata de care s-a dispus inlocuirea masurii internarii intr-un
centru de detentie cu masura asistarii zilnice,instanta revine asupra inlocuirii si dispune:
a) Executarea restului ramas din durata masurii internarii intr-un centru de detentie
b) Prelungirea duratei acestei internarii in conditiile prevazute la alin(3).

81.Gratierea.notiune
Masura de clementa,acordata individual de Presedintele Romaniei sau colectiv de catre
Parlment,prin lege organica ce consta in iertarea unui condamnat de executarea in total sau in parte
a pedepsei ori comutarea pedepsei intr-una mai usoara.Gratierea inlatura executarea pedepsei
principale,ea nu inlatura condamnarea si consecintele condamnarii.Cei aflati in stare de recidiva sau
persoanele care au comis infractiuni in stare de recidiva nu beneficiaza de gratiere.

82.Efectele graterii asupra pedepselor principale

(1) Gratierea are ca efect inlaturarea,in totul sau in parte,a executarii pedepsei ori comutarea acesteia
in alta mai usoara
(2) Gratierea nu are efecte asupra pedepselor complementare si a masurilor educative neprivative de
libertate,in afara de cazul cand se dispune astfel prin actul de gratiere.
(3) Gratierea nu are are efect asupra masurilor de siguranta si aupra drepturilor persoanei vatamate
(4) Gratierea nu are efect asupra pedepselor a caror executare este suspendata sub supraveghere,in
afara de cazul in care se dispune altfel prin actul de gratiere.

83.Prescriptia executarii pedepsei.Notiun.Caracterizare

(1) Prescriptia inlatura executarea pedepsei principale
(2) Prescriptia nu inlatura executarea pedepselor principale in cazul:
a) Infractiunilor de genocid,contra umnitatii si de razboi,indiferent de data la care au fost
comise.
b) Infractiunilor prevazute la art 188 si 189 si al infractiunilorintentionate urmate de moartea
victimei
(3) Prescriptia nu inlatura executarea pedepselor principale nici in cazul infractiunilor prevazute la alin
(2) lit.b) pentru care,la data intrarii in vigoare a acestei dispozitii,nu s-a indeplinit termenul de
prescriptie a executarii

84.Intreruperea cursului prescriptiei executarii pedepsei

(1) Cursul termenului de prescriptie a executarii pedepsei se intrerupe prin inceperea executarii
pedepsei.sustragerea de la executare ,dupa inceperea executarii pedepsei,faca sa curga un nou
termen de prescriptie de la data sitragerii.
(2) Cursul termenului de prescriptie a executarii se intrerupe si prin savarsirea din nou a unei
infractiuni
(3) Cursul termenului de prescriptie a executarii pedepsei amenzii se intrerupe si prin inlocuirea
obligatiei de plata a amenzii cu obligatia de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii

85.Suspendarea cursului prescriptiei executarii pedepsei

(1) Cursul termenului prescriptiei executarii pedepsei este suspendat in cazurile si conditiile prevazute
in Codul de procedura penala.
(2) Prescriptia isi reia cursul din ziua in care a incetat cauza de suspendare.

86.Conditii privind renuntarea la urmarirea penala.

(1) În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel
mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când, în raport cu conţinutul faptei, cu
modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, cu
urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, constată că nu există
un interes public în urmărirea acesteia.
(2) Când autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere şi
persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii şi eforturile
depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii.
(3) Procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să
îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:
a) să înlăture consecinţele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu
partea civilă o modalitate de reparare a acesteia;
b) să ceară public scuze persoanei vătămate;
 c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între
30 şi 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu
poate presta această muncă;
d) să frecventeze un program de consiliere
(4) În cazul în care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul să îndeplinească obligaţiile
prevăzute la alin. (3), stabileşte prin ordonanţă termenul până la care acestea urmează a fi
îndeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligaţii asumate prin acord
de mediere încheiat cu partea civilă şi care curge de la comunicarea ordonanţei
(5) Ordonanţa de renunţare la urmărire cuprinde, după caz, menţiunile prevăzute la art. 286 alin.
(2), precum şi dispoziţii privind măsurile dispuse conform alin. (3) din prezentul articol şi art. 315
alin. (2)-^(4), termenul până la care trebuie îndeplinite obligaţiile prevăzute la alin. (3) din
prezentul articol şi sancţiunea nedepunerii dovezilor la procuror, precum şi cheltuielile judiciare.
(6) În cazul neîndeplinirii cu rea-credinţă a obligaţiilor în termenul prevăzut la alin. (4), procurorul
revocă ordonanţa. Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligaţiilor sau prezentarea motivelor de
neîndeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului. O nouă renunţare la urmărirea
penală în aceeaşi cauză nu mai este posibilă.
(7) Ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală se comunică în copie persoanei
care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate

87.Conditii privind renuntarea la aplicarea pedepsei

(1) Instanta poate dispune renuntarea la aplicarea pedepsei daca sunt intrunite urmatoarele conditii:
a) Infractiunea savarsita prezinta o gravitate redusa,avand in vedere natura si intinderea urmarilor
produse,mijloacele folosite,modul si imprejurarile in care au fost comisa,motivul si scopul urmarit.
b) In raport de persoana infractorului,de conduita avuta anterior de savarsirii infractiunii,de efortul
depus de aceasta pentru diminuarea sau inlaturarea consecintelor infractiunii,precum si de
posibilitatile sale de indreptare,instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse ar fi inportuna din
cauza consecintelor pe care le-ar avea asupra peroanei acestuia.
(2) Nu se poate dispune renuntarea la aplicarea pedepsei daca:
a) Infractorul a mai suferit anterior o condamnare,cu exceptia cazurilor prevazute in art.42 lit.a)
si lit.b) sau pentru care a intervenit reabilitarea,ori s-a implinit termenul de reabilitare.
b) Fata de acelasi infracto s-a mai dispus renuntarea la aplicarea pedepsei in ultimii 2 ani
anteriori datei comiterii infractiunii pentru care este judecat
c) Infractorul s-a sustras de la urmarirea penala ori judecata sau a incercat zadarnicirea aflarii
adevarului ori a identificarii si tragere la raspundere penala a autorului sau a participantilor
d) Pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoare mai mare de 5 ani
(3) In caz de concurs de infractiuni,renuntarea la aplicarea pedepsei se poate dispune daca pentru
fiecare infractiune concurenta sunt indeplinite conditiile prevazute in alin (1) si alin(2).

88.Circumstantele.Notiune.Caracterizare
Circumstantele sunt stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul
infractiunii, dar care au legatura cu fapta savarsita sau cu persoana faptuitorului si pot spori sau
atenua pericolul social al faptei ori periculozitatea infractorului.Astfel de stari pot determina fie
agravarea, fie atenuarea pedepsei ce i se aplica inculpatului, spre deosebire de elementele
circumstantiale care servesc la calificarea infractiunii.Circumstantele pot fi clasificate in :
 a) circumstante legale sau judiciare (judecatoresti): sunt lasate la aprecierea instantei de
judecata,putandu-le retine sau nu in favoarea inculpatului,
b) circumstante agravante sau atenuante,
c) circumstante reale sau personale: dupa cum ele se refera la fapta sau faptuitor.Circumstantele
reale se resfrang asupra celorlalti participanti in masura in care acestia le-au
cunoscut.Circumstantele peronale nu se resfrang asupra celorlalti participanti.

89.Circumstantele atenuate legale

(1) Urmatoarele imprejurari constituie circumstante atenuate legale:
a) Savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii,determinata de o
provocare din partea persoanei vatamate,produsa prin violenta,printr-o atingere grava a
demnitatii persoanei sau printr-o alta actiune ilicita grava;
b) Depasirea limitelor legitimei aparari;
c) Depasirea limitelor starii de necesitate;
d) Acoperirea integrala a prejudiciului material cauzat prin infractiune,in cursul urmaririi penale
sau al judecatii,pana la primul termen de judecata,daca faptuitorul nu a mai beneficiat de
aceasta circumstanta intr-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei.Circumstanta atenuata
nu se aplica in cazul savarsirii urmatoarelor infractiuni: contra persoanei,de furt
calificat,talharie,piraterie,fraude comise prin sisteme informatice si mijloace de plata
electronice,ultraj,ultraj judiciar,purtare abuziva,infractiuni contra sigurantei publice,infractiuni
contra sanatatii publice,infractiuni contra libertatii religioase si respectului datorat persoanelor
decedate,contra securitatii nationale,contra capacitatii de lupta a fortelor armate,infractiunilor
de genocid,contra umanitatii si de razboi,a infractiunilor privind frontiera de stat a Romaniei,a
infractiunilor la legislatia privind prevenirea si combaterea terorismului,a infractiunilor de
coruptie,infractiunilor asimilate infractiunii de coruptie,a celor impotriva intereselor financiare
ale Uniunii Europene,a infractiunilor privitoare la nerespectarea regimului materiilor
explozive,materialelor nucleare sau al altor materii radioactive,privind regimul juridic al
drogurilor,privind regimul juridic al precursorilor de droguri,a celor privind spalarea
banilor,privind activitatile aeronautice civile si cele care pot pune in pericol siguranta
zborurilor si securitatea aeronautica,privind protectia martorilor,privind interzicerea
organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist,rasist sau xenofob si a promovarii cultului
persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii,a celor privind
tragicul de organe,tesuturi sau celule de origine umana,privind prevenirea si combaterea
pornografiei si a celor la regimul adoptiilor.

