Curs 1

Anatomia sistemului nervos

Sistemul nervos prezinta o structura complexa care presupune celule

nervoase, cai nervoase, comunicari intre celulele nervoase, zone de preluare a
informatiilor din mediul extern si intern, precum si zone de proiectie a
informatiilor primite si zone centrale (de comanda) cu centrii etajati pe diferite
niveluri cu un grad foarte ridicat de interconectivitate.
In functie de dispozitia componentelor SN se descriu impartiri de tip:
-functional
- topografic
* Pot exista multe elemente anatomice care au aceasipozitie sau raporturi
intime, dar care functional sa difere foarte mult (neuroni in raport intim cu
glande dar care nu le inerveaza).

Celulele gliale
Celulele gliale, cunoscute drept nevroglii, sunt celule interstitiale ale
tesutului nervos, celule de suport structural, metabolic si functional pentru
celulele considerate unitati morfofunctionale ale SN denumite neuroni. Asigura
suportul metabolic, structural si functional al neuronilor. Sunt de 10 ori mai
multe decat neuronii.
>90% din sinapsele din SNC sunt electrice:
- nu prezinta intarziere in timpul deplasarii
- impulsul nervos circula cu viteza mult mai mare
Exista anumiti neurotransmitatori care pot avea efect trigger
(declansator) pt unele reflexe psihice complexe, mai ales cu participarea unor
formatiuni care au conexiuni care formeaza sistemul limbic.
Ex. memoria afectiva, neurotransmitatorii faciliteaza memoria emotionala
Majoritatea neuroanatomistilor considera ca in zona sistemului limbic se afla
sediul emotiilor.
MICROGLIILE
= celule mici, ramificate, stelate, dese in jurul vaselor de sange in substanta
cenusie.
Au rol important in a fagocita detrusurile (resturile) neuronale, in sensul
in care se invagineaza = neurofagie – 40.000 neuroni care mor zilnic fara a se
sintetiza altii. Exista anumite aspecte la persoane in varsta – cicatrici gliale

MACROGLIA
1
= celule mai voluminoase care in functie de sediul ocupat este subimpartit in
macroglie de tip periferic (teaca Schwann) sau de tip central.
Leziunile macrogliilor duc la discontinuitati ale tecilor Schwann si sunt
afectate zone din lobul frontal, zone din maduva cervicala, respectiv toracica.
Macrogliile de tip central (SNC) sunt situate la nivelul axului medular
(encefal) dar se afla si in substanta alba. Au un rol important in realizarea unui
tampon fiziologic denumit bariera hematoencefalica.

ASTROCITE
= celule care realizeaza comunicarile de tip interneuronal si care repara zonele
in care are loc distructia neuronala si prezinta si un important rol izolator intre
sinapse
Exista grave tulburari neurologice in cazul tumorilor care au in structura
astrocite.
- asigura schimburile neuronale
- se gasesc atat in substanta alba cat si in cea cenusie
- participa la formarea barierei hemato-encefalice si hemato – LCR
- intervin in formarea cicatriciilor gliale
- protejeaza neuronul si prelungirile sale
- izoleaza sinapsele

CELULE EPENDIMARE
Au mai multe forme si sunt adaptate zonelor in care se afla. Astfel,
dirijeaza fluxul de LCR care este secretat de plexurile coroidiene ventriculare si
de asemeni au rol in reabsorbtia LCR atunci cand creste prea mult presiunea
intracraniana.
Semne de HIC (hipertensiune intracraniana):
- cefalee puternica
- fotofobia
- senzatie de voma
- vomitisme in jet (sub presiune)
Supraproducerea de microvili poate produce HIC. Este important transportul
neurohormonilor dinspre hipotalamus catre sange si LCR.

OLIGODENTROGLIILE:

2
 Mielinizarea presupune formarea tecilor de mielina care permit
transmiterea saltatorie. Exista un numar variat de oligodendroglii in functie de
densitatea prelungirilor axonale. De obicei, o oligodendroglie corespunde mai
multor celule prin fibre nervoase ale acestora.
Au rol de a fagocita mielina secretata in exces. Sunt celule mici, cu putine
prelungiri.
Spre deosebire de neuroni, acestea se pot divide, diviziunea fiind
controlata printr-un proces denumit „apoptosis” = moarte celulara programata si
anume proto-oncogene inactivate de antioncogene care sunt active. Cresterea
celulara accentuata poate fi una benigna sau maligna cand celulele isi schimba
functia.
Cele din substanta alba sunt inlantuite de-a lungul fibrei nervoase, cu rol
in formarea tecii de mielina(se descrie cate o oligodendroglie pentru mai multe
fibre nervoase). Cele din substanta cenusie au rol metabolic.

Au rol:
- de sustinere pt. neuroni
- important protector
- mediaza schimburile metabolice
- secreta teaca de mielina
- controleaza activitatea simpatica si mai ales prin inchiderea unor circuite
neuronale de tip gabaergic.

Afectarea sistemului gabaergic duce la neinchiderea unor bucle intre

structurile SN extrapiramidale si la boala Parkingson sau alte sindroame
Parkingson-like. Subtalamusul este important in reglarea acestor bucle.
Tehnicile moderne de tratament neurochirurgical in boala Parkingson
presupun implantarea unor electrozi foarte fini care descarca o frecventa exacta
a carei lungime de unda se obtine in prealabil printr-o scanare neurologica a
respectivei zone cu descarcare de impulsuri.

PARTICULARITATI FUNCTIONALE ALE CELULELOR GLIALE

3
Au capacitate de diviziune(inlocuiesc neuronii distrusi – cicatrice gliala/sau pot
forma tumori benigne sau maligne)
Au rol de sustinere
Au rol protector ( participa la formarea barierei hemato-encefalice si a celei
hemato-LCR)
Au rol metabolic ( mediaza schimburile sangvine ale neuronilor)
Intervin in transmiterea neuronala ( prin producerea tecii de mielina)
Controleaza activitatea sinaptica ( continut mare de colinesteraza nespecifica si
reciclare GABA)
Asigura procesul de regenerare a fibrelor in SNP

NEURONUL
= unitatea structurala si functionala a SN care prezinta abilitatea de
excitabilitate si care permite conducerea impulsurilor nervoase.
Viteza gandului si luarea deciziilor se face prin sinapsa electrica si e de 3 ori
mai rapida decat viteza sunetului. S-a demonstrat ca oamenii de geniu (IQ>
160) folosesc 7% din capacitatea maxima.
Neuronul NU se divide, dar numarul de neuroni cu care ne nastem este
redundant (mult mai mare fata de numarul neuronilor folositi de un om intr-o
viata).
Repetabilitatea utilizarii anumitor cai interneuronale sta la baza procesului de
memorie. Exista fenomene extrem de complexe pentru memoria de lunga
durata.
Cu cat se exerseaza mai mult memoria de lunga durata, dar si memoria
asociativa, cu atat gradul de deshidratare si pierdere a capacitatii cognitive este
mai lenta. In mod normal, un creier >65 ani sufera un proces de deshidratare, iar
la 90 de ani creierul va cantari la barbat 1380 g fata de 1480 cat este normal. La
femei, creierul cantareste cu 30-50 de g mai putin.
Neuronii sunt constituiti in functie de specializarea pe anumite zone din
nevrax din corpi celulari. Delimitarea este realizata de neurilema. Neuroplasma
este citoplasma in care plutesc organitele.
Metabolismul neuronal este diferit si troficitatea este specifica.
Exista structuri supramoleculare denumite mesageri (secunzi, terti) care
faciliteaza nu doar transmiterea informatiei care d.p.d.v. al traseului inseamna
influxuri nervoase aferente respectiv eferente si prin prizma metabolismului
energetic care este facilitat la distanta.

4
 I. CONSTITUTIE
1. PERICARIONUL (corpul celular /soma neuronala)
Este delimitat de neurilema, contine neuroplasma, nucleu, organite celulare
comune si specifice). Este centru trofic al neuronului.

a. NEURILEMA
Este membrana celulara a neuronului. Prezinta proteine celulare Ca dependente
ce strabat straturile lipidice si dau membranei un aspect “in mozaic”( determina
particularitatile de permeabilitate a membranei ).
Prezinta doua straturi:
- extern ( glicocalix) formata din glicoproteine si glicolipide
- intern ( citoscheletul) formata din proteine atasate stratului lipidic

b. NEURIPLASMA
= Coloid ce se scurge in prelungiri si care contine :
- proteine – in lanturi de macromolecule paralele, legaturile dintre acestea
formand micelii
-glucide- glicogen si mucopolizaharide/saruri minerale/ enzime
c. NUCLEUL
Ovoidal, central, cu 1-2 nucleoli

d.ORGANITE CELULARE COMUNE

Aparatul Golgi – participa la activitatea neurosecretorie a unor neuroni
Mitocondriile – la nivelul lor au loc procesele oxidative, producand energie
stocata in legaturi fosfat macroergice(enzimele cu rol respirator se afla atasate
membranei interne)
Lizozomii – contin enzime hidrolitice cu rol in digestia intracelulara ( corpusculi
inveliti in membrana)

e. ORGANITE CELULARE PROPRII

Corpusculii Nissl(corpii tigroizi sau substanta cromatofila)
• Se gasesc in pericarion si dendrite
Reteaua fibrilara
Este prezenta in pericarion si prelungiri. Au rol in conducerea mediatorului
chimic in prelungiri( mai ales in axon). Este formata din neurotubuli si
neurofilamente

5
2. AXONUL
-prezinta mitocondrii si numerose filamente
-Conduce centripet impulsul nervos
Componente
-conul axonal - proeminente a pericarionului, din care emerge axonul
-axonul propriu-zis - prezinta in jurul sau oligodendroglii ( in SNC) si celule
gliale Schwann ( in SNP)
-intre doua celule gliale sunt niste strangulatii, nodurile Ranvier (de aici pleaca
colateralele axonilor)
-butonii terminali sinaptici – realizeaza sinapse axo-somatice si axo-dendritice
-contin mitocondrii/vezicule cu mediator chimic/ enzime pentru inactivarea
mediatorului
TECILE AXONULUI
Sunt formatiuni care invelesc neuronul si il izoleaza pentru a nu pierde influxuri
nervoase.
Exista multi neuroni amielinici, iar atunci cand exista mielina, aceasta este
dispusaj in lamele stratificate concentrice. Dispozitia lamelor concentrice
faciliteaza cresterea vitezei de transmitere a influxului.
Exista 2 formatiuni secretatoare de mielina:
- oligodendrocite in SNC
- celule Schwann in SNP
Contingentele de fibre sunt subimpartite in functie de traiectele pe care
subfasciculele de fibre le au pentru diferite tipuri de sensibilitati:
- tactila epicritica
- dureroasa
- termica
- tactila grosiera
- presionala vibratorie
Daca pentru sensibilitatea exteroceptiva avem peste 70 % dintre fibrele
aferentiale din totalul fibrelor, pentru sensibilitatea proprioceptiva sunt
aproximativ 28% din total, iar pentru cea interoceptiva 2%.
Exista 2 aspecte importante ce tin de rolul inervatiei vegetative simpatice si
parasimpatice, in sensul in care inervatia parasimpatica stimuleaza FMN si
secretiile in diferite glande, pe cand inervatia simpatica determina piloerectie,
midriaza.
Exista fibre axonale care prezinta teaca Schwann secretanta, dar si axoni
nemielinizati. Acestia nemielinizati, chiar daca au viteza de conducere mai
mica, sunt specializati pe anumite tipuri de secretii la nivelul glandelor. Pentru
6
aceleasi secretii hormonale sau neurosecretii exista cai diferite de activare, in
care axonii nemielinizati sunt suportul activitatii continue, dar lente, iar cei
mielinizati a activitatii rapide si de mare aplitudine.

a. Teaca de mielina
Mielina este o substanta lipoproteica ce acopera unii axoni ,sub forma de
lamele concentrice. Izoleaza fibrele intre ele. Lipseste la nivelul nodurilor
Ranvier. Previne scurgerea electrica generata de impulsul nervos ( este izolator
electric).
Prezenta ei determina o transmisie nervoasa rapida, prin conducerea
saltatorie. Este produsa de celule gliale specializate ( de exemplu celula
Schwann in sistemul nervos periferic, oligodendrocitele in SNC). Vine in direct
contact cu axolema

b. Teaca celulelor Schwann

Insotesc axonul de la inceputul sau pana aproape de terminatii. Se asociaza
atat cu fibre mielinice, cat si cu cele amielinice. Apare la nivelul axonilor din
sistemul nervos periferic.
Sunt celule gliale ce se incolacesc in jurul axonului, fiind o teaca mijlocie .
Secreta spre neurilema mielina. Intre doua celule Schwann se afla nodurile
sau strangulatiile Ranvier. La acest nivel este intrerupta teaca de mielina si
emerg colateralele axonice. Teaca are rol de protectie si trofic.
Prezinta o dispozitie circumferentiala prin celule care invelesc axul axonal,
de aceea este o teaca mijlocie.
In boli degenerescente neurologice, teaca Schwann secreta insuficienta
mielina, care poate sa lipseasca in anumite zone. In cazul acestor leziuni
mielinice descrise in RMN drept demielinizari, apar tulburari de sensibilitate, de
perceptie, dar si de apreciere vizuala sau cognitiva.
Rolul de protectie este major si prezenta nodurilor Ranvier faciliteaza
transmiterea saltatorie. De la nivelul strangulatiilor pot pleca colaterale axonale
care cresc zona de raspuns pentru un impuls nervos. Prezenta colateralelor
axonale explica zona de dispersie mai mare a impulsului nervos.

7
 c.Teaca Henle
Teaca continua, conjunctiva, inveleste teaca Schwann, ofera protectie
axonului. Reprezinta o teaca importanta d.p.d.v. al protectiei axonale si a
existentei unui tesut conjunctiv care permite raporturi de vecinatate cu structuri
vasculare, respectiv anatomice, dar de care nervii sunt izolati.

3. Dendritele
Prelungiri in general multiple,care contin: neurotubuli, putine filamente,
poliribozomi
Conduc centripet impulsul nervos si prezinta fiecare numeroase ramificatii,ce
prezinta spini dendritici.
Sunt prelungiri numeroase si prezinta contact cu receptorii. La nivelul lor,
impulsul circula dinspre receptori catre centrii. Acestea sunt bogate in
neurotubuli si pot prezenta spini dendritici.

II. CLASIFICAREA NEURONILOR

a.Din punct de vedere functional :

• Neuroni cu functie de conducere:
- senzitivi ( specifici, nespecifici)
- motori
- de asociatie – aflati in structure unilaterale
- comisurali – colecteaza nuclei din structure vecine care traverseaza planul
medio-sagital
• neuroni secretori - neurocrinie – factori eliberatori / inhibitori si
neurohormoni
- neurosecretie – unul din mecanismele importante ale buclelor de feed-back
neuroendocrine. Neurosecretia presupune factori eliberatori, dar si factori
inhibitori.
b. Clasificare dupa forma :
• Rotunzi/stelati/piramidali/fusiformi

c. Dupa numarul de prelungiri:

• Neuroni unipolari – celulele cu conuri si bastonase
• Pseudounipolari
– cu soma sferoidala si cu o prelungire unica ce se divide intr-un axon si o
dendrita
-in ganglionii spinali, ganglionii senzitivi ai nervilor cranieni

8
Sunt de exemplu neuronii situati la nivelul protoneuroului din ganglionul spinal.
Acest neuron pseudounipolar reprezinta protoneuronul tuturor cailor extero,
intero si proprioceptive senzitive.
• Bipolari – fusiformi, cu o dendrita si un axon
-in ganglionii Corti si Scarpa , in retina si mucoasa olfactiva
-constituie protoneuronul cailor senzoriale
• Multipolari – cu mai multe dendrite si un axon
- cei mai numerosi

d. Dupa lungimea axonului

• Neuroni Golgi I
– cu axon lung
-intra in constitutia tracturilor si comisurilor
• Neuroni Golgi II - cu axon scurt -sunt neuroni de asociatie
• Neuroni apolari - celule amacrine cu rol secretor
e. Dupa arborele dendritic:
• Izodendritici
-cu dendrite lungi
-ex.: neuroni senzitivi medulari
• Allodendritici
- cu dendrite putine
-ex.:neuroni piramidali corticali
• Idiodendritici
-cu dendrite bogat ramificate
-ex.: neuronii mitrali din bulbul olfactiv, neuronii cerebelosi Purkinje

SINAPSA
DEFINITIE:
– unitate morfo-functionala complexa alcatuita din:- componenta presinaptica,
- fanta sinaptica
- componenta postsinaptica
-mediaza transmiterea impulsului nervos intre neuroni si prezinta intarziere
sinaptica.
Sinapsele polisinaptice de tip multifunctional pot fi complexe si pot fi
corelate cu bucle de feed-back de neurosecretie endocrina.

9
CLASIFICARE
a.Dupa componentele structurale :
-Axo-dendritice ( excitatorii)
-Axo-axonale (foarte rapide)
-Axo-somatice ( inhibitorii)
-Dendro-dendritice (camp mare receptor)
-Somato-somatice (cele mai rare)
b.Functional :
-Electrice -jonctiuni interneuronale tip gap, fara mediator chimic
-Chimice -cu interventia unui mediator ( facilitator sau inhibitor)
c.Dupa dispunerea neuronilor :
-Catenare
-Convergente
-Divergente

SINAPSA CHIMICA
Existenta autoreceptorilor permite compensarea consumului de mediator de ioni
de Ca la nivelul sinapselor.
Existenta mai multe tipuri de componente pre- si postsinaptice explica
viteza de transmitere a impulsului si capacitatea mare de iradiere.

a.COMPONENTA PRESINAPTICA este reprezentata de butonii terminali.

Pompele ionice sunt dependente de influxul ionilor de Na si efluxul lent
al ionilor de K.
In functie de existenta sau nu a unei cantitati normale de ioni de Ca, se
poate realiza mai rapid sau mai lent cuplarea excitatiei cu contractia si de fapt
cuplarea potentialului de actiune cu eliberarea unui nou impuls la distanta, in
cazul polisinapselor.
-Elibereaza continutul veziculelor cu mediator chimic in fanta sinaptica.
-Pompele ionice :- aparitia potentialului de actiune depinde de pompa Na/K
-eliberarea neurotransmitatorilor depinde de canalele de Na
-cuplarea potentialului de actiune cu eliberarea
neurotransmitatorilor depinde de influxul de calciu

b. COMPONENTA POSTSINAPTICA .
10
-Este de fapt o zona de codificare pentru mediatorul chimic.
-Reprezinta o regiune specializata a mb. celulare, prevazuta cu receptori, ce
decodeaza mesajul
-Legatura receptor-neurotransmitator este fiziologic reversibila
-Duce la creerea potentialului de actiune ce apoi se autopropaga
-Mediatorul chimic este apoi inactivat enzimatic la nivelul membranei post-
sinaptice

NEUROTRANSMITATORI
• transferul informatiei la nivelul sinapselor chimice se bazeaza pe fenomenul
de neurocrinie ( capacitatea neuronului de a secreta substante active)
• neuronul are capacitatea de a secreta si stoca mai multi neurotransmitatori
neuronul poate raspunde diferit la diferitii neurotransmitatori

DOPAMINA = catecolamina utilizata datorita prezentei la nivel renal a

receptorilor dopaminergici. Aceasta inchide circuitele de la nivelul unui sistem
complex extrapiramidal ce presupune inhibitiile de tip nigrostriat (de la
substanta neagra pana la corpii striati), dar si striopalidal (de la corpii striati
pana la globus palidus).

Neurosecretiile sunt vehiculate prin mesageri:

11
- de ordin I – neurotransmitatori: Ach, adrenalina, noradrenalina, dopamina
- secunzi – cAMP, GABA, neuromodulatori
** Neuromodulatorii se secreta extrasinaptic si mentin un grad crescut de
excitabilitate neuronala.
Neurohormonii sunt secretati intr-o zona si eliberati la distanta.
Impartirea functionala a SNC, dar si d.p.d.v. topografic permite separarea
SN axial de cel periferic.
Topografic, SNC este rezultat din procesul de desavarsire a derivatelor
embrionare din tubul neural si se afla median.

CLASIFICARE NEUROSECRETII:
• Neurotransmitatori( mesageri de ordinul I)
-sunt eliberati in fanta sinaptica
-sunt capabili sa produca efecte selective pe receptorii membranei postsinaptice
( potential de actiune sau variatii ale gradului de depolarizare)
-ex.: acetilcolina, catecolaminele ( adrenalina, noradrenalina, dopamina)

• Neuromediatori ( mesageri de ordinul II)

-amplifica sau diminueaza raspunsul receptorilor post-sinaptici la actiunea
neurotransmitatorului
-ex.: AMPc si GMPc

• Neuromodulatori ( cibernine)
-se secreta extrasinaptic, pentru a modifica pragul de excitabilitate al neuronilor
invecinati

• Neurohormoni
–secretati de neuroni modificati( majoritatea din hipotalamus)
-se secreta in sange , actioneaza la distanta de locul secretiei

12
 IMPARTIREA FUCTIONALA SI TOPOGRAFICA A
SISTEMULUI NERVOS
I.TOPOGRAFIC:
SISTEMUL NERVOS CENTRAL
-este reprezentat embriologic din derivatele tubului neural
-se afla pe linia mediana, adapostit de cavitati osoase
COMPONENTE:
• Maduva spinarii
• Trunchiul cerebral
-bulb
-punte
-mezencefal( pedunculi cerebrali si lama tectala)
• Cerebelul
• Diencefal -talamus
-hipotlamus
-subtalamus
-metatalamus
-epitalamus
• Emisferele cerebrale

13
SISTEM NERVOS PERIFERIC
-embriologic, se formeaza din mase celulare migrate din crestele neurale,
-structurile sale sunt pereche, de o parte si de alta a SNC.

COMPONENTA:
• Nervi periferici:
-nervi cranieni III-XII ( in legatura cu trunchiul cerebral)
-nervi spinali( in legatura cu maduva spinarii)
• Ganglioni vegetativi
-simpatici – lanturile simpatice prevertebrale
-parasimpatici – previscerali
-intramurali

II.FUNCTIONAL

Sistem nervos somatic – sau de relatie, care asigura receptia senzitivo-

senzoriala si activitatea motorie somatica , coordonand adaptarea organismului
la mediul ambiant

Sistemul nervos vegetativ – sau autonom, regleaza activitatea viscerelor,

contribuind, alaturi de sistemul endocrin si paracrin , la mentinerea
homeostaziei

Sistemul nervos vegetativ

14
SISTEMUL NERVOS SOMATIC :
-prezinta receptori situati in piele si muschi
-prezinta ca efectori fibrele musculare striate din muschii scheletici, cutanati si
unele viscere

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV:

-prezinta receptori situati in organele interne si vase de sange,
-prezinta ca efectori muschii netezi viscerali si glandele.

DISPOZITIA CORPILOR NEURONALI SI A PRELUNGIRILOR

NEURONALE IN SISTEMUL NERVOS
CORPII NEURONALI
SNC – Maduva spinarii- coloane de nuclei
-Trunchiul cerebral -nuclei motori, senzitivi vegetativ parasimpatici si proprii
-Cerebelul -nuclei in vermis si emisfere/ scoarta cerebeloasa
-Diencefalul -nuclei
-Emisferele cerebrale-scoarta/ nuclei gris centrali ( corpii striati)

SNP

15
- Ganglioni senzitivi -omologi ai nervilor cranieni/spinali
( contin corpi neuronali somato- si viscerosenzitivi, nu contin sinapse)
-Ganglioni vegetativi- simpatici – latero-vertebrali ( paravertebrali) si
prevertebrali
- parasimpatici – previscerali si intramurali
-contin corpii vertebrali ai neuronilor vegetativi post-ganglionari si sinapsa
dintre fibra preganglionara si post ganglionara)

PRELUNGIRILE NEURONALE
SNC -substanta alba unde se organizeaza sub forma de fascicule
SNP -nervi periferici ( spinali sau cranieni)

16
 Curs 2
MADUVA SPINARII – STRUCTURA
Conturul extern
La exterior se afla substanta alba, la interior substanta cenusie
Pe fata anterioara se afla fisura mediana anterioara , separata de substanta
cenusie prin comisura alba anterioara( prin care comunica cele doua cordoane
anterioare)
Posterior se afla santul median posterior , de la care ia nastere , pana la
substanta cenusie, septul median posterior (care separa cele doua cordoane
posterioare)
Pe fata anterioara, lateral de fisura mediana anterioara, se afla santul colateral
anterior, marcand locul isi are emergenta din maduva spinarii radacina
anterioara a nervului spinal
Pe fata posterioara, lateral de santul median posterior, se afla santul colateral
posterior, marcand locul pe unde patrunde in maduva spinarii radacina
posterioara a nervului spinal.
Superior de T6, intre santurile median si colateral posterioare, se gaseste santul
intermediar posterior, ce se continua cu septul intermediar posterior , ce
desparte:
• fasciculul gracil ( medial)

• de cel cuneat (lateral)

Configuratia interna propriu-zisa

Substanta alba - este dispusa sub forma de cordoane sau funicule
• Cordonul anterior:

- delimitat de fisura mediana anterioara(FMA) si de catre santul colateral

anterior
-comunica larg cu cel de partea opusa prin comisura alba anterioara
-despartit de cordonul lateral prin cornul anterior si emergenta radacinii
anterioare a nervului spinal

17
 • Cordonul lateral
- delimitat intre cele doua doua santuri colaterale
-despartit de celelalte doua cordoane prin coarnele posterior si emergenta
radacinii posterioare a nervului spinal , respectiv cornul anterior si emergenta
radacinii anterioare a nervului spinal

• Cordonul posterior
- delimitat de catre santul median posterior(SMP) si de catre santul colateral
posterior.
-despartit de cordonul lateral prin cornul posterior si emergenta radacinii
posterioare a nervului spinal.
-despartit de cordonul posterior contralateral prin septul median posterior.

Substanta cenusie
Este dispusa in interior si are forma de litera H sau de fluture. Consta in
regiunile coarnelor si din zona intermediara.
- Coarnele anterioare

- Coarnele posterioare

- Zona intermediara

Centrata de canalul ependimar ( captusit de celule ependimare si continand

LCR). Prezinta o expansiune laterala ( C1 – L2) – corn lateral
Restul este reprezentat de comisura cenusie, ce prezinta:
- substanta periependimara ( in jurul canalului ependimar)
- comisura cenusie posterioara ( retroependimara)
-comisura cenusie anterioara ( preependimara)

18
 Substanta alba
Se dispune la exterior si se constituie din cordoane si comisura alba anterioara.
-fascicule – de proiectie – ascendente
-descendente
- de asociatie
- comisura alba anterioara- fibre de asociatie
-fibre comisurale
-decusatia sistemului spinotalamic si fasciculul
spinocerebelos ventral incrucisat
SUBSTANTA CENUSIE MEDULARA ( ORGANIZAREA
COLOANELOR NUCLEARE SI AL LAMINATIEI REXED)
TIPURI DE NEURONI
A. Neuroni radiculari:
- neuroni somato- si visceromotori ce urmeaza calea radacinii anterioare a
nervului spinal
-se gasesc la nivelul cornului anterior lama IX si cornului lateral ,lama VII
• Neuroni somatomotori

-neuroni alfa - fazici si tonici – se distribuie fibrelor musculare striate

contractile
-neuroni beta-se distribuie atat fibrelor striate cat si celor intrafusale
-neuroni gamma –se distribuie fibrelor intrafusale ( 1 – fibrelor cu sac
nuclear;2- fibrelor cu lant nuclear)
• Neuroni visceromotori

a-fibre preganglionare simpatice – fac sinapsa in ganglionii simpatici

paravertebrali: se afla in nucleul intermediolateral( MS toraco-lombara)
b-fibre preganglionare parasimpatice - ocolesc ganglionul paravertebral, intra in
plexul sacrat si il parasesc sub forma de nervi pelvici
-se afla medial de precedentii, la nivel S2-S4

19
 B. Neuroni cordonali
- neuroni somato- si viscerosenzitivi , cu axoni ce au traiect ascendent , prin
cordoanele posterior si lateral

C. Neuroni de asociatie
a. intervin in reflexele polisinaptice, interpunandu-se intre neuronii senzitivi si
cei motori (somato- sau viscero-)
b. -fac legatura intre segmentle medulare de aceeasi parte – fasciculele
propriospinale( de asociatie medulare) ascendente si descendente
c. -fac legatura cu segmente medulare de partea opusa - neuroni Comisurali

CORNUL POSTERIOR
GENERALITATI :
-mai lung si mai subtire decat cornul anterior ( intre varful sau si periferie -
substanta alba numita strat marginal Lissauer)
-oblic, spre posterior si lateral
-are acelasi aspect pe toata lungimea MS
-prezinta cap, col si baza
-corespunde lamelor Rexed I-VI
Lamele I-IV se gasesc in capul si colul cornului posterior. Aici ajung fibrele
exteroceptive, dar si colaterale din caile cortico-spinale care moduleaza
receptia. Axonii neuronilor de aici fie formeaza cai ascendente, fie fac sinapsa
cu interneuronii.
• Lama I corespunde nucleului Waldeyer

• Lama II corespunde substantei gelatinoase Rolando

• Lamele III si IV corespund nucleului propriu al capului cornului posterior

• Lamele V si VI corespund bazei cornului posterior. (lama VI nu exista

intre T4-L2)

• Lama VII se gaseste lateral de substanta intermediara (comisura H-ului)

20
Aici se gasesc nucleii :
-toracic
-intermediomedial
-intermediolateral
-visceral
• Lama VIII se gaseste in partea mediala a corpului anterior. Neuronii de
aici moduleaza activitatea neuronilor γ.

• Lama IX se gaseste in capul cornului anterior si este fragmentata prin

emergenta radacinii anterioare a nervului spinal. Contine neuroni α, β, γ.

• Lama X se gaseste in comisura H-ului; contine substanta reticulata

centrala + substanta intermediara anterior si posterior.

In substanta cenusie exista trei tipuri de neuroni:

I. Neuroni radiculari: axonii acestora formeaza radacina anterioara
II. Neuroni cordonali: axonii acestora trec in substanta alba si formeaza
fascicule ascendente in cordoanele medulare
III. Neuroni de asociatie: axonii lor nu parasesc substanta cenusie si pot fi
homolaterali / contralaterali / comisurali / intrasegmentari / intersegmentari.
I. Neuronii radiculari sunt de doua feluri: vegetativi; somatici
A) Neuronii vegetativi formeaza in lama VII trei subcoloane de nuclei:
1. nucleul intermediomedial  este efector si trimite eferente catre urmatorul
nucleu (2)

2. nucleul intermediolateral care de sus in jos contine nucleii :

• C8, T1-T2 nucleul iridodilatator

• T3-T5 nucleul cardioaccelerator

• T6-L2 nucleul abdominopelvin

• Dispusi difuz in toata maduva sunt neuroni vasomotori, sudoripari,

piloerectori

3.nucleul parasimpatic pelvin S2-S4 – de aici pleaca nervul pelvic, aici se

gaseste centrul erectiei
21
Fibrele plecate IR-D trec prin ansa subclavie  → ganglionul stelat → plex
carotic → ganglion ciliar → iridodilatatie. Iritarea acestor fibre ( prin compresia
ganglionului stelat de o coasta cervicala, inflamarea varfului plamanului ) se
manifesta prin midriaza.
B)Neuronii somatici sunt de trei tipuri: α, β, γ (γ1 si  γ2)
1. neuronii α – α tonici, pentru fibrele musculare cu contractie lenta

• α fazici pt. fibrele musculare cu contractie rapida

• se supun feedback-ului unor neuroni inhibitori Renshaw

2. neuronii β – pentru fibrele musculare cu contractie lenta si pentru fibrele

intrafusoriale cu sac nuclear

3.  neuronii γ – γ1 dinamici pentru fibrele intrafusoriale cu sac nuclear

• γ2 statici pentru fibrele intrafusoriale cu lant nuclear

• reprezinta calea motorie finala

Si neuronii somatici vor forma coloanel de nuclei in cornul anterior.

Sunt descrise trei coloane de nuclei:
1. Coloana centrala
• intre C1→C5 este nucleul accesor care inerveaza muschii trapez si SCM

• intre C3→C5 se gaseste nucleul frenic ce inerveaza diafragmul

• intre L2→S2 se afla nucleul lombosacrat pt diafragma pelvina

2. Coloana mediala are doi nuclei : dorsomedial si ventromedial; acestia

inerveaza:
– mmuschii lungi axiali
– muschii jgheaburilor paravertebrale
– muschii peretilor trunchiului

22
3. Coloana laterala are patru nuclei:
• nucleul ventral pentru muschii centurilor scapulara si pelvina

• nucleul ventrolateral pentru muschii articulatiilor umarului sau soldului

• nucleul dorsolateral pentru muschii articulatiilor cotului sau genunchiului

• nucleul retrodorsolateral pentru muschii mainii sau piciorului

Intre neuronii somatici si muschii individuali nu exista o corelatie functionala

directa ci mai degraba un grup neuronal stimuleaza un grup muscular care face
aceasta miscare intr-o articulatie.

II. Neuronii cordonali
Axonii neuronilor cordonali formeaza fascicule ascendente in coloanele
maduvei spinarii. Exista doua fascicule strans legate de neuronii cordonali:
• fascicul pericornural anterior ce pare a fi legat de calea spinocerebeloasa
anterioara

• fascicul dorsolateral care se gaseste intre capul cornului posterior pana

aproape de periferia maduvei. Acest fascicul contine diviziunea laterala a
radacinii posterioare a nervului spinal si conexiuni cu lamele I si II.