90.Circumstante atenuate judiciare

Pot constitui circumstante atenuate judiciare:
a) Eforturile depuse de infractor pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii
b) Imprejurarile legate de fapta comisa,care diminueaza gravitatea infractiunii sau periculozitatea
infractorului.
 91.Efectele circumstantelor atenuate
(1) In cazul in care exista circumstante atenuate,limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru
infractiunea savarsita se reduc cu o treime
(2) Daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata,in cazul retinerii circumstantelor
atenuate se aplica pedeapsa inchisorii de la 10 la 20 de ani.
(3) Reducerea limitelor speciale ale pedepsei se face o singura data,indiferent de numarul
circumstantelor atenuate retinute.

92.Circumstantele agravate
Urmatoarele imprejurari constituie circumstante agravante
a) Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna;
b) Savarsirea infractiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la tratamente degradante
c) Savarsirea infractiunii prin metode sau mijloace de natura sa puna in pericol alte persoane sau
bunuri;
d) Savarsirea infractiunii de catre un infractor major,daca aceasta a fost comisa impreuna cu un
minor.
e) Savarsirea infractiunii profitand de starea de vadita vulnerabilitate a persoanei vatamate,datorata
varstei,starii de sanatate,infirmitatii sau altor cauze;
f) Savarsirea infractiunii in stare de intoxicatie voluntara cu alcool sau cu alte substante
psihoactive,cand a fost provocata in vederea comiterii infractiuni
g) Savarsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate,de
starea de asediu sau de starea de urgenta.
h) Savarsirea infractiunii pentru motive legate de rasa,nationalitate,etnie,limba,religie,gen,orientare
sexuala,opinie ori apartenenta politica,avere,origine sociala,varsta,dizabilitate,boala cronica
contagioasa sau infectie HIV/SIDA ori pentru alte imprejurari de acelasi fel,considerate de faptuitor
drept cauze ale inferioritatii unei persoane in raport cu celelalte

93.Efectele circumstantelor agravante.Limitele agravarii pedepsei(Art.78)

(1) In cazul in care exista circumstante agravante,se poate aplica o pedeapsa pana la maximul
special.Daca maimul special este neindestulator,in cazul inchisorii se poate adauga un spor pana la 2
ani,care nu poate depasi o treime din acest maxim,iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel
mult o treime din maximul special
(2) Majorarea limitelor speciale ale pedepsei se face o singura data,indiferent de numarul
circumstantelor agravante retinute

94.Concursul intre cauzele de atenuare a pedepsei(Art.79)

(1) Cand in cazul aceleiasi infractiuni sau incidente doua sau mai multe dispozitii care au ca efect
reducerea pedepsei,limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita se
reduc prin aplicarea succesiva a dispozitiilor privitoare la tentativa,circumstante atenuate si cazuri
speciale de reducere a pedepsei,in aceasta ordine
 95.Concursul intre cauzele de agravare a pedepsei (Art.79)
(2) Daca sunt incidente doua sau mai multe dispozitii care au ca efect agravarea raspunderii
penale,pedeapsa se stabileste prin aplicarea succesiva a dispozitiilor privitoare la circumstante
agravante,infractiune continuata,concurs sau recidiva.

96.Concurs intre cauzele de atenuare si agravare a pedepsei(Art.79)

Cand in cazul aceleiasi infractiuni sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei si
una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei,limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege
pentru infractiunea savarsita se reduc conform alin(1),dupa care limitele de pedeapsa rezultate se
majoreaza conform alin(2).

97.Conditiile de amanare a aplicarii pedepsei(Art.83)

(1) Instanta poate dispune amanarea aplicarii pedepsei,stabilind un termen de supraveghere,daca sunt
intrunite urmatoarele conditii:
a) Pedeapsa stabilita,inclusiv in cazul concursului de infractiuni,este amenda sau inchisoarea de
cel mult 2 ani.
b) Infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii,cu exceptia cazurilor
prevazute in art.42 lit.a) si lit.b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a implinit
termenul de reabilitare.
c) Infractorul si-a manifestat acordul de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii
d) In raportde persoana infractorului,de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii,de
eforturile depuse de aceasta pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii
precum si de posibilitatile sale de indreptare,instanta apreciaza ca aplicarea imediata a unei
pedepse nu este necesara,dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioada
determinata.
(2) Nu se poate dispune amanarea aplicarii pedepsei daca pedeapsa prevazuta de lege pentru
infractiunea savarsita este de 7 ani sau mai mare sau daca infractorul s-a sustras de la urmarirea
penala ori judecata sau a incercat zadarnicirea aflarii adevarului ori a indentificarii si tragerii la
raspundere penala a autorului sau a participantilor
(3) Amanarea aplicarii pedepsei inchisorii atrage si amanarea aplicarii amenzii care insoteste pedeapsa
inchisorii in conditiile art.62
(4) Sunt obligatorii prezentarea motivelor care au determinat amanarea aplicarii pedepsei si
atentionarea infractorului asupra conduitei sale viitoare si a consecintelor la care se expune daca va
mai comite infractiuni sau nu va respecta masurile de supraveghere ori nu va executa obligatiile ce ii
revin pe durata termenului de supraveghere

98.Efectele amanarii aplicarii pedepsei(Art.90)

(1) Persoanei fata de care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei nu i se mai aplica pedeapsa si nu este
supusa niciunei decaderi,interdictii sau incapacitati ce ar putea decurge din infractiunea
savarsita,daca nu a savarsit din nou o infractiune pana la expirarea termenului de supraveghere,nu s-
a dispus revocarea amanarii si nu s-a descoperit o cauza de anulare.
(2) Amanarea aplicarii pedepsei nu produce efecte asupra executarii masurilor de sigurata si a
obligatiilor civile prevazute in hotarare.
 99.Revocarea amanarii aplicarii pedepsei (Art.88)
(1) Daca pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheata,cu rea-credinta,nu respecta
masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse,instanta revoca amanarea si dispune
aplicarea si executarea pedepsei.
(2) In cazul cand,pana la expirarea termenului de supraveghere,persoana supravegheata nu indeplineste
integral obligatiile civile stabilite prin hotarare,instanta revoca amanarea si dispune aplicarea si
executarea pedepsei,afara de cazul cand persoana dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le
indeplineasca.
(3) Daca dupa amanarea aplicarii pedepsei,persoana supravegheata a savarsit o noua infractiune,cu
intentie sau intentie depasita,descoperita in termenul de supraveghere,pentru care s-a pronuntat o
condamnare chiar dupa expirarea acestui termen,instanta revoca amanarea si dispune aplicarea si
executarea pedepsei.Pedeapsa aplicata ca urmare a revocarii amanarii si pedeapsa pentru noua
infractiune se calculeaza conform dispozitiilor privitoare la concursul de infractiuni
(4) Daca infractiunea ulterioara este savarsita din culpa,instanta poate mentine sau revoca amanarea
aplicarii pedepsei.In cazul revocarii,dispozitiile alin(3) se aplica in mod corespunzator.

100. Anularea amanarii aplicarii pedepsei(Art.89)

(1) Daca pe parcursul termenului de supraveghere se descopera ca persoana supravegheata mai
savarsise o infractiune pana la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus amanarea,pentru
care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea acestui termen,amanarea se
anuleaza,aplicandu-se,dupa caz,dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni,recidiva sau
pluralitatea intermediara.
(2) In caz de concurs de infractiuni,instanta poate dispune amanarea aplicarii pedepsei rezultante daca
sunt indeplinite conditiile prevazute in art.83.Daca se dispune amanarea aplicarii pedepsei,termenul
de supraveghere se calculeaza de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a pronuntat
anterior amanarea aplicarii pedepsei.