Nucleii cordonali propriuzisi sunt:

1. Stratul zonal Waldeyer care corespunde lamei I

2. Substanta gelatinoasa Rolando care corespunde lamei II

3. nucleul propriu al cornului posterior care corespunde lamelor III,IV si V

4. Nucleul toracical lui Clarck se gaseste in lama VII in partea ei mediala,

dorsal de nucleul intermedio-medial

5. Nucleul visceral se gaseste in lama VII, dorsal de nucleul intermediar

lateral

6. Nucleul cervical e in dreptul lui C1-C2, in partea laterala a lamei V

7. Nucleii comisurali: comisural anterior (CA), posterior (CP)

23
Substanta gelatinoasa se prelungeste in bulb cu nc tractului spinal al
trigemenului. Substanta gelatinoasa si nucleul propriu au cel mai mare grad de
convergenta a informatiei, drept urmare se pierde specificitatea informatiei si
atunci in functie de starea initiala a neuronului de aici se poate schimba
temporar functia lor (extero ↔ proprio)

FUNCTIILE NEURONILOR DIN CORNUL POSTERIOR

Neuroni cordonali
Primesc aferente de la protoneuronul din ganglionul spinal si le trimit ascedent
spre centrii ce contin deutoneuronul caii. Sunt neuroni senzitivi exteroceptivi
Interneuronii ( neuroni de asociatie) – centrii de prelucrare si modulare
primara
( cu ajutorul informatiilor din centrii supraspinali )
-trimit informatiile senzitive la alti centri superiori
-fac parte din reflexele spinale polisinaptice
NUCLEII CORNULUI POSTERIOR
• Nucleul pericornual /strat zonal Waldayer – lama Rexed I
• Substanta gelatinoasa Rolando – lama Rexed II
• Nucleul propriu al cornului posterior - lamele Rexed III-VI
• ZONA INTERMEDIARA
• Reprezinta lamele Rexed – X – comisurile cenusii pre- si retropendimara
-VII- cornele laterale
NUCLEII ZONEI INTERMEDIARE
• Nucleul toracic

- in apropierea bazei cornului posterior -la nivel C8-L2

-contine neuroni proprioceptivi ( coloana nucleilor proprioceptivi= nucleul
toracic din MS + nucleul cuneat accesor din bulb +nucleul tractului
mezencefalic al trigemenului)
- aferente: fibre din ganglionul spinal de pe radacina posterioara a nervului
spinal
-eferente: fasciculele spinocerebeloase ventral si dorsal

24
 • Nucleul ( coloana ) intermediomedial

-neuroni viscerosenzitivi
- se intinde pe toata lungimea MS
-situat la baza cornului lateral ( lama VII)
-aferente: fibre viscerosenzitive din ganglionul spinal ( + colaterale la neuronii
somatosenzitivi pentru durerea viscerala)
-eferente : fascicule ascendente vegetative
-sinapsa cu interneuroni , pentru inchiderea reflexelor autonome
• Nucleul( coloana) intermediolateral

-neuroni visceromotori
-in cornul lateral
• Centrii simpatici – intre C8-L2

-lateral de nucleul intermediolateral, formeaza cornul lateral

• Centrii parasimpatici – intre S2-S4

Componenta simpatica
Alcatuita din neuroni preganglionari simpatici ( radiculari vegetativi).Se
imparte in doua categorii de neuroni:
• Neuroni organizati in centrii metamerici
-sunt fibre preganglionare
- ies prin radacina anterioara -trec prin ramura comunicanta alba

- fac sinapsa in ganglionul paravertebral simpatic

-fibra post ganglionara se intoarce in trunchiul nervului spinal prin ramura

comunicanta cenusie
- prin ramurile ventrala si dorsala se distribuie efectorilor vegetativi din
teritoriul somatic ( centrii vasoconstrictori, pilomotori si glandulari cutanati)

25
 • Neuroni organizati segmentar
a.Centrul iridodilatator sau ciliospinal Budge
• Mielomere C8-T2

• Fibre preganglionare ce fac sinapsa cu cele post-ganglionare in ganglionii

simpatici paravertebrali cervicali

• Distributie :

- viscerele capului si gatului ( inclusiv muschii irisului pentru midriaza)

-nervii simpatici cardiaci cervicali

b. Centrul cardioaccelerator
- Mielomere T3-T5
-Fibre preganglionare ce fac sinapsa cu fibrele postganglionare in ganglionii
simpatici paravertebrali toracali
- Distributie: - viscerele toracice
- inclusiv nervii cardiaci toracali
c.Centrul splamnhnic al viscerelor abdominale
- Mielomere T5-T12
- Fibre preganglionare ce traverseaza ganglionii paravertebrali toracali fara a
face sinapsa, formand apoi nervii splanhnici mare, mic, inferior ( renal)
-Fibrele preganglionare fac sinapsa cu cele post ganglionare in ganglionii
plexului celiac
d. Centrul splanhnic al viscerelor pelvine
-Mielomere L1-L2
- Fibrele preganglionare traverseaza fara a face sinapsa ganglionii latero-
vertebrali lombari, formand apoi nervii splanhnici lombari
-Fibrele preganglionare fac sinapsa cu cele postganglionare in plexul
hipogastric

26
 Componenta parasimpatica
-nu proemina la suprafata ( nu formeaza corn lateral), are pozitie mai mediala
decat componenta simpatica
-mielomere S2-S4
-fibrele preganglionare ies prin radacina anterioara a nervului spinal, nu patrund
in ganglionul paravertebral, parasesc trunchiul nervului spinal si formeaza
nervii pelvici
-fibrele preganglionare din nervii pelvici fac sinapsa in ganglionii previscerali si
intramurali Centrii vegetativi lombo-sacrati controleaza: defecatia, mictiunea,
erectia, ejacularea,parturitia

III.CORNUL ANTERIOR
Caracteristici:
Se intinde pe toata lungimea maduvei spinarii. Este mai scurt si mai lat decat
cornul posterior( mai ales la nivelul intumescentelor, formate de originile
plexurilor somatice). Se afla mai la distanta fata de periferie. Are directie
sagitala.
• Organizare laminara :

-intre intumescente= lama IX ( neuronii somatomotori din grupul medial) si

lama VIII( neuroni intercalari din grupul medial)
-la nivelul intumescentelor= lama VII ( neuroni intercalari ai grupului lateral) si
lama IX ( neuronii somatomotori ai grupului lateral)

Nucleii cornului anterior

a.Grupul medial – se intinde pe toata lungimea MS
• Nucleu ventromedial - (eferentele sunt ramurile ventrale ale nervilor
spinali, inervand musculatura antero-laterala a trunchiului)

• Nucleu dorsomedial - ( eferentele iau calea ramurilor dorsale ale

nervilor spinali, inervand muschii paravertebrali ai spatelui)

27
b.Grupul central
• Nucleul superior (nucleul nervului frenic) – C3-C5, se distribuie
muschiului diafragm

• Nucleul inferior (centrul nervului rusinos) – S2-S4, se distribuie

muschilor diafragmei pelvine si a celei uro-genitale

• Nucleul spinal al nervului accesor – C2-C5, eferentele formeaza

radacina spinala a nervului, formand in final ramura externa, ce inerveaza
muschii sternocleidomastoidian si trapez

c.Grupul lateral – la nivelul intumescentelor, asigurand inervatia membrelor

• Nucleul ventrolateral –inerveaza muschii centurilor scapulo-humerala si
coxo-femurala

• Nucleul dorsolateral inerveaza muschii ce actioneaza articulatiile cotului

si genunchiului

• Nucleul retrodorsolateral – inerveaza muschii ce actioneaza articulatiile

pumnului si gleznei

SUBSTANTA ALBA A MADUVEI SPINARII( FASCICULELE

CORDOANELOR)
GENERALITATI :
• Alcatuire:

-fibre de proiectie ascendente

-fibre de proiectie descendente
-fibre de asociatie
• Fasciculul -un manunchi de fibre nervoase cu aceeasi origine ( corpul
neuronal) si aceeasi terminatie ( sinapsa)

• Fasciculele de asociatie ( propriospinale)-se gasesc in toate cordoanele

medulare

-cele mai scurte sunt mai aproape de substanta cenusie

28
• Comisura alba anterioara contine:

- fibre de asociatie
-fibre comisurale
-decusatia senzitiva a fasciculelor spinotalamice ( anterior si lateral) si a
fasciculului spinocerebelos ventral incrucisat

CORDONUL POSTERIOR
1.Fibre de asociatie
a.Ascendente
-Fasciculul cornucomisural Pierre – Marie - posterior de comisura cenusie
posterioara
b.Descendente
-Fasciculul interfascicular al lui Schultze – intre fasciculele gracil si cuneat
-Fasciculul septomarginal
– toracal inferior – bandeleta periferica Hoche( mai posterior)
-lombar – fasciculul centrooval Flechsig( mai anterior)
- situate de o parte a septului median posterior
-Fasciculul triangular Gombaut – Phillipe - regiunea sacrala
-periferic, in jurul septului posterior intermediar ( dintre fasciculele gracil
si cuneat)
2.Fibrele ascendente reprezentate de
-fasciculele spinobulbare( nu se incruciseza in maduva, sunt fibre directe pana
la nivelul bulbului; formate din axonii nedecusati ai neuronilor din ganglionul
spinal)
a. -Fasciculul gracil ( Goll)
- situat medial
-se gaseste pe toata lungimea MS
-contine si fibre ale fasciculului spinoolivar

29
b. -Fasciculul cuneat ( Burdach)
- situat lateral
-nivel superior de T6
-contine si fibrele fasciculului cuneocerebelos

CORDONUL ANTERIOR
1.Fibrele de asociatie - ascendente si descendente
-fasciculul fundamental anterior ( imbraca substanta cenusie)

2.Fibrele de proiectie ascendente

- Fasciculul spinotalamic anterior

- situat intre fasciculul corticospinal anterior direct si emergenta radacinii

anterioare a nervului spinal
-originea in cornul posterior care primeste aferenta de la
ganglionul spinal, iar fibrele deutoneuronului din cornul posterior se decuseaza
medular
-Fasciculul spinovestibular anterior
– printre fibrele fasciculului spinotalamic anterior
3.Fibrele de proiectie descendente
- Fasciculul corticospinal anterior ( piramidal direct)
-se opreste in regiunea toracala
- se situeaza de o parte si de alta a fisurii anterioare mediane
-are originea in cortexul motor precentral si sinapteaza in somatoneuronii
cornului anterior de partea opusa,decusatia fiind etajata, in MS
• Fasciculele extrapiramidale ( Fasciculul sulcomarginal)

-Fasciculul vestibulospinal medial

- de la nucleii vestibulari mediali
-fibre directe si incrucisate

30
-Fasciculul reticulospinal anterior
- de la substanta reticulata pontomezencefalica
-Fasciculul tectospinal - de la coliculii cvadrigemeni superiori
- Fibre cerebelospinale

CORDONUL LATERAL
1.Fibrele de asociatie - fasciculul fundamental lateral
( in apropierea substantei cenusii)
2.Fibrele de proiectie ascendente
-Fasciculul spinocerebelos dorsal /direct/ Flechsig
-situat la periferie -posterior de fasciculul spinocerebelos ventral
- lateral de fasciculul piramidal incrucisat
-nu decuseaza la nivelul MS, ajunge la paleocerebel
-are originea deutoneuronului in cornul posterior, care primeste aferente de la
ganglionul spinal
- Fasciculul spinocerebelos ventral/incrucisat/ Gowers
-situat la periferie- lateral de fasciculul spinotalamic lateral
- anterior de fasciculul spinocerebelos dorsal
-decuseaza in MS - ajunge la paleocerebel
-are originea in deutoneuronul cornului posterior, care primeste aferente de la
ganglionul spinal
--Fasciculul spinotalamic lateral
– situat - medial de fasciculul spinocerebelos ventral
-anterior de fasciculul piramidal incrucisat
-posterior de fasciculul spinotectal
-Fasciculul spinotectal
- anterior de fasciculul spinotalamic lateral

31
-Fasciculul olivospinal (extrapiramidal)
-situat la periferie
-anterior de fasciculul spinocerebelos ventral
-contine si fibre spinoolivare
-Fasciculul piramidal incrucisat ( corticospinal lateral)
- situat- medial de fasciculul spinocerebelos dorsal
-posterior de fasciculul spinotalamic lateral
-Fasciculele nigrospinal, rubrospinal, reticulospinal lateral (extrapiramidale)
-situate - dinspre lateral spre medial
-posterior – tractul piramidal incrucisat
-anterior – fasciculul spinotalamic lateral
-Fasciculul vestibulospinal lateral (extrapiramidal)-de la nucleii vestibulari
inferior si lateral)
-fragmentat de fibrele radacinii anterioare a nervului spinal
Substanta reticulata a maduvei spinarii
- in cordonul lateral
-intre cordonul lateral si cel posterior

32
 Curs 3
Maduva spinarii. Strucutra, Substanta alba.Substanta cenusie

MS este situata in canalul vertebral si in ostogeneza, dupa ce sufera

procesul de ascensiune aparenta conform formulii lui CHIPAULT, ajunge sa
ocupe 2/3 superioare ale acestuia.
Maduva spinarii este invelita de meningele spinale care emit prelungiri la
nivelul emergentelor radacinii nervilor spinali si astfel , in functie de sectiunea
anatomica, aspectul acestei zone medulare este diferit in sensul in care, in
zonele intumescentelor sectiunea este mai mare, iar dimensiunile Lamelor
Rexed ce corespund zonelor neuronale specializate pentru diferite functii sunt
deasemeniinfluentate la nivelul acestor zone intumescente.
La suprafata sectiuniiMS exista o prima membrana denumita limitanta
superficiala formata din substantacenusie care vine in raport cu substanta alba
ce formeazacodoanele anterioare,laterale si posterioare ale maduveispinarii.
Exista o zona meridiana anterioara denumita si comisura alba anterioara
care realizeaza corespondenta intre cele 2 cordoane anterioare. La nivelul ȘMP
(sant median posterior) exista o prelungire denumita sept median posterior.
Doar in regiunea cervicala se obserba cu aplitudini diferite santurile
intermediare care vor separa impreuna cu ȘMP cordoanele de substanta alba in
2 subzone prin care trec in sens ascendent fasciculele spinobulbare Goll si
Burdach sau gracilis si cuneat.
Se observa ca:
- fascicule ascendente au traiect in regiunea posterioara a sectiunii medulare
- fascicululgracilliseste paramedian
- fasciculul cuneateste mai lateral fata de gracillis
- mai lateral se observa tracturile spinocerebeloase posterioare.
Se observa ca limita dintre cordoanele anterioare si laterale este una cu o
densitate mai mica de fibre.
In regiunea anterioara a MS se gasesctracturi de tip descendent care pot
sa aiba si sinapse la nivel superior, dar in orice zona a sectiunii medulare se
respecta toponimia fibrelor.
In cadrul continentului de fibre al unui fascicul se afla subcategorii de
fibre – fiecare fibra de la un centru catre un efector sau de la un receptor catre
centru respecta un anumit traseu si intotdeauna conduce acelasi tip de
sensibilitate.

33
 In cadrul structurii interne medulare se observa ca exista o concentrare
de fibre, pe de o parte la nivelul sectiunii anterioare unde gasim fascicule care
de obicei au fibre lungi si medii cum ar fi spinotalamice lateral si anterior (care
sunt ascendente) respectiv reticulospinal, olivospinal, tectospinal,
vestibulospinalcare sunt de tip descendent.
* Exista in sectiunea laterala a MS o dispozitie specifica a fasciculelor ce aduc
informatii de la nuclei din etaje superioare.
Fasciculele pirmidal direct si incrucisatsunt fascicule lungi cu origine in
cortexul motor si care decuseaza diferit,!!ambele trecand de parte opusa.
Ex.: un fascicul piramidal de parte dreapta cu origine in emisfera dreapta va
traversa pe partea stanga:
- fie la nivelul decusatiei piramidale (aflata la limita inferioara a bulbului) si
apoi se duce la motoneuronii cornului anterior ipsilatera
- fie fascicul pleaca tot din regiunea dreapta, traverseaza bulbul si ajunge in
maduvaspinarii unde va trece in cordonul de parte opusa – va ajune in
portiuneastanga a sectiunii medulare.

Substanta alba – configuratie propriu-zisa:

SA este dispusa in cordoane/funicule – zone in care trec fibre (nu exista
nuclei)
Locul de iesire a radacinii anterioare a nervului spinal va delimita
cordonul anterior de cordonul lateral.
Cordoanele laterale corespund spatiilor dintre santurile colaterale ventral
si dorsal de aceeasi parte.
Cordonul posterior este cuprins in zona limitata de santul medial posterior
si santul colateral posterior de aceeasi parte. Este despartit de cordonul lateral
de aceeasi parte prin emergenta radacinii dorsale de aceeasi parte a nervului
spinal.
Septul median posterior ce patrunde in substanta alba separa cele 2coarne
anterioare de parte stanga si de parte dreapta.

Substantacenusie
Este cea care contine nuclei de pe traiectul nervilor – mase neuronale.
Exista SC dispusa la nivelul coarnelor anterioare, posterioare si a zonelor
intermediare.
Substantacenusie de la nivelul zonei intermediare se afla in aria centrala a
sectiunii medulare, fiind centrata de canalul ependimar si trimitand pe toata
suprafataneuromerelor de la C1 la L2 expansiuni laterale denumite si coarne
laterale.

34
 SC se afla si sub forma comisurii cenusii. Aceasta presupune pe deoparte
substantaperiependimara – foarte aproape de canalul ependimar – o zona situata
posterior de canalul ependimar = comisura posterioara cenusie, iar zona care se
afla anterior de acest canal se numeste comisura cenusie anterioara sau
preependimara. Practic, substantacenusie este incadratacircumferentiar de catre
cordoanele de substanta alba .
Zona comisurala este cea care conecteaza nucleii de pe o parte cu cei de
pe partea opusa, restul substantei albe intrand in structura cordoanelor.
Formeaza si fascicule de asociatie ce conecteaza arii ipsilaterale. Prin cordoane
vom avea fascicule ascendente dar si descendente.
Comisura alba anterioara reprezinta o structura relativ mica cu fibre
comisurale, fibre de asociatie, fibre din decusatia sistemului spinotalamic
precum si cel spinocerebelos ventral.
** Se observa ca nu la nivelul tuturor sectiunilorneuromericegasim si fascicul
gracilis si fascicul cuneatus, cel gracil fiind prezent si inferior la nivelul
maduveitoraco-lombare.
Se observa ca si fasciculele spinotalamice lateral respectiv ventral
respecta anumite regiuni topografice – vezi schema
SC medulara este organizata sub forma a 10 lame de substanta care isi
schimba forma, dimensiunea, unele fiind prezente in anumite segmente
transversale medulare, iar celelalte in alte segmente.
Se observa ca lamele Rexed presupun dispozitia neuronilor pe niste
nuclei nervosi si realizeaza citoarhitectonica substantei cenusii. Lamele sunt
numerotate de la I la X.
Lamele I-IV – corespund capului cornului posterior si primesc aferente de tip
exteroceptiv.
Lama V – corespunde gatului cornului posterior si primeste si aferente
exteroceptive, dar si proprioceptive.
Lama VI – corespunde bazei cornului posterior. Nu exista in dreptul
melomerelor de la T4 la L2.
Lama VII – nucleii corespunzatoriSC intermedio-laterale.
Primesteinformatiiintero si proprioceptive.
**la acest nivel exista si o zona restransa cu aspect plicaturat denumita arie
vegetativa senzitiva/motorie, fara a avea o delimitare foarte neta.
Lama VIII – corespunde bazei cornului anterior
Lama IX este o lama bine reprezentata si corespunde capului cornului anterior.
* dpdvfunctional si lamele VIII si lamele IXformeaza o arie motorie cu 4 tipuri
de neuroni:
-motoneuroni alfa
- motoneuroni beta

35
- motoneuronigamma
-o categorie interpusi/ interneuroni
Lama X – corespunde substanteicenusii intermediare de tip central – a nu se
confunda cu cea intermedio-laterala. ! practic cele 2 comisuri (cenusie
anterioara respectiv cenusie posterioara) formeaza aceasta lama, dar si o mica
cantitate de SC depusa sub forma substantei gelatinoase pericentraleRolando.
Fiecarui tip de sensibilitate din fiecare zona toporafica ii corespund nuclei
situati in aceste lame Rexed si care explica pe de alta parte legatura intre
semnele neurologice si diagnosticul leziunii nervoase cauzatoare.
Exista la nivelul regiunilor substanteicenusii medulare neuroni denumiti
in fuctie de pozitia acestora. Astfel se descriu neuroni:
- de tip radicular
-somatomotori – sunt imparititi in alfa, beta, gamma
- visceromotori – fibre simpatice preganglionare – se afla doar in MS toraco-
lombara
-parasimpatice – care vor deveni fibre ale nervilor pelvici
-cordonali – viscerosenzitivi/somatosenzitivi – care merg ascendent prin
cordoanele lateral si posterior
- neuroni de asociatie – la nivaceleiasijumatatisectionala st sau dr – au
importanta in inchiderea reflexelor polisinaptceinterpunandu-se intre neuronul
senzitiv si cel motor. Astfel ei functioneaza ca si niste centrii . Exista conexiuni
realizate intre segmentele medulare ipsilaterale, intre fasciculele ascendente si
cele descendente si sunt si neuroni care fac legatura in cadrul comisurilor cu
neuroni de parte opusa de aceea sunt numiti comisurali. Acestia sunt situati pe
linie mediana.

MADUVA SPINARII- NERVII SPINALI - ARCURILE REFLEXE –

-CAILE NERVOASE - TIPURI DE RECEPTORII NERVOSI
NERVII SPINALI - GENERALITATI
Sunt 31 de perechi. Sunt nervi cu structura mixta. Fibrele lor iau nastere din
M.S. sau patrund in M.S. Asigura conexiunile intre -SNC (maduva spinarii) si
periferie( gat, trunchi si membre). Sunt clasificati topografic in:8 cervicali, 12
toracali, 5 lombari, 5 sacrati, 1 coccigian

36
Falsa ascensiune a maduvei spinarii
Initial ,embriologic, maduva spinarii are aceeasi lungime cu a canalului
vertebral – in acel moment iau nastere si nervii cranieni si gaurile
intervertebrale. Ulterior, coloana vertebrala se dezvolta mai repede decat
maduva spinarii, in special spre caudal. Maduva spinarii prezinta o limita
constanta superior, la nivel de continuitate cu trunchiul cerebral prin gaura
occipitala mare. Astfel, maduva spinarii se termina caudal la nivlul vertebrei L2,
continuandu-se cu filum terminale. Se produce un decalaj intre segmentul
medular ( mielomer) corespunzator unei vertebre si pozitia reala a vertebrei
Coada de cal
-datorita decalajului dintre mielomere si vertebre , nervii spinali au o directie
din ce in ce mai vertical descendenta in canalul vertebral, pentru a se putea
proiecta la gaura intervertebrala corespunzatoare .
-caudal de L2, unde nu mai exista maduva spinarii, nervii lombari si sacrati
formeaza , in traiectul lor intracanalar, alaturi de filum terminale si inveliti in
dura mater, coada de cal.
Topografie radiculo-vertebrala-ascensiunea aparenta:
Maduva ocupa 2/3 sup ale canalului vertebral, inferior terminandu-se cu conul
medular. Avand in vedere ca maduva spinarii se termina la nivelul vertebrei
L2 , intre vertebre, neuromere si mielomere (segmentul de maduva
corespunzator emergentei nervului spinal) exista o discrepanta care este cu atat
mai mare cu cat se coboara spre limita inferioara, astfel incat fiecare segment
medular se intinde :
• Maduva cervicala – de la limita superioara a maduvei – vertebra C6

• Maduva toracala – de la vertebra C6 – vertebra T9

• Maduva lombara – de la vertebra T9 – vertebrea T11

• Maduva sacro-coccigiana – de le vertebra T11 – limita inferioara,

diferenta dintre segmentul vertebral si mielomer fiind de :

- 2 vertebre la nivelul maduvei cervicale inferioare

- 3 vertebre la nivelul maduvei toracice superioare

- 4 vertebre la nivelul maduvei toracice inferioare

- 5 vertebre la nivelul maduvei lombare

37
 - 7-8 vertebre la nivelul maduvei sacrale

- 10-11 vertebre la nivelul maduvei coccigiene

Datorita acestor diferente, intre originile nervilor spinali in mielomere si gaurile

intervertebrale sau de conjugare corespunzatoare, directia lor este din ce in ce
mai oblica spre inferior; in acest mod nervii spinali sacrali si coccigieni
impreuna cu filum terminale dau aspectul unei formatiuni numita generic coada
de cal.
CONSTITUTIA NERVULUI SPINAL
• Radacina anterioara

• Radacina posterioara ( prezinta atasat ganglionul spinal)

• Trunchiul nervului spinal (mixt)

-ramuri -comunicanta alba

-comunicanta cenusie
-meningeala
- ventrala
-dorsala
RADACINA ANTERIOARA
Mai poarta numele de radacina motorie sau eferenta. Este alcatuita din axonii
neuronilor :
-somatomotori ( alfa, beta , gamma)
- trec in ramura dorsala ( si se distribuie metameric)
-trec in ramura ventrala ( si se distribuie in plexuri)
-visceromotori simpatici preganglionari
– parcurg radacina anterioara, trunchiul nervului spinal, si prin ramura
comunicanta alba trec in ganglionul laterovertebral simpatic unde :
-fac sinapsa – fibra postganglionara ( nemielinizata)se reintoarce in
trunchiul nervului spinal prin ramura comunicanta cenusie; apoi prin ramurile
ventrala si dorsala se distribuie efectorilor vegetativi din teritoriul somatic
( vase superficiale, muschii erctori ai firului de par, galndelor sudoripare si
sebacee din tegument)

38
 -fac sinapsa – fibra postganglionara se comporta astfel, in functie de
originea in ganglionul latero-vertebral:
-cervicali -la viscerele capului si gatului
-nervii cardiaci
-toracali -plexuri esofagian, pulmonar, aortic
-nu fac sinapsa – fibra preganglionara trece prin ganglion, formand
ulterior nervii splanhnici( toracali, lombari, sacrati)
-visceromotori parasimpatici preganglionari
- cu origine S2-S4,

- trec prin radacina anterioara, trunchi, ramura ventrala, pe care o paraseste

ca fibra preganglionara formand nervii pelvici; acestia fac sinapsa in
plexurile previscerale si intramurale pelvine

RADACINA POSTERIOARA
• Mai poarta si numele de radacina senzitiva sau aferenta

• Ganglionul spinal

-pe traiectul radacinii posterioare, mai aproape de MS

-contine neuroni somatosenzitivi si viscerosenzitivi
-protoneuronii cailor ascendente extero- intero- si proprioceptive
-nu contine sinapse
- neuronii continuti sunt psudounipolari
-Portiunea periferica a radacinii posterioare( lateral de ganglionul spinal)
este mai lunga si se constituie din dendritele neuronilor din ganglionii spinali,
ce vor ajunge la receptori:
-dendrite mielinizate – aduc informatii de la proprio- si exteroceptori
-dendrite amielinice – aduc informatia de la interoceptori
- Portiunea centrala a radacinii posterioare ( medial de ganglionul spinal)
este mai scurta si se constituie din axonii neuronilor din ganglionul spinal, ce
patrund in maduva spinarii
• Axonii neuronilor din ganglinul spinal poate avea urmatoarea
comportare:
39
-pot face sinpsa cu neuronii somatosenzitivi din coarnele posterioare
( deutoneuronul caii-N2), acestia fiind statii ale fasciculelor ascendente
( spinotalamice, spinocerebeloase)
-pot face sinapsa cu interneuroni din cornul posterior, care la randul lor vor face
sinapsa cu neuronii somatomotori din coarnele anterioare, inchizand reflexe
polisinaptice ( de flexie, nociceptive)
-pot face sinapsa cu neuronii somatomotori din coarnele anterioare, inchizand
astfel reflexe monosinaptice ( de extensie, proprioceptive).
-pot face sinapsa cu neuronii viscerosenzitivi din zona intermediara , formand
fascicule ascendente vegetative.
-pot face sinapsa ( direct sau prin interneuroni cu neuronii visceromotori din
zona intermediara, inchizand reflexe vegetative.
-pot patrunde in maduva in cordoanele posterioare fara a face sinapsa la nivel
medular, sinapsa practicandu-se cu deutoneuronul caii din nucleii Goll si
Burdach din bulb ( fasciculele gracil si cuneat)
TRUNCHIUL NERVULUI SPINAL
Se formeaza prin unirea celor doua radacini ( inainte de gaura intervertebrala).
Este trunchi mixt. Prezinta atat fibre somatice cat si vegetative. Iese prin gaura
intervertebral. Au traiect din ce in ce mai oblic, contribuind la formarea cozii de
cal
RAMURA DORSALA
Contine fibre senzitive si motorii. Are distributie metamerica. Se distribuie la
tegumentul si musculatura regiunii dorsale a capului, gatului si trunchiului, de o
parte si de alta a liniei mediene.
RAMURA VENTRALA
Contine fibre senzitive si motorii. Se distribuie tegumentului si muschilor de la
nivelul regiunii anterioare a gatului, trunchiului, la nivelul membrelor
superioare si inferioare. Ramurile ventrale ce provin din mielomerele toracale
( nervii intercostali) se distribuie metameric.
Ramurile ventrale ale celorlalti nervi spinali se impletesc, formand plexuri
nervoase( cervical, brahial, lombar, sacral, cocigian)
RAMURA MENINGEALA
Cu traiect recurent, se distribuie meningelor spinale ( in special piei mater)

40
 RAMURA COMUNICANTA ALBA
Formata din fibre mielinizate simpatice preganglionare care vor face sinapsa in
ganglionul laterovertebral ( exceptie fac nervii splanhnici)
RAMURA COMUNICANTA CENUSIE
Formata din fibre post-ganglionare simpatice nemielinizate, dupa ce au facut
sinapsa in ganglionul paravertebral
Se reintorc prin aceasta ramura in trunchiul nervului spinal
Se distribuie apoi , prin ramurile ventrala si dorsala, efectorilor vegetativi din
teritoriul somatic (vaselor de sange, muschilor piloerectori, glandelor
sudoripare)
ARCURILE REFLEXE
Actul reflex = reactia de raspuns la o excitatie venita din mediul extern sau
intern, relizata cu participarea sistemului nervos.
Arcul reflex este un traict anatomic care reprezinta suportul material al
actului reflex . Este constituit, cel mai simplu, astfel:
Receptor ( traductor)
– calea aferenta ( dendritele si apoi axonii neuronului senzitiv)
– centrul nervos(in SNC, are loc sinapsa)
– calea eferenta ( axonii neuronului motor)
– organul efector ( muschi striat, neted, glanda)
CLASIFICARE
Somatice
• Monosinaptice

• Polisinaptice

Vegetative
• Simpatice

• Parasimpatice

Arcul reflex somatic monosinaptic

41
 Este format din doi neuroni – unul somatosenzitiv aferent -cu originea in
ganglionul spinal sau omolog senzitiv al nervului cranian)/si unul somatomotor
eferent ( cu originea in coarnele anterioare ale maduvei spinarii sau in nucleii
motori ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral) Are ca receptori
proprioreceptori ( este un reflex proprioceptiv). Are ca efectori muschi striati
extensori(reflex de extensie). Are timp de latenta scurt. Nu iradiaza.
Ex. : rotulian, tricipital
Arcul reflex somatic polisinaptic
Este format din cel putin 3 neuroni - unul somatosenzitiv aferent ( cu origine
in ganglionul spinal ), unul sau mai multi intercalari( cu origine in SNC, primul
in coarnele posterioare ale maduvei spinarii sau in nucleii senzitivi ai nervilor
cranieni din trunchiul cerebral), unul somatomotor eferent ( cu originea in
coarnele anterioare ale maduvei spinarii sau in nucleii motori ai nervilor
cranieni din trunchiul cerebral. Are receptori exteroceptivi, de obicei ai durerii
( este un reflex exteroceptiv, nociceptiv). Are ca efectori muschi striati flexori
(reflex de flexie). Are timp de latenta lung ( datorita intarzierii in sinapse).
Iradiaza
Ex. : retragerea mainii prin flexia antebratului la atingerea unui obiect fierbinte
Arcul reflex vegetativ
Prezinta aceeasi cale aferenta cu arcul reflex somatic, numai ca neuronii aferenti
sunt viscerosenzitivi. Are ca receptori interoreceptori . Are ca efectori muschi
netezi si glande. Calea eferenta este formata din doi neuroni visceromotori :
-fibra preganglionara – cu originea in zona intermediara a maduvei spinarii
sau in nucleii vegetativi ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral
-fibra postganglionara – isi are originea in ganglionii vegetativi, unde are loc
si sinapsa
Simpatic :
• Are aceeasi cale aferenta si aceeasi receptori cu cel parasimpatic

• Centrii reflecsi ( originea fibrei preganglionare) se afla in coarnele

laterale ale maduvei toraco-lombare .

• Fibra preganglionara este scurta

42
 • Sinapsa cu fibra postganglionara se face in apropierea coloanei
vertebrale, de o parte si de alta a acesteia, in ganglionii latero- sau
paravertebrali

• Fibra postganglionara este lunga

• Efectorii sunt aceeasi cu cei ai parasimpaticului

Parasimpatic
• Are aceeasi cale aferenta si aceeasi receptori cu cel simpatic

• Centrii reflecsi ( originea fibrei preganglionare) se afla in zona

intermediara a maduvei sacrate S2-S4 si in nucleii vegetativi ai
nervilor cranieni din trunchiul cerebral

• Fibra preganglionara este lunga si se apropie intim de visceral inervat.

• Sinapsa cu fibra postganglionara se face in apropierea viscerului, in

ganglioni previscerali sau intramurali

• Fibra postganglionara este scurta

• Efectorii sunt aceeasi cu cei ai simpaticului

CAI NERVOASE – GENERALITATI

FASCICUL NERVOS ( TRACT)
Grup de fibre nervoase ce au toate aceeasi origine ( locul unde se afla corpii
neuronali), au acelasi traiect, aceeasi localizare topografica in cadrul
nevraxului , aceeasi terminatie( fac sinapsa in acelasi loc) si au aceeasi
semnificatie functionala. Constituie segmente ale unei cai
CALE NERVOASA
Este un lant interconectat de neuroni >conduc impulsurile nervoase in sens
bine definit, fie ascendent de la receptori pana la scoarta cerebrala, fie
descendent , de la scoarta cerebrala la efectori.

43
CALE NERVOASA SENZITIVA AFERENTA
• Transmite influxuri rezultate in urma excitarii receptorilor

• Influxurile sunt conduse prin nervi periferici si fascicule

intranevraxiale pana la nivelul unei anumite zone a scoartei cerebrale (
arie senzitiva) unde, in urma fenomenelor complexe ce au loc, este
perceputa o anumita senzatie.

• Pentru ca impulsurile urca prin nevrax mai este cunoscuta si sub numele
de cale ascendenta.

• De cele mai multe ori are trei neuroni

-protoneuronul ( primul neuron)- in ganglionul spinal sau anexat unui nerv

cranian
-deutoneuronul ( al II – lea neuron) – fie in coarnele posterioare sau laterale
ale maduvei spinarii fie intr-un nucleu senzitiv al trunchiului cerebral
( deutoneuronul ofera intotdeauna colaterale pentru reflexe)
-tritoneuronul ( al terilea neuron) – in diencefal ( cel mai frecvent in talamus )
-caile ascendente vegetative prezinta si o statie intermediara in hipotalamus
CALE NERVOASA MOTORIE EFERENTA
• Conduce impulsuri generate la nivelul scoartei cerebrale

( arie motorie sau vegetativa), pana la nivelul efectorilor

• Deoarece impulsurile coboara prin nevrax, mai poarta numele si de cai
descendente

• In general o astfel de cale are doi neuroni:

-neuronul central – in scoarta cerebrala

- neuronul periferic – in maduva spinarii ( coarnele anterioare sau zona
intermediara) sau in trunchiul cerebral ( nucleii motori sau vegetativi)
-caile descendente vegetative prezinta multe alte statii intermediare.

44
RECEPTORII NERVOSI
Receptorii sunt structuri specializate care sesizeaza modificarile din mediul
extern sau intern , reactionand astfel specific la anumiti stimuli. Pot fi:
-exteroceptori – influentati de stimului externi si sunt situati in apropierea
suprafetei corpului, ex. piele sau ochi
-proprioceptori – influentati de stimuli interni , situati in structuri profunde, in
muschi sau articulatii
-viscero-sau interoceptori - influentati de stimuli interni , situati in structuri
profunde,in organe si vase de sange
Trimit impulsuri catre nevrax , care determina :
-o senzatie constienta ( daca urca pe o cale ascendenta si se proiecteaza pe
scoarta cerebrala)
-un reflex somatomotor sau vegetativ ( daca trimit o colaterala de pe calea
ascendenta de obicei de la deutoneuron la un centru motor sau vegetativ, care la
randul sau declanseaza un raspuns motor sau secretor)
CLASIFICARE
Dupa structura:
• Terminatii nervoase libere – in viscere, muschi, articulatii sau piele
-sunt receptori

pentru durere, tact, temperatura

• Receptori incapsulati( dendrite inconjurate de o capsula conjunctiva)

-pot fi localizati in piele,exteroceptori (ex. corpusculii Meissner, pentru

presiunea usoara)
-pot fi localizati in muschi si articulatii, proprioreceptori( ex. fusurile
neuromusculare , pentru monitorizarea starii de intindere sau de contractie)
Dupa functie:
• Chemoreceptori -detecteaza chimic prin gust sau miros, sau detecteza
concentratia substantelor vitale in sange (de ex. O2)

• Mecanoreceptori -pot fi-in piele – pentru tact si presiune

45
-in muschi, articulatii si tendoane – proprioceptori, care inregistreaza starea de
intindere sau contractie in muschiul scheletic
-in organe – in vezica urinara, plaman, intestin, sensibili la intindere
-in vasele sangvine – baroreceptori, sensibili la presiunea sangelui
-in urechea interna – receptori auditivi, sensibili la undele sonore
• Termoreceptori -in piele si in organe, sensibili la schimbarile de
temperatura

• Nociceptori -in tot organismul, cu densitatea cea mai mare in piele

– receptori pentru durere, ce raspund la stimuli foarte diferiti: presiune foarte

mare, temperaturi extreme, substante chimice degajate in timpul inflamatiei.
• Fotoreceptori -la nivelul retinei, receptori specializati care raspund la
stimulare cu energie luminoasa.