101. Conditiile suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere

(Art.91)
(1) Instanta poate dispune suspendarea executarii pedepsei sub supravegere daca sunt intrunite
urmatoare conditii:
a) Pedeapsa aplicata,inclusiv in caz de concurs de infractiuni,este inchisoarea de cel mult 3 ani;
b) Infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de un an,cu
exceptia cazuriloe prevazute in art.42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a implinit
termenul de reabilitare.
c) Infractorul si-a manifestat acordul de a presta o munca neremunerata in folosul comunitati;
d) In raport de persoana infractorului,de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii,de
eforturile depuse de acesta pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii
precum si de posibilitatile sale de indreptare,instanta apreciaza ca aplicarea pedepsei este
suficienta,chiar fara executarea acesteia,condamnatul nu va mai comite alte infractiuni,insa
este necesara supravegherea conduitei sale pentru o perioada determinata.
(2) Cand pedeapsa inchisorii este insotita de pedeapsa amenzii aplicate in conditiile art.62,amenda se
executa chiar daca executarea pedepsei inchisorii a fost suspendata sub supraveghere
(3) Nu se poate dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere,daca:
 a) Pedeapsa aplicata este numai amenda;
b) Aplicarea pedepsei a fost initial amanata,dar ulterior amanarea a fost revocata;
c) Infractorul s-a sustras de la urmarirea penala ori judecata sau a incercat zadarnicirea aflarii
adevarului ori a identificarii si tragerii la raspundere penala a autorului sau a participantilor.
(4) Este obligatorie prezentarea motivelor pe care s-a intemeiat condamnarea,precum si a celor ce au
determinat suspendarea executarii pedepsei si atentionarea condamnatului asupra conduitei sale
viitoare si a consecintelor la care se expune daca va mai comite infractiuni sau nu va respecta
masurile de supraveghere ori nu va executa obligatiile ce ii revin pe durata termenului de
supraveghere.

102. Efectele suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere

(1) In cazul in care condamnatul nu a savarsit o noua infractiune descoperita pana la expirarea
termenului de supraveghere,nu s-a dispus revocarea suspendarii executarii pedepsei sub
supraveghere si nu s-a descoperit o cauza de anulare,pedeapsa se considera executata.
(2) Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere nu produce efecte asupra masurilor de siguranta
si a obigatiilor civile prevazute in hotararea de condamnare

103. Revocarea suspendarii executarii pedepsei sub

supraveghere(Art.96)
(1) Daca pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheata,cu rea-credinta,nu respecta
masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse ori stabilite de lege,instanta revoca
suspendarea si dispune executarea pedepsei.
(2) Daca pana la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheata nu indeplineste integral
obligatiile civile stabilite prin hotarare,instanta revoca suspendarea si dispune executarea
pedepsei,afara de cazul in care persoana dovedeste ca nu a avut nici o posibilitate sa le
indeplineasca.
(3) Daca pedeapsa amenzii care a insotit pedeapsa inchisorii in conditiile art.62 nu a fost executat si a
fost inlocuita cu pedeapsa inchisorii potrivit art.63 alin(2) sau art.64 alin(5) si alin (6),instanta revoca
suspendarea si dispune executarea pedepsei,l care se adauga pedeapsa inchisorii care a inlocuit
amenda.
(4) Daca pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a savarsit o noua
infractiune,descoperita pana la implinirea termenului si pentru care s-a pronuntat o condamnare la
pedeapsa inchisorii,chiar dupa expirarea acest termen,instanta revoca suspendarea si dispune
executarea pedepsei.
(5) Pedeapsa principala pentru noua infractiune se stabileste si se executa,dupa caz,potrivit dispozitiilor
referitoare la recidiva sau la pluralitatea intermediara.
(6) Daca infractiunea ulterioara este savarsita din cupla,instanta poate mentine sau revoca suspendarea
executarii pedepsei sub supraveghere,in cazul revocarii,dispozitiile alin(1),alin(4) si alin(5) se aplica in
mod corespunzator.

104. Reabilitarea
Reabilitarea este mijlocul legal prin care fostul condamnat este deplin integrat,pe plan juridic,in
societate.Reabilitarea constituie,asadar,o cauza care inlatura consecintele penale si extrapenale care
 au rezultat dntr-o condamnare,facand ca fostul condamnat sa se bucure din nou de dreptul la
egalitate in fata legii.

105. Reabilitarea de drept.Conditii(Art.165)

Reabilitarea are loc de drept in cazul condamnarii la pedeapsa amenzii,la pedeapsa inchisorii care nu
depaseste 2 ani sau la pedeapsa inchisorii a carei executare a fost suspendata sub supraveghere,daca
in decurs de 3 ani condamnatul nu a savarsit o alta infractiune.

106. Reabilitarea judecatoreasca (Art.166)

(1) Condamnatul poate fi reabilitat,la cerere,de instanta,dupa implinirea urmatoarelor termene:
a) 4 ani,in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 2 ani,dar care nu depaseste 5 ani.
b) 5 ani,in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani,dar care nu depaseste 10 ani.
c) 7 ani,in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani sau in cazul detentiunii pe
viata,comutata sau inlocuita cu pedeapsa inchisorii.
d) 10 ani,in cazul condamnarii la pedeapsa detentiunii pe viata,considerata executata ca urmare a
gratierii,a implinirii termenului de prescriptie a executarii pedepsei sau a liberarii conditionate.
(2) Condamnatul decedat pana la implinirea termenului de reabilitare poate fi reabilitat daca
instanta,evaluand comportarea condamnatului pana la deces,apreciaza ca merita acest beneficiu.

107. Calcularea termenelor de reabilitare.(Art.167)

(1) Termenele prevazute in art.165 si art.166 se socotesc de la data cand a luat sfarsit executarea
pedepsei principale sau de la data cand aceasta s-a prescris.
(2) Pentru cei condamnati la pedeapsa amenzii,termenul curge din momentul in care amenda a fost
achitata integral sau executarea ei s-a stins in orice alt mod.
(3) In caz de gratiere totala sau de gratiere a restului de pedeapsa,termenul curge de la data actului de
gratiere,daca la acea data hotararea de condamnare era definitiva,sau de la data ramanerii definitive
a hotararii de condamnare,daca actul de gratiere se refera la infractiuni in curs de judecata.
(4) In caz de suspendare sub supraveghere a executarii pedepsei,termenul curge de la data implinirii
termenului de supraveghere
(5) In cazul condamnarilor succesive,termenul de reabilitare se calculeaza in raport cu pedeapsa cea mai
grea si curge de la data executarii ultimei pedepse.

108. Efectele reabilitarii.(Art.169)

(1) Reabilitarea face sa inceteze decaterile si interdictiile,precum si incapacitatile care rezulta din
condamnare.
(2) Reabilitarea nu are ca urmare obligatia de reintegrare in functia din care condamnatul a fost scos in
urma condamnarii ori de redare a gradului militar pierdut.
(3) Reabilitarea nu are efecte asupra masurilor de siguranta
 109. Pedeapsa
Pedeapsa este o forma de constrangere juridica proprie dreptului penal.constituie termenul tehnic
pentru a denumi sanctiunea care se aplica in cazul savarsirii unei infractiuni.Pedeapsa este o masura
de constrangere si un mijloc de reeducare,prevazuta de lege,aplicata de instanta judecatoreasca
infractorului in scopul prevenirii savarsirii de infractiuni.

110. Trasaturile pedepsei

a) pedeapsa este o masura de constrangere, deoarece persoana fata de care se aplica este pusa sa
sufere, in mod silit, anumite privatiuni sau restrictii.
b)  pedeapsa este un mijloc de reeducare.  are in mod firesc si un puternic rol si efect educativ, de
impiedicare a repetarii conduitei antisociale, de indreptare a condamnatului, de formare si
permanentizare in constiinta acestuia a convingerii ca respectarea legii penale este o necesitate.
c) pedeapsa este un mijloc de constrangere statala, deoarece nu poate fi aplicata decat de stat in
numele societatii.
d) pedeapsa se aplica numai in cazul comiterii unei infractiuni. Pedeapsa este sanctiunea specifica
dreptului penal. Nu exista pedeapsa in general, ci numai pedeapsa ca sanctiune pentru o anumita
infractiune. Din punct de vedere conceptual, pedeapsa reprezinta consecinta incalcarii preceptului
normei penale.
e) pedeapsa se aplica infractorului, adica nu poate fi aplicata decat celui vinovat de savarsirea unei
infractiuni, neexistand deci raspundere penala pentru fapta penala a altei persoane. In aceasta
trasatura se reflecta caracterul personal al pedepsei.
f) pedeapsa se aplica in scopul prevenirii savarsirii de noi infractiuni. Pedeapsa constituind mijlocul prin
care sunt sanctionate incalcarile legii penale, scopul ei coincide cu scopul acestei legi, anume
apararea sociala impotriva infractiunilor. Prin aplicarea si executarea pedepsei nu se urmareste
cauzarea unor suferinte fizice sau injosirea celui condamnat, ci indreptarea sa, prevenirea savarsirii in
viitor de noi infractiuni de catre acesta.