Dupa localizare
EXTEROCEPTORI ( dendritele odata intrate in capsula conjunctiva isi
pierd mielina)
• Terminatii nervoase libere (in epiderm si derm)

• Formatiuni capsulate ( in epiderm si derm)

• Formatiuni peritrihiale ( in derm si epiderm, la jonctiunea intre glanda

sebacee si firul de par)

a.Pentru sensibilitatea tactila:

• Discurile tactile Merkel

-in epiderm
-in zonele fara par
-excitate de atingeri fine
• Corpusculii Meissner

-au un pol spre epiderm si unul spre derm

-excitati de atingeri puternice

46
-densitate mai mare la nivelul degetelor, in mucoasa linguala, la nivelul
mamelonului si organelor genitale externe feminine
• Terminatii nervoase peritrihiale

-dendrite mielinizate care inconjoara firul de par in zona unde se deschide

glanda sebacee
b. Pentru sensibilitatea presionala
• Corpusculii Golgi -in hipoderm si organele genitale externe

-sensibili la presiuni mici

• Corpusculii Vater – Pacini -in hipodermul palmar si plantar, in regiunea
bucala,capsulele articulare, in organele genitale externe

-sensibili la presiuni puternice

• Terminatii nervoase libere ( TNL) -in organele genitale externe, in
capsulele articulare si membrane interosoase, in periost

• Corpusculii Krause -percep excitatii de mica intensitate

-se gasesc in : pielea paroasa a antebratului, mucoasa bucala, linguala,

epiglotica si portiunea inferioara a rectului, glande salivare,tunicile vaselor
sangvine, epinerv, glandul penian si clitoris
• Corpusculii Ruffini -in partea profunda a dermului

-percep excitatii de mica presiune

c.Pentru sensibilitatea dureroasa : TNL– in epiderm si derm
d. Pentru sensibilitatea termica
• Corpusculii Ruffini -pentru receptia caldurii

• Corpusculii Krause si TNL -pentru receptia temperaturilor coborate

PROPRIOCEPTORI
Culeg informatii despre starea tonusului muscular si despre deplasarea
unui segment al corpului.
• La nivelul aparatului locomotor -articulari

-musculari.

47
ARTICULARI
• Corpusculii neurotendinosi Golgi

-la joctiunea dintre muschi si tendon

-excitati de miscarile active/pasive din articulatii
• Corpusculii Ruffini

-in capsulele articulare in portiunea superficiala

• Corpusculii Pacini

-in capsulele articulare in portiunea profunda

-excitati de miscarile din articulatii
• TNL

-in toata grosimea capsulei

-receptioneaza stimulii nociceptivi
MUSCULARI
• Fusurile neuromusculare

- receptioneaza tonusul muscular si gradul de contractie musculara

-exista doua tipuri de fusuri neuromusculare: cu sac nuclear, cu lant nuclear

48
 Curs 4
TRUNCHIUL CEREBRAL – SUBSTANTA CENUSIE ( NUCLEI
ECHIVALENTI, NUCLEI PROPRII, SUBSTANTA RETICULATA)
Exista deosebire intre structura maduvei spinarii si a trunchiului cerebral:
• Substanta cenusie a TRC-ului este fractionata in nuclei, unii corespondenti
coarnelor M.S., unii ce nu isi gasesc corespondent in maduva
spinarii( echivalenti), (nuclei proprii), la care se adauga si formatiunea
reticulata a TRC

• Substanta alba se afla atat printre nuclei cat si la suprafata

• Nucleii echivalenti sunt nuclei de origine – motori si vegetativi ( de unde

pleaca fibrele somato- si visceromotorii ale nervilor cranieni)

-nuclei terminali-senzitivi ( unde vin si fac sinapsa fibrele senzitive ale nervilor
cranieni)
Modificarile structurale ale TRC( fragmentarae si deplasarea coloanelor
nucleare) se datoreaza urmatorelor cauze:
Decusatia fibrelor cortico-spinale imparte coloana coarnelor anterioare in
doua coloane longitudinale motorii
-ventrala – corespunzatoare capului cornului anterior medular.
-dorsala – corespunzatoare bazei cornului anterior medular..
Decusatia lemniscala imparte coloana coarnelor posterioare in doua coloane
lontudinale senzitive
-ventrala – corespunzatoare capului cornului posterior medular
-dorsala –corespunzatoare bazei cornului posterior medular
Coloanele vegetative parasimpatice sunt interpuse intre coloanele senzitive
si cele motorii
Fibrele arcuate interne fragmenteaza coloanele longitudinale in nuclei
echivalenti ( senzitivi, motori si vegetativi) de origine si terminali ai nervilor
cranieni

49
Formarea ventriculului IV induce deplasarea coloanelor nucleare formate:
-coloanele motorii raman medial:
-coloana dorsala –medial si superficial( trigonul hipoglosului, coliculul
facialului)
-coloana ventrala - lateral si mai profund
-coloanele senzitive raman lateral:
-coloana dorsala - lateral si superficial ( trigonul vestibular, tuberculul
acustic)
-coloana ventrala - mai profund
-coloanele vegetative raman intre acestea doua.
TRC este portiunea SNC ( intracraniana, situate inf. de cerebel) care
conecteaza maduva spinarii cu emisferele cerebrale
COMPONENTE
- rombencefal - inferior bulbul rahidian
-superior puntea
-mezencefal -anterior pedunculii cerebrali
-posterior lama tectala
SISTEMATIZARE:
-ventral pars bazilaris (piciorul)
– contine caile importante descendente
-dorsal tegmentum( calota)
-contine marile cai ascendente, nucleii si formatiunea reticulata
-la nivelul mezencefalului, mai dorsal , tectum mezencephalul
-contine coliculii cvadrigemeni
Unitatea celor trei segmente ale TRC este explicata astfel:
-Limitele dintre cele trei segmente sunt prezente numai la exterior, si anume
numai pe fetele antero-laterale
-Structura lor este asemanatoare, cu substanta alba la exterior si substanta
cenusie in profunzime, segmentata in nuclei
50
-Unii nuclei cenusii se intind in doua sau chiar trei segmente ale trunchiului
cerebral
-Substanta reticulata se intinde in tot trunchiul cerebral
-Aceleasi fascicule ascendente, descendente si de asociatie sunt proprii tuturor
celor trei segmente
-La nivelul tuturor segmentelor se gasesc originile aparente ale nervilor cranieni
-Toate portiunile TRC se leaga de cerebel similar, prin cele trei perechi de
pedunculi cerebelosi
SUBSTANTA CENUSIE A TRUNCHIULUI CEREBRAL
CLASIFICAREA NUCLEILOR TRUNCHIULUI CEREBRAL
1. Nucleii echivalenti:
-Motori
-somatomotori somitici( bulb:al nervului hipoglos XII; punte – al nervului
abducens VI; mezencefal – ai nervilor trohlear IV si oculomotor III)
-branhiomotori(visceromotori speciali)
bulb: nucleul motor al nervilor glosofaringian IX, vag X si accesor XI, nucleul
ambiguu;
punte: nucleul motor al facialului VII si nucleul motor al trigemenului V)
-Senzitivi
-somatosenzitivi generali ( nucleii senzitivi ai nervului trigemen V :nucleul
tractului spinal, nucleul principal pontin, nucleul tractului mezencefalic ;si
nucleul solitar bulbar)
-somatosenzitivi speciali( nucleii vestibulari pontini, nucleii cohleari Pontini,)
- viscerosenzitivi parasimpatici - nucleul dorsal al vagului , nucleul rotund al
glosofaringianului si nucleul gustativ Nageotte din bulb – fibrele gustative VII,
IX, X
• Visceromotori parasimpatici
-nucleul accesor al oculomotorului III Edinger-Westphal(mezencefal)
-nucleul lacrimo-muco-nazal Yagita al nervului facial VII ( punte)
-nucleul salivator superior al nervului facial VII ( punte)

51
-nucleul salivator inferior al nervului glosofaringian IX ( bulb)
-nucleul cardio-pneumo-enteric al nervului vag X ( bulb)
2. Nuclei proprii
• Bulb

- complexul olivar ( nucleul principal olivar, nucleii accesori olivari – paraolive)

-nucleii arcuati
-nucleii gracil si cuneat
-nucleul cuneat accesor
-aria postrema
• Punte:

-nucleii proprii pontini

-corpul pontobulbar
-nucleii lemniscului lateral
-nucleii corpului trapezoid
-complexul olivar superior
• Mezencefal

-nucleul interpeduncular
-nucleul interstitial al lui Cajal
-nucleul comisural Darkshewitch
-substanta neagra
-nucleul rosu
-coliculii cvadrigemeni superiori si inferiori
3. Nucleii formatiei reticulate
-nucleii mediani
-nucleii centrali
-nucleii paramediani
-nucleii laterali

52
 1. NUCLEII ECHIVALENTI AI TRUNCHIULUI
CEREBRAL
SOMATOMOTORI SOMITICI
Sunt echivalenti bazei cornului anterior medular. Se afla paramedian.
Proemina pe fata posterioara a trunchiului cerebral. Axonii lor se indreapta
anterior. Au origine aparenta pe fata anterioara a trunchiului cerebral( exceptie
trohlear IV). Inerveaza muschi cu originea in somitele regiunii cefalice.
a. Nucleul motor al hipoglosului XII
SITUATIE: -in bulb, in trigonul hipoglosului, sub aripa alba interna
TRAIECT INTRANEVRAXIAL - ventral intre oliva bulbara si piramida
bulbara
AFERENTE
-fasciculul geniculat/corticonuclear ( pentru miscarile voluntare)
-fasciculele extrapiramidale ( pentru miscarile automate)
-nucleii senzitivi V, VII,IX, X( pentru reflexele de supt, deglutitie, masticatie)
EFERENTE
- muschii intrinseci ai limbii ( longitudinali superiori si inferiori, transversi)
-muschii extrinseci ai limbii( genioglos, hioglos, stiloglos)
b. Nucleul motor al abducensului VI
SITUATIE -la nivelul puntii, la nivelul coliculului facialului ( in profunzime),
in dreptul eminentei teres
TRAIECT INTRANEVRAXIAL -traverseaza fasciculul piramidal
AFERENTE
-fasciculul geniculat/corticonuclear (pentru motricitatea voluntara a globilor
oculari)
-o cale polisinaptica din ariile vizuale din lobul occipital (17, 18, 19) pentru
miscarile reflexe ale globilor oculari la stimuli luminosi si pentru reflexul de
acomodare la distanta
-fasciculul longitudinal medial ce creeaza conexiunea intre III, IV, VI, hetero-si
homolaterali, pentru miscarile conjugate ale globilor oculari

53
-de la coliculii cvadrigemeni superiori si inferiori( pentru reflexele vizuo- si
audiocefalogire), de la nucleii vestibulari ( pentru reflexele vestibulo-cefalogire)
EFERENTE -muschiul drept extern/lateral al globului ocular
c. Nucleul motor al nervului trohlear IV
SITUATIE - in mezencefal, la nivelul coliculului cvadrigemen inferior
TRAIECT INTRANEVRAXIAL -se indreapta posterior si decuseaza inapoia
apeductului mezencefalic Silvyus
AFERENTE - aceleasi pentru nucleii III, IV, VI
EFERENTE - muschiul oblic superior al globului ocular
d. Nucleul motor al nervului oculomotor III
SITUATIE -in mezencefal, in dreptul coliculului cvadrigemen superior, intre
nucleii bilaterali – nucleul convergentei al lui Perlia
TRAIECT INTRANEVRAXIAL -se indreapta anterior, traversand calota
mezencefalica
AFERENTE - aceleasi pentru nucleii III, IV, VI
EFERENTE - muchii drepti superior, medial si inferior, oblic inferior ai
globului ocular, precum si ridicatorul pleoaapei superioare
NUCLEI BRANHIOMOTORI
Se situeaza ventral de nucleii somatomotori si lateral de acestia. Sunt
echivalentii capului cornului medular anterior. Fibrele eferente se indreapta
initial dorsal, apoi fac o bucla si dupa aceea se indreapta antero-lateral ( fac
exceptie fibrele motorii ale trigemenului). Inerveaza musculatura derivata din
mezenchimul arcurilor branhiale
a. Nucleul ambiguu
Este nucleul motor al ( dinspre superior spre inferior) nervilor glosofaringian
IX, vag X, ramurii bulbare a nervului accesor XI . Se considera ca ½ superioara
a nucleului ( IX si partial X) inerveaza faringele, iar ½ inferioara ( partial X si
ramura bulbara a lui XI) inerveaza laringele.
SITUATIE -in calota bulbara, la jumatatea distantei intre fosa romboida si fata
anterioara a bulbului

54
TRAIECT INTRANEVRAXIAL -face o bucla intranevraxiala si se indrepta
antero-lateral
AFERENTE
-fasciculul corticonuclear pentru miscarile voluntare
-pentru componenta XI, prin fasciculul longitudinal medial, de la coliculii
cvadrigemeni pentru reflexele oculo- si vizuocefalogire
-pentru componentele IX si X, de la nucleul solitar, pentru reflexele de
deglutitie
EFERENTE
-IX( portiunea superioara)
- muschiul constrictor superior al faringelui
-muschiul stiloglos
-muschiul stilofaringian
-X ( portiunea mijlocie)
-muschii constrictori mijociu si inferior ai faringelui
-muschiul ridicator al valului palatin-muschiul cricotiroidian
-XI(portiunea inferioara)
-muschii intrinseci ai laringelui ( exceptand cricotiroidianul)
b. Nucleul motor al facialului VII
SITUATIE -in calota pontina -antero-lateral de nucleul abducensului
TRAIECT INTRANEVRAXIAL
-fibrele au traiect posterior si lateral, formand o bucla in jurul nucleului
abducensului VI, formand genunchiul intern al facialului, ce ridica eminenta
teres
-iau apoi directie antero-laterala, trec printre fibrele piramidale ale
piramidelor pontine
AFERENTE -fasciculul geniculat ( pentru mimica voluntara)
-fascicule extrapiramidale ( pentru miscarile automate)

55
EFERENTE -muschii mimicii si muschiul platissma -muschiul stilohioidian
-muschii intrinseci ai pavilionului urechii -muschiul scaritei
-muschiul digastric( pantecele posterior)
c. Nucleul motor al trigemenului V (nucleu masticator)
SITUATIE -in calota pontina -in dreptul portiunii superioare a santului limitant
( la limita dintre eminenta teres ( cu nuclei motori) si portiunii laterale a fosei
romboide ( cu nuclei senzitivi)
TRAIECT INTRANEVRAXIAL -nu face bucla caracteristica -se indreapta
antero-lateral , lateral de piramida pontina
AFERENTE
-fasciculul geniculat ( pentru miscarile voluntare)
-fascicule extrapiramidale
-de la nucleul senzitiv al trigemenului ( pentru reflexe )
EFERENTE
- muschii masticatori ( maseter, pterigoidieni medial si lateral, temporal)
-muschiul digastric ( pantecele anterior)
-muschiul milohioidian
-muschiul tensor al timpanului ( muschiul ciocanului)
NUCLEII SOMATOAFERENTI GENERALI
a. Nucleul solitar
Nucleu de terminatie ce contine deutoneuronul caii. Vin fibre somatosenzitive.
Este format ( dinspre superior spre inferior) din nucleii terminali ai nervilor
facial VII, glosofaringian IX, vag X
SITUATIE -in bulb -polul superior atinge puntea -are o pozitie oblica, cei doi
nuclei fuzionand la polul inferior ( sub forma nucleului comisural Cajal )
TRAIECT INTRANEVRAXIAL -sub forma tractului solitar
AFERENTE - X –pavilionul urechii
-meatul acustic extern
-mucoasa laringelui si partial a faringelui

56
 -IX -valul palatin
-tonsila palatina
-faringele
-tuba auditiva
-cavitatea timpanica
EFERENTE- fibrele se incruciseaza si formeaza apoi lemniscul solitaro-talamic
- prin fasciculul longitudinal medial la nuclei motori ( pentru inchiderea
unor reflexe)
b. Nucleul senzitiv al trigemenului
COMPONENTA:
-nucleul tractului spinal al trigemenului – bulb
-nucleul principal pontin - punte
-nucleul tractului mezencefalic al trigemenului – mezencefal
SITUATIE :-din bulb coboara pana la C2 -in mezencefal ajunge pana la
coliculul cvadrigemen inferior
TRAIECT INTRANEVRAXIA
-radacina senzitiva a V patrunde in trunchiul cerebral prin trei contingente de:
-fibre ascendente spre mezencefal – tractul mezencefalic al
trigemenului( fibrele sensibilitatii protopatice si termoalgezice)
-fibre transversale – nu formeaza tract ( scurte, in punte)( fibrele
sensibilitatii epicritice )
-fibre descendente spre bulb– tractul spinal al trigemenului( fibrele
sensibilitatii proprioceptive )

57
AFERENTE:-prin nervul oftalmic -tegumentul regiunilor frontala si parietala
-dorsul nasului
-pleoapa superioara
-bulbul ocular
-conjunctiva bulbara
-mucoasa sinusurilor frontal, etmoidal, sfenoid
-dura mater
-prin nervul maxilar -regiunea faciala superioara
-sinusul maxilar
-mucoasa nazala, palatina
-gingia si dintii arcadei superioare
-prin nervul mandibular-regiunea faciala inferioara, temporala si geniana
-gingia si dintii arcadei inferioare
-peretii laterali si planseul cavitatii bucale
-muschii mimicii, masticatori, extrinseci ai globului
ocular (proprioceptiv)
EFERENTE:
-fibre care se incruciseaza etajat, formeaza lemniscul trigeminal
( cvintotalamic), care patrunde in lemniscul medial cu care ajung in talamus
-fibre care , prin fasciculul longitudinal medial ajung la nucleul
ambiguu,masticator si al facialului ( pentru reflexe de supt,conjunctival,
cornean, de clipit, de deglutitie, de masticatie)

58
 NUCLEI SOMATOAFERENTI SPECIALI
a. Nucleii vestibulari -contin deutoneuronul caii vestibulare
SITUATIE- proemina la nivelul aripii albe externe de pe planseul ventriculului
IV
COMPONENTA
-nucleul vestibular superior Bechterew-in punte
-nucleul vestibular lateral Deiters-are polul superior in punte
-nucleul vestibular inferior Roller-in bulb
-nucleul vestibular medial Schwalbe -in bulb
AFERENTE:
-fibrele nervului vestibular VIII( din ganglionul Scarpa)
-de la cerebel - fasciculele fastigiocerebeloase direct ( prin PCI) si incrucisat
( prin PCS)
EFERENTE:
-spre cerebel - fasciculele vestibulocerebeloase ( la arhicerebel)
-spre maduva spinarii – fasciculele vestibulospinale anterior si lateral
-spre nucleii motori II, IV, VI, prin fasciculul longitudinal medial ( pentru
reflexe vestibulo oculogire)
b. Nucleii cohleari
SITUATIE -la limita bulbo-pontina - in apropierea pedunculilor cerebelosi
inferiori -nucleul cohlear dorsal proemina ca tubercul acustic la nivelul fosei
romboide
COMPONENTA
-contin deutoneuronul caii auditive
-se descriu -nucleul cohlear dorsal
-nucleul cohlear ventral

59
TRAIECT EFERENTE -formeaza trei fascicule
-fasciculul cohlear ventral
-fasciculul cohlear intermediar
-fasciculul cohlear dorsal
Fibrele fasciculelor se incruciseaza formand decusatiile cohleare (striile
acustice)
Fibrele fac sinapsa in nucleul corpului trapezoid si in oliva pontina -au traiect
ascendent ca lemnisc lateral pana in metatalamus
AFERENTE -fibre cu origine in ganglionul spiral Corti, ce culeg
informatiile de la canalul cohlear
NUCLEII VISCEROMOTORI
Constituie parasimpaticul cranian. Sunt echivalenti zonei intermediare. Sunt
asezati imediat sub ependimul fosei romboide, lateral de nucleii somatomotori.
Axonii acestor nuclei sunt fibre preganglionare , care se ataseaza nitial nervilor
cu componenta vegetativa. Fac sinapsa in ganglionii vegetativi previscerali
atasati nervului trigemen V. Fibrele post ganglionare se ataseaza unor ramuri ale
nervului trigemen. Toti nucleii visceromotori primesc aferente prin fasciculul
longitudinal posterior de la hipotalamus si de la nucleii reticulari dorsali .
a.Nucleul accesor al oculomotorului III( Edinger Westphall)
SITUATIE -in mezencefal, in imediata apropiere a nucleului motor al
oculomotorului
TRAIECT EFERENTE
-fibrele preganglionare iau calea nervului oculomotor, apoi a ramurii inferioare
a acestuia, apoi formeaza radacina parasimpatica a ganglionului ciliar
-sinapsa in ganglionul ciliar, aflat in orbita, atasat nervului oftalmic
-fibrele post ganglionare iau calea nervilor ciliari scurti
TERITORIU DE DISTRIBUTIE
-fibrele musculare circulare ale irisului ( mioza)
-fibrele circulare ale corpului ciliar ( acomodare)

60
b. Nucleul lacrimo-muconazal al nervului facial VII ( Yagita)
SITUATIE -in aprtea superioara a puntii, langa nucelul motor al nervului facial
VII
TRAIECT EFERENTE
-fibrele preganglionare se alatura nervului facial – apoi nervului pietros mare –
apoi nervului canalului pterigoidian( vidian)
-sinapsa in ganglionul pterigopalatin Meckel, situat in fosa pterigopalatina,
atasat nervului maxilar
-fibrele post-ganglionare iau calea unor ramuri ale maxilarului
TERITORIU DE DISTRIBUTIE
-glanda lacrimala( prin nervul zigomatic, comunicanta cu nervul lacrimal,
acesta ca ramura a oftalmicului)
-glandele mucoasei nazale ( prin nervii nazali posterosuperiori mediali si
laterali)
-glandele palatine ( prin nervul palatin mare)
-mucoasa fornixului faringian ( prin nervul faringian Bock)
c. Nucleul salivator superior al nervului facial VII
SITUATIE -in punte, sub nucleul lacrimo-muconazal
TRAIECT EFERENTE
-fibrele pregaanglionare iau calea nervului intermediar VII bis Wrisberg –apoi
nervul coarda timpanului( ramura din VII) – apoi nervul lingual (ramura din
mandibular)
-sinapsa in ganglionii previscerali submandibular si sublingual
-fibrele postganglionare se distribuie efectorilor glandulari
TERITORIU DE DISTRIBUTIE -glandele submandibulara si sublinguala

61
d. Nucleul salivator inferior al nervului glosofaringian IX
SITUATIE -in bulb, sub nucleul salivator superior -in varful aripii cenusii
TRAIECT EFERENTE
-fibrele preganglionare iau calea nervului glosofaringian – apoi nervul timpanic
Jacobson – nervul pietros mic
-sinapsa in ganglionul otic al lui Arnold, situat in fosa infratemporala, atasat
nervului mandibular
-fibrele post ganglionare se ataseaza nervului auriculotemporal (ramura a
mandibularului)
TERITORIU DE DISTRIBUTIE - galnda parotida
e. Nucleul cardio-pneumo-enteric al nervului vag X
SITUATIE -in bulb, in profunzimea trigonului vagului ( aripa cenusie)
TRAIECT EFERENTE - va fi studiat la capitolul Nervi cranieni
TERITORIU DE DISTRIBUTIE
-plexul cardiac
-plexul bronhopulmonar
-tubul digestiv ( din jumatatea inferioara a esofagului pana la unirea 2/3 drepte
cu 1/3 stanga ale colonului transvers)

NUCLEII VISCEROSENZITIVI
a. Nucleul dorsal al vagului
SITUATIE -in bulb -nucleu terminal
AFERENTE - axonii neuronilor viscerosenzitivi din ganglionii senzitivi
atasati nervului X ( jugular si plexiform)
TERITORIU SENZITIV-dendritele preiau informatii interoceptive de la zona
cardio-aortica, a bronhiilor si pulmonului, a tubului digestiv

b. Nucleul rotund al glosofaringianului

62
SITUATIE -in bulb -nucleu de terminatie
AFERENTE -axonii neuronilor viscerosenzitivi di ganglionul senzitiv
inferior al glosofaringianului
TERITORIU SENZITIV-dendritele preiau informatia interoceptiva de la vase si
de la sinusului carotidian
c. Nucleul gustativ Nageotte
SITUATIE -in bulb, aplicat pe nucleul tractului solitar -nucleu de terminatie
CONSTITUTIE
-contine deutoneuronul caii gustative
-apartine (dinspre cranial spre caudal) nervilor -facial VII
-glosofaringian IX
-vag X
AFERENTE
-axoni din ganglionul geniculat al nervului facial VII
-axoni ai ganglionului inferior al nervului glosofaringian IX
-axoni ai ganglionului inferior al nervului vag X
TERITORIU SENZORIAL
-dendritele culeg informatia gustativa din:
-2/3anterioare ale limbii – nervul facial
-1/3 posterioara a limbii – nervul glosofaringian
-radacina limbii – nervul vag

NUCLEII PROPRII AI TRUNCHIULUI CEREBRAL

63
NUCLEII PROPRII BULBARI
1.Complexul olivar
a.Nuleul olivar principal
SITUATIE - in bulb -dorsolateral de piramida bulbara -ridica proeminenta
numita oliva bulbara -lateral, emergentele nervilor IX, X, XI
-medial, emergenta nervului XII
ASPECT
-pe sectiune transversala – lama cenusie plicaturata
-prezinta un hil, orientat postero-medial, pe unde intra/ies fibrele olivei
-prezinta o capsula – amiculum – format din fibre longitudinale ale fasciculului
central al calotei
b.Parolivele
– mediala
-dorsala
AFERENTE:
-prin fasciculul central al calotei, fibre
- rubro-olivare(nucleul rosu)
- strio-olivare( corpii striati)
-talamo-olivare( talamus)
-tecto-olivare( coliculii cvadrigemeni)
-cerebelo-olivare( prin PCI)
-spino-olivare ( informatii extero- si proprioceptive pentru cerebel)
EFERENTE:
-fasciculul olivo-cerebelos
-fasciculul olivo-spinal ( face parte din sistemul extrapiramidal)
ROL:-face legatura intre sistemul extrapiramidal si cerebel
-rol in reglarea tonusului muscular si al celui postural
a. Nucleii arcuati
64
SITUATIE -in profunzimea piramidei bulbare
ROL -nuclei migrati, omologi celor pontini
AFERENTE -cortico-arcuate ( de la cortexul cerebral)
EFERENTE-arcuato-cerebeloase ( prin PCI)
3.Nucleii gracilis (Goll) , cuneat( Burdach) si cuneat accesor
( Monakow)
SITUATIE -in bulb, in portiunea dorsala -ridica proeminente pe fata
posterioara a bulbului, inferior de fosa romboida:
-nc. Gracil -tuberculul gracil( clava) – medial
-nc.Cuneat-tuberculul cuneat ( corpul restiform)
-nc. Monakow-cel mai lateral
ROL - deutoneuronul cailor sensibilitatii tactile epicritice si kinestezice
AFERENTE
- fasciculele spinobulbare gracil ( din segmentele coccigian, sacral, toracal
inferior – in ordine medio-laterala) si cuneat ( din segmentele toracal superior si
cervical – in ordine medio-laterala)
EFERENTE
- axonii deutoneuronului formeaza fibrele arcuate interne
-se incruciseaza formand decusatia senzitiva a lui Spitzka
-fibrele se indreapta apoi spre bulb, formand lemniscul medial
-fibrele cu origine in nucleul cuneat accesor intra in cerebel prin PCI, sub
forma fasciculului cuneo – cerebelos
NUCLEII PROPRII PONTINI
1.Nucleii pontini
SITUATIE -in punte, diseminti in calota pontina -fragmenteaza
fasciculelepiramidale
ROL -fac parte din calea motorie secundara
AFERENTE -corticopontine ( din arii fronto-temporo-parietale)
EFERENTE

65
-pontocerebeloase
-traiect orizontal
-se incruciseaza pe linia mediana
-ajung la neocerebel prin PCM
2. Oliva pontina si nucleii corpului trapezoid
SITUATIE -intre piciorul si calota puntii
ROL -releu pe calea acustica
AFERENTE -incrucisate de la nucleii cohleari
EFERENTE -iau parte la formarea lemniscului lateral
NUCLEII PROPRII MEZENCEFALICI
1.Nucleul interpeduncular Gudden
SITUATIE -in profunzimea fosei interpedunculare
AFERENTE -fasciculul retroreflex Meynert, care aduce fibre de la
nucleul habenular
EFERENTE-hipotalamus -formatia reticulata
2.Nucleul interstitial Cajal
SITUATIE -in mezencefal, antero-lateral de subsatanta cenusie perisilviana
ROL -centru supranuclear de control al motilitatii oculare
AFERENTE - cele mai importante sunt cele tectointerstitiale ( de la
coliculul cvadrigemen superior)
EFERENTE-cele mai importante sunt cele interstitionucleare, pentru nucleii
motori ainervilor cranieni III, IV, VI
-eferentele sunt transportate prin fasciculul longitudinal medial( nucleul apartine
nucleilor FLM)
3.Nucleul comisural al lui Darkschewitch
- apartine nucleilor FLM
-are aceeasi semnificatie ca nucleul interstitialSubstanta neagra Soemmering

SITUATIE -in mezencefal

66
 -separa calota de pedunculii cerebrali
-anterior de nucleul rosu
-forma de virgula
-strabatuta de fibrele nervului oculomotor III
ROL -asigura controlul miscarilor asociate
-miscarea bratelor in timpul mersului
-expresia fetei in timpul vorbirii
-apartine sistemului extrapiramidal
ALCATUIRE
-pars compacta
-rol efector
-contine dopamina ce ajunge in corpii striati
-este pigmentata
-sintetizeaza un neurotransmitator , GABA ( acid gama aminobutiric),
cu efect inhibitor pe sinapsele interneuronale
-pars reticulata
-rol receptor
-nepigmentata
-contine un neurotransmitator, serotonina, cu efect facilitator pe sinapsele
interneuronale
AFERENTE
-fibre cortico-nigrice (de la scoarta frontala)
-fibre strio-nigrice ( prin fascicilul lenticular)
-fibre subtalamo-nigrice ( de la subtalamus)

EFERENTE

67
-prin curentul piciorului
-pin fasciculul piramidal, la nucleii motori ai puntii si bulbului
-prin curentul calotei
-catre -formatiunea reticulata
-nucleul rosu
-talamusul
-corpii striati
a. Nucleul rosu
SITUATIE -in mezencefal, la nivelul calotei -posterior de substanta neagra
ALCATUIRE -portiunea magnocelulara (paleorubrum)
-portiunea parvocelulara (neorubrum)
ROL -se incadreaza in sitemul extrapiramidal
-sinergizarea miscarilor
-coordonarea miscarilor automate si semiautomate
-inhibitor al tonusului muscular
AFERENTE
- fibre cortico –rubrice ( de la cortexul frontal)
-fibre cerebelo( dento)- rubrice ( vin prin PCS si se incruciseaza, formand in
mezencefal decusatia Wernecking)
-fibre tecto –rubrice ( de la coliculul cvadrigemen superior)
EFERENTE
-fasciculul rubrospinal -in cordonul lateral medular
-prezinta decusatia mezencefalica Forell
-actiune facilitatoare pe flexori si inhibitoare pe extensori
-fibre rubrocerebeloase -prin PCS
-participa la decusatia Wernecking
-fibre rubroolivare -se continua cu fasciculele olivo-cerebelos si olivo-spinal

68
-fibre rubrostriate
-fibre rubrotalamice
b. Coliculii cvadrigemeni ( lama tectala)
Coliculul cvadrigemen superior CCS
Sunt legati de corpul geniculat lateral CGL prin bratele CCS. Au o structura
lamelara, din 7 straturi, printr-o alternanta de substanta cenusie cu
substanta alba
AFERENTE - fibre pupilare ( direct din tracturile optice), pentru
reflexele fotomotoare ( de mioza si midriaza)
-fibre geniculo – tectale ( din CGL , fara sa faca sinapsa la acest
nivel), pentru reflexele vizuo-cefalogire
-fibrele cortico-tectale ( din ariile vizuale occipitale) pentru
coordonarea miscarilor reflexe de orientare ale globilor oculari , pentru reflexele
de convergenta, pentru reflexul de acomodare)
-fibrele spino-tectale
EFERENTE
-fasciculul tecto-spinal-se incruciseaza in mezencefal ( decusatia Meynert)
-descinde la maduva cervicala(centrii spinali ai nervului accesor XI), pentru
reflexele vizuo-cefalogire
-fibre tectonucleare -prin FLM
-catre nucleii II, IV, VI, pentru reflexele vizuo-oculogire
FORMATIA RETICULARA A TRUNCHIULUI CEREBRAL
FUNCTII
-prin SRAA, mentine tonusul cortical
-prin curentul descendent, faciliteaza sau inhiba neuronii alfa
-controleaza activitatea cerebelului
-leaga sistemul limbic si hipotalamusul de nucleii vegetativi ai trunchiului
cerebral (reflexe : masticatie, deglutitie, respiratie, supt, salivatie)
-controleaza activitatea cardio-vasculara si respiratia
-intervine in mecanismul de blocare a durerii, la nivelul cornului posterior
69
-controleaza motilitatea oculara
-rol in mecanismul somnului
CARACTERISTICI
-apartine TRC, dar se intinde cranial pana in diencefal si caudal pana in maduva
spinarii.
-se desciu un numar mare de neuroni de forme si dimensiuni variabile,
diseminati printre celelalte formatiuni de substanta alba si cenusie
-poate alcatui si nuclei
-prezinta un numar mare de fibre mielinice si amielinice, directe si incrucisate,
prin care impulsul nervos circula lent
1.Nucleii centrali ( tegmentali)
SITUATIE -ocupa calota ( tegmentul)
- sunt strabatuti de fasciculul central al calotei

- fascicul de asociatie al trunchiului cerebral

-portiunea lor laterala – senzitiva(primeste aferente) /cea mediala –

efectori( trimite eferente prin curentul ascendent si cel descendent)
AFERENTE -caile senzoriale
-lemniscul medial
-lemniscul trigeminal
-fasciculele spinotalamice
EFERENTE
-curentul ascendent al calotei – se indreapta spre talamus, si de acolo spre
hipotalamus si cortex (SRAA)
-curentul descendent
-fasciculul reticulospinal lateral ( in cordonul medular lateral – inhiba
neuronii somatomotori alfa)
-fasciculul reticulospinal medial (in cordonul medular anterior – stimuleaza
neuronii somatomotori alfa)
2.Nucleii laterali si paramediani

70
AFERENTE -fibre de la scoarta, maduva si cerebel
EFERENTE-cerebel si nucleii motori ai trunchiului cerebral
FUNCTII
-interpusi la nivelul caii reticulo-cerebelo-reticulata ( self-control)
-controlul activitatii neuronilor ce deservesc musculatura cefalica
3. Nucleii mediani ( ai rafeului median)
AFERENTE -sistemul limbic si hipotalamus
EFERENTE-sistemul limbic si nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral
ROL -in inducerea somnului

Lamele de substanta cenusie

Au la nivelul diferitelor neuromere in parte o reprezentare mai mica sau
mai mare astfel:
Lama I Rexed: exista o corespondenta cu un grup nuclear ce formeaza
nucleullui Waldeyer
Lama IIRexed: mai bine reprezentata in zona paracentrala sub forma substantei
gelatinoase Rolando
Lamele III, IV Rexed: sunt situate strict in dreptul zonelor ocupate de nucleul
propriu din capul cornului posterior.
** nucleii proprii prezinta de obicei o delimitare neta in raport cu
structurile de pe caile ascendente respectiv descendente.
Lamele V, VI Rexed: constau in zone ce se suprapun bazei cornului posterior.
* intre neuromerele T4 – L1,L2, lama VI nu exista
Lama VII Rexed : se afla circumferentiar si lateral fata de substanta
intermediara. La acest nivel se gasescurmatorii nuclei care sunt foarte
importanti in mentinerea unor conexiuni bidirectionale:
- nucleul toracic allui Clarke
- intermediolateral
- intermediomedial
- n. visceral
Lama VIII Rexed: se gaseste la nivelul cornului anterior si are un rol important
in activitatea motoneuronilor gamma pe care o moduleaza. In functie de
neuromer ea este situata mai medial sau mai putin medial.
Lama IX Rexed: nu este una unitara ci este separata sub forma a 3 mase
nucleare prin prezenta emergentei radacinii ventrale a nervului spinal. Astfel

71
rezulta ca sunt bine individualizati neuronii alfa fata de cei beta fata de cei
gamma. De aceea exista situatii in care datorita acestei separari se mentine un
anumit grad de motilitate, mai ales cand zona motoneuronilor gamma nu este
lezata
Lama X Rexed : este situata comisural. Astfel ea va consta in substanta
reticulata de tip central pe de-o parte si paracentral anterior de catresubstanta
intermediara anterioara, respectiv paracentral dorsal substantaintermediala
dorsala.
Astfel, fara aceasta zona, exista substratul anatomo-functional al SRAA
care realizeaza o mentinere a cortexului cerebral intr-o stare de excitabilitate
corticala care este modulata.
Aceasta lama permite modularea activitatii SRAA in urmatorul mod:
- exista impulsuri care inhiba aceasta zona declansate prin functia de traductor
neuro-endocrin al glandei pineale (epifize) care de exemplu odata cu
scadereailuminarii, progresiv inhiba activitatea acestei lame.
- daca decriptarea aferentelor senzoriale optice nu induce o modificare
importanta in secretia de melatonina la nivelul epitalamusului, sub controlul
activitatiihipotalamice corticale, dar si a activarii mai slabe a
tracturilorhabenulo-interstitiale situate in comisura habenulara, adaptarea la
trecerea de la starea de veghe la starea de somn va fi dificila.

Nucleul toracic al lui Clarke

Este situat defapt intre neuromerele C8-L2. Se gasesc neuroni
proprioceptivi la care ajung aferentele prin fasciculele Goll si Burdach pe
deoparte, dar la care ajung si aferente de tip senzitiv la nivelul mezencefalului
(nucleului tractuluimezencefalic al trigemenului).
Aferentele provin pe cale clasica la neuronii pseudounipolari.
* Eferentele pleaca prin fasciculele spinocerebeloase Fleschig si Gowers
** Exista in cazul lezarii coloanei peste sectiunea C5-C6 imposibilitatea de
supravietuire.
Coloana nucleara intermediomediala situata la nivelul lamei Rexed
primeste aferente dinspre 2 zone:
-fibrele provenite prin radacina posterioara
- colaterale de tip nociceptiv care sunt la nivelul neuronilor somatosenzitivi.
Aceste mase nucleare fac parte din substratul inchiderii unor reflexe cu
bucla mica strict localizate.
Centrii simpatici prezinta o dispozitie neuniforma in sensul densitatii
neuronale si intre ei si medulosuprarenala exista niste colaterale care in

72
momentul anumitor tipuri de stimulari simpatice declanseaza eliberarea de
catecolamine.
Centrii PS: situata in neuromerele S2-S4. De aceea pacientii care au
leziuni medulare deasupra acestor sectiuni pierd controlul sfincterian.

Componenta simpatica:
Formata din neuroni preganglionari. Eferentele acestor neuroni fac
sinapsa in lantul S paravertebral in marea lor majoritate ( 98%), restul de 2%
raman neuroni preganglionari si formeaza nervii splahnici
Exista 2 categorii de neuroni de tip simpatic preganglionar:
- unii cu dimensiuni mai mari
- altii cu dimensiuni mai mici.
Aceste 2 categorii sufera o organizare pe niveluri metamerice.

Exista prin intermediul ramurilor ventrala si dorsala o distributiecatre

efectorii de tip vegetativi din zona de inervatie somatica, cum ar fi neuronii
vasoconstrictori.

**centrul Budge, centrul cardioaccelerator, centrul splahnic al viscerelor

abdominale&pelvine – pe slide

Curs 5
TRUNCHIUL CEREBRAL – SUBSTANTA ALBA
73
 1.FASCICULELE MOTORII ALE TRUNCHIULUI CEREBRAL
A. FASCICULELE MOTRICITATII VOLUNTARE
a. Fasciculul piramidal ( corticospinal)
ORIGINE - scoarta cerebrala, lob frontal, aria 4
TRAIECT
-mezencefal: - anterior, in pedunculul cerebral
- anterior de substanta neagra /
- lateral de fasciculul geniculat si fronto- pontin-medial de fasciculul
temporo pontin
-punte -in piciorul pontin
-anterior de fasciculele senzitive
-fragmentat de nucleii pontini
-bulb -intra in structura piramidei bulbare anterioare.
-medial de oliva bulbara.
- in 1/3 inferioara-80% din fibre se incruciseaza – decusatia motorie si
formeaza fasciculul piramidal incrucisat
-20 % din fibre nu se incruciseaza in bulb si formeaza fasciculul
piramidal direct
-maduva spinarii -fasciculul piramidal direct – cordonul anterior
-fasciculul piramidal incrucisat – cordonul lateral
TERMINATIE:
-cu neuronii somatomotori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii
-de parte opusa dupa decusatia bulbara pentru FPI.
-de partea opusa pentru FPD ( fibrele se incruciseaza intramedular)
b. Fasciculul geniculat ( corticonuclear)
ORIGINE -scoarta cerebrala , lob frontal, ariile 4,8

TRAIECT

74
-mezencefal-in pedunculii cerebrali, medial de fasciculul piramidal
-punte-fragmentat de nucleii pontini
-bulb-in piramida bulbara, postero-medial de fasciculul pyramidal.
TERMINATIE
-neuronii somatomotori ai nucleilor motori ai trunchiului cerebral
-se distribuie etajat, fiind fibre directe sau majoritatea incrucisate
B. FASCICULELE EXTRAPIRAMIDALE (ale motricitatii automate si
semiautomate)
a. Cu origine corticala:
Fasciculele cortico-pontine sunt: fronto-, temporo-, parieto-pontine)
Circuit: -cortex –> nuclei pontini- lefibre incrucisate ce ajung la neocerebel prin
PCM –> fascicul dento-rubro-talamic si
-> fascicul dento-talamic –de la talamus fibrele se indreapta spre talamus
Traiect: -coboara prin pedunculii mezencefalici si , fragmentat, prin piramidele
pontine
b. Cu origine subcorticala
ORIGINE in: -talamus,
-subtalamus,
-corpii striati.
TERMINATIE
-substanta neagra,
-nucleul rosu,
-oliva bulbara,
-formatia reticulata

c. Cu origine in trunchiul cerebral

75
Eferentele nigrice -> catre nucleii motori ai bulbului si puntii
Eferentele tectale ->catre nucleii motori ai nervilor cranieni III, IV, VI, XI
Fasciculul tectospinal:
-ia nastere de la coliculii cvadrigemeni superiori respectiv inferiori
-fibrele se incruciseaza formand decusatia mezencefalica Meynert
- ajunge la maduva spinarii
Fasciculul rubro-spinal
-ia nastere din nucleul rosu
-se incruciseaza in mezencefal – >decusatia Forell
-coboara pe partea laterala a calotei se distribuie componentelor
trunchiului cerebral
-coboara prin maduva spinarii in cordonul lateral
Fasciculele vestibulospinale
-anterior
-contine fibre directe si incrucisate
-in maduva se afla in cordonul anterior
-lateral
–contine fibre directe
-se afla in maduva in cordonul lateral
Fasciculul olivospinal:
-emerge din complexul olivar
-in maduva se afla in cordonul lateral, posterior de originea radacinii motorii
Fasciculele reticulospinale
-anterior -contine fibre neincrucisate
-in maduva se afla in cordonul anterior
-lateral -contine fibre incrucisate -in maduva se afla in cordonul
lateral.
2.FASCICULELE ASCENDENTE ALE TRUNCHIULUI CEREBRAL

76
A.Lemniscul medial
-isi are originea in nucleii gracil si cuneat (de unde pleaca fasciculul
bulbotalamic)
-comaseaza toate fibrele senzitivo-senzoriale destinate talamusului.
-mai poarta numele de panglica lui Reil
-are pozitie sagitala paramediana in bulb /transversala in punte( intre picior si
calota)/ sagital-oblica in mezencefal(post. de subst. neagra si lateral de nucleul
rosu)
a) Fasciculul bulbotalamic
-origine la nivelul nucleilor gracil si cuneat din bulb
-contine axonii deutoneuronului cailor:> tactila epicritica si kinestezica
- fibrele se incruciseza in bulb, la nivelul decusatiei senzitive
Spitzka(posterior de decusatia motorie)

-terminatia la nivelul talamusului

b)Fasciculul spinotalamic anterior
-origine la nivelul cornului posterior al maduvei spinarii.
Reprezinta de fapt deutoneuronul caii tactile protopatice .
-in maduva se pozitioneaza in cordonul anterior
-terminatie la nivelul talamusului
c)Fasciculul trigeminotalamic
-are origine in nucleul principal pontin
-imediat dupa origine , fibrele decuseaza si intra in lemniscul medial
-terminatie in talamus
d)Fasciculul solitaro-talamic
-origine in nucleul solitar
-in cadrul acestuia se individualizeaza lemniscul gustativ, cu origine in nucleul
gustativ al lui Naageotte
-imediat dupa origine , fibrele se decuseaza si intra in lemniscul medial
-terminatie in talamus

77
f) Fibre in contra curentului
-fibrele aberante ale fasciculului geniculat, spre nucleii oculomotori
B.Lemniscul lateral ( acustic)
-contine deutoneuronul caii acustice
-format din fibrele incrucisate ale corpului trapezoid
-se dispune lateral de lemniscul medial
-terminatie – corpul geniculat medial ( prin bratul conjunctival inferior)
-emite colaterale catre coliculii cvadrigemeni inferiori.
C. Fasciculele spinocerebeloase:
a. Fasciculul spinocerebelos direct posterior Flechsig
- origine in cornul posterior al maduvei spinarii
-deutoneuronul caii sensibilitatii proprioceptive inconstiente
-se afla in cordonul lateral al maduvei spinarii, periferic, dorsal fata de
fasciculul spinocerebelos incrucisat
-traiect prin pedunculul cerebelos inferior
-terminatie in paleocerebel

b)Fasciculul spinocerebelos incrucisat anterior Gowers

-origine in cornul posterior al maduvei spinarii
-decusatie in comisura cenusie a maduvei spinarii
-traiect in maduva prin cordonul lateral, anterior de fasciculul spinocerebelos
direct, periferic
-in bulb formeaza fasciculul heterogen (alaturi de spinotalamic lateral,
rubrospinal)
-urca prin tot trunchiul cerebral
-traiect prin pedunculul cerebelos superior
-terminatie in paleocerebel
D. Fasciculele vestibulocerebeloase

78
-periferic ( fibre directe din nervul vestibular – fara sinapsa in nucleii
vestibulari) si
- central ( fibre eferente ale nucleilor vestibulari)
-trec prin pedunculul cerebelos inferior
-ajung la arhicerebel ( nc. Fastigial)
- de acolo fibre se intorc la nucleii vestibulari( fascicul fastigiovestibular) –>
mai departe spre maduva spinarii ( fasciculele vestibulospinale)si spre nucleii
motori III, IV, VI.( fasciculul vestibulomezencefalic)
E. Alte fibre catre cerebel de la nucleul cuneat accesor, oliva bulbara, nc.
solitar

3. FASCICULELE DE ASOCIATIE ALE TRUNCHIULUI CEREBRAL

A. Fasciculul longitudinal medial FLM

Fibre ascendente
- fasciculul vestibulomezencefalic – intre nucleii vestibulari si nucleii
motori ai nervilor II, IV, VI (pentru reflexele oculocefalogire la stimuli
labirintici)

- fibre provenite din corpul trapezoid

situatia: intre nucleii cohleari si nucleii motori ai nervilor V (contractia reflexa

a muschiului tensor al timpanului, inervat de mandibular) si nervul VII
(contractia reflexa a muschiului scaritei, )
- fibre ce conecteaza nucleii motori intre ei

- ex. miscarea buzelor in timpul vorbirii

Fibre descendente:
- conecteaza subnucleii oculomotori intre ei –>pentru conjugarea
miscarilor ochilor

- conecteaza coliculii cadrigemeni cu nucleii III, IV, VI, XI -asigura

reflexele vizuo- si acustico-oculocefalogire

- conecteaza nuclelii vestibulari cu nucleul vegetativ al X

79
 - reflexele de voma, transpiratii, cu pornire vestibulara

B. Fasciculul central al calotei FCC

CARACTERISTICI
-este situat in centrul calotei
-imparte in doua portiuni nucleii reticulari centrali ( portiuni mediala si
laterala).
-formeaza capsula ( amiculum) olivei bulbare.
-se intinde intre talamus si oliva bulbara
Fibre ascendente : -pornesc din nucleii reticulari mediali si urca spre talamus
( sistemul reticulat activator ascendent)
Fibre descendente -ajung la oliva bulbara
-au origine in -talamus
-corpii striati
-nucleul rosu
C. Fasciculul longitudinal dorsal
-de la hipotalamus la maduva -cu functie vegetativa
Fibre ascendente
-din neuronii viscerosenzitivi medulari ( urca prin substanta cenusie
periependimara) si ai trunchiului cerebral si ajung la hipotalamus
Fibre descendente –de la hipotalamus la nucleii visceromotori din trunchiul
cerebral
f.Substanta neagra
Constitutie:
• Pars compacta - mediator dopamina, rol efector

• Pars reticularis – mediatori sunstanta P si serotonina, rol receptor

Aferente:

80
 • Spre pars compacta -scoarta cerebrala ariile 4 si 6

• Spre pars reticularis -putamen si nucleul caudat

-globus pallidus
-nucleul subtalamic
Eferente:
• Din pars compacta

-corpii striati (rol de a depune in striat dopamina – leziune=boalaParkinson)

• Din pars reticularis

-fasciculul nigrospinal ( ce ajunge in cordonul lateral al MS)

g. Oliva bulbara
Aferente:
-scoarta cerebrala , ariile motorii 4 si 6
-globus pallidus
-putamen
-nucleu rosu
-nucleu dintat al cerebelului
-nuclei vestibulari
Eferente: -fasciculul olivospinal
g. Formatia reticulata bulbo-pontina
Conectata virtual cu toti centrii nervosi (cortexul cerebral, nucleii bazali,
talamusul, hipotalamusul, cerebelul, nucleii de orice tip ai trunchiului cerebral).
Caile specifice ascendente si descendente trimit colaterale catre formtia
reticulata. Formatia reticulata trimite: -un curent ascendent – spre scoarta
( impulsuri cu caracter neinformational ce mentin starea de tonus a scoartei
cerebrale )

Aferente:

81
 -scoarta cerebrala, ariile motorii 4 si 6
-globus pallidus
-nucleul rosu
-nculeul dintat al neocerebelului
-nucleul fastigial al arhicerebelului
-nucleul subtalamic
Eferente:
-fasciculul reticulospinal medial (din punte)
-fasciculul reticulospinal lateral (din bulb)
i. Nucleii vestibulari

Aferente:
-nucleul cerebelos fastigial ( fibre fastigiovestibulare incrucisate si directe)
-scoarta lobului floculonodular al cerebelului ( arhicerebel)
Eferente:
-fasciculele vestibulospinale medial si lateral
h. Cerebelul
Eferente:
• Fasciculul dentorubric -se continua cu

-fasc rubroolivar-olivospinal
-fasc rubroreticulat – fasciculele reticulospinale
• Fasciculele emboliformo- si globulosorubrice

-se continua cu fasc rubrospinal

• Fasciculul dentoolivar

-se continua cu fasciculul olivospinal

• Fasciculul dentoreticulat

-se continua cu fasciculele reticulospinale

• Fasciculul fastigioreticulat

82
 -se continua cu fasciculele reticulospinale
• Fasciculele fastigiovestibulare

-unul cu fibre incrucisate, unul cu fibre directe

• Fasciculul cerebelovestibular direct

-de la lobul flocculonodular

B. TRACTURILE EXTRAPIRAMIDALE
a. Tractul rubrospinal

Are originea in paleorubrum. Conduce impulsuri sosite de la nucleul rosu,

cortex, striat si cerebel. Prezinta in mezencefal decusatia tegmentala ventrala
Forell. Coboara in MS prin cordonul lateral. Se termina pe interneuronii din
lamele VI, VII, VIII Rexed,si prin intermediul acestora , pe neuronii motori alfa
si gamma din cornul anterior. Stimuleaza flexorii si inhiba extensorii
b. Tractul tectospinal
Originea in coliculul superior.Este insotit de fibre tectonucleare catre nucleii
motori III, Iv si VI, pentru reflexele oculogire. Prezinta decusatia tegmentala
dorsala Meynert. Coboara in MS prin cordonul anterior. Se termina pe
interneuronii din lamele VI, VII, VIII Rexed si, prin intermediul acestora, pe
motoneuronii alfa si gamma din cornul anterior. Mediaza reflexele cefalogire.
c. Tracturile reticulospinale
Tractul reticulospinal medial
Originea in formatia reticulata pontina. Coboara in MS prin cordonul
anterior. Majoritatea fibrelor sunt directe. Se termina pe interneuronii
lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe
motoneuronii alfa din cornul anterior. Este facilitator pe muschii extensori si
inhibitor pe muschii flexori
Tractul reticulospinal lateral
Originea in formatia reticulata bulbara. Coboara in MS prin cordonul
lateral. Majoritatea fibrelor sunt incrucisate. Se termina pe interneuronii
lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe
motoneuronii alfa din cornul anterior. Are actiune facilitatorie pe muschii
flexori si inhibitorie pe muschii extensori .
d. Tracturile vestibulospinale

83
Tractul vestibulospinal lateral
Originea in nucleul vestibular lateral. Are fibre directe. Coboara prin MS in
cordonul lateral. Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed
prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior.
Are actiune facilitatorie pe muschii extensori antigravitationali.
Tractul vestibulospinal medial
Originea in nucleul vestibular medial. Are fibre directe si incrucisate. Se
termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora
se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior. Are actiune inhibitorie
pe muschii extensori

e.Tractul olivospinal
Originea in oliva bulbara. Are fibre directe. Coboara prin MS in cordonul
lateral. Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin
intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior.
f. Tractul nigrospinal
Originea in pars reticularis. Are fibre directe. Se termina pe interneuronii
lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe
motoneuronii alfa din cornul anterior

84
 Componenta PS
Aceasta componenta este impartita pe 2 zone topografice:
- pe componenta de tip central la nivelul mielomerelor S2-S4
- la nivelul componentei SN PS de tip extranevraxial – aceasta a doua zona
topografica este subimpartita pe 3 regiuni:
- o regiune latero-vertebrala
- de tip previsceral
- de tip intraparenchimatos (intramural, intravisceral)
Componenta laterovertebrala este extrem de redusa – aprox 1-2% din
totalul sistemului nervos vegetativ extranevraxial.
Componenta previscerala care este formata dpdv PS din fibre vagale ce
intra drept aferente in structura plexurilor previscerale – reprezaprox 50% din
structura fiecarui plex previsceral in parte.
Ex: plexul celiac in care avem aferente PS provenite prin trunchiul vagal
posterior, plexul mezenteric superior, plexul mezenteric inferior, plexul
hipogastric etc.
Cealalta componenta a acestor plexuri este formata de fibrele
preganglionare ale nervilor splahnici ce au trecut prin ganglionii lantului
simpatic paravertebral, dar nu au facut sinapsa.
Eferentele plexurilor care sunt simpatico-pspreviscerale vor da nastere
unor plexuri de ordinul 2 injurul structurilor invecinate.
Eferentele plexurilor de ordinul 2 se vor distribui sub forma unor plexuri:
- intramurale in ggl din peretii vaselor cavitare
- intraviscerale sau intraparenchimatoase in cazul viscerelor parenchimatoase.
Plexurile de ordinul 3 vor fi constituite 98-99% din fibre PS, SN S
asigurand doar modularea efectelor Ps.
PS prin centrii situati in neuromerelelombo-sacrate participa la
desavarsireasi corticalizarea indirecta a urmatoarelor tipuri de reflexe: defecatie,
mictiune, erectie, ejaculare, parturitie (nastere).
La nivelul cornului anterior exista si o particularitate ce tine de sectiunile
medulare din dreptul intumescentelor, deoarece de acolo isi au originile
plexurile somatice.
* exista ca organizare a lamelor ... intre intumescente neuroni somatomotori din
lama 9 si neuroni intercalari din lama 8, iar la nivelul intumescentelor exista
neuroni intercalari din lama 7 si neursomatomotori din lama 9. La nivelul
cornului anterior, corpurile celulare aleneuronilor medulari sunt organizati in
niste grupuri de tip nuclear.
Nu toate aceste grupuri se afla pe toata intindereamaduveispinarii. Grupul situat
medial este la randul sau subimpratit in 2 zone: ventromediala si dorsomediala
si este prezent peste tot in MS.

85
Grupul central este subimpartit in 3 componente: nucl superior ,nucleul
inferior si asa zisul nucleu spinal al nervului accesor. La nucleul spinal al
nervului accesor,intotdeauna avem pana la c4 eferente, dar putem avea si pana
la c5.
Grupul lateral: impartit in 3 zone – situat periferic si cel mai expus leziunilor
mielice, bine reprezentata doar la nivelul intumescentelor: nucleul
ventrolateral, nucleul dorso-lateral si nucleul retrodorsolateral. Nomenclatura
acestor nuclei exprima si pozitia acestora.

Substanta alba a maduvei spinarii

Este dispusa in jurul substanteicenusii si structureaza 3 categorii de fibre:
- ascendente
- descendente
- de asociatie
Cele ascendente structureaza fascicule de diferite grosimi care au origine
comuna neuronala si se intind pana la urmatoarea sinapsa (in functie de primul
nivel superior al SNC pe care iltraverseaza.
Fibrele descendente prezinta doar traiect opus celor ascendente si pot
avea originea fie in zone superioare fie in zone intermediare ale SNC.
Fasciculele de asociatieconecteaza diferitele tipuri de fascicule
ascendente/descendente – de exemplu stau la baza unor reflexe cu bucla scurta
sau bucla lunga neuronala.
Comisura alba anterioara (CAA) contine si fibre comisurale , dar si fibre
de asociatie care unesc zone de aceeasi parte.
**Exista o decusatie senzitiva – decusatia lui Spitzka
Cordonul posterior
Fibre de asociatie:
- ascendente: fasciculul (peri)cornucomisural Pierre-Marie situat posterior de
comisura cenusie posterioara.
Descendente:
-fasciculul lui Schultze: intre fasciculii gracil si cuneat – denumit si
interfascicular
- fasciculul septomarginal – impartit pe zone topografice
- reg toracica inf: bandeleta periferica Hoche
- regiunea lombara: fasciculul centroovalFleschig
- fasciculul triangular Gombaut-Phillipe – important pentru ca separa
fasciculele cuneat si accesorpermitand o cresterea acuitatii senzitive conduse de
acestea.
Fibrele ascendente:
- fibre lungi de tip spinobulbare:
86
 -fasciculul Goll are un nr redus de fibre din fasciculul ipsilateral
- fasciculul Burdac fibre ale fasciculului cuneocerebelos
Toate fibrele ce ajung la nucleii bulbari fara sa faca sinapsa si se
indreaptacatre cortexul cerebelos sunt prezente in PCI. Exista si fibre
ascendente ce ajung la nuclei din punte si care de acolo se inflecteaza
(incurbeaza) si ajung in cerebel prin PCM.

Fasciculele extrapiramidale – responsabile de motilitatea involuntara

automata – pot avea urmatoarele traiecte:
- fasciculele vestibulo-spinale mediale de la nucleii omonimi, avand fibre
directe si incrucisate (decusate)
- fasciculul reticulospinal anterior – de la subst reticulata
- fasciuclultectospinal – de la nivelul lamineitectis
-fibre cerebelo-spinale – origine in nucleii cerebelosi

Cordonul lateral
Este la randul sau subimpartit in functie de tipul de fibre care sunt situate
somatotopic:
- fibre de asociatie
- fibre de proiectie ascendente – direct Fleschig
- spinocerebeloase – incrucisatGowers
-spinotalamice lateral
- f. spino-tectal
- fascicule descendente de tip olivospinal, piramidal incrucisat (corticospinal
lateral)
- fascicule subcorticale – fasciculele nigrospinal, rubrospinal, reticulospinal –
extrapiramidale
** Substanta reticulata adapostesteparacentralcoloane nucleare ce informeaza
ascendent cortexul prin stimuli de intensitate mica sau foarte mica despre starea
deveghe sau cea de somn. Intra in structura sistemului reticulat activator
ascendent (SRAA) si astfel scade tonusul.

Maduva spinarii

Exista 7 vertebre si 8 nervi cervicali. Anesteziile datorita ascensiunii aparente a

lui Chipeaux trebuie facutatenicular pe trunchiurile nervoase si nu radicular pe
radacinile nervoase.

87
 Orice punctie lombara sau interventie trebuie sa fie situata sub linia ce uneste
cele 2 creste iliace, maduvaajungand pana la neuromerele L1-L2.
In zonele cervicale mai ales exista o intricare (amestecare) a fibrelor
nervoase cu origine in plex cervical respectiv brahial.
Zona intermediara corecteaza prin sinapse o cale senzitiva resp o cale
motorie reflexa, aceasta zona intermediara putand realiza o conexiune si pt
reflexe polisinaptice de tipul unor reflexe cu cai ascendente/descendente medii
sau lungi.
Ramura dorsala – mixta, senzitiva, motorie – se distribuie regiunii dorsale a
capului, gatului, trunchiului si pe st si pe dr.
Radacina ventrala presupune coexistenta fibrelor senzitive si motorii care se
distribuie tegumentului si muschilor din regiunile anterioare ale gatului,
trunchiului precum si ale membrelor.
Nervii intercostali sunt defapt ramuri ventrale din mielomeretoracale.
** Ramurile ventrale participa si la formarea plexurilor loco-regionale.
Ramura meningeala se distribuie foitelor meningeale si este stimulata
Parotidita epidemica poate duce la meningism (mimeaza meningita)
Ramura comunicanta alba – fibre mielinizate

Curs 6
CEREBELUL – STRUCTURA ( SCOARTA CEREBELOASA –
STRUCTURA MICROSCOPICA,TIPURI DE CORTEX
CEREBELOS;NUCLEII CEREBELULUI) SI CONEXIUNI

88
SCOARTA CEREBELOASA - STRUCTURA MICROSCOPICA
Microcitoarhitectonica scoartei cerebrale implica:
• Stratul molecular-al neuronilor cu functie de asociatie(superficial)

• Stratul intermediar –al neuronilor Purkinje, cu rol efector

• Stratul granular – al neuronilor cu rol receptor

1.Stratul molecular
a.Celulele stelate -mici, superifciale
-cu prelungiri orizontale
-dendritele (scurte) fac sinapsa cu
-axonii in T ai celulelor granulare
-fibrele agatatoare
-axonul ( scurt si amielinic)face sinapsa cu o celula Purkinje
b.Celulele “in cosulet” – mai profunde -cu prelungiri orizontale
- poarta acest nume deoarece colateralele axonilor lor realizeaza o retea in
jurul corpului fiecarei celule Purkinje

- ( o celula in cosulet face sinapsa cu foarte multi neuroni Purkinje)

-dendritele (scurte) fac sinapsa cu axonii fibrelor paralele ale celulelor

granulare
-axonul (lung si amielinic) face sinapsa cu dendritele multor celule Purkinje

2. Stratul intermediar
Celulele Purkinje -in numar foarte mare -intr-un singur strat
-au dimensiuni mari
89
-forma piriforma, cu varful spre stratul molecular si baza spre stratul granular
-dendrite bogat ramificate in stratul molecular, perpendicular pe axul foliolei
-dendritele fac sinapsa cu-cu axonii in T ( fibrele paralele) ale celulelor din
stratul granular
-cu fibrele agatatoare
- cu corpul celulelor stelate si in cosulet
-axonul (mielinizat) face sinapsa in nucleii cerebelosi
3. Stratul granular
a. Celule Golgi II
-neuroni mari
-mai putine decat celulele Purkinje
-mai superficiale
-dendritele
-scurte -raman in stratul granular, formand neuropilul(reprezinta o structura
polisinaptica cu ramificatiile axonale in rozeta ale fibrei muschioase, la care se
adauga si dendrite ale neuronilor granulari)
-lungi -ajung in stratul molecular
-axonul ( scurt) -face sinapsa cu celulele granulare, cu fibrele paralele

• Celulele granulare:

-neuroni mici
-foarte numerosi

90
-situati mai profund
-primesc aferente extracerebeloase si de la nucleii cerebelosi
-dendritele (scurte) -intra in structura neuropilului
-axonul> ajunge in stratul molecular, unde se ramifica in T, formand fibrele
paralele
-face sinapsa cu -celulele stelate
-celulele Golgi II
-celulele in cosulet
-celulele Purkinje
FIBRELE CARACTERISTICE CEREBELULUI
a. Fibrele agatatoare
- Fibre aferente de la -nucleii olivari
-nucleii pontini
-nuclei reticulati
-Se conecteaza cu -celulele granulare
-dendritele celulelor Golgi II
-celulele stelate
-dendritele celulelor Purkinje
b. Fibrele muschioase -Restul fibrelor aferente -Formeaza neuropilul
TIPURI DE CORTEX CEREBELOS :
a.Arhicerebelul -are conexiuni cu aparatul vestibular -leziunile duc la
tulburari de echilibru
b.Paleocerebelul -are aferente spinocerebeloase -se conecteaza cu -maduva
spinarii
-complexul olivar bulbar
-formatia reticulata
-nucleul rosu
-controleaza tonusul postural al muschilor ( in dublu S): -mm.spatelui
-mm. abdominali

91
 -mm. fesieri
-mm. anteriori ai coapsei
-mm. posteriori ai gambei
-leziuni -hipotonie musculara pana la atonie
c.Neocerebelul -are aferente cortico-ponto-cerebeloase v-controleaza
activitatea motorie comandata cortical-miscari voluntare si semiautomate
-miscari fine
-leziuni-perturbari ale activitatii motorii voluntare si automate, precum si
reglarea miscarilor fine ( mers ebrios, tremur intentional)
NUCLEII CEREBELOSI
a.Nucleul dintat -cel mai voluminos nucleu cerebelos
-apartine neocerebelului
-este situat in emisferul cerebelos
-este o lama plicaturata, cu un hil indreptat catre postero-medial (acoperit partial
de nucleul emboliform)
-prezinta o capsula formata din axonii neuronilor Purkinje( ce sinapteaza in
acest nucleu)
-este alcatuit din neuroni mari, multipolari
b.Nucleul emboliform -situat medial de hilul nucleului dintat
-alcatuit din neuroni mari, multiformi
-apartine paleocerebelului
c.Nucleul globos -situat medial de precedentul
-mai mari decat cel emboliform
-alcatuit din neuroni multipolari mari si mijlocii

d.Nucleul fastigial -se situeaza in partea anterioara a vermisului

-apartine arhicerebelului -se mai numeste al acoperisului
-cei doi nuclei sunt separati de substanta alba – comisura interfastigiala

92
 CONEXIUNILE CEREBELULUI
A. CONEXIUNILE ARHICEREBELULUI -conexiuni cu aparatul vestibular
Calea aferenta
-protoneuronul -se afla in ganglionul vestibular Scarpa
-dendritele preiau informatia de la receptorii vestibulari ai
urechii interne
-axonii formeaza componenta vestibulara a nervului VIII
care fac sinapsa cu deutoneuronul
-deutoneuronul -se afla in nucleii vestibulari din bulb
-axonii formeaza fasciculul vestibulocerebelos central la
care se adauga fasciculul vestibulocerebelos periferic (protoneuroni veniti
direct din ganglionul Scarpa)
-aceste fascicule ajung prin PCI la scoarta nodulofloculara (arhicerebel)

Calea eferenta
-protoneuronul -in scoarta arhicerebelului, in neuronii Purkinje
-axonii fac sinapsa cu deutoneuronul in nucleu
-Deutoneuronul -se afla in nucleul fastigial
-axonii pleaca prin PCI sub forma fasciculelor
fastigiovestibulare direct si incrucisat si fac sinapsa cu tritoneuronul
-tritoneuronul -se afla in nucleii vestibulari din bulb
Din nucleii vestibulari, de la al treilea neuron pot adopta mai multe cai:
• Fasciculele vestibulospinale
-descendente spre maduva
-fac sinapsa cu motoneuronii alfa si gamma din coarnele anterioare ale maduvei
spinarii
• Fasciculul vestibulomezencefalic van Gehuchten

-la nucleii motori ai nervilor cranieni III, IV, VI, XI

93
 B. CONEXIUNILE PALEOCEREBELULUI
-conectat cu maduva si trunchiul cerebral in etajul bulbar
1. CU MADUVA SPINARII
Calea aferenta
-protoneuronul -se afla in ganglionul spinal
-dendritele se duc la proprioceptori
-axonii fac sinapsa cu deutoneuronul
-deutoneuronul -se afla in nucleii bazilari ai cornului posterior al maduvei
spinarii
-axonii formeaza fasciculul direct ( care prin PCI ajunge in
scoarta paleocerebelului) si fasciculul spinocerebelos incrucisat > care urca
prin tot trunchiului cerebral, si prin PCS ajunge la scoarta paleocerebelului)
Cale eferenta:
-protoneuronul -in scoarta paleocerebelului
-se indreapta spre deutoneuronul din nuclei cerebelosi
-deutoneuronul -in nuclelii emboliform si globos
-axonii din nuclei trec prin PCS , ajung in mezencefal si se
incruciseaza, dupa care fac sinapsa cu tritoneuronul
-tritoneuronul -se afla in nucleul rosu ( paleorubrum)
Cale eferenta
-protoneuronul-in scoarta paleocerebelului
-se indreapta spre deutoneuronul di nuclei
-deutoneuronul-in nucelii emboliform si globos
-axonii din nuclei trec prin PCS , ajung in mezencefal si se
incruciseaza, dupa care fac sinapsa cu tritoneuronul
-tritoneuronul-se afla in nucleul rosu ( paleorubrum)
Fibrele ajunse la tritoneuron pot lua doua directii:

94
a.Dupa incrucisare in mezencefal ( decusatia Forell) se formeaza fasciculul
rubrospinal, cu terminatie in neuronii alfa si beta din cornul medular anterior
(rol inhibitor)
b.Prin fibre rubro-reticulare se ajunge la nucleii centrali ai formatiei reticulate,
de unde ia nastere fasciculul reticulospinal anterior, cu terminatie in neuronii
motori gamma din coarnele anterioare medulare (rol inhibitor)

2. CU TRUNCHIUL CEREBRAL
Calea aferenta
• Fasciculul cuneo-cerebelos ( din nucleul cuneat accesor)

• Fibrele olivocerebeloase(din complexul olivarbulbar)

• Fibrele solitarocerebeloase(din nucleul solitar bulbar)

• Fibrele trigeminocerebeloase( de la nucleul senzitiv al trigemenului)

Cale eferenta
• Comuna conexiunilor cu maduva spinarii

C. CONEXIUNILE NEOCEREBELULUI – cu cortexul cerebral

Calea aferenta( dinspre cortexul cerebral):
-protoneuronul
-in scoarta cerebrala fronto-temporo-parietala
-de acolo pornesc descendent fasciculele corticopontine
-deutoneuronul
-in nucleii pontini
-isi trimit axonii prin PCM la scoarta neocerebelului

Calea eferenta

95
-protoneuronul
-celula Purkinje din scoarta neocerebelului
-axonii fac sinapsa cu deutoneuronul nuclear dentat
-deutoneuronul
-nucleul dintat ( neocerebel)
-axonii formeaza fasciculele dentotalamic si dento-rubrotalamic ce
ajung in trunchiul cerebral prin PCS
-tritoneuronul -in talamus

Din talamus, axonii neuronilor pot adopta trei directii:

• Fibre talamo-corticale-spre scoarta de unde au plecat aferentele
( coordonarea miscarii invatate)

• Fibre talamo-piramidale -spre scoarta piramidala ( aria 6) de unde pleaca

fibre para-piramidale( control asupra motricitatii voluntare)

• Fibre talamostriate -spre corpii striati (urmand fibre striorubrice,

rubroreticulare, reticulospinale)

Curs 7

96
 DIENCEFALUL
A. TALAMUSUL

Structura ( substanta alba si substanta cenusie- clasificarea topografica si

functionala a nucleilor) si conexiuni
B. HIPOTALAMUSUL
Structura ( clasificarea nucleilor ) si conexiunile nucleilor
C. EPITALAMUSUL
Alcatuire;conexiunile nucleilor habenulei;epifiza – structura, rol
TALAMUSUL SI METATALAMUSUL
Talamusul este cea mai voluminoasa regiune a diencefalului.Este statie pentru
majoritatea cailor ascendete senzitive si senzoriale. Este reprezentat de doua
mase de substanta cenusie, de o parte si de cealalta a ventriculului III (superior
de santul hipotalamic).Substanta cenusie a talamusului este organizata in grupe
de nuclei.Metatalamusul este considerat o portiunea specializata a talamusului,
destinata cailor auditiva si vizuala
SUBSTANTA ALBA A TALAMUSULUI
a. Stratul zonal
-lama subtire de substanta alba
-acopera fetele ventriculare ale talamusului (mediala-ventriculul III;superioara –
ventriculul lateral)
-spre ventriculul III este dublat de substanta cenusie periependimara, care
contine nucleii paraventriculari ai talamusului
b. Lama medulara interna
-are pe sectiuni forma literei”Y”, cu deschiderea spre anterior
-imparte substanta cenusie in grupuri nucleare: anterior, medial, lateral
-contine nucleii intralaminari

97
c. Lama medulara externa
-imbraca fata laterala a masei talamice ( se prelungeste si inferior)
-ea este dublata de substanta cenusie, sub forma nucleilor reticulari externi
Nucleii talamici – clasificare
A) SPECIFICI
1. Grupul nuclear anterior

2. Grupul nuclear medial

3. Grupul nuclear lateral

B) NESPECIFICI
1. Nucleii intralaminari situati in grosimea lamei medulare interne

2. Nucleii liniei mediane care sunt localizati intre ependimul ventricular III si
fata mediala a talamusului

3. Nucleul reticular talamic situat intre lama medulara externa si bratul

posterior al capsulei interne. 

Nucleii talamici specifici

Grupul nuclear anterior :se gaseste la nivelul bifurcatiei lamei medulare interne
si contine urmatorii nuclei :
- Antero-ventral

- Antero-medial

- Antero-dorsal

Grupul nuclear medial: este localizat intre lama medulara interna si substanta
cenusie periventriculara si este reprezentat de nucleul medial dorsal (MD).
Acest nucleu are o parte magnocelulara (rostrala/superioara) si o parte
parvocelulara (inferioara).
Grupul nuclear lateral :are structura cea mai complexa si este impartit in
subgrupurile nucleare lateral ventral si lateral dorsal.
 

98
 A. Subgrupul nuclear lateral : ventral are la randul sau trei nuclei :

o Nucleul ventral antero-lateral (VAL) este situat lateral de grupul nuclear

anterior si are caracter de nucleu specific si nespecific

o Nucleul ventraal intermediar VIL (ventral lateral) este situat inferior de

nucleul VAL

o Nucleul ventral posterior (VP) prezinta mai multi subnuclei :

a. Nucleul ventral postero-medial (VPM)

b. Nucleul ventral postero-lateral (VPL)

c. Nucleul ventral postero-inferior (VPI)

B. Subgrupul nuclear lateral dorsal: se continua superior cu pulvinarul si

este format din trei nuclei:

- Nucleul lateral dorsal (LD)

- Nucleul lateral posterior (LP)

- Nucleul posterior (pulvinar) (PO). El reprezinta alaturi de CGL si CGM

extensia posterioara a talamusului.

Nucleii talamici nespecifici

Grupul nuclear intralaminar este format din celule fuziforme. Acestea contin
urmatorii nuclei:
- Centro-median (CM)

- Para-fascicular(PF)

- Para-central (PC)

- Centro-lateral (CL)

- Centro-medial (CM)

Grupul nuclear al liniei mediane –nucleii sunt slab dezvoltati la om si sunt

localizati langa tenia talamica, in adeziunea intertalamica si partea inferioara a
ventriculului III.

99
Acest gup prezinta cinci nuclei:
- Central median (paramedian)

- Romboidal

- Reunions

- Paraventricular

- Paratenial

Nucleul reticular talamic – apartine sistemului extrapiramidal si are rol de

integrare a activitatii talamice.
CONEXIUNILE GENERALE ALE TALAMUSULUI SI
METATALAMUSULUI
GENERALITATI- nucleii talamici, prin conexiunile pe care le realizeaza, sunt
de doua categorii:
• Nuclei de releu

-ce contin al III-lea neuron al principalelor cai ascendente specifice

-de aici fibrele se proiecteaza pe cortex.
• Nuclei cu rol asociativ

-primesc colaterale din caile ascendente si descendente

-leaga diferitele grupuri nucleare intre ele
-realizeaza conexiuni cu formatiunile cenusii invecinate
AFERENTE
1.Senzitivo-senzoriale( toate caile ascendente exceptand calea olfactiva)
a.Lemniscul medial care aduce urmatoarele fascicule:
• Fasciculul bulbotalamic –cu origine in nucleii gracil si cuneat din bulb

-pentru sensibilitata tactila epicritica si kinestezica de la trunchi si member.

• Fasciculul spinotalamic anterior -origine in cornul posterior al maduvei
spinarii.

-pentru sensibilitatea tactila protopatica de la trunchi si member.

100
 • Fasciculul spinotalamic lateral -origine in cornul posterior al maduvei
spinarii

-pentru sensibilitatea termo-algezica de la trunchi si membre

• Lemniscul trigeminal -cu origine in nucleii senzitivi ai trigemenului

-pentru sensibilitatea generala de la nivelul capului, adusa de nervul V

• Fasciculul solitarotalamic -cu origine in nucleul solitar din bulb ( VII,
IX, X)

-pentru sensibilitatea generala adusa de nervii VII, IX si X

• Lemniscul gustativ-cu origine in nucleul gustativ Nageotte din bulb
(VII, IX, X)

-pentru sensibilitatea gustativa adusa de nervii VII bis, IX, X

b.Lemniscul lateral
-origine in nucleii cohleari din punte ( nucleii corpului trapezoid)
apartine caii auditive
c.Tractul optic
-origine in neuronii multipolari din retina vizuala(deutoneuronul)
-apartine caii vizuale
d.Nucleii vestibulari
-origine in nucleii vestibulari din bulb (deutoneuronul)
-apartine caii a sensibilitatii vestibulare
2.De la neocerebel
-origine in nucleul dintat
-prin fasciculele dento-talamic si dento-rubro-talamic
3. De la corpii striati
-aferente strio-talamice
-prin ansa si fasciculul lenticular
4.De la formatia reticulata -fibre reticulo-talamice

101
5.De la hipotalamus -fibre hipotalamo-talamice
6.De la cortex -fibre cortico-talamice
EFERENTE
1. LUNGI

-pornesc din nucleii de releu

-sunt destinati scoartei cerebrale
-fibrele strabat substanta alba a emisferelor in toate sensurile, realizand coroana
radiata talamica
-fibrele sunt sitematizate in patru pedunculi talamici
a.Pedunculul anterior
-fibrele trec prin bratul anterior al capsulei albe interne
-contine fibre inspre si dinspre lobul frontal
b. Pedunculul superior
-fibrele trec prin bratul posterior al capsulei albe interne
-fibrele au traiect spre girusurile precentra ( lob frontal) si postcentral ( lob
parietal)
c.Pedunculul posterior
-fibrele trec retrolenticular
-fibrele au traiect spre lobul occipital, si spre zonele invecinate ale
lobilor temporal si parietal
-contine radiatiile optice si radiatiile acustice
d.Pedunculul inferior
-are traiect sublenticular
-fibrele sunt destinate lobilor temporal si lobului insulei
-contine si fibre temporotalamice

102
2. SCURTE
-origine in nucleii talamici asociativi
-realizeaza legaturi cu alte formatiuni nervoase subcorticale
-Fibre intratalamice
-conecteaza grupurile de nuclei intre ei
-Fibre talamohipotalamice
-ce transporta informatii vegetative
-Fibre talamostriatale
-prin care talamusul intervine asupra cailor descendente
Extrapiramidale -Fibre talamorubrice, talamoolivare, talamoreticulare
CONEXIUNILE NUCLEILOR TALAMICI
1.NUCLEII LATERALI VENTRALI POSTERIORI
Aferente
-lemniscul medial -fasciculele spinotalamice
-fasciculul bulbotalamic
-fasciculul solitarotalamic
-lemniscul gustativ
-fasciculul trigeminotalamic
- primesc caile sensibilitatilor extero- si proprioceptive

Eferente
-prin pedunculul talamic superior
-se proiecteaza in aria senzitiva principala parietala ( 3.1.2) si in cea gustativa
( 43)
2.NUCLEII LATERALI VENTRALI ANTERIORI
Aferente -de la corpii striati
-prin ansa si fasciculul lenticular
-Eferente -fibre talamostriate si talamocorticale( aria 6 lob frontal – centru
extrapiramidal)

103
3.NUCLEII LATERALI VENTRALI INTERMEDIARI
-Aferente
-de la cerebel
-fibre dentotalamice si fibre dentorubrotalamice
-Eferente
-ajung la lobul frontal
-sunt fibre talamo corticale si talamopiramidale
4.NUCLEII LATERALI DORSALI ANTERIORI
-Aferente - de la nucleii laterali ventrali ( precedentii analizati)
-Eferente -fibrele ajung in lobul parietal, pentru controlul activitatii
extrapiramidale
5.NUCLEII LATERALI DORSALI POSTERIORI (pulvinar)
-Aferente
-de la alti nuclei talamici, unde se afla al III-lea neuron al tuturor cailor
senzitivo- senzoriale
-Eferente -spre zonele asociative ale tuturor lobilor
6.NUCLEII MEDIALI VENTRALI -Realizeaza conexiuni intratalamice
7.NUCLEII MEDIALI DORSALI
-Conexiuni cu -alti nuclei talamici
-hipotalamusul
-scoarta cerebrala ( in contextul SRAA)
8.NUCLEII ANTERIORI
-Aferente -fasciculul mamilotalamic ( de la corpii mamilari)
-Eferente
-destinate sistmului limbic ( girusului cingular)
-interpuse in circuitul reflex al analizatorului olfactiv

104
9.NUCLEII METATALAMUSULUI
a. NUCLEUL CORPULUI GENICULAT LATERAL (al III-lea neuron al
caii optice)
• Aferente-din calea optica

-axonul deutoneuronului ( neuronul multipolar din retina) ajuns in tractul optic

• Eferente

-spre scoarta occipitala ( aria17) ajung axonii celui de-al treilea neuron sub
forma radiatiilor optice
-spre coliculii cvadrigemeni superiori ( de fapt fibre directe din tractul optic)
b.NUCLEUL CORPULUI GENICULAT MEDIAL ( al III-lea neuron al caii
auditive)
• Aferente

-fibrele aduse de lemniscul lateral

-fibrele au originea in nucleii cohleari din punte
• Eferente

-spre scoarta cerebrala lob temporal prin radiatiile acustice

-spre coliculii cvadrigemeni inferiori
10.NUCLEII RETICULARI
• Aferente

-formatia reticulata a trunhiului cerebral

-nucleii de releu pentru caile senzitivo-senzoriale
-hipotalamus
-cortex cerebral
• Eferente

-difuz spre cortex, in SRAA, provocand reactia de trezire a scoartei

11.NUCLEII PARAVENTRICULARI
-Au legaturi in ambele sensuri cu hipotalamusul
HIPOTALAMUSUL
105
NUCLEII HIPOTALAMICI
-hipotalamusul este o masa de substanta cenusie situata inferior si medial de
masele talamice, de care este despatit prin santul hipotalamic -structural este
alcatuit din fibre nervoase si corpi neuronali, al caror ansamblu realizeaza o
masa de substanta nervoasa cu aspect gelatinos,aspect specific pentru structurile
vegetative
-fibrele columnei fornicale impart hipotalamusul intr-o arie mediala si intr-o
arie laterala -se mai descrie si o zona periventriculara
-se descrie impreuna cu hipotalamusul si aria preoptica, situata anterior de
chiasma optica, ce nu face parte din hipotalamus, dar are importante conexiuni
cu acesta.
CLASIFICARE NUCLEI
a.Aria preoptica
b.Aria periventriculara
-subsatanta cenusie subependimara ( in contact cu cavitatea ventriculului III
-celule mici
c.Aria mediala
• Parte supraoptica

-nucleul supraoptic-este situat pe tarctul optic

-alcatuit din neuroni bipolari si multipolari
-secreta ADH
-nucleul paraventricular-in vecinatatea ventriculului III
-bine vascularizat
-secreta ocitocina
-nucleul anterior-se continua cu aria preoptica
-nucleul suprachiasmatic-inapoia chiasmei optice
-legaturi cu retina

• Parte tuberala-nucleul dorsal

106
 -nucleul ventral
-nucleul arcuat ( infundibular)
-nucleul posterior
• Parte mamilara-nucleul mamilar medial

-nucleul mamilar lateral

-nucleul mamilar intermediar
d.Aria laterala-nucleii tuberomamilari
-nucleii tuberali
CONEXIUNILE GENERALE ALE HIPOTALAMUSULUI
AFERENTE:
a. Statie pe calea ascendenta viscerosenzitiva
-impulsurile vin prin substanta cenusie periependimara
-lant polisinaptic, polineuronal
b. De la scoarta cerebrala -de la sistemul limbic
c. De la hipocamp -fibre ce sosesc pe calea fornixului
d . De la nucleul amigdalian -pleaca stria terminala, ce trece intre talamus si
nucleul caudat -ajunge la aria preoptica si supraoptica
e. De la corpii striati -de la globus pallidus
-conecteaza sistemul extrapiramidal cu cel vegetativ
f. De la talamus -prin fibrele talamo-hipotalamice primeste informatii venite
prin lemniscul medial
g. De la formatia reticulata a trunchiului cerebral -prin fasciculul
lomgitudinal dorsal Schultze
h. De la retina
-directe-retina – nerv optic –chiasma optica – nucleu suprachiasmatic
-indirecte -din corpul geniculat lateral si coliculul cvadrigemen superior
-aria vizuala 17 occipitala – sistem limbic – hipocamp – hipotalamus
i. Conexiuni olfactive - de la bulbul olfativ prin nucleul amigdalian

107
EFERENTE
A. ASCENDENTE

• Hipotalamo-corticale

-direct sau prin talamus catre cortexul frontal

• Hipotalamo-talamice

-prin intermediul talamusului la cortexxul frontal

• Fasciculul mamilo-talamic al lui Vicq D Azyr

-impulsuri de la nivelul hipocampului – talamus –sistem limbic ( circuitul

memoriei al lui Papez)
B. DESCENDENTE
a.Fasciculul longitudinal al lui Schultze
-din hipotalamusul anterior-la nucleii dorsali ai substantei reticulate si lanucleii
visceromotori ai trunchiului cerebral
-astfel, hipotalamusul controleaza activitatea parasimpaticului cranian
b.Fibrele diencefalo-spinale
-din hipotalamusul posterior –cale polisinaptica prin substanta cenusie
perisilviana ( din jurul apeductului mezencefalic Silvius),substantei
subependimare a ventriculului IV si a celei periependimare a maduvei spinarii
centrii simpatici si parasimpatici medulari
c.Fasciculul hipotalamo-hipofizar
-axonii ai neuronilor secretori ai nucleilor supraoptic si paraventricular
-axonii ajung la neurohipofiza, unde depoziteaza neurosecretii( ADH si
ocitocina)
d.Fasciculul hipotalamohabenular
-pentru nucleii habenulei
-controleaza activitatea hipotalamusului

e.Fasciculul tubero-infundibular

108
-axoni ai neuronilor secretori si nucleii tuberali
-fibrele se temina in portiunea superioara a tijei hipofizare
-neurosecretiile ce se scurg de-a lungul axonilor sunt preluate in circuitul
sangvin prin capilarele proximale ale sistemului port hipotalamo-hipofizar
-prin capilarele disatle, neurosecretiile ajung in jurul celulelor secretorii ale
adenohipofizei
-neurosecretiile sunt factori facilitatori sau inhibitori pentru secretia
hormonilor tropi ai adenohipofizei
EPITALAMUSUL
Este o structura intercalata pe caile olfactive
Este constituit din -stria habenulara
-trigonul habenulei cu nucleii habenulari
-comisura habenulara
-glanda pineala ( epifiza)
-comisura posterioara
A.Stria habenulara -banda de substanta alb-situata pe suprafata talamusului
-posterior se lateste, ormand trigonul habenulei
-constituita din aferentele habenulare
B.Comisura habenulara
-uneste cele doua trigoane habenulare
-se constituie din fibre comisurale si contralaterale
C. Trigonul habenulei
-contine nuclei habenulari
-este centru de integrare pentru cai aferente somatice, vegetative si olfactive
-Aferente -de la coliculul cvadrigemen superior
-de la hipotalamus
-de la corpii striati ( globus pallidus)
-de la talamus

109
 -de la aria septala ( care primeste aferente de la structurile
olfactive) – pentru inchiderea de reflexe olfactivo-somatice/vegetative
-Eferente -iau calea fasciculului reflex Meynert ( habenulo-interpeduncular)
– de la nucleul interpeduncular, impulsurile ajung la corpii mamilari
D. Epifiza

• Structura

-celulele -gliale (asemanatoare astrocitelor)

-pinealocite -contin si secreta melatonina si serotonina
-fibrele-sunt simpatice post ganglionare din ganglionul simpatic cervical
superior
Epifiza – denumita si glanda pineala, datorita asemanarii cu un con de brad
turtit, este asezata inferior de splenisul corpului calos si deasupra coliculilor
cvadrigemeni superiori.
Ventriculul III, aflat inferior de glanda, trimite o prelungire in baza sa – recesul
pineal-limitat de o lama superioara si una inferioara si una superioara. In lama
inferioara se afla comisura posterioara, inferioara, inferior de care se deschide
apeductul cerebral (Sylvius).
Epifiza are o structura complexa, formata din pinealocite, celule nevroglice,
fibre vegetative simpatice din plexul carotic, ajunse aici prin « nervul conarii ».
Epifiza are rol in secretia melanonina, sub influenta legaturilor cu
hipotalamusul si retina, deci in ritmul somn-veghe.
Epifizei I se recunoaste , de asemenea, un rol inhibitor in elaborarea FSH si LH.

Curs 8

110
 1.EMISFERELE CEREBRALE - SUBSTANTA CENUSIE :
A.SCOARTA CEREBRALA ( CITOARHITECTONICA,
MIELORHITECTONICA, TIPURI DE CORTEX CEREBRAL,
PRINCIPALELE ARII CORTICALE)
B.NUCLEII TELENCEFALICI ( CORPII STRIATI ) SI CONEXIUNILE
LOR
SCOARTA CEREBRALA – GENERALITATI
Are o suprafata de 2500 cmp. Santurile si giratiile ii maresc astfel suprafata. Are
o grosime de 1,5-4,5mm. Este alcatuita din neuroni, celule gliale ( astrocite,
microglii si oligodendroglii), si fibre nervoase ( verticale si orizontale).
Vascularizatia cerebrala este de tip terminal si este caracterizata prin prezenta
barierei hemato-encefalice
SCOARTA CEREBRALA – CITOARHITECTONICA
Pezinta dinspre superficial spre profund 6 straturi celulare:
I. lama marginala sau strat zonal
II. lama corpusculara
III.lama piramidala
IV. lama granulara
V. lama ganglionara
VI.lama multiforma
CELULELE SCOARTEI CEREBRALE
1. NEURONI PIRAMIDALI
- rol efector

- forma piramidala, cu varful spre suprafata

-pot fi mici, mari, sau giganti ( Betz)

-sunt mai multi in ariile motorii
-Dendrita(de la varf)
-se ramifica in stratul molecular, unde face sinapsa cu celelalte tipuri de neuroni
-Axonul ( de la baza)

111
 -fibre descendente – in evantai, converg catre trunchiul cerebrala
-scurte – se opresc in talamus si in nucleii bazali
-lungi – formeaza cai piramidale si extrapiramidale
-intra in constitutia capsulelor albe
-se termina in nucleii motori ai nervilor cranieni si in coarnele
anterioare ale maduvei spinarii
-fibre de asociatie -intraemisferice
-fibre comisurale -interemisferice
2. NEURONI GRANULARI ( STELATI)
• Rol receptor

• Mai mare densitate in ariile senzitive si senzoriale

• Dendrite numeroase si axon scurt si ramificat

• Primesc aferente specifice si nespecifice

• Se afla in lamele II si IV

3. NEURONI FUZIFORMI
• Sunt neuroni de asociatie

• Se gasesc in straturile III, V, VI

• Formeaza fibre de asociatie ( intraemisferice) si comisurale

( interemisferice)

4. NEURONII CAJAL, CU AXON ORIZONTAL

• Se gasesc doar in stratul I

• Stabilesc sinapse cu neuronii fuziformi si cu cei piramidali

5. NEURONI MARTINOTTI CU AXON ASCENDENT

• Sunt neuroni de asociatie. Se gasesc in lamele III, V, VI

• Sunt singurii neuroni corticali cu traiect ascendent

SCOARTA CEREBRALA – MIELOARHITECTONICA

112
1.lama tangentiala – dispusa in lama marginala( strat I)
2.lama disfibroasa – dispusa in lama corpusculara ( strat II)
3.stria Kaes – in lama piramidala ( strat III)
4. stria Baillarger- in lama granulara ( strat IV)
5.stria Gennari – in lama ganglionara ( strat V)
6. lama infrastriata – in lama multiforma ( strat VI)
TIPURILE DE CORTEX CEREBRAL
1.ALLOCORTEX
-apartine sistemului limbic
-are doar trei straturi
-bine individualizate – arhicortexul- la nivelul hipocampului
-slab individualizate- paleocortexul –la nivelul lobului piriform
2.MEZOCORTEX
-este un cortex de tranzitie , format din insule de allocortex inconjurate de
izocortex
-se afla la nivelul girului parahipocampic si celui cingulat
3.IZOCORTEX
-prezinta toate cele VI straturi descrise la citoarhitectonica scoartei cerebrale
-este cel mai nou din punct de vedere filogenetic
-izocortexul poate fi :
-homotipic - cu straturi uniform dezvoltate
-heterotipic -in care predomina unele straturi
-piramidal – predomina neuronii piramidali ( ariile 4,6,8,44,45
Brodmann)
-granular- predomina neuronii granulari ( stelati), la nivelul campurilor
Brodmann

-3,1,2, aria somestezica primara

113
 -17, aria vizuala
-41, 42, aria acustica
-43, aria gustativa
PRINCIPALELE ARII CORTICALE
1.ARII EFERENTE
a. ARIA MOTORIE PRIMARA
-campul IV Brodmann
-girus precentral, lob frontal
-izocortex heterotipic piramidal agranular
-prezinta schema motorie a corpului
– homunculusul motor – deformata, rasturanta
-suprafete mai mari pentru mm. mainii, limbii,
laringelui, globului ocular – in functie de importanta functionala)
-pelvisul si membrul inferior se proiecteaza pe fata
mediala a emisferului
• Contine centrii motori ce controleaza miscarile fine efectuate de
musculatura contralaterala ( axonii se incruciseza)

b. ARIILE SUPRESOARE
-inhiba activitatea neuronilor din aria motorie principala – abolirea tonusului
muscular si al activitatii motori
-arii din lobii frontal, parietal si occipital trimit eferente unei arii din girul
cingulat, care trimite eferente corpilor striati si substantei reticulate, prin
intermediul carora inhiba activitatea motorie

c. ARIA PREMOTORIE

114
 - campul 6 Brodmann

-in lobul frontal, anterior de aria motorie primara

-izocortex heterotipic piramidal agranular ( lipsesc neuronii piramidali giganti
Betz)
-rol in controlul miscarilor automate, insusite anterior
-de aici pleaca fibre din circuitul cortico-ponto-cerebelo –talamo-cortical
d. ARIA MOTORIE SECUNDARA
-campurile 40 si 43 Brodmann
-in lobul parietal , la baza ariei somestezice primare
-rol in controlul mimicii ipsilaterale
e. ARIA MOTORIE SUPLIMENTARA -in girul frontal medial
f. ARIILE EXTRAPIRAMIDALE
-se afla mai ales in ariile motorii primara, secundara si suplimentara
g.ARIA OCULOGIRA
- campul 8 Brodmann

-in lobul frontal

-conectat cu ariile vizuale occipitale
-controleaza miscarile conjugate ale globilor oculari
h. CENTRUL LIMBAJULUI ARTICULAT ( CENTRUL BROCA)
- campul 44 Brodmann

-in girusul frontal inferior

-in emisferul stang la dreptaci
-este responsabil cu activitatea muschilor responsabili cu vorbirea
articulata(faringe laringe, val palatin, limba, buze)
-lezarea – afazie motorie centrala ( imposibilitatea de exprimare a ideilor,
dizartrie)

i.CENTRUL SCRISULUI

115
-arii de asociatie vizuale
-girusul frontal mijlociu
-campurile 45 si 46 Brodmann
-in emisferul stang la dreptaci
-este responsabil cu activitatea musculaturii ce contribuie la realizarea scrisului
-lezare – agrafie motorie ( nu se poate realiza scrisul, chiar daca mainile pot
realiza alte tipuri de miscari fine)
j. ARII MOTORII VEGETATIVE
-La nivelul girilor orbitari, cortexului prefrontal, lobului insulei, girului
cingular, uncusului hipocampic
-au conexiuni in ambele sensuri cu talamusul, hipotalamusul, sistemul limbic
2. ARII RECEPTOARE (SENZITIVO-SENZORIALE)
a.ARIA SOMESTEZICA PRIMARA
- campurile 3,1,2,Brodmann
-girus postcentral, lob parietal
-izocortex heterotipic granular
-prezinta schema senzitiva a corpului
- homunculusul senzitiv
-rasturanata si distorsionata
-suprafete mai mari- mana, limba, buze – in functie de
importanta campului receptor)
-pelvisul si membrul inferior pe fata mediala
-percep doar senzatii brute, elementare
ARII ASOCIATIVE SENZITIVE
-campurile 5 si 7 Brodmann
-in girusul parietal superior si precuneus
-aici se proceseaza informatiile senzitive (se fac diferentieri)
-campurile 39 si 40 Brodmann

116
 -in girusul parietal inferior (angular si supramarginal)
-arie senzitivo-gnozica (centrii de evocare – comparare – decizie)
b.ARIA SOMESTEZICA SECUNDARA
-campurile 40, 43 Brodmann
-in portiunea inferioara a girusului postcentral
c. ARIILE SENZORIALE SI ARIILE LOR DE ASOCIATIE
- CORTEXUL OLFACTIV PRIMAR

–girul olfactiv lateral

-aria prepiriforma
-aria entorinala ( campul 28 Brodmann)
din girul parahipocampic
-perceptia grosiera, primara, a informatiilor olfactive
• ARIE GUSTATIVA PRIMARA

- campul 43 Brodmann
-partea inferioara a girusului postcentral
• Arie gustativa secundara

-arie de asociatie
-anterior de aria somestezica secundara,
langa lobul insulei
• CORTEX AUDITIV PRIMAR

-campurile 41, 42, 52 Brodmann

-girii transversi Heschl ( buza inferioara a santului lateral)
- Ariile auditive de asociatie

-campul 22 Brodmann
-girul temporal superior
-in jurul ariei primare
• CORTEXUL VIZUAL

117
-ARIA VIZUALA PRINCIPALA – occipitala
-aria 17 ( striata)-in peretii scizurii calcarine
-in girul cuneus si cel lingual
-aria 18 ( parastriata)
-ARIILE DE ASOCIATIE -girusurile angular si supramarginal
NUCLEII TELENCEFALICI
CLASIFICARE
• Nucleul amigdalian

• Substanta nenumita Reichert

• Nucleii septali

• Nucleul accumbens septi

• Nucleii bazali

1.NUCLEUL AMIGDALIAN
- apartine sistemului limbic -situat-in polul temporal
-antero-medial de uncusul hipocampului
-anterior de-coada nucleului caudat
-cornul temporal al ventriculului lateral
2. SUBSTANTA NENUMITA REICHERT
- situata pe fata bazala a nucleului lenticular si anterior de hipotalamus
-face parte din SRAA, cu rol in memorie
3. NUCLEII SEPTALI
-in regiunea septala
-apartin sistemului limbic
4. NUCLEUL ACCUMBENS SEPTI
-in profunzimea girului paraterminal, sub nucleii Septali
-are rol in motivatie
5. NUCLEII BAZALI
118
Filogenetic se impart in :
-Arhistriat – claustrum
-Paleostriat – globus pallidus
-Neostriat – putamen si nucleu caudat
Histologic
-portiunea efectorie – globus pallidus
-portiunea receptoare- putamen si nucleul caudat
1. CLAUSTRUM

-intre:
• Nucleul lenticular ( medial) –despartit prin capsula alba externa

• Lobul insulei ( lateral) – despartit prin capsula alba extrema

1. NUCLEUL LENTICULAR – triunghiular pe sectiune, prezentand 3 fete:

Fata laterala - despartita de claustrum prin capsula alba externa

Fata mediala - segment anterior – despartit prin bratul anterior al capsulei
albe interne de capul nucleului caudat
-segment posterior -despartit de talamus prin bratul posterior al capsulei albe
interne (segment talamo-lenticular)
Fata inferioara
-anterior-substanta nenumita Reichart
-posterior-bratul posterior al capsulei albe interne ( segment
sublenticular)
Nucleul este impartit prin 2 lame de substanta alba in trei portiuni – dinspre
medial spre lateral
• Globul pallidus medial

• Lama medulara interna

• Globus pallidus lateral

• Lama medulara externa

• Putamen
119
c. NUCLEUL CAUDAT -forma de virgula ce circumscrie talamusul
-3 portiuni:
• Capul

-cel mai voluminos

-situat antero-superior
-depaseste anterior talamusul
-se afla pe peretele lateral al cornului frontal al ventriculului lateral
• Corpul

-mai subtire, arcuit

-dorsolateral de talamus
-in partea laterala a planseului raspantiei ventriculului lateral
-intre talamus si nc. caudat – santul talamostriat
( contine stria terminala si vena talamo-striata)
-limita dintre cap si corp – orificiul interventricular Monroe

• Coada

-anterior si inferior, lateral de corpii geniculati

-in tavanul cornului temporal al ventriculului lateral
-la nivelul polului temporal fuzioneaza cu nucleul amigdalian

CONEXIUNILE NUCLEILOR BAZALI

120
Reprezinta o veriga importanta pe caile. Extrapiramidale( trimit eferente catre
nucleii trunchiului cerebral de unde pleaca fascicule extrapiramidale). Se
subordoneaza scoartei cerebrale. Au conexiuni cu talamusul. Exista si legaturi
intrastriate de obicei circuitul este: aferente – caudat, putamen ( neostriat) –
globus pallidus ( paleostriat) – eferente
1.AFERENTE
a. Aferentele neostriatului ( putamen si nucleu caudat)
1. Fibre cortico-striate

-fac parte din sistemul parapiramidal

-pornesc din intregul cortex ipsilateral si din cortexul senzori-motor
contralateral
-au ca mediator chimuc glutamatul, cu rol stimulator
2. Fibre talamo-striate
-din nucleii nespecifici intralaminari
-fibrele au ca mediator chimic acetilcolina, cu rol stimulator
3. Fibre nigro-striate
–fibre de la pars compacta a substantei negre
-au ca mediator chimic dopamina, cu rol inhibitor
4. Fibre reticulo-striate
- de la nucleii reticulati tegmentali
-au ca mediator chimic serotonina, cu efect stimulator

b. Aferentele paleostriatului ( globus pallidus)

1. Fibre de la neostriat ( nc. caudat si putamen) – au ca mediator chimic
GABA, cu rol inhibitor
2.Fibre de la subtalamus

2. EFERENTELE

121
 a. Eferentele neostriatului

1, Fibre catre globus pallidus – au ca mediator chimic GABA, cu rol inhibitor

2, Fibre catre substanta neagra merg la pars reticulata ( unele cu rol inhibitor,
altele cu rol facilitator)
b.Eferentele paleostriatului
-De la GPL – fasciculul subtalamic
-De la GPM
- ansa lenticulara
-fasciculul lenticular
-fibre palido-habenulare
-fibre palido-nigrice
-fibre palido-tegmentale

Curs 9

122
 EMISFERELE CEREBRALE - SUBSTANTA ALBA :
A. CAILE DE PROIECTIE ASCENDENTE SENZITIVE( ALCATUIRE,
DESCRIERE)

B. CAILE DESCENDENTE MOTORII( SISTEMELE PIRAMIDAL SI

EXTRAPIRAMIDAL)
Clasificarea functionala a fibrelor nervoase mielinizate din interiorul
emisferelor cerebrale:
-Fibre de proiectie ascendente si descendente
-Fibre de asociatie , intraemisferice; formeaza fasciculele de asociatie
-Fibre comisurale, interemisferice ; formeaza structurile comisurale
cerebrale
Clasificarea descriptiva a substantei albe pe sectiuni prin emisferele cerebrale:
-Centrul semioval Flechsig – pe sectiuni orizontale,superior de nucleii
bazali
-Centrul oval Flechsig – pe sectiuni frontale , superior de nucleii bazali
I. FIBRELE DE PROIECTIE
-Fibrele de proiectie sunt ascendente( corticopete) ce trimit catre creier
informatii senzitivo-senzoriale dar si descendente ( corticofuge), ce trimit spre
periferie comenzi pentru motilitatea voluntara si semiautimata.
-Fibrele sunt dispuse in eventai si converg spre trunchiul cerebral
-Superior de talamus – coroana radiata a lui Reil ;la nivelul talamusului si
nucleilor bazali – capsulele albe interna, externa, extrema
• Nu toate fibrele patrund in capsula alba interna, unele sunt mai
scurte:

-fibrele descendente – o parte se opresc in talamus si nucleii bazali

-fibrele ascendente – o parte pleaca da la talamus si se opresc la scoarta,
patrunzand in coroana radiata ca radiatii talamocorticale

CAPSULA ALBA INTERNA

123
 Lama de substanta alba care contine preponderent fibre descendente lungi cat si
ascendente de la nucleii metatalamici. Este situata intre talamus si nucleii
bazali
Pe sectiuni orizontale si frontale ( ultimele efectuate inapoia comisurii albe
anterioare)- capsula alba interna descrie un unghi de 90 cu deshidere laterala, ce
cuprinde in concavitatea sa nucleul lentiform.
a. ASPECT DESCRIPTIV

• Bratul anterior ( lenticulo-caudat) – intre capul nucleului caudat si

nucleul lentiform

• Bratul posterior, cu trei segmente

-portiunea talamolenticulara – intre talamus si nusleul lentiform

-portiunea sublenticulara – dispusa inferior de nucleul lentiform, posterior de
comisura alba anterioara
-portiunea retrolenticulara – dispusa posterior de nucleul lentiform
• Genunchiul - se afla la unirea celor doua brate

Pe sectiuni se observa:
• Orizontale – toate elementele capsulei albe interne

• Sagitale – intersecteaza cele doua brate, sau numai genunchiul

• Frontale – doar un element:

-brat anterior – anterior de orificiul interventricular

-genunchi – la nivelul orificiului iterventricular
-brat posterior – posterior de orificiul interventricular

b. COMPONENTA FIBRILARA

124
Bratul anterior:
• Fibrele frontopontine Arnold (ajunge in partea mediala a pedunculului
cerebral)

• Fibrele caudolenticulare(striile Dejeurine)

• Fibrele pedunculului talamic anterior

Genunchi : Fibrele tractului geniculat ( corticonuclear)

Bratul posterior – portiunea talamolenticulara:
• Fibrele tractului corticospinal – somatotopie:

- anterior sunt reprezentate gatul si membrul superior, iar posterior rectul si

vezica urinara( sfincterele striate).
- dispozitia antero-posterioara la nivelul bratului posterior devine mediolaterala
in pedunculul cerebral.
• Fibrele pedunculului talamic superior.

• Fibrele talamopallidale.

• Fibrele corticorubrice, corticonigrice,

• corticosubtalamice

Bratul posterior – portiunea sublenticulara:

• Fibrele fasciculului corticopontin Turck-Meynert ( ajung in pedunculul
cerebral in partea laterala)

• Fibrele caudolenticulare

• Fibrele pedunculului talamic inferior

• Fibrele radiatiei acustice

Bratul posterior - portiunea retrolenticulara:

• Fibrele fasciculului parieto-occipito-pontin Turck – Meynert

( in partea laterala a pedunculului cerebral, antero-medial de fasciculul temporo-

pontin)
• Fibrele pedunculului talamic posterior

125
Fibrele radiatiei optice GratioletII.
FIBRELE DE ASOCIATIE(intraemisferice)
• Fibrele de asociatie intracorticale ( de ex. striile Baillarger)

• Fibrele de asociatie extracorticale

• Fibre de asociatie scurte , fibre arcuate, care leaga:

-doi giri vecini, din acelasi lob ( ex fibrele din girusul angular)
-doi giri vecini, din lobi alaturati( ex. fibrele operculul frontoparietal)
• Fibre de asociatie lungi

-fasciculul cingular-conecteaza arii ce apartin sistemului limbic

-fasciculul longitudinal superior – conecteaza lobul occipital de cel frontal
( arii vizuale de centrii motori )
-fasciculul longitudinal inferior – leaga lobul occipital de cel temporal( ariile
vizuale primare cu cele de asociatie)
-fasciculul perpendicular – la nivelul lobului occipital
-fasciculul uncinat – leaga cortexul frontal cu lobul insulei si lobul temporal
III. FIBRELE COMISURALE
• Conecteaza regiuni echivalente ale celor doua emisfere cerebrale

a. Comisura alba anterioara contine fibre ce leaga:

-Partea anterioara a celor doi lobi frontali

-Partea anterioara a girilor parahipocampici
-Regiuni olfactive
-Nucleii amigdalieni
b. Comisura alba posterioara contine fibre ce leaga:
-Aria pretectala cu nucleul interstitial Cajal si nucleul III oculomotor
-Aria septala cu nucleii habenulari
b.Fornixul contine fibre ce leaga structuri ale sistemului limbic conectand
regiunile posterioare cu cele anterioare, atat ipsilateral ( fibre de asociatie) cat si
contalateral ( comisura hipocampica)

126
c. Corpul calos contine fibre ce unesc cele doua emisfere:
-De la rostrum si genunchi – unesc cei doi lobi frontali – forceps minor (pe
sectiune transversala)
-De la partea anterioara a corpului – unesc cei doi lobi parietali
-De la partea posterioara a corpului – se raspandesc la lobii temporali si
formeaza tapetumul ( delimiteaza supero-lateral cornul temporal al ventriculului
lateral)
-De la splenius – fibrele se raspandesc in lobii occipitali - forceps major ( pe
sectiune transversala) – cu doua brate, medial si lateral ( intre brate se afla
cornul occipital al ventriculului lateral)
I. CAILE SENZITIVE ASCENDENTE

SISTEMATIZAREA CAILOR SENZITIVE

1. SISTEMUL LEMNISCAL
-Mai nou aparut filogenetic
-Cai paucisinaptice, cu viteza mare de conducere
-Se proiecteaza in aria senzitiva primara campurile 3,1,2, lob parietal, girus
postcentral, si in aria somestezica secundara, din partea superioara a scizurii
laterale Sylvius
• Cuprinde - lemniscul spinal

-lemniscul medial
-lemniscul trigeminal
-lemniscul lateral
2. SISTEMUL EXTRALEMNISCAL
• Mai vechi filogenetic

• Cai polisinaptice, ce conduc informatiile cu viteza mica

• Are fibre nervoase ce ajung la neuronii formatiei reticulate, care retransmit

informatia devenita nespecifica in mod difuz spre scoarta cerebrala

• Cuprinde -fasciculul spinotalamic anterior

- fasciculele spinocerebeloase dorsal si ventral

127
 -fibrele spinoolivare
-fibrele spinovestibulare
-fibrele spinopontine
-fibrele spinoreticulate
-fibrele spinotectale
-fibrele spinocorticale
TRAIECTUL CAILOR SENZITIVE
1. CAILE SENSIBILITATII EXTEROCEPTIVE SI
PROPRIOCEPTIVE PENTRU TRUNCHI SI MEMBRE

A. CALEA SENSIBILITATII TERMOALGEZICE

a. Fasciculul spinotalamic lateral
Receptori
-sensibilitatea dureroasa -terminatii nervoase libere
-sensibilitatea termica -corpusculii Ruffini ( cald)
-corpusculii Krause (rece)
Protoneuronul
-in ganglionul spinal
-pseudounipolar
-dendrita intra in constitutia nervului spinal si ajunge la receptor
-axonul patrunde in maduva spinarii prin radacina posterioara
Deutoneuronul
-in cornul posterior, lamele I, IV, V
-axonul se incruciseaza fie in comisura alba, fie in cea cenusie preependimara
-ajunge in cordonul lateral opus, formand fasciculul spinotalamic lateral(situat
medial de fasc. spinocerebelos ventral si anterior de fasc. piramidal incrucisat)
-ajunge in trunchiul cerebral, unde cea mai mare parte a fibrelor formeaza
lemniscul spinal ---localizare- in bulb – dorsal de oliva bulbara
-ventral de nucleul spinal V

128
 -punte -medial de lemniscul lateral
- lateral de lemniscul medial si trigeminal
-mezencefal-anterior de nucleul rosu
-posterior de substanta neagra
Tritoneuronul -in talamus , in nucleul ventral postero-lateral
Proiectie:
-axonul se proiecteaza pe scoarta cerebrala, lob parietal, girus postcentral, aria
somestezica I campurile 3,1,2 si aria somestezica II campul 40,
Alte cai de poiectie :
-in formatia reticulata, de acolo pe girusul cingular ( proiecti difuza si
nespecifica) – cea mai mica parte ( calea paleospinotalamica)
-in zona talamica posterioara, de acolo in aria somestezica secundara
b. Fasciculul spinotectal
• Cale a sensibilitatii termoalgezice si al informatiilor legate de prurit

Receptori -TNL
Protoneuronul
-in ganglionul spinal
-neuron pseudounipolar
-dendrita intra in constitutia nervului spinal si ajunge la receptori
-axonul patrunde in MS prin radacina posterioara a nervului spinal
Deutoneuronul
- in cornul posterior, lamele I, IV, V
- axonul se incruciseaza fie in comisura alba, fie in cea cenusie preependimara
-ajunge in cordonul lateral -anterior de fasc. spinotalamic lateral
-medial de fasc. spinocerebelos ventral
Tritoneuronul -coliculul cvadrigemen superior
B.CALEA SENSIBILITATII TACTILE PROTOPATICE PRESIONALE
Fasciculul spinotalamic anterior

129
Receptori :
• Pentru sensibilitatea tactila( exteroceptori din tegument) :

-discurile tactile Merckel(atingeri fine)

-corpusculii Meissner(atingeri mai puternice)
-terminatii nervoase peritrihiale
• Pentru sensibilitatea presionala:

-corpusculii Vater-Pacini( excitatii presionale de intensitate mare)

-corpusculii Golgi(excitatii presionale de intensitate mica)-apar si in aparatul
locomotor
-corpusculii Krause(excitatii de mica intensitate)
-corpusculii Ruffini(excitatii mai puternice)
Protoneuronul
-in ganglionul spinal
-neuroni pseudounipolari
-dendrita face parte din nervul spinal si ajunge la receptor
-axonul patrunde in MS prin radacina posterioara a nervului spinal
Deutoneuronul
-in cornul posterior si zona intermediara, lamele VI, VII, VIII
- axonul se incruciseaza fie in comisura alba, fie in cea cenusie preependimara
-dupa decusatie, ajunge in cordonul medular anterior , formand fasciculul
spinotalamic anterior, situat-lateral de fasciculul piramidal direct
-posterior de fasc. vestibulospinal medial
-ajunge in trunchiul cerebral, unde cea mai mica parte intra in calea
neospinotalamica si formeaza lemniscul medial

Tritoneuronul
-talamus, nucleul ventral postero-lateral
Proiectie

130
-aria somestezica I , girus postcentral, lob parietal, campurile 3,1,2
Alte cai
- cea mai mare parte a fibrelor fac parte din calea paleospinotalamica si fac
sinapsa in substanta reticulata si apoi in talamus ( difuz) , proiectandu-se in
girul cingular ( nespecific si difuz)
C.CALEA SENSIBILITATII TACTILE EPICRITICE, KINESTEZICE SI
VIBRATORII
Receptorii :
• Pentru sensibilitatea tactila( exteroceptori din tegument)

-discurile Merckel
-corpusculii Meissner
-terminatii nervoase libere peritrihiale
• Pentru sensibilitatea vibratorie

-corpusculii Pacini
• Pentru sensibilitatea kinestezica(proprioceptori din aparatul locomotor)

-corpusculi neurotendinosi Golgi

-corpusculi Ruffini
-corpusculi Paccini
-TNL
Protoneuronul
-in ganglionul spinal
-neuron pseudounipolar
-dendrita ajunge la receptori
-axonul patrunde in MS prin radacina posterioara a nervului spinal, nu face
sipasa in cornul posterior al MS si formeaza in cordoanele posterioare
fasciculele gracil (Goll) si cuneat (Burdach)
-fasciculul gracil se afla pe toata intinderea maduvei spinarii, cel cuneat apare
numai de la nivel toracal superior

131
-din aceste fascicule se desprind colaterale spre neuronii motori din cornele
anterioare ale MS, fasciculul reflex Kollicker , care este suportul reflexelor
monosinaptice, miotatice
-fasciculele gracil ( medial) si cuneat ( lateral) urca in MS prin cordoanele
posterioare, pe care le ocupa in totalitate
-ajung in bulb
Deutoneuronul
-in bulb, in nucleii Goll(gracil) si Burdach ( cuneat) – nuclei proprii
-axonii acestora se incruciseaza sub forma decusatiei senzitive Spitzka
-de la acest nivel iau traiect ascendent si formeaza lemniscul medial:
-bulb –paramedian, medial de oliva bulbara, sagital
-punte-frontal, dorsal de corpul trapezoid, antero- medial de nucleul
motor al facialului VII -mezencefal -antero-lateral de
nucleul rosu si dorsal de substanta neagra
Tritoneuronul -talamus, nucleul ventral postero-lateral
Proiectie -pe scoarta, aria somestezica I campurile 3,1,2, cat si in aria
somestezica II campurile 40, 43
Deutoneuronul
-in bulb, in nucleii Goll(gracil) si Burdach ( cuneat) – nuclei proprii
-axonii acestora se incruciseaza sub forma decusatiei senzitive Spitzka
-de la acest nivel iau traiect ascendent si formeaza lemniscul medial:
-bulb –paramedian, medial de oliva bulbara, sagital
-punte-frontal, dorsal de corpul trapezoid, antero-medial de nucleul motor al
facialului VII -mezencefal -antero-lateral de nucleul rosu si dorsal de
substanta neagra
Tritoneuronul -talamus, nucleul ventral postero-lateral
Proiectie -pe scoarta, aria somestezica I campurile 3,1,2, cat si in aria
somestezica II campurile 40, 43
a. Fasciculul spinocerebelos dorsal

Protoneuronul

132
-din ganglionul spinal
-pseudounipolari
-dendrita participa la formarea nervului spinal si ajunge la receptor
-axonul patrunde in MS prin radacina posterioara a nervului spinal
Deutoneuronul
-nucleul toracic, corn posterior, lama VII
-axonul patrunde in cordonul lateral de aceeasi parte ( nu se incruciseaza)
-formeaza fasciculul spinocerebelos Flechsig, care se situeaza:
-la periferia cordonului lateral
-dorsal de fasciculul spinocerebelos ventral
-lateral de fasciculul piramidal incrucisat
-urca in bulb
-ajunge in cerebel prin pedunculii cerebelosi inferiori
Proiectie -scoarta paleocerebelului
b. Fasciculul spinocerebelos ventral
Protoneuronul:
-ganglionul spinal
-neuroni pseudounipolari
-dendrita ia calea nervului spinal si ajunge la receptor
-axonul patrunde in MS prin radacina post. a nervului spinal
Deutoneuronul
-corn posterior , lama VII
-axonul decuseaza preependimar sau in comisura alba, ajungand in cordonul
lateral de partea opusa
-formeaza fasciculul spinocerebelos Gowers, care se situeaza:
-periferia cordonului lateral
-anterior de fasciculul spinocerebelos dorsal
-lateral de fasciculele spinotalamic lateral si spinotectal

133
-urca prin trunchiul cerebral
-patrunde in cerebel prin pedunculii cerebelosi superiori
Proiectie -scoarta paleocerebelului
c. Fasciculul cuneocerebelos
Protoneuronul :
-ganglionii spinali din regiunea cervicala( din nervii ce formeaza plexurile
cervical si brahial)
-neuroni pseudounipolari
-dendrita ajunge la receptorii din muschii gatului si membrului superior
-axonul patrunde direct in cordonul posterior ( fara sinapsa) prin radacina
posterioara a NS , si se alatura lateral, fasciculului cuneat
Deutoneuronul :
-in nucleul accesor cuneat von Monakov din bulb
-prin PCI ajunge la cerebel
Proiectie: -scoarta paleocerebeloasa
Alte fascicule ascendente:
• Spinoolivar

• Spinovestibular

• Spinoreticulate

• Spinopontine si spinocorticale

2. CAILE SENSIBILITATII EXTEROCEPTIVE SI PROPRIOCEPTIVE

PENTRU EXTREMITATEA CEFALICA

134
 A. CALEA SENSIBILITATII PROPRIOCEPTIVE PENTRU
EXTREMITATEA CEFALICA:

Receptori
-proprioceptori articulari – din articulatia temporo
mandibulara
-fusurile neuromusculare
-din muschii-masticatori
-extrinseci ai globului ocular
-mimicii
-limbii
Protoneuronul
-ganglion senzitiv al trigemenului Gasser
-neuron pseudounipolar
-dendtrita ajunge prin ramurile nervului V la receptori
-axonul urca in trunchiul cerebral
Deutoneuronul
- in nucleul tractului mezencefalic al lui V
-deutoneuronul poate lua doua cai
-cerebel prin PCS (decusatia Werneking)
-talamus, unde sinapteaza cu tritoneuronul
Tritoneuronul
-talamus, nucleul ventral postero-medial
Proiectie -corticala

B. CALEA SENSIBILITATII EXTEROCEPTIVE PENTRU

EXTREMITATEA CEFALICA

135
• Este condusa prin lemniscul trigeminal

• Conduce sensibilitatea termo-algezica, tactila protopatica si de presiune,

precum si tactila epicritica

Receptori
-TNL ( sensibilitate termica si dureroasa)
-discuri Merckel, corpusculi Meissner, terminatii peritrihiale (tactila
protopatica)
-corpusculi Vater-Pacini, Golgi, Krause, Ruffini ( presiune)
Protoneuronul
-ganglionul senzitiv al trigemenului Gasser
-neuroni pseudounipolari
-dendritele ajung prin ramurile V spre receptori
-axonul poate lua 3 cai:
a) -se bifurca intr-o ramura ascendenta catre nucleul principal pontin si
una descendenta catre nucleul tractului spinal al V (sensibilitaatea epicritica)
b) -nebifurcati,ascendenti catre nucleul principal pontin(tactila
protopatica si de presiune)
c) -nebifurcati, decsndenti, catre nucleul tractului spinal al V
( sensibilitatea termoalgezica)
Deutoneuronul -nucleul principal pontin si nucleul tractului spinal V
-in nucleul tractului spinal al lui V sosesc si aferente din zona Ramsay Hunt,
teritoriu senzitiv exteroceptiv al nervilor VII, IX, X
-formeaza lemiscul trigeminal
-ventral – din nucleul tractului spinal si principal pontin
-dorsal –numai din nucleul principal pontin
Tritoneuronul -talamus, nucleu ventral postero-medial
Proiectie -scoarta parietala, portiunea inferioara a girusului postcentral
II.CAILE DE PROIECTIE DESCENDENTE
1. SISTEMUL PIRAMIDAL

136
 • Este reprezentat de fasciculele corticospinale si corticonucleare

• Are pe traiectul sua 2 neuroni:

-neuron motor central

-de comanda, situat in scoarta cerebrala
-neuron motor periferic
-de executie, situat in coarnele anterioare ale MS sau in nucleii motori ai TC
-mai poarta numele de cale motorie finala comuna (deoarece la nivelul lui
converg impulsurile piramidale si extrapiramidale)
A. TRACTUL CORTICOSPINAL( PIRAMIDAL)

Caracteristici :
• Originea corticala extinsa

• Fibrele coboara prin pedunculii cerebrali, piramidele pontine si bubare

• Se descarca pe neuronii alfa si gamma din cornul anterior

• Fasciculele piramidale faciliteaza neuronii alfa, ce inerveaza muschii

flexori, inhibandu-i pe cei extensori

Origine si componenta fibrilara:

• Aria motorie primara ( campul 4)-girul precentral al lobului frontal

• Aria premotorie ( campul 6) – anterior de aria motorie principala

• Aria motorie suplimentara –pe fata mediala a emisferului, girul frontal

medial

• Campurile 3,1,2, -aria somestezica I

• Campurile 43, 44 si 5 - aria somestezica II, buza superioara a santului

lateral Sylvius

• Fibrele tractului corticospinal au origine cerebrala atat in zonele motorii, cat

si in cele senzitive ( aria senzitivo-motorie)

• Ariile motorii furnizeaza peste 60% din fibrele fasciculului piramidal, cele
senzitive mai putin de 40%

137
TRAIECTUL TRACTULUI PIRAMIDAL
• Centrul oval Flechsig al emisferului cerebral

• Bratul posterior al capsulei albe interne , portiunea talamo-

lenticulara

• 3/5 mijlocii ai pedunculilor cerebrali

-lateral – fasc. parieto-temporo-occipital Turk-Meynert

-medial - fasc frontopontin Arnold si fasc geniculat
• Profunzimea piramidelor pontine -fragmentat de nucleii proprii
pontini

• In profunzimea piramidelor bulbare (in partea superioara a bulbului)

• Decusatia motorie

– in partea inferioara a bulbului

-70-90 % din fibre se decuseaza , 10-30% raman nedecusate
• La nivel medular

-fasciculul corticospinal incrucisat

-fibre decusate
-in cordonul lateral
-medial de SCD
-posterior de STL
-fasciculul corticospinal anterior -al lui Turk
-fibre nedecusate
-in cordonul anterior
-in jurul fisurii mediane
-fibrele se decuseza etajat
-exista fibre nedecusate ce nu se decuseaza nici la nivelul MS, in cordonul
lateral, in interiorul fasciculului piramidal incrucisat( fasciculul piramidal
direct al lui Dejeurine)
MOD DE TERMINARE A FIBRELOR CORTICOSPINALE

138
Fasciculul piramidal incrucisat
• Fibrele cu originea in ariile motorii

–pe interneuronii lamelor VI ( baza cornului posterior) si VII ( substanta

cenusie intermediara)si prin acestia pe motoneuronii alfa din coarnele
anterioare
• Fibrele cu originea in ariile senzitive

– pe interneuronii lamelor IV. V. VI si prin acestia, pe somatoneuronii alfa

din coarnele anterioare
• Neuronii giganti Betz

– direct pe neuronii alfa destinati musculaturii flexoare a extremitatilor

Fasciculul piramidal anterior Turk
• Fibrele se decuseaza segmentar, la nivelul comisurii albe

• Terminatie

-neuronii alfa din nucleul dorsomedial

– mm. anterolaterali ai trunchiului
-neuronii alfa din nucleul ventromedial
-mm paravertebrali

Fasciculul piramidal direct Dejeurine

-interneuronii lamelor VI, VII
-prin acestia cu neuronii alfa

B. TRACTUL CORTICONUCLEAR( GENICULAT)

Origine -aria motorie principala ( campul 4) -campurile 3,1,2
Traiect
-centrul oval Flechsig

139
 -genunchiul capsulei albe interne
-1/5 mediala a peduculilor cerebrali
Terminatie -nucleii motori ai trunchiului cerebral
2.SISTEMUL EXTRAPIRAMIDAL
A.CENTRII NERVOSI AI SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL
a.Scoarta cerebrala
-Aria motorie principala ( campul4s) –girul precentral al lobului frontal
-Aria premotorie(campul 6 s) –situata anterior de precedenta
-Aria motorie suplimentara - gir frontal medial, fata mediala a emisferului
-Ariile senzitive (3,1,2,si 5)din lobul parietal, campul 8din lobul frontal si aria
perisriata(campul 19) din lobul occipital
Scoarta cerebrala controleaza toate formatiunile sistemului extrapiramidal, cu
exceptia nucleilor vestibulari.
b.Nucleii bazali ( corpii striati)
Nucleul caudat si nucleul lenticular ( globus pallidus medial si lateral si
putamen)
Globus pallidus ( paleostriat) este considerat principalul centru subcortical al
sistemului extrapiramidal;isi desfasoara activitatea sub actiunea inhibitorie a
nucleului caudat si putamenului ( neostriat)

Intervine in controlul motricitatii prin doua circuite:

• Ascendent – circuitul cortico-strio-palido-talamo-cortical

-controleaza amplitudinea miscarilor comandate de scoarta

• Descendent -leaga globus pallidus de formatiuni subiacente:

-formatia reticulata
-nucleul subtalamic
-nucleul rosu
-substanta neagra
-oliva bulbara

140
c. Talamusul
Intervine in controlul motricitatii prin 3 nuclei cu functie motorie:
• Nucleul ventral anterior

• Nucleul ventral lateral

• Nucleul centromedian

Aferentele nucleilor:
• Scoarta cerebrala ariile 4 si 6

• Globus pallidus

• Substanta neagra

Eferentele nucleilor:
Scoarta cerebrala ariile motorie primara camp 4 si secundara camp 6( circuitul
cortico-strio-palido-talamo-cortical)
d.Nucleul subtalamic Luys
Aferente : Scoarta cerebrala, ariile motorii 4 si 6
Eferente: Globus pallidus, Substanta neagra, Substanta reticulata a trunchiului
cerebral
e.Nucleul rosu
Aferente:
• Scoarta cerebrala ariile motorii 4 si 6

• Cerebel:

-nucleul dintat ( fibre dentorubrice ce strabat PCS si realizeaza decusatia

Werneking)
-nuclei emboliform si globos
Eferente:
• De la paleorubrum

-fasciculul rubrospinal( formeaza decusatia Forell si coboara in MS prin

cordonul lateral)
• De la neorubrum
141
-fasciculul rubroolivar(de la oliva bulbara se continua cu fasciculul
olivospinal)
-fasciculul rubroreticulat( de la formatia reticulata bulbo-pontina se continua
cu fasciculele reticulospinale lateraal si medial)
f.Substanta neagra
Constitutie:
• Pars compacta - mediator dopamina, rol efector

• Pars reticularis – mediatori sunstanta P si serotonina, rol receptor

Aferente:
• Spre pars compacta-scoarta cerebrala ariile 4 si 6

• Spre pars reticularis-putamen si nucleul caudat

-globus pallidus
-nucleul subtalamic
Eferente:
• Din pars compacta-corpii striati (rol de a depune in striat dopamina leziune
= boalaParkinson)

• Din pars reticularis -fasciculul nigrospinal ( ce ajunge in cordonul lateral al

MS)

g. Oliva bulbara
Aferente:
-scoarta cerebrala , ariile motorii 4 si 6
-globus pallidus
-putamen
-nucleu rosu
-nucleu dintat al cerebelului
-nuclei vestibulari
Eferente: -fasciculul olivospinal
g. Formatia reticulata bulbo-pontina

142
Caracteristici:
• Conectata virtual cu toti centrii nervosi (cortexul cerebral, nucleii bazali,
talamusul, hipotalamusul, cerebelul, nucleii de orice tip ai trunchiului
cerebral)

• Caile specifice ascendente si descendente trimit colaterale catre formtia

reticulata

• Formatia reticulata trimite: -un curent ascendent – spre scoarta ( impulsuri cu

caracter neinformational ce mentin starea de tonus a scoartei cerebrale )

Aferente:
-scoarta cerebrala, ariile motorii 4 si 6
-globus pallidus
-nucleul rosu
-nculeul dintat al neocerebelului
-nucleul fastigial al arhicerebelului
-nucleul subtalamic
Eferente:
-fasciculul reticulospinal medial (din punte)
-fasciculul reticulospinal lateral (din bulb)
i. Nucleii vestibulari

Aferente:-nucleul cerebelos fastigial ( fibre fastigiovestibulare incrucisate si

directe)
-scoarta lobului floculonodular al cerebelului ( arhicerebel)
Eferente: -fasciculele vestibulospinale medial si lateral
h. Cerebelul
Eferente:
• Fasciculul dentorubric -se continua cu

-fasc rubroolivar-olivospinal
-fasc rubroreticulat – fasciculele reticulospinale

143
 • Fasciculele emboliformo- si globulosorubrice

-se continua cu fasc rubrospinal

• Fasciculul dentoolivar

-se continua cu fasciculul olivospinal

• Fasciculul dentoreticulat

-se continua cu fasciculele reticulospinale

• Fasciculul fastigioreticulat

-se continua cu fasciculele reticulospinale

• Fasciculele fastigiovestibulare

-unul cu fibre incrucisate, unul cu fibre directe

• Fasciculul cerebelovestibular direct

-de la lobul flocculonodular

B. TRACTURILE EXTRAPIRAMIDALE
a. Tractul rubrospinal

Are originea in paleorubrum. Conduce impulsuri sosite de la nucleul rosu,

cortex, striat si cerebel. Prezinta in mezencefal decusatia tegmentala ventrala
Forell. Coboara in MS prin cordonul lateral. Se termina pe interneuronii din
lamele VI, VII, VIII Rexed,si prin intermediul acestora , pe neuronii motori alfa
si gamma din cornul anterior. Stimuleaza flexorii si inhiba extensorii.
b. Tractul tectospinal
Originea in coliculul superior. Este insotit de fibre tectonucleare catre nucleii
motori III, Iv si VI, pentru reflexele oculogire. Prezinta decusatia tegmentala
dorsala Meynert. Coboara in MS prin cordonul anterior. Se termina pe
interneuronii din lamele VI, VII, VIII Rexed si, prin intermediul acestora, pe
motoneuronii alfa si gamma din cornul anterior. Mediaza reflexele cefalogire
c. Tracturile reticulospinale
Tractul reticulospinal medial
Originea in formatia reticulata pontina. Coboara in MS prin cordonul
anterior. Majoritatea fibrelor sunt directe. Se termina pe interneuronii
lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe

144
motoneuronii alfa din cornul anterior. Este facilitator pe muschii extensori si
inhibitor pe muschii flexori
Tractul reticulospinal lateral
Originea in formatia reticulata bulbara. Coboara in MS prin cordonul lateral.
Majoritatea fibrelor sunt incrucisate. Se termina pe interneuronii lamelor VI,
VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din
cornul anterior. Are actiune facilitatorie pe muschii flexori si inhibitorie pe
muschii extensori
d. Tracturile vestibulospinale
Tractul vestibulospinal lateral
Originea in nucleul vestibular lateral. Are fibre directe. Coboara prin MS in
cordonul lateral. Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed
prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior.
Are actiune facilitatorie pe muschii extensori antigravitationali.
Tractul vestibulospinal medial
Originea in nucleul vestibular medial. Are fibre directe si incrucisate. Se
termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora
se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior. Are actiune inhibitorie
pe muschii extensori
e.Tractul olivospinal
Originea in oliva bulbara. Are fibre directe. Coboara prin MS in cordonul
lateral. Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin
intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior

f. Tractul nigrospinal
Originea in pars reticularis. Are fibre directe. Se termina pe interneuronii
lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe
motoneuronii alfa din cornul anterior

145
 Curs 10
CEREBEL
-dpdv strctural si fnctional, prezinta particularitati si are structuri unice
strict adaptate functiilor complexe de coordonare ale eq static si dinamic
-prezinta numeroase conexiuni  cu MS, dar mai ale cu formatiunile
diencefalice, corpii striati si cortexu cerebral

146
 -dpdv microcitoarhitectonic, cerebelului la nivelul cortexului cerebelos ii
descriem:
-un strat molecular  din neuroni cu rol asocciativ situat
superficial fata de urmatoarele straturi
-strat intermediar  din neuroni Purkinje cu rol efector, de dimens
mari
-strat granular  rol de receptie pt aferentele neuronale sosite la
acest nivel
-stratului molecular ii descriem celule situate pe diferite substraturi:
1.celulele stelate – mici, emit prelungiri in directie transversala, cu
dendrite scurte, au specific dendrite care se sinapseaza cu axonii in T ai
celulelor granulare
-intra in constitutia fibrelor agatatoare
-axonul face conexiunea cu celula Purkinje respectiva
2.celule in cosulet – aspect lor histologic
-situate mai profund
-aceleasi tipuri de prelungiri orizontale, doar ca prezinta
caracteristic un aspect plexiform in sensul ca axonii au colaterale ce organizeza
un aspect de retea in jurul fiecarei celule Purkinje
*informatia va pleca centrifug – dinspre o celula in cosulet
ce va face sinapsa cu mai multe celule Purkinje
-dendritele acestor celule – sinapsa specific cu axonii fibrelor
paralele ale celulelor granulare
-acesst mod de sinapsare explica dispersia larga a
influxurilor si cresterea ariei de proiectie aferentiala
-strat intermediar:
1.celule Purkinje:
-aspect piriform
-apexull orientat catre stratul molecular
*prezinta un mod caracteristic de ramificare  aspect
perpendicular fata de axxul respectivei foliole

147
 -dendritele sinapseaza sub aspectu literei T cu axonii
celulelor din stratul granular, dar si cu fibrele agatatoare precum si cu celulele
stelate si in cosulet
-stratul granular:
1.Celule Golgi II
-foarte mari, dar mai putine
-raman in stratul granular, fformand o structura specifica 
neuropil – structura cu prelungiri axonale in rozeta ale fibrelor muschioase +
dendrite ce apartin neuronilor situati in stratul granuular
-axonul sinapseaza intr-un mod specific, cu celule aflate in
straturile paralele
2.Celule granulare:
-situati profund
-primesc aferente scurte de la nc proprii cerebelosi, dar si
aferente lungi de la structuri extracerebeloase
-dendritele intra in neuropil, iar axonul ajunge pana in stratul
molecular, unde se ramifica in T  fibre paralele, realizand sinapse numeroase
cu cel stelate, cu cele in cosulet, cu cele Purkinje, dar si cu Golgi II
*se observa ca se disting 2 mari categorii de fibre 
agatatoare si muschioase

-aproape toate eferentele cerebelului pleaca de la cei 4 nuclei cerebelosi

pe caile celor 3 perechi de pedunculi cerebbelosi

FIbrele agatatoare:
-conduc impulsuri intr-un sens unic, spre cortexul cerebelos, dinspre nc
complexului olivar, dinspre nc pontini, nc reticulati
-in traseele lor care cortexul cerebelos, ele se interconecteaza cu celulele
granulare, GOlgi II, Purkinje, stelate

148
 -lungi si subtiri
-se obs o specifica rasucire in jurul cel Purkinje
Fibre muschioase:
-aspect specific
-conduc restul informatiilor aferente inso
-in zonele terminale, exista o crestere in volum a acestora si apoi o
resubtire inainte de proiectia corticala
-o dispotie terminala de aspectul literei T a prelungirilor celulellor
granulare ce sunt conectate pe traseul fibrelor muschioase

TIPURILE DE CORTEX CEREBELOS:

1)ARHICEREBELUL:
-zona cea mai veche embrio ce prezinta conexiuni in dublu sens cu
aparatul vestibular
-leziunile  tulburari de eq static si dinamic
2)PALEOCEREBELUL:
-primeste majoritatea aferentelor de lla nc MS, dar si de la nivelul
complexului olivar, al nc rosu, indirect de la substanta alba, formatiunea
reticulata
-rolurile sale constau in a modula tonusul muscular pe grupele musculare
ale trunchiului, precum si ale membr inferior
-in mod special, pe grupele musculare la care tonusul are vatiatii
importante
*aspectul de S al tonusului postural, care defapt este de aspectul de dublu
SS  mm spatelui cu mm abdominali, pe de alta parte mm feseri cu posteriori
ai gambei sunt contrabalansati de mm anteriori ai coapsei
-astfel, participa la realizarea unui centru de eq care sa permita pozitia
bipeda s
-leziunile  hipotonie, chiar atonie musculara
-se poate ajunge la ataxie cerebeloasa care presupune
imposibilitatea de a-si mentine eq in merss fara o baza larga de sustinere

149
3)NEOCEREBELUL:
-circuit dublu cu cortexul prin fibre cortico-ponto-cerebelo-corticale
includ aferente de tip cortico-ponto-cerebelos, dar si eferente cerebelo-corticale
-rolul su  moduleaza intr-un mod fin miscarile semi-automate, dar si pe
cele fine, precum si pe cele voluntare
-acest control complex presupune si alte colaterale care ajung la cortexul
cerebral de la :
-nc vestibulari
-nc rosu
-subst neagra
-nc bazali
-aparatul vestibular
-analizatorul olfactiv – pt reflexele olfacto-vestibulare
-nc motori ai nn cranieni III, IV, VI
-nc accesor IIIbis
NUCLEII CEREBELOSI:
-structurile de la care pleaca fibre ascendente si descendente
1)Nucleul dintat:
-nou filogenetic
-situat in neoccerebel
-aspect de punga plisata
-un hil orientat dorso-medial in interiorul caruia se descrie nc emboliform
-sediul celor mai multor eferente
-neuroni mari
2)Nucleul emboliform:
-in hilul dintatului
-in zona de paleocerebel
-variate forme geometrice in cadrul nucleilor ce-l formeaza

150
 -neuroni mari, de obicei rotunzi ovalari, dar si piramidali
3)Nc globos:
-aspect sferic
-mai mare decat cel emboliform
-situat medial fata de cel emboliform
-neuroni medii si mari de tip multipolari
4)Nc fastigial:
-cel mai anterior
-reprezinta o zona ce tine de arhicerebel
-conectat cu nucleul fastigial contralateralprintr-o formatiune comisurala
denumita comisura interfastigiala

-dispozitia acestor nuclei expllica si traiectele pedunculare prin care emerg

fibrele cu origine in nc sus amintiti
-majoritatea eferentelor de la nc dintat adopta calea PCS si contingentul de fibre
Conexiunile cerebelului:
-respecta zonele sale embrionare
-arhiceerebelul este conectat cu aparatul vestibular prin aferente ce ajung
la protoneuronul situat in ggl Scarpa de la nivelul receptorilor vestibulari ai
urechii interne, axonii adoptand calea vestibulara a n. VIII si apoi
*de aici pleaca un contingent important de fibre  fasc vestibulo-
cerebelos central care primeste dupa un scurt traseu si un alt fascicul axonal
provenit din asa zisa aferenta directa ggl Scarpa si care formeaza fasciculul
vestibulo-cerebelos periferic
-si fasc central si cel periferic se proiecteaza la nivelul arhicerebelului
adoptand pana la acest nivel calea PCI
-calea eferenta ia nastere la niv neuronilor Purkinje, deutoneurnul fiind la
nivelul nc. fastigial si axonii acestui deutoneuron formeaza fibrele fastigio-
vestibulare direct si incrucisat si de-abia apoi axonii acestora se vor sinapsa cu
al 3 lea neuron in nc vestibulari bulbari
-conexiunea se realizeaza pe caile PCI

151
 *de la niv nc vestibuari, fibrele se separa functional  unele devin
descendente – de tip vestibullo-spinale ce descind catre motoneuronii alfa si
gamma din coarnele anterioare
-altele pleaca catre nc de nervi cranieni ituati mezencefalic, la nivel
pontin si bulbar – fasc vestibulo-mezencefalic ajunge la nc III, IV, VI si XI
dupa ce fibrele se impart in cele 3 directii
-zona de paleocerebel primeste aferente si eferente fiind colectat cu MS si
cu TC
-cu MS – aferentele vin prin ggl pseudounipolar care e
protoneuronul, dinspre proprioreceptori
-sinapsa cu deutoneuronul se face in coarnele posterioare, in nc
bazilari  axoni ce vor constitui fasc spino-cerebelos direct
-se obs ca acest fascicul se va proiecta in palleocerebel, celelallte
fibre formeaza fasc spino-cerebelos incrucisat – primul are traiect prin PCI, al 2
lea prin PCS
*datorita traseelor acestora se observa ca cerebelul va consta intr-o
prima statie importanta pt receptarea stimulilloor proprioceptivi
*se obs ca de la cerebel, fibrele sunt transmise catre paleo trept
eferente catre deutoneuronii din nc cerebelosi in nc emboliform si globos,
protoneuronul fiind in cortex, axonii lor trec prin PCS si se vor incrucisa dupa
ce trec prin mezencefal si vor face sinapsa cu al 3 lea neuron situat la nivel
mezencefalic
*se obs ca nc rosu pe de o parte este inclus pe un circuit cu bucla
mica, pe de allta parte regleaza adaptativ tonusul muscular printr-o bucla mai
ampla de reglare
-fibrele ce parasesc nc rosu iau naste fie in paleorubru fie in
neorubru, dar disproportional si adopta 2 mari cai
-dupa incrucisare mezencefalica in decusatia FOrell I ia
nastere rubroo-spinal care va fi descendent pt neuronii alfa si beta din conul
anterior, scazand tonusul muscular, avand un efect inhibitor
-fibre rubro-reticulare se indreapta catre nc reticulati anterior
si formeaza fasc reticulo-spinal anterior – vor descende spre gamma neuronii
motori medulari tot cu rol inhibitor
-fasc cuneo-cerebelos

152
 -fasc olivo-cerebelos
-fasc solitaro-cerebelos – origine in nc tractului solitar din bulb
-fasc trigemino-cerebelos – de la nivelul nc principal al lui V
-calea eferenta va fi prin fibre cerebelo-spinale ce se duc spre
motoneuronii din coarnele anterioare, dar si catre zonele visceromotorii prin
fibre reduse ca si nr
-conexiunile cortexului cerebral sunt in dublu sens
-calea aferenta dinspre cortexul cerebral – fibre cortico-pontine
-deutoneuronii – neuroni mari situati in ochiurile retelei
*astfel, aferentele ajunse de lla cortex prin fibrele cortico-pontine
vor fi redirectionate prin sinapse cu fibrele ponto-cerebeloase pe caile PCM
-calea eferenta:
-protoneuronul – cel Purkinje
-deutoneuronul – in nc dintat  fasc dento-talamic si fasc
dento-rubro-talamic (fac statie si in paleorubru)  PCM
-aceste 2 categorii de fibre sunt cele mai numeroase
-tritoneuronul – in talamus; de aici iau nastere fibre in 3
directii im[ortante  talamo-corticale, talamo-piramidale , talamo-striate (au la
randul lor conexiuni cu nc rosu prin fibre strio-rubrice si cu nc reticulari prin
fibre rubro-reticulare, dar si cu nc MS prin fibre reticulo-spinale)

Curs 11
Diencefalul
Reprezinta si creierul intermediar constand in 5 formatiuni componente
respectiv talamusul, hipotalamusul, epitalamusul, subtalamusul si
metatalamusul. Formatiunile diencefalice delimiteaza cavitatea V 3 diencefalic.
Cea mai mare structura e talamusul, dispozitia substantei albe si a substantei
cenusii fiind specifica si existand o clasificare topografica si functionala pentru
nucleii specifici si nespecifici respectivi.
153
 Talamus
Substanta cenusie talamica structureaza grupe de nulei talamici.
Substanta alba talamica e reprezentata sub forma urmatoarelor elemente: a
stratului zonal, a lamelor medulare interna si externa, stratul zonal avand
raporturi imp cu V 3, pe de alta parte cu V lateral. Exista si o substanta cenusie
ce formeaza nucleii periependimari talamici, lama medulara interna are forma
literei Y cu zona deschisa catre anterior, contine nuclei intralaminari, iar lama
medulara externa continua fata medulara talamica, exista o zona cu nuclei
radiculari form din SC superpozati pe aceasta lama. Nucleii talamici sunt
categorizati in nuclei talamici specifici si nesfecifici.
Cei specifici sunt subimpartiti in 3 zone:
-grup nuclear anterior
-medial
-lateral
Cei nespecifici sunt:
-nuclei intralaminari situati in grosimea lamei medulara interne
-nucleii liniei mediene
-nucleul reticular talamic
Nucleii talamici specifici
Nomenclatura nucleilor e strict legata de pozitiile nucleilor in talamul. In cadrul
unei mase nucleare dintr-o anumita zona, nucleii sunt divizati in subzone, astfel
nucleii din gr anterior sunt:
-antero-dorsal
-antero-ventral
-antero-medial
Din gr nucl medial avem un nucleu voluminos= medial dorsal cu 2 zone
histologice : magnocelulara si parvocelulara.
Gr nucl lateral e mai numeros si mai intins in talamus fiind subimpartit intr-un
subgrup nuclear lateral si un subgrup lateral ventral, ambele subgrupe laterale
au nuclei denumiti conform pozitiei si cunoscuti prin acronimele lor. In
subgrupa nucl lateral ventral exista urm nuclei:
-nc ventro-antero-lat
-nc ventro-intermedio-lateral
-nc ventral posterior.
Intre cele 3 subgrupe, chiar daca sunt in zone mai ant, se impart in 3 directii.
Nucleul VP are subnuclei in fct de pozitiile acestora:
-nc VPM (ventral-postero-medial)
-nc VPL (v.p.lateral)
-nc VPI (v.p.inferior)

154
Subgrupul nucl lateral dorsal e situat mai post fata de cel lateral, se cont cu
pulvinarul talamic si e practic structurat din:
-nc latero-posterior
-nc latero-dorsal mai post decat 1
-nc posterior – voluminos, s.n. pulvinarul talamic care constituie alaturi de
CGM si CGL (corpul geniculat med, lat) zona post a talamusului?
Nucleii talamici nespecifici sunt cei din gr lateral intralaminar, denumiti
tot dupa pozitia lor dupa cum urmeaza:
-centro-median
-parafascicular
-paracentral
-centro-lateral si median
Gr nucl al liniei mediane e cel mai medial dintre grupele nucleare. Avem
5 nuclei care au o dezv diferita la barbat si femeie, central-median fiind cel mai
bine repr, apoi avem nc romboidal, nucleul reunions, nc paraventricular, nc
paratenial.
Conexiunile generale ale talamusului si metatalamusului
Sunt nc de releu ce contin neuronii pt toate caile ascendente de unde se
proiecteaza mai departe cortical. Unii nuclei au si rol asociativ, fiind colaterale
intre cai ascendente si descendente dar si cu str nucl cenusii invecinate.
Aferentele cu exceptia caii olfactive sunt de tip senzitivo-senzorial. Lemniscul
medial e o str ascendenta si care contine mai multe tipuri de fascicule:
-bulbo-talamic
-spinotalamic ant, lat
-trigeminal
-solitaro-talamic
-lemnisc gustativ
Toate aceste str ascendente intra in componenta lemniscului medial. In afara sa
se descrie un lemnisc lateral pt calea auditiva in care originea se afla in nc
cohleari pontini si traiectul e unul ascendent pt proiectia auditiva. Nucleii
vestibulari sunt cei de la care pleaca cai vestibulare: nc vestibulari bulbari:
Roller, Be... De la neocerebel pleaca fibre ... nc dintat: fasc dento-talamic, resp
dento-rubro-talamic cu releu in nc rosu. De la corpii striati prin ansa reticulara si
prin fasc lenticular sunt aferente de la corpii striati si care au directie talamica.
De la formatia reticulata: fibre reticulo-talamice. De la hipotalamus: fibrele
hipolatamo-talamice(printr-o subdiviziune de la fasc talamic). De la cortex:
fibre cortico-talamice.
Eferente
Sunt lungi, pleaca din nucleii talamici si se indreapta catre cortexul cerebral si
avand o dispozitie radiara in SA a E.C.(emisf cerebrale) formeaza un aspect de

155
evantai denumit corona radiata talamica. Fibrele se sistematizeaza in 4
pedunculi talamici:
-pedunculul anterior directie catre bratul ant al C.A.I.(capsula alba interna)
-pedunculul superior care trec prin bratul post al C.A.I.
-pedunculul inferior este *un peduncul foarte important in modularea sistemului
extrapiramidal prin fasciculul sublenticular.
Exista o zona relativ ingusta prin care aceste fibre au releu temporal dar si la
nivelul lobului insulei prin limen insule.
Fibrele scurte au origine in nucleii talamici mai mici- asociativi si realizeaza
conexiuni cu alte formatiuni subcorticale. Avem si fibre intratalamice ce
conecteaza nucleii talamici intre ei. Fibre talamo-hipo-talamice care moduleaza
activitatea vegetativa. Fibre talamo-striate care moduleaza activitatea
extrapiramidala. Exista si fasc subtiri de fibre talamo- rubrice, -reticulare,
-olivare. Conexiunile nc talamici sunt aferente si eferente.
Aferente: -lemniscul medial prin fasc care intra in structura sa
Primesc caile sensibilitatilor extero si proprioceptive.
Eferentele sunt prin pedunculul talamic sup si se proiecteaza in aria senzitiva
principala parietala(3.1.2) si in gustativa de la nivelul ariei 43.Nu se refera la
proiectia fibrelor ce induc memoria gustativa,
2.Nucleii laterali ventrali anteriori au aferente de la corpii striati si ansa si fasc
lenticular. Eferente prin fibre talammo-striate si –corticale aria 6 lob frontal pt
centrul extrapiramidal.
3. Nucleii laterali ventrali intermediari. Aferente de la cerebel , fibre
dentrotalamice si fibre dentorubrotalamice. Eferentele se duc la lob frontal prin
fibre talamocorticale si talao-piramidale.
4.Nucleul latero-dorsal ant sunt cei care primesc aferente de la nucl anteriori
care au fost enum iar eferentele merg in reg lob parietal la niv cortexului
parietal unde se proiecteaza si part la controlul sist extrapiramidal.
5.Nucl laterali ce form pluvinarul talamic prim aferente de la ceilalti nucl
talamici ( nc de releu) pt fibre asc, senzitivo senz, eferentele se indreapta catre
cortexul din toti lobii cerebrali.
6.Nc mediali ventrali au leg doar cu alti nc talamici
7. Nc mediali dorsali au leg cu nc talamici invecinati cu hipotalam. Part la form
sistemului reticulat ascend activator.
8.Nucleii ant – aferente de la corpii mamilar, prin fasc mamilo-talamice iar
eferente sunt catre sist limbic in mod special catre girus cinguli.
9.Nc metatalamici de releu pt vizuala si auditiva, prin aferente de la niv acestora
avem 2 categ de fibr: axonii ai deutoneuronilor multipolari din retina ce
formeaza tracturile optice postchiasmatice cu fibrel temporale ipsilaterale si
nazale contralaterale, iar pe de alta parte exista colaterale sosite de la coliculii

156
cvadrig superiori, mai exact nc 3 bis pt reflexele oculocefalogire. De aici pleaca
eferentele spre aria 17 sub forma radiatiilor optice= radiatiile lui Gratiolet. In
aria 16 se percepe senzatia de vedere alb-negru, in 18 colorata si in 19
intelegerea a ceea ce vedem.
Nucleul corpului geniculat medial e pe calea auditiva. Aferentele prin
lemniscul lat cu orig in nc cohleari pontini. Aici ajung si fibre pt reflexele
acustico-cefalogire dinspre ccinferiori prin bratele inf coliculare. Eferentele se
indreapta catre lobul temporal unde se proiecteaza auzul si care repr radiatiile
acustice. Nucleii reticulari au caract aferente de la nucleii de releu senzitivo-
senzoriali de la hipotalamus si descendente corticale.
*Eferentele sunt fibre care se imprastie difuz formand substratul anatomic in
cazul sist retic ascend a reactiei de trezire. Somnul se poate interpreta prin teste
de somnografie avand mai multi...de la somnul superficial la etapa de somn
profund si la reactia de trezire care sunt influentate de variatiile de descarcare
ale epifizei si ne referim la titrul de melatonina care se reduc odata cu
preinstalarea reactiei de trezire.
Nucleii paraventriculari
Hipotalamusul
Repr asa zisul creier al pietii vegetative si impr cu formatiunile
circumventriculare (v3) formeaza asa zisul sediu al sufletului, al emotiilor.
Avem zone importante cu structuri nervoase si secretante de hormoni eliberatori
de tip releasing hormon, de tipul liberinelor, hormoni stimulatori si inhibitori
care moduleaza activ hipofizei considerata a fi impreuna cu hipotalamusul
dirijorul orhestrei endocrine.
Ariile hipotalamice adapostesc nuclei cu roluri complexe fie de modulare
a eliberarii de neurotransmitatori, de hormoni, dar au si roluri pt reglarea starii
emotionale de frica, furie, teama, bucurie, emotie, reflexii adaptative viscerale,
cardiovasc, bronhopulm, prin centrii termoreglarii, cei ai frisonului, un control
al deglutitiei, reflexe sexuale, pilomotorii, vasomotorii, diurezei, centrul setei,
foamei,satietatii, exista sindromului bulimic care e asezonat cu senzatia de
foame comvulsiva.

Curs 13
1.RECEPTORUL ACUSTIC
ORGANUL CORTI
Situat in canalul cohlear. Deasupra organului Corti se afla membrana
tectoria, spiralata, gelatinoasa, relativ rigida, cu extremitatea mediala aderenta

157
la limbul lamei spirale si cea laterala libera. Alcatuit din celule senzoriale si
celule de sustinere ( tipice Deiters si de tranzitie Claudius)
In portiunea centrala se delimiteaza tunelul Corti, o arcada intre doi stalpi, care
sunt celule de sustinere modificate ; contine endolimfa
CALEA ACUSTICA
CALEA ACUSTICA SENZORIALA
ETAPELE PROCESULUI AUDITIV
Faza aeriana-captarea undelor sonore ( pavilionul urechii)
-dirijarea lor ( meatul acustic extern) catre membrana timpanica
-vibratiile timpanului transmise lantului de oscioare din urechea medie
( miscarea acestora )
Faza lichidiana-transmiterea vibratiilor de la talpa scaritei la perilimfa rampei
vestibulare
Faza membranara-consta in punerea sub vibratie a membranei bazilare( cu cat
sunetul este mai inalt, cu atat zona in care se produce vibratia este mai aproape
de baza melcului)
Faza nervoasa -consta in receptionarea , transmisia si procesarea centrala a
Informatiei
Medial si lateral de stalpi se fala celule de sustinere Deiters, dispuse pe 3
randuri, care se continua treptat cu celule Claudius
Celulele senzoriale -sunt mecanoreceptori ciliati
-nu ajung la membrana bazilara, se sprijina pe celulele de sustinere
-cilii lor strabat lama reticulara si se inclaveaza in membrana tectoria
-celule interne, piriforme-dispuse pe un singur sir, medial de tunelul Corti
-celulele externe, cilindrice-dispuse pe 3-5 siruri, lateral de tunelul Corti

2. PRIMUL NEURON AL CAII ACUSTICE

Este reprezentat de neuronii bipolari din ganglionul spiral Corti, situat in
canalul spiral al modiolului. Dendritele ajung prin canalele lamei spirale la
receptorii auditivi. Axonii strabat canalele verticale ale modiolului si formeaza

158
ramura cohleara a nervului vestibulo-cohlear Nervul patrunde in TR CR la
nivelul unghiului bulbo-pontin
In punte, nervul cohlear se distribuie nucleilor cohleari
3. AL DOILEA NEURON AL CAII ACUSTICE
NUCLEII COHLEARI PONTINI
a. Nucleul cohlear ventral-pe fata antero-laterala a PCI
-prezinta organizare tonotopica
-primeste aferente de la varful cohleei
b. Nucleul cohlear dorsal -considerat nucleu de releu
-pe fata posterioara a PCI, ridicand tubercculul acustic
-are structura laminata
-prezinta organizare tonotopica
EFERENTELE NUCLEILOR COHLEARI
Formeaza striile acustice
-ventrala-contine fibre ce se decuseaza si formeaza corpul trapezoid
-se opresc in -lemniscul lateral opus
-CCI
-formatia reticulata pontina
-nc. corpului trapezoid
-nc. complexului olivar superior
-intermediara
-contine fibre ce se decuseaza
- CCI
-se opresc in -lemniscul lateral opus
-formatia reticulata

-dorsala
-fibrele inconjoara fata dorsala a PCI si se decuseaza

159
 -se opresc in -lemniscul lateral opus
-CCI
NUCLEII INTERMEDIARI , SITUATI PE CALEA ACUSTICA ( intre N2
si N3)
a. Nucleii corpului trapezoid ( ventral si dorsal)

Eferente
-prin lemniscul lateral la nucleul lemniscului lateral si coliculul cvadrigemen
inferior
-prin fasciculul longitudinal medial la nucleii motori ai muschilor
extrinseci ai globului ocular( III, IV, VI) si la nucleii ce inerveaza mm.
ciocanului ( nc. motor V) si scaritei ( nc. motor VII)
b. Complexul olivar superior -situat lateral de corpul trapezoid
Eferente
-ascendente, se alatura lemniscului lateral ipsi si contralateral
-descendente, fibre de control directe si incrucisate, ce alcatuiesc pedunculul
olivei superioare ( fasciculul olivo-cohlear)
c. Nucleul lemniscului lateral
Lemniscul lateral
-se intinde intre
-complexul olivar superior ( continua corpul trapezoid in sus in punte si
mezencefal)
-coliculul cavdrigemen inferior
-este situat
-lateral de lemniscul medial si lemniscul trigeminal
-medial de de lemniscul spinal

-este alcatuit din

160
 - fibre ascendente (de la nc. cohleari contralaterali si complexul olivar
superior ipsilateral)
-fibre descendente (de la nc. coliculului inferior)
- se termina in
- nc. central al coliculului inferior – nc.oculomotor III
-corpul geniculat medial
-nucleii lemniscului lateral
IV. AL TREILEA NEURON AL CAII ACUSTICE
COLICULUL CVADRIGEMEN INFERIOR
-nucleul central
-nuclei pericentrali
Aferente
-ascendente-sosesc pe calea LL, ispi si contralateral
-se termina in -nc. central, de la nc. cohleari
-nc. pericentrali, de la
-nc.corpului trapezoid
-complexul olivar superior
-nc. lemniscului lateral
-formatia reticulata
-descendente de la
- cortexul cerebral
-coliculul cvadrigemen superior
Eferente
- ascendente -corpul geniculat medial ipsilateral (majoritatea) si
contralateral
-coliculul cvadrigemen superior

-descendente

161
 -iau calea LL si se termina in nc. complexului olivar superior, nc.
cohleari, nc. formatiei reticulate
V. AL PATRULEA NEURON AL CAII ACUSTICE
CORPUL GENICULAT MEDIAL AL METATALAMUSULUI CGM
Este situat pe fata inferioara a pulvinarului, medial de CGL si este legat de CCI
ipsilateral prin bratul CCI
Citoarhitectonic
-zona mediala, parvocelulara( subnuclei ventral si dorsal)
-zona laterala, magnocelulara
Al patrulea neuron al caii acustice este reprezentat de subnucleul ventral
Aferente -N3 din nc. central al CCI
Eferente -axonii N4, ce intra in constitutia radiatiei acustice, ce trece prin
portiunea sublenticulara a bratului posterior al capsulei albe interne si se
proiecteaza pe scoarta cerebrala a lobului temporal in aria auditiva primara
Subnucleul dorsal
Aferente -nc. pericentrali ai CCI
Eferente
-ascendente, pe calea radiatiei auditive, la ariile de asociatie auditive
-descendente, la: -talamus
-CCI
-nc. intercalari ai caii acustice ( nc. LL, nc. complexului
olivar superior, nc. corpului trapezoid)

VI. PROIECTIA CORRTICALA

162
CORTEXUL AUDITIV PRIMAR
Ariile 41, 42, si partial 52 Broadmann – girii transversi ai lui Heschl (buza
inferioara a santului lateral Sylvius
CORTEXUL AUDITIV DE ASOCIATIE
Aria 22 Broadmann – girul temporal superior
Eferentele cotexului auditiv
Cortico-talamice
Cortico-geniculate
Cortico-tectale
Conexiunile cu ariile corticale ale limbajului
Aria posterioara a limbajului ( centrul Wernicke)
-giri temporali superior si mijlociu si girul parietal inferior
-asigura perceperea si intelegerea limbajului vorbit
-lezare – afazia senzoriala ( poate vorbi, nu intelege ce i se vorbeste)
Aria anterioara a limbajului ( centrul Broca)
-girul frontal inferior( centrii vorbirii si scrierii)
-lezare – afazia motorie centrala ( dizartrie , vorbire incoerenta, confuzii
gramaticale)
CAILE ACUSTICE REFLEXE
Reprezentate de colaterale desprinse din calea acustica senzoriala la nivelul
centrilor subcorticali, care, pe langa rolul de nuclei de releu au si rolul de centri
reflecsi
Activitatea centrilor reflecsi este controlata de cortexul auditiv primar prin
intermediul fibrelor cortico-geniculate si cortico-tectale, ce parcurg in sens
invers traseul radiatiei acustice

1. REFLEXUL DE TRESARIRE, DECLANSAT DE ZGOMOTE

PUTERNICE
163
Centrul-nc. Cohleari
Eferentele -iau calea striilor acustice prin care ajung la nc. formatiei
reticulate
-pe calea tractului reticulo-spinal controleaza reflexele tonice ale
musculaturii striate
-prin colateralele la SRAA ajuta si la reactia de trezire
2. REFLEXELE OCULOCEFALOGIRE
Centru -CCI
Eferentele-ajung la CCS
-iau calea tractului tectospinal-controleaza tonusul musculaturii
implicate in miscarile cefalogire
-sau iau calea FLM – controleaza activitatea muschilor extrinseci ai
globului ocular
3. REFLEXUL MUSCHILOR TENSOR AL TIMPANULUI SI SCARITEI
Centru -nc. corpului trapezoid
Eferente -iau calea FLM , ajungand la nc. motor al V ( pentru m. tensor al
timpanului) si la nc. motor al VII ( pentru m. scaritei)

Curs 14

164
CALEA OPTICA
CALEA OPTICA SENZORIALA
RECEPTORII Celulele receptoare se gasesc la nivelul retinei vizuale
Clasic, celulele receptoare sunt reprezentate de:
-celulele cu bastonas -120 mil -dispuse in jurul foveei -responsabile cu vederea
scotopica -sensibilitate mai mare -prag de excitabiitate mai scazut
-celulele cu con -6 mil -cu densitate maxima la nivelul foveei -responsabile cu
vederea fotopica -sensibilitate mai scazuta -prag de excitabilitate mai inalt
Receptorii vizuali sunt singurii din organism ce realizeaza o dubla traducere
( etapta foto-chimica si etapa chimio-electrica), si sunt superior organizati:
Pentru vederea fotopica , receptorul este de ordinul III, alcatuit din : -neuron
specializat, monopolar, celula cu con -neuron intercalar, ce face parte integranta
din receptor, celula bipolara Pentru vederea scotopica, receptorul este de ordinul
IV , alcatuit din : -neuron specializat, monopolar, celula cu bastonas -celula
bipolara - celula amacrina , ce se interpune obligatoriu intre celula bipolara si
celula multipolara , facand parte din receptor
NEURONII MONOPOLARI SPECIALIZATI prezinta: Prelungire externa ,
subimpartita in : -segment extern -con sau bastonas prezinta plicaturari ale
membranei , care spre varful conului/bastonasuluidevin discuri ce contin
pigmenti vizuali -sunt alcatuiti dintr-o parte proteica ( specifica fiecarui
pigment) si un grup prostetic(comun tuturor pigmetilor) -la varful segmentului
extern, discurile sunt fagocitate de epiteliul stratului pigmentar
-segment intern
-prezinta in partea superioara o formatiune fibrilara –elipsoid-in care se termina
cilul
-sub elipsoid se afla corpul mioid , cu rol in sinteza fotopigmentilor
Corp celular -ce contine nucleul
Prelungire interna ( terminatie sinaptica) ce poarta numele de sferula la celulele
cu bastonas, pedicul la celulele cu con
Trida sinaptica –in invaginatia sferulei sau a pediculului patrund trei prelungiri
nervoase:
-Doua celule orizontale vecine -O celula bipolara
Celule orizontale

165
-au corpul in retina in stratul granular extern si prelungirile in stratul plexiform
extern, unde participa la formarea triadelor
-asigura relatiile intre celulele cu con si intre celulele cu con si cele cu bastonas
II. PRIMUL NEURON AL CAII OPTICE clasic, este reprezentat de celulele
bipolare retiniene , care au corpul celular in stratul granular intern iar
prelungirile in straturile plexiforme -exista doua tipuri de celule bipolare -unele
fac sinapsa numai cu celulele cu con -altele fac sinapsa numai cu celulele cu
bastonas -prelungirea centrala -face sinapsa cu celulele multipolare, sinapsa
controlata de celulele amacrine, prin intermediul a 40 de neurotransmitatori -
prelungirea periferica -intra in triada sinaptica cu celulele senzoriale si cele
orizontale -celulele amacrine -nu au axon -au corpul celular localizat in stratul
granular intern -au dendritele localizate in stratul plexiform
II. AL DOILEA NEURON AL CAII OPTICE
Clasic , este reprezentat de celulele multipolare retiniene Axonii acestora
formeaza stratul fibrelor nervului optic; axonii sunt nemielinizati pana la discul
optic
Fibrele nervului optic parasesc retina la nivelul discului optic -oval, cu axul
mare vertical -situat medial si superior de macula lutea -are culoare alba ,
deoarece de la acest nivel incepe mielinizarea fibrelor -la nivelul papilei nu
exista elemente fotoreceptoare
Fenomenul de convergenta a informatiilor
• O celula cu con maculara face sinapsa cu o singura celula bipolara, care la
randul sau face sinapsa cu o singura celula multipolara – fasciculul macular
• Mai multe celule cu bastonas periferice fac sinapsa cu mai multe celule
bipolare, si la randul or, mai multe celule bipolare fac sinapsa cu o celula
multipolara
NERVUL OPTIC -Nu prezinta teaca Schwann, ci teaca gliala (oligodendrocite),
similar fasciculelor din SNC, nu nervilor periferici -Se intinde intre globul
ocular si chiasma optica -Are o lungime de 6cm -Prezinta patru portiuni
-intracraniana -canaliculara -intraorbitara -intrabulbara -Este alcatuit din
-fascicul temporal – fibre directe -fascicul nazal – fibre ce se vor decusa in
chiasma -fascicul macular –fibre directe si ce se vor decusa in chiasma
CHIASMA OPTICA Are dimensiuni de 12/8 mm Are forma patrulatera Se afla
la limita dintre peretii anterior si inferior ai ventricululuiIII Raporturi -anterior

166
-vasele anterioare ale poligonului Willis -posterior - tuber cinereum, tija
pituitara si adenohipofiza
Organizare fibrilara
-fibrele directe, temporale, trec prin partea laterala a chiasmei optice in tractul
optic omonim -fibrele nazale superioare se decuseaza in partea posterioara a
chiasmei -fibrele nazale inferioare se decuseaza in partea anterioara a chiasmei
TRACTURILE OPTICE -Au o lungime de 2-3cm -Se indreapta posterior si
lateral, circumpeduncular -Participa la formarea spatiului opto-peduncular
-Patrund in fanta lui Bichat, situandu-se in peretele superior al cornului inferior
al ventriculului lateral
Organizare fibrilara -fibre temporale directe ( inclusiv maculare) -fibre nazale
incrucisate ( inclusiv maculare)
Terminatie – doua radacini -mediala – fibre ce apartin cailor optice reflexe, care
se indreapta spre mezencefal prin bratul CCS -laterala –fibre apartinand caii
optice senzoriale, ce se ternima in metatalamus, in CGL
IV. AL TREILEA NEURON AL CAII OPTICE
-Este reprezentat de neuronii corpului geniculat lateral metatalamic
-CGL -este echivalentul nucleilor specifici de releu ai talamusului -este situat
supero-lateral de CGM si anterior de pulvinarul talamic -fibrele tractului optic
patrund prin hil ( medial) -radiatiile optice ies pe partea laterala, opusa hilului
-ca si CCS are structura laminata - 6 straturi celulare separate de benzi de
substanta alba
CGL este subdivizat in :
-nucleul pregeniculat –intre CGL si tractul optic
-nucleul ventral, magnocelular – straturile celulare 1 si 2
-nucleul dorsal, parvocelular – straturile celulare 3-6
RADIATIILE OPTICE
_La origine, situate in portiunea retrolenticulara a bratului posterior al capsulei
albe interne _Apoi realizeaza un genunchi in jurul ventriculului lateral -fibrele
cele mai inferioare patrund in lobul temporal, in apropierea cornului inferior al
ventriculului lateral -fibrele cele mai superioare se situeaza in apropierea
peretelui lateral al raspantiei ventriculului lateral _Ulterior fibrele radiatiei
optice se indreapta posterior , ajung in peretele lateral al cornului occipital al

167
ventriculului lateral _Se termina proiectandu-se pe scoarta occipitala , pe buzele
scizurii calcarine
V. CORTEXUL VIZUAL
Ocupa scoarta lobului occipital, prelungindu-se in lobii temporal si parietal
a. Aria vizuala principala occipitala este reprezentata de:
-aria 17 ( striata)-situata in peretii si pe buzele scizurii calcarine ( gir cuneus si
lingual) -se intinde si pe fata laterala a emisferului, pana la santul lunat -aria 18
( parastriata) -aria 19 ( peristriata)
ROLURI
In aria 17, fibrele radiatiei optice se termina pe neuronii monoculari din stratul
6, ce se conecteaza cu neuronii binoculari ai celorlalte straturi, realizandu-se
vederea binoculara
Aria 18 are rol in localizarea spatiala a obiectului
Aria 19 detecteaza culoarea
b. Ariile de asociatie -girul angular -girul supramarginal
Roluri -centrii ai memoriei de lunga durata ( stocarea si destocarea informatiei)
-centrii de evocare-comparare-decizie( procesul de recunoastere al imaginii
receptionate)
-centrii diferiti pentru recunoasterea diferitelor categorii de imagini ( persoane,
animale, litere, cifre, note muzicale)
B. CAILE OPTICE REFLEXE
I. CU ORIGINE RETINIANA -mediaza reflexele cu punct de plecare din calea
optica
1. FASCICULUL RETINO-TECTAL ( opto-tectal) -Se desprinde din tractul
optic -Ajunge in CCS -Prin tractul tecto-spinal si FRTC - la muschii extrinseci
ai globului ocular ( regalrea orientarii spatiale a ochilor)
2. FASCICULUL OPTO-PRETECTAL Alcatuit din contingentele pupilo-
motorii, ce stau la baza reflexelor pupilare
a. Contingentul pupilo-constrictor -Se desprinde din tractul optic -Face sinapsa
in nucleul pregeniculat -Ajunge la aria pretectala -Se termina in nucleul accesor
al oculomotorului N III din mezencefal -Cale – nervul oculomotor III,

168
ganglionul ciliar, nervii ciliari scurti, muschiul sfincter pupilar -Determina
mioza ( pupilo-constrictia)
b. Contingentul pupilo-dilatator -Se desprinde din tractul optic -Ajunge la CCS
-Prin tracturile tecto-spinal si tecto-reticulospinal -Ajunge la centrul ciliospinal
al lui Budge C8T2 , unde se afla neuronul preganglionar simpatic -Cale –
ganglionul cervical superior, plexul carotic intern, radacina simpatica a
ganglionului ciliar, ganglionul ciliar, nervii ciliari scurti, muschiul dilatator
pupilar -Determina midriaza ( pupilo-dilatatia)
2. FASCICULUL RETINO-HIPOTALAMIC
-se desprinde din chiasma optica -se termina in nucleii hipotalamici preoptic si
suprachiasmatic
-roluri -prin conexiunile mediate de epifiza si sitemul endocrin, asigura
corelarea ritmurilor endogene cu ritmul circadian
II. CU ORIGINE CORTICALA
REFLEXUL DE ACOMODARE
-Cale aferenta -calea optica senzoriala -Centrul – aria 19 -Calea eferenta -fibrele
iau traiect retrograd, alaturandu-se radiatiei optice -ajung la CGL -ajung de aici
la nucleii interstitial si comisural ipsi si contralateral ( fibrele se decuseaza in
comisura posterioara) -de aici fibrele ajung la nucleul accesor al oculomotorului
- nerv oculomotor, ganglion ciliar, nervi ciliari

169
 Curs 14
DEZVOLTAREA NERVILOR CRANIENI
Din punct de vedere embriologic, perechile V, VII, IX, X, XI, inervează
motor musculatura derivată din arcurile branhiale şi recepţionează diferitele
forme de sensibilitate din teritoriile derivate din arcurile branhiale, motiv pentru
care sunt denumiţi nervi branhiali. Astfel, aceşti nervi se distribuie:
- n. trigemen V – arcului I
- n. facial VII –arcului II
- n. glosofaringian IX – arcului III
- n. vag X şi n. accesor XI- arcului IV
- arcurilor rudimentare V şi VI
Nervii III, IV, VI, XII inervează motor musculatura derivată din somitele
preotice (muşchi extrinseci ai globului ocular) şi din somitele occipitale
(muşchii limbii), motiv pentru care sunt denumiţi nervi somitici.
Relaţia între nervii cranieni şi teritoriul lor periferic se stabileşte în fazele
iniţiale ale dezvoltării (săptămâna IV), moment în care există o distribuţie
segmentară a nervilor cranieni, la teritoriile cu care se pun în raport ventral
veziculele trunchiului cerebral: arcurile şi pungile branhiale, inima, tubul
intestinal până la nivelul mugurelui hepatic. Fibrele receptoare din acest
teritoriu sosesc la veziculele trunchiului cerebral, iar fibrele motorii (efectoare),
urmează un traiect invers, distribuindu-se la teritoriile în raport cu trunchiul
cerebral. Această relaţie segmentară iniţială se menţine şi ulterior, dar este mai
greu de recunoscut şi mai complicată, prin migrarea la distanţă a derivatelor
musculare sau viscerale (inima, tubul intestinal), care pierd raporturile primitive
cu veziculele trunchiului cerebral, dar păstrează relaţia de inervaţie
pe care o aveau iniţial.
 Inervaţia cutanata a capului şi gâtului
1-nerv oftalmic 6-nerv occipital mic
2-nerv maxilar 7-nerv auricular mare
3-nerv mandibular 8-ramurile dorsale ale nervilor spinali III,
IV, V
4-nerv transvers al gâtului 9-nervi supraclaviculari
5-nerv occipital mare
170
Originea aparentă a nervilor cranieni = locul de pe suprafaţa trunchiului
cerebral unde ies /intră fibrele nervilor cranieni.
Originea reală a nervilor cranieni = locul unde se află corpul neuronal al
fibrei nervoase care va forma nervul cranian periferic:
- fibre senzitive (somatosenzitive, viscerosenzitive) = în ganglionii senzitivi de
pe traiectul nervilor cranieni (omologi nervului spinal)
- fibre somatomotorii = în nucleii motori ai nervilor cranieni
- fibre visceromotorii = în nucleii vegetativi ai nervilor cranieni
Fibre nervoase conţinute în nervii cranieni
Fibre somatosenzitive
- origine reală: - ganglion senzitiv de pe traiectul nervului cranian corespunzător
- terminaţie: - nucleu echivalent senzitiv al trunchiului cerebral
 Fibre viscerosenzitive (recunoscute ca intrând în componenţa nervilor
cranieni IX şi X)
- origine reală:- ganglionul senzitiv de pe traiectul nervului cranian respectiv,
dar şi neuronii situaţi în ganglionii intramurali şi previscerali
- terminaţie: - nucleii viscerosenzitivi ai nervilor IX şi X
Fibre somatomotorii
- origine reală:- nucleu echivalent motor al nervului cranian
- terminaţie: - muşchii striaţi de la nivelul capului şi gâtului
Fibre visceromotorii – aparţin parasimpaticului
ORIGINE
- pt. fibra preganglionară: -nucleul echivalent vegetativ al trunchiului cerebral
- pt. fibra postganglionară: - într-un ganglion vegetativ de pe traiectul nervilor
cranieni, sau în ganglionii plexurilor previscerale sau intramurale
TERMINAŢIE: - viscerele capului, gâtului, toracelui, abdomenului (muşchi
netezi sau
glande secretorii).

171
Fibra parasimpatică postganglionară, părăseşte adesea nervul de care depinde
iniţial, pentru ca prin intermediul unei “ramuri anastomotice” (ramus
comunicans), să împrumute traiectul ramurilor altor nervi cranieni.
Parasimpaticul cranian atasat nervului trigemen
1-ganglionul senzitiv Gasser (atasat nervului trigemen V)
2-nervul oftalmic
3-fisura orbitara sup.
4-nervul naaociliar
5-nervul lacrimal
6-nervul maxilar
7-gaura rotunda
8-nervul pterigopalatin
9-nervul mandibular
10-gaura ovala
11-nervul lingual
12-nucleu accesor al
oculomotorului
(Edinger Westphal) 14-ganglionul ciliar
13-nervul oculomotor 15-nervii ciliari scurti
16-muschii ciliari si muschii irisului(netezi) 20-gaura rupta
17-nucleul lacrimo-muco-nasal(nervul facial VII) 18-nervul pietros mare
19-nervul vidian(al canalului pterigoidian) 21-canalul
pterigoidian
22-ganglionul pterigopalatin Meckel 23-nervul zigomaric
25-nervi nazali posterosuperiori si laterali 24-glanda lacrimala
26-gaura sfenopalatina 27-nervul palatin mare
29-nucleul salivator superior(nervul VII bis Wrisberg) 28-canalul palatin mare
30-nervul coarda timpanului
Tipuri de nuclei ai nervilor cranieni
172
Nuclei de origine = de unde pleacă nervul cranian
- sunt nuclei motori şi vegetativi ai nervilor cranieni (= origine
reală)
Nuclei de terminaţie = unde se termină (fac sinapsă) nervul cranian
- sunt nuclei senzitivi (nu sunt origine reală)
Nuclei echivalenţi ai trunchiului cerebral = au echivalent în substanţa
cenuşie a măduvei spinării
Nuclei senzitivi =echivalenţi coarnelor posterioare ale măduvei spinării
- sunt nuclei terminali
-origine pentru - deutoneuronul căilor ascendente ale sensibilităţilor de la
nivelul capului
-terminaţie pentru - fibrele senzitive ale nervului cranian cu origine in
ganglionul senzitiv
-aferenţă: - de la ganglionul senzitiv de pe traiectul nervului corespunzător
-eferenţe: - pentru căi ascendente – deutoneronul, care face sinapsă cu al III-
lea neuron al căii în:
-talamus (pentru impulsuri extero şi proprioceptive venite pe calea
nervului V; gustative venite pe calea nervilor VII, IX şi X; vestibulare pe calea
nervului VIII)
-metatalamus (corp geniculat medial) (pentru impulsuri auditive venite pe calea
nervului VIII)
- pentru reflexe: colaterale la nucleii motori şi vegetativi ai trunchiului
cerebral
Nuclei motori - echivalenţi coarnelor anterioare ale măduvei spinării
- sunt nuclei de origine ai nervilor cranieni
-origine pentru – deutoneuronul căii descendente motorii (neuronul motor
periferic care va constitui nervul cranian)
-terminaţie pentru – protoneuronul căii descendente motorii (neuronul motor
central)
-aferenţă: - fasciculul corticobulbar – pentru mişcări voluntare, fine, de
precizie, comandate de scoarţa cerebrală

173
 - fibre extrapiramidale – pentru reglarea tonusului muscular şi
pentru coordonarea mişcărilor semivoluntare, automate, asociate acţiunilor
voluntare învăţate (mimică, vorbire)
- colaterale pentru reflexe: de la nucleii senzitivi ai nervilor
cranieni
-eferenţă:- fibre somatomotorii ce vor forma nervul cranian
Nuclei vegetativi =echivalenţi porţiunii anterioare, visceromotorii, a coarnelor
laterale ale măduvei spinării
- nuclei de origine (pentru fibre preganglionară)
-origine pentru: - fibre vegetative parasimpatice ataşate nervilor cranieni
- terminaţie pentru:- fascicule descendente vegetative
- aferenţa: - fascicule de pe căile descendente cu centrii in: - scoarţa
cerebrală
- hipotalamus
- sistem limbic
- colaterale pentru reflexe de la nivelul nucleilor senzitivi ai nervilor cranieni
- eferenţa: - fibre vegetative ce vor forma nervul cranian
Nuclei viscerosenzitivi – echivalenţi porţiunii posterioare, viscerosenzitive, a
coarnelor laterale ale măduvei spinării
- nuclei de terminaţie
- se consideră a primi fibre viscerosenzitive pe calea nervilor IX şi X (în special
în reflexele de reglare cardiovasculară)
Tipuri de nervi cranieni
Nervi senzitivi – conţin în exclusivitate fibre senzitive (nervii I, II, VIII)
Nervii motori – conţin în exclusivitate fibre motorii (nervii III căruia i se
ataşează componenta vegetativă, nervii IV, VI, XI, XII ce conţin numai fibre
somatomotorii)
Nervii micşti – ce conţin atât fibre motori cât şi fibre senzitive, indiferent că
sunt somatice sau vegetative (nervul V, fără componentă vegetativă, nervii VII,
IX, X cărora li se ataşează şi componenta vegetativă).

174
 Nervii cranieni si tipurile de conexiuni ale acestora
1-receptori
2-fibra somatica senzitiva /viscerosensitiva
aferenta
3-ganglion senzitiv atasat nervului cranian
corespunzator (contine protoeuronul caii
somato- sau viscerosenzitive)
4-nucleul senzitiv al nervului cranian
5-colaterale pentru reflexe de la nivelul
deutoneuronului caii ascendente (de precizat ca
de la acest nivel pornesc colaterale si catre
SAAR)
6-talamus (contine al treilea neuron al majoritatii
cailor ascendente)
7-metatalamus (corp geniculat medial - al treilea
neuron al caii auditive)
8-hipotalamus (fac statie atat fascuculele
ascendente cat si cele descendente vegetative)
9-arie corticala senzitivo-senzoriala
10-arie corticala vegettiva + sistem limbic
11-nucleu vegetativ al neuronului cranian
12-fibra preganglionara visceromotorie parasimpatica
13-ganglion vegetativ
14-fibra pentaganglionara visceromotorie parasimpatica
15-efectori vegetativi=glande si muschi netezi
16-arii corticale motorii
17-fasciculul corticonuclear
18-cai descendente extrapiramidale cu origine in scoarta cerebrala sau
ganglionii bazali
19-nucleii proprii ai trunchiului cerebral ce constituie origine a unor fascicule
extrapiramidale
20-nucleii motori ai nervilor cranieni (contin neuroni somatomotori)
21-fibre somatomotorii
22-efectori somatici - muschi stieti scheletici sau cutanati

175
Perechea I – nervii olfactivi
= nervi senzoriali ce asigură recepţionarea mirosului
- nu fac staţie în trunchiul cerebral 
Origine reală:
- celulele olfactive (neuroni bipolari – celulele receptoare sunt şi protoneuronul
căii) din mucoasa nazală olfactorie ce tapetază faţa inferioară a lamei ciuruite a
etmoidului, cornetul superior şi porţiunea superioară a septului nazal
Traiect:
- axonii celulelor olfactive se grupează în filete ce străbat orifciile lamei ciuruite
a etmoidului şi formează nervul olfactiv
Terminaţie:
- bulbii olfactivi unde fac sinapsă cu celulele mitrale
Aplicatii practice: În fracturile etmoidului poate surveni anosmia (pierderea
mirosului).
Perechea II – nervul optic
- nervi senzoriali care asigură recepţionarea stimulilor vizuali
- nu fac staţie în trunchiul cerebral  
Origine:
- în retină (unde se află atât protoneuronul caii – celule bipolare, cât şi
deutoneuronul căii – celulele multipolare)
- nervul optic este format din axonii deutoneuronului căii
Traiect:
- o parte din fibrele nervilor optici (cele nazale) se încrucişează formând
chiasma optică, care se continuă cu tracturile optice (formaţiuni localizate pe
faţa inferioară a lobilor frontali şi hipotalamusului); fibrele temporale trec în
tracturile optice de aceeaşi parte
Terminaţie:
- corpul geniculat lateral al metatalamusului

176
Originea aparentă a nervilor cranieni
a) Faţa ventrală a trunchiului cerebral
1-infundibul
2-fosa interpedunculară şi substanţa
perforantă posterioară
3-n. oculomotor III (în şanţul ponto-
peduncular, de o parte şi de alta a liniei
mediane)
4-tract optic
5-şanţul pontopeduncular
6-şanţul arterei bazilare
7-n. abducens VI (în şanţul bolbopontin
de o parte şi de alta a liniei mediane)
8-şanţ bulbopontin
9-foramen caecum
10-nerv accesor XI
11-şanţ preolivar
12-n. hipoglos XII (în şanţul preolivar)
13-şanţ retroolivar
14-n. cervical I
15-decusaţia piramidală
16-fisura mediană
17-oliva bulbară
18- a) nervii glosofaringieni IX
b)vag X
c) accesor XI (în şanţul retroolivar)
19-n. vestibulocohlear VIII (în foseta laterală a bulbului în şanţul bulbopontin)
a)ramura cohleară
b)ramura vestibulară
20-n. facial VII (în foseta supraolivara)
21-n. trigemen V (pe faţa anterolaterală a punţii)
a)rădăcina senzitivă
B)rădăcina motorie
22-corpul genicular lateral
23-pedunculul cerebral
24-pulvinar
25-corpii mamilari
26-n. optic
27-chiasma optică

b)Faţa dorsală a mezencefalului

177
1-colicul superior
2-colicul inferior
3-corp geniculat lateral
4-corp geniculat medial
5-braţul colicului inferior
6-nerv trohlear (faţa posterioară a mezencefalului între coliculii inferiori)
7-peduncul cerebelos superior
8-văl medular superior
9-frâul vălului
10-corp pineal
11-reces pineal
Perechea III – NERVUL OCULOMOTOR
- nerv motor cu componentă parasimpatică
Originea aparentă: - pe marginea medială a pedunculilor cerebrali, la nivelul
şanţului ponto-peduncular
Originea REALA:
- nc.motor al oculomotorului din mezencefal –pentru ff.somatomotorii
- nc.accesor al oculomotorului Edinger Westphal din mezencefal –
ff.vegetative
Traiect: -pătrunde în grosimea peretelui lateral a sinusului cavernos
- intră în orbită prin porţiunea medială a fisurii orbitale superioare, prin inelul
tendinos Zinn unde îşi emite ramurile terminale

Raporturile elementelor conţinute la nivelul sinusului cavernos

raporturi: - în sinusul cavernos se află într-o dedublare a
peretelui lateral al acestuia, alături de nervul trohlear IV şi
nervul oftalmic (ramura superioară a nervului V trigemen);
la acest nivel are un traiect oblic de sus în jos, încrucişând
nervii IV şi oftalmic.
178
- la nivelul fisurii orbitare superioare, n. oculomotor se împarte în două ramuri
(superioară şi inferioară), pătrunzând între nervul abducens VI (lateral) şi
nazocilar (medial)
Raporturile nervului oculomotor in sinusul cavernos
1-n. oculomotor IV
2-n. trohlear IV
3-n. abducens VI
4-ganglionul senzitiv gasser
5-n. oftalmic
6-ramura senzitiva a ganglionului ciliar 8-ganglionul
ciliar
7-ramura inferioara a n. oculomotor 9-nervi ciliari
lungi
10-nervul nazociliar 11-nervul
lacrimal
12-nervul frontal
Raporturile nervului oculomotor III la intrarea în orbită
1-m. ridicător al pleoapei superioare
2-n. oculomotor (ramura superioară)
3-m. drept superior
4-n. nazociliar (ramură a n. ofalmic)
5-m. oblic superior
6-artera oftalmică
7-n. optic
8-m. drept medial 12-m. oblic
inferior
9-n. oculomotor (ramura medială) 10-m. drept
inferior
11-n. oculomotor (ramura inferioară) 13-m. drept
lateral

179
14-n. abducens VI 15-n.
trohlear VI
16-vena oftalmică 17-n. lacrimal (ramură a
nervului oftalmic)
18-n. frontal (ramură a nervului oftalmic) 19-canal optic
20-inelul tendinos Zinn 21-fisura orbitală
superioară

Fibrele somatomotorii COMPOZIŢIE

FIBRILARĂ
- Origine reală = nucleul motor al oculomotorului din mezencefal
- Distribuţie= muşchii extrinseci, motori, ai nervilor cranieni:
- m. ridicător al pleoapei superioare
- m. drept superior
- m. drept medial
- m. drept inferior
- m. oblic inferior
Fibrele visceromotorii parasimpatice  
- Origine = nucleul accesor al oculomotorului Edinger – Westphal
- Traiect - n. oculomotor ganglion nervi ciliari scurţi
- Distribuţie- muşchii ciliari circulari
- muşchii circulari ai irisului
Aferenţele nucleului accesor Edinger – Westphal
Pentru:- reflexul fotomotor =pupiloconsticţie la lumină puternică
- reflexul de acomodare a vederii de aproape = bombare cristalin
-contracţia muşchilor circulari cu relaxarea ligamentului suspensor al
cristalinului
= pupiloconsticţie pentru selectarea fasciculului de raze paralele – prin
contracţia muşchilor circulari ai irisului

180
-primeşte aferenţe de pe calea optică (tract optic sau coliculi cvadrigemeni
superiori).
Nervul oculomotor
1-mezencefal
2-m. motor al oculomotorului III
3-m. ridicator al pleoapei superioare
4-m. drept superior
5-m. drept medial (intern)
6-m. oblic inferior
7-m. drept inferior
8-nucleu accesor al ocuomotorului
Edinger-Wetphal
9-ganglion ciliar
10-neri ciliari scurti
11-iris (muschi circulari-
puiloconstritie)
12-pupila
13-cristalin
14-ligament suspensor al cristalinului
15-muschi circulari ciliari
Perechea IV – NERVUL TROHLEAR
- nerv motor fără componentă parasimpatică
Perechea IV – NERVUL TROHLEAR
  - nerv motor fără componentă parasimpatică
origine aparentă: - pe faţa dorsală a mezencefalului
- între coliculii cvadrigemeni inferiori
- de o parte şi de alta a frâului medular superior
origine reală: - nucleul motor al trohlearului din mezencefal  
traiect şi raporturi:- intră în sinusul cavernos, într-o dedublare a peretelui
lateral
Raporturi- pătrunde în orbită prin fisura orbitară superioară, medial de n.
lacrimal şi frontal

181
- trece superior de muşchiul ridicător al pleoapei superioare (sub periostul
orbitei)
- ajunge la muşchiul oblic superior
distribuţie:- muşchiul oblic superior al globului ocular

Nervul trohlear IV
1-nucleul motor al nervului trohlear
IV
2-nervul trohlear (fibre
somatomotorii)
3-musciul oblic superior al
ganglionului ocular
4-trohlea apoasa
5-iris
6-pupila
7-mezencefal
Perechea VI- NERVUL ABDUCENS
- nerv motor fără componentă vegetativă  
origine aparentă: -în şanţul bulbo-pontin, de o parte şi de alta a liniei mediane
origine reală: - nucleul motor al abducensului din punte  
traiect ŞI RAPORTURI:- intră în plin sinusul cavernos, alături de artera
carotidă comună
Rapoturi- pătrunde în orbită prin inelul tendinos Zinn (prin fisura orbitară
superioară)
- merge pe faţa medială a muşchiului drept lateral
DISTRIBUŢIA: - muşchiul drept lateral al globului ocular (prin contracţia
bilaterală a muşchiului drept lateral se produce abducţia globilor oculari)
Nervul abducens VI
1-punte
2-nucleul motor al nervului abducens VI
3-nervul abducens (fibre somatomotorii

182
4-muschiul dreprt extern (lateral) al ganglionului ocular
5-iris
6-pupila
AFERENŢELE NUCLEILOR MOTORI AI NERVILOR III, IV,
VI:
- fasciculul corticobulbar (de la nivelul scoarţei cerebrale)
- fibre extrapiramidale
- reflexe:- oculogire de la:
- coliculi cvadrigemeni superiori (vizuooculogire)
- coliculii cvadrigemeni inferiori (audiooculogire)
- nucleii vestibulari bulbari (vestibulooculogire)
- epitalamus (olfactivioculogire) - acomodare pentru
vederea la aproape (convergenţă axe oculare):- de la coliculii cvadrigemeni
superiori
Aspecte clinice: NERV OCULOMOTOR
Deoarece nucleul nervului oculomotor primeşte aferenţe de la neuronii motori
corticali prin tractul corticobulbar, cu distribuţie bilaterală, extrem de rar se pot
observa leziuni motorii superioare (supranucleare) care să afecteze complet
acest nerv.
Dacă totuşi nervul oculomotor este afectat va apărea lezarea neuronilor motori
inferiori ce va determina paralizia muşchilor inervaţi de aceştia, globul ocular
este deviat lateral şi superior (către muşchii sănătoşi) de către muşchiul drept
lateral (inervat de nervul abducens) şi către muşchiul oblic superior (inervat de
nervul trohlear), care nu mai au opozant. Sunt limitate mişcările şi câmpul
vizual în direcţia de acţiune a muşchiului paralizat (medial şi inferior).
Deoarece muşchiul ridicător al pleoapei este paralizat, pleoapa superioară va
cădea, stare cunoscută sub denumirea de “ptoză palpebrală”. Paralizia nervilor
oculomotori poate determina diplopia (perceperea concomitentă a două imagini
pentru acelaşi obiect). Deasemenea, se poate produce şi strabism divergent
(devierea axei oculare spre lateral).
În plus pot fi afectate şi fibrele parasimpatice şi ca urmare, muşchiul sfincter
pupilar va fi paralizat. Muşchiul dilatator al pupilei, inervat de sistemul nervos

183
simpatic, nu va avea muşchi opozant şi ca urmare, pupila va fi larg dilatată şi nu
va putea fi închisă (cu alte cuvinte, este o “pupilă fixă” = midriază).
Iritaţia fibrelor parasimpatice poate determina o contracţie permanentă a
muşchilor ciculari ai irisului determinând pupiloconstricţie =mioză).
Deasemenea afectarea nervului oculomotor va determina o dificultate în
acomodarea vizuală, datorită paraliziei muşchiului ciliar.
Afectarea fibrelor parasimpatice inegal poate duce la anizocorie (inegalitatea
pupilară).
Lezarea pedunculilor (crus cerebri) cu interesarea şi a nervului cranian III
emergent la acest nivel, va produce sindromul Weber; acesta constă în paralizia
nervului ipsilateral şi hemiplegie contralaterală ca urmare afectării
tractului piramidal, anterior de decusaţia bulbară.
NERVUL TROHLEAR
Paralizia muşchiului oblic superior poate duce la:
- limitarea mişcării spre superior
-devierea ochiului spre inferior
-diplopie.  
NERVUL ABDUCENS
-limitarea mişcării de lateralitate a globului ocular
-strabism convergent (contracţia muşchiului drept intern inervat de n.
oculomotor, ce nu mai are opozant)
-diplopie.
Perechea V – NERVUL TRIGEMEN
-nerv mixt (cu toate că componentele sale nu fuzionează niciodată, prezentând:
- rădăcină motorie
- rădăcină senzitivă
- prezintă trei ramuri: - n. oftalmic nervi senzitivi
- n. maxilar nervi senzitivi
- n. mandibular mixt.
funcţia: - sensibilitatea - generală a : - globului ocular

184
 - tegumentului feţei
- foselelor nazale
- cavitatea bucală
- proprioceptivă a muşchilor capului
- motor – muşchii masticatori  
Origine aparentă: - pe faţa anterolaterală a punţii (între piramida bulbară
şi pedunculul cerebelos mijlociu):- rădăcina senzitivă- lateral
- rădăcina motorie- medial
Nervul trigemen propriu-zis se formează endocranian, la nivelul ganglionului
senzitiv Gasser. Astfel, vom descrie traiectul şi raporturile endocraniene ale n.
trigemen, urmând ca apoi să descriem fiecare ramură in parte.
Distributia nervului trigemen
1-ganglionul senzitiv trigeminal
Gasser
2-nerv oftalmic
3-nerv frontal (ramura a nervului
oftalmic)
4-ramuri senzitive cutanate
frontale (din nervul oftalmic)
5-nerv lacrimal (ramura a nervului
oftalmic)
6-nerv nazociliar (ramura a
nervului oftalmic)
7-nerv zigomatic (anastomoza
nervului maxilar cu nervul
oftalmic)
8-nervi nazali anteriori (din nervul
etmoidal - ramura a nervului
nazociliar)
9-nerv maxilar
10-ramuri senzitive cutanate pentru tegumentul din regiunile temporale si
zigomatice (din nervul zigomatic, ramura a nervului zigomatic)
11-nervi palatini (din nervul maxilar)
12-nervi nazali posteroinferiori (din nervii palatini)
13-nervi nazali posterosuperiori (din nervul maxilar)

185
14-nervi alveolari (din nervul maxilar)
15-nervul infraorbital (ramura terminala a nervului maxilar)
16-ramuri senzitive pentru tegumentul portiunii anterioare a etajului mijlociu al
fetei (provenite din nervul infraorbital)
17-nerv mandibular
18-ramura motorie a nervului mandibular ce inerveaza muschii masticatori
19-muschii masticatori (temporal, maseter, pterigoidieni medial si lateral)
20-nerv bucal, ce inerveaza tegumentul si mucoasa obrazului (ramura nervului
temporobucal, ramura din nervul mandibular)
21-nerv lingual (nerv senitiv, remura terminala a nervului mandibular)
22-ramuri senzitive pentru 2/3 anterioare ale limbii (din nervul lingual, ramura a
nervului mandibular)
23-ramuri senzitive pentru gingia si planseul cavitatii bucale
24-nerv alveolar inferior (nerv mixt, ramura a nervului mandibular)
25-plex alveolar inferior
26-ramuri senzitive cutanate pentru pielea mentonului
27-ramura motorie atasata nervului alveolar inferior
28-ramura motorie pentru muschiul milohioidian
29-ramura motorie pentru pantecele anterior al muschiului digastric
30-nervul auriculotemporal (ramura senzitiva a nervului mandibular ce
inerveaza tegumentul regiunii temporale

Traiect. Raporturi
Ganglionul senzitiv Gasser:
- dendritele sale intră în componenţa nervilor: oftalmic, maxilar, mandibular.
- axonii formează rădăcina senzitivă a nervului trigemen şi fac sinapsă în
nucleul senzitiv al trigemenului, ce se localizezază în bulb, punte şi mezencefal
- este situat într-o fosetă anterioară a stâncii temporalului =
= impresiunea trigeminală, acoperit de dura mater
- fibrele motorii se alătură ganglionului Gasser, fără să schimbe fibre între cele
două formaţiuni

186
 a) Teritoriul de inervaţie a nervului
trigemen
I. teritoriul nervului oftlamic
II. teritoriul nervului maxilar
III. teritoriul nervului mandibular
IV. teritoriul nervului occipital mare (Arnold)
V. teritoriul plexului cervical
b) Nervii
cutanaţi ai feţei si frunţii
1-n. supratrohlear
2-tendonul muşchiului oblic superior
3-n. infratrohlear
4-ramuri nazale ale n. etmoidal anterior
5-ligamentul palpebral medial
6-n. mentronier
7-n. infraorbital
8-n. zigomatico-facial
9-n. lacrimal

10 -n. supraorbital
Nervul oftalmic 
- nerv senzitiv: - teritoriu de recepţie: - regiunea frontooccipitală
- regiunea sprâncenoasă
- jumătatea medială a pleoapelor
- dorsul nasului
- conjunctiva bulbară
- bulbul ocular

187
- i se anexează ganglionul vegetativ = ganglion ciliar din care pleaca fibre
vegetative din nervulIII muschilor ciliari si circulari ai irisului.
Origine reală:   - ganglionul senzitiv Gasser (pentru fibrele senzitive)  
Originea fibrelor parasimpatice care i se ataşează şi traseul acestora este:
Nc. Accesor al oculomotorului III Edinger-Westphal
ganglion ciliar → muşchii circulari ai irisului → muşchii ciliari circulari
- se ataşează nervului nazocilar
Nc. Lacrimo-muco-nazal al nervului VII (din punte)
n. vidian → ganglionul pterigopalatin Meckel (ataşat nervului maxilar) → n.
zigomatic →n. lacrimal → glanda lacrimală
- acestă componentă vegetativă parasimpatică se ataşeză nervului lacrimal
- origine în ganglionul Gasser
- intră într-o dedublare a peretelui lateral al sinusului cavernos, unde, în
apropierea fisurii orbitare superioare se divid în nervii nazocilar, frontal,
lacrimal.
- cele trei ramuri pătrund în orbită prin fisura orbitară superioară
A) Raporturile unor nervi cranieini la nivelul endobazei
1-faţa superioară a corpului sfenoidului
2-fosa hipofizară
3-aripile mici ale sfenoidului
4-sinus cavernos
5-artera carotidă
6-şanţurile carotide
7-gaura rotundă
8-gaura ovală 25-lama dorsală a osului sfenoid
9-gaura spinoasă 13-n. trohlear 17-gaura
jungulară 21-canalul nervului hipoglos XII
10-n. oftalmic 14-n. oculomotor 18-n. glosofaringian IX 24-clivus
11-n. maxilar 15-n. abducens 19-n. vag 22-ganglion senzitiv
trigeminal Gasser

188
12-n. mandibular 16-aripile mari ale sfenoidului
20-n. accesor 23-stânca temporalului  
B) Fosa cerebrală mijlocie dreaptă
1-n. oftalmic
2-marker direcţionat spre gaura rotundă
3-şanţ pentru artera meningee mijlocie
4-marker direcţionat spre gaura spinoasă
5-artera meningee mijlocie la nivelul durei mater ce a
fost îndepărtată
DISTRIBUŢIE
Ramuri colaterale - nervul recurent Arnold (pentru dura mater ce acoperă
cerebelul)
Ramuri terminale:
Nervul nazocilar -teritoriu:
- sensibilitatea: - globului ocular
- mucoasei –sinusului sfenoidal
- celulelor etmoidale posterioare
- regiunii mediale tegumentului a etajului superior al feţei (fără
pielea frontală)
- porţiunii anterioară a mucoasei nazale
ramuri colaterale: - rădăcina lungă, senzitivă a ggl. ciliar
- nervii ciliari lungi pentru globul ocular
- nerv etmoidal posterior pentru sinusul sfenoidal şi celulele etmoidale
posterioare
- ramuri terminale:
1)N. infratrohlear pentru:- căile lacrimale
- porţiunea medială a pleoapelor
- regiunea intersprâncenoasă
- porţiunea superioară a dorsului nasului
2)N. etmoidal anterior pentru: - porţiunea anterioară a mucoasei foselor nazale
(nervi nazali anteriorilaterali şi mediali)
Nervul frontal –teritoriu:
- sensibilitatea- tegumentul frunţii
- pleoapa superioară

189
- dorsul nasului
- sinusurile frontale
ramuri:1)N. supraorbitar- pentru:-pielea regiunii frontale
- regiunea medială a pleoapei superioare şi conjunctiva bulbară - sinusurile
frontale
2)N. supratrohlear - pentru:- pielea regiunii frontale
- pleoapa superioară
- dorsul nasului
Nervul lacrimal - teritoriu:
- glanda lacrimală (fibre din nucleul lacrimo-muco-nazal al facialului, venite pe
calea
nervului zigomatic din ganglionul pterigopalatin)
- tegumentul regiunii zigomatico-temporale
- tegumentul pleoapei superioară
Nervii oftalmic, abducens şi
trohlear
1 - arteră oftalmică
2 - nervul nazo-ciliar
3 - tendonul muşchiului oblic
superior
4 - muşchiul drept superior
(secţionat şi reflectat)
5 - nervul optic
6 - muşchiul drept lateral
7 - nervul abducens
8 - muşchiul drept lateral
9 - nervul frontal (reflectat posterior)
10 - ramura superioară a nervului oculo-motor
11 - nervul trohlear
12 - muşchiul drept superior (secţionat şi reflectat)
PARASIMPATICUL CRANIAN ATAŞAT NERVULUI OFTALMIC
Fibre parasimpatice preganglionare venite pe calea nervului oculomotor până la
nivelul ggl. ciliar
Ganglion ciliar – în orbită

190
- aferenţe:- rădăcina lungă =fibre senzitive din n. nazocilar
- rădăcina scurtă =fibre parasimpatice preganglionare din n. III (cu origine în
nucleul accesor al III)
- rădăcina simpatică = din plexul simpatic pericarotidian
- eferenţe:- n. ciliari scurţi- sclerotică
-coroidă
-muşchi ciliari
- iris
-cornee
Fibre venite din nucleul lacrimo-muco-nazal pe calea: - n. vidian → ggl.
pterigopalatin (ataşat nervului maxilar) → n. zigomatic (ramură a nervului
maxilar) → n. lacrimal (ramură a nervului oftalmic) → glanda lacrimală.
Nervul maxilar
- nerv senzitiv: - teritoriu: - pielea aripii nasului
- regiunea posterioară a mucoasei nazale
- pielea regiunii geniene (obrazului)
- buza superioară
-mucoasa peretelui superior al cavităţii bucale şi dinţii
arcadei superioare
- mucoasa sinusului maxilar
- i se anexează ganglionul vegetativ = ganglionul pterigopalatin Meckel din
care pleaca fibre provenite din nervul VII la glanda lacrimala,glandele mucoasei
nazala si glandele salivare mici de la nivelul palatului si mucoasei jugale.
Origine reală: - ganglionul senzitiv Gasser (pentru fibrele senzitive)
Originea fibrelor parasimpatice care i se ataşează este:
Nucleul lacrimo-muco-nazal pontin al facialului (eferenţele le vom descrie
odată cu ganglionul pterigopalatin)
Traiect. Raporturi.
-iese din craniu prin gaura rotundă
-ajunge în fosa pterigopalatină (alături de artera maxilară)
-ramura sa terminală ajunge în orbită prin fisura orbitară inferioară
DISTRIBUŢIE:
Ramuri colaterale:
Ramura meningee – pentru dura mater

191
Nervul zigomatic:
- ramura lacrimo-palbebrală – anastomoză cu nervul oftalmic (prin nervul
lacrimal conduce fibrele parasimpatice la glanda lacrimală)
- senzitiv – pleoapa laterală
- ramura temporo-parietală – pentru tegumentul regiunilor temporale şi
zigomatice
Nerv pterigopalatin = este ramură anastomotică cu ganglionul pterigopalatin
Meckel,
ramurile sale fiind considerate eferenţe ale ganglionului:
NERVII NAZALI
-POSTEROSUPERIORI LATERALI
- pătrund în cavitatea nazală prin gaura sfenopaltină
- pentru:- mucoasa cornetelor nazale superior şi mijlociu
- mucoasa faringelui şi trompa lui Eustachio (n. faringian Bock)
- POSTEROSUPERIORI MEDIALI
- pătund în fosa nazală prin gaura sfenopalatină
- pentru:- mucoasa postero-superioară a septului nazal
-mucoasa anterioară a palatului (n. nazopalatin Scarpa pătrunde în
cavitatea bucală prin canalul incisiv)
NERVII PALATINI – senzitivi+ fibre parasimpatice
- ajung in porţiunea posterioară a palatului pruin canalul palatin mare şi gaura
palatină mare
- pentru mucoasele: - vălului palatin
- gingivală superioară
- bolţii palatine
- poţiunii posteroinferioare a fosei nazale (n. nazal
postero-inferior)
(- li se ataşează şi fibre motorii ale nervului facial destinat muşchiului vălului
palatin)
Atât nervilor nazali cât şi celor palatin li se ataşează fibre parasimpatice
postganglionare din ganglionul pterigopalatin, la care au ajuns fibre ale
facialului din nucleul lacrimo-muco-nazal (destinate secreţiei glandelor din
mucoasele teritoriilor corespunzătoare).

192
 Ramurile nervului
maxilar
a) 1 - nervul infraorbital
2 - ramura zigomatico-
facială a nervului zigomatic
3 - nerv infraorbital
4 - nervii alveolari
superiori
5 - faţa infratemporală a
maxilei
6 - lama laterală a
procesului pterigoidian
7 - nervii palatini
8 - ganglionul pterigopalatin
9 - nervul maxilar
10 - nervul oftalmic

b)11 - ganglionul pterigo-palatin

12 - nervul maxilar
13 - nervul vidian
14 - lama medială a procesului
pterigoidian
15, 16 - nervii palatini
17 - peretele lateral al sinusului
maxilar
18 - canalul şi nervul infraorbital
 
Nervii orbitari senzitivi
- pătrund în orbită prin fisura orbitară inferioară
- pentru:- celulele etmoide şi peretele medial al orbitei
Nervii alveolari senzitivi
- se desprind din canalul infraorbitar
- pentru:- alveolele dentare ale arcadei superioare
- mucoasa gingivală superioară

193
 - mucoasa sinusului maxilar
Ramuri terminale:
N. infraorbitar –intră în orbită prin fisura orbitară inferioară
- străbate şantul şi canalul infraorbitar (suborbitar)
- iese la suprafată prin gaura suborbitară
- pentru tegumentul: - pleoapei inferioare (+conjunctivă)
- buzei superioare
- porţiunii infero-mediale a nasului
PARASIMPATICUL CRANIAN ATAŞAT NERVULUI MAXILAR 
Fibrele au origine în ganglionul lacrimo-muco-nazal (al nervului facial VII) de
la nivelul punţii şi fac sinapsă în ganglionul pterigopalatin Meckel
Gnglionul pterigopalatin Meckel – se localizează în fosa pterigopalatină
aferenţe:- n. pterigopalatin –fibre senzitive ale nervului maxilar
- n. vidian - format din:
- n. pietros mare – fibre vegetative parasimpatice din
nervul facial (cu origine în nucleul lacrimo-muco-nazal din punte)
- n. pietros profund –fibre vegetative simpatice din
plexul pericarotidian
- eferenţe:- n. zigomatic → n. lacrimal → glanda lacrimală
- n. nazali → glandele mucoasei nazale
- n. palatini → glande palatine (+fibre somatomotorii ale facialului,
destinate muşchiului ridicător al vălului paltin şi muşchilor uvulei)
Nervul mandibular
- nerv mixt: teritoriu:- senzitiv: - regiunea temporală
- regiunea parietală (parţial)
- porţiunea posterioară a regiune geniene
- regiunea preauriculară
- partea superioară a regiunii maseteriene
- buza inferioară
- regiunea mentonieră (bărbia)
- mucoasa linguală
- mucoasa peretelui inferior al cavităţii bucale
(în rezumat pielea şi mucoasele etajului inferior al feţei)
- motor: - muşchii masticatori:- maseter
194
 - temporal
- pterigoidian medial
- pterigoidian lateral
- muşchiul