111. Scopul si functiile pedepsei

In art. 52 C. pen., in teza a doua, alin. (1), se prevede ca scopul pedepsei este prevenirea savarsirii
de noi infractiuni. Acest scop decurge din necesitatea apararii societatii impotriva infractiunilor.
Realizarea scopului pedepsei include atat preventia speciala, adica preintampinarea savarsirii de
noi infractiuni de catre cel condamnat, cat si preventia generala, adica preintampinarea savarsirii de
noi infractiuni de catre alte persoane predispuse sa savarseasca fapte penale.
In vederea realizarii scopului sau, pedeapsa indeplineste anumite functii - denumite si scopuri
imediate ale pedepsei, si anume:
a) Functia de constrangere sau represiune. Ca masura de constrangere statala, pedeapsa este de
neconceput fara cauzarea unei anumite suferinte, fara impunerea unei privatiuni sau restrictii celui
condamnat si fara dezaprobarea ce o insoteste. Ea reprezinta echivalentul pe plan sanctionator al
gradului de pericol social pe care il prezinta fapta savarsita si faptuitorul ei si de aceea este
intotdeauna o masura cu caracter represiv.

b) Functia de reeducare. Aceasta functie decurge din caracterul de mijloc de reeducare pe care il

are pedeapsa. Deoarece constrangerea nu ar putea conduce, ea singura, la realizarea scopului
pedepsei, functia de constrangere trebuie sa se completeze cu functia de reeducare. Numai prin
imbinarea acestor doua functii se poate asigura realizarea scopului urmarit de stat prin aplicarea de
pedepse fata de infractori.
In dispozitia din alin. (2) al art. 52 C. pen. se arata ca prin executarea pedepsei se urmareste
formarea unei atitudini corecte fata de munca, fata de ordinea de drept si fata de regulile de
convietuire sociala. Reeducarea tinde deci la prefacerea constiintei condamnatului, la combaterea si
lichidarea conceptiilor si deprinderilor antisociale.
In dispozitia art. 52 alin. (2), partea finala, se prevede ca executarea pedepsei nu trebuie sa
cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana condamnatului. Orice suferinte adaugate celor
inerente pedepsei sau expunerea condamnatului la batjocura altora, la acte de violenta, supunerea
permanenta la munci degradante etc. pot constitui infractiunea de supunere la rele tratamente (art.
267 C. pen.).
Dispozitia din art. 52 C. pen. care interzice suferintele fizice si injosirea condamnatului este
profund umanista, fiindca pedeapsa nu urmareste razbunarea si prigonirea, ci, dimpotriva,
reeducarea si indreptarea condamnatului, or aceasta finalitate nu se poate realiza cand omul este
injosit si torturat.

c) Functia de exemplaritate. Este o functie adiacenta, care consta in influenta pe care pedeapsa

aplicata condamnatului o exercita asupra altor persoane. Exista oameni care se abtin de a savarsi
infractiuni nu din convingere, ci din teama de pedeapsa. Pedeapsa indeplineste deci si o functie de
intimidare a celor ce ar fi ispititi sa comita infractiuni.

d) Functia de eliminare. Aceasta este, de asemenea, o functie adiacenta, care consta in eliminarea

temporara sau definitiva a condamnatului din societate. Eliminarea temporara se realizeaza ori de
cate ori pedeapsa inchisorii se executa in locuri de detinere, ceea ce apare necesar in cazul infrac tiu-
nilor cu un grad inalt de pericol social. Eliminarea definitiva a condamnatului din societate nu este
posibila decat in cazurile strict prevazute de lege, cand infractorului i se aplica pedeapsa detentiunii
pe viata. Eliminarea serveste la realizarea preventiei speciale, dar, in egala masura, si la realizarea
preventiei generale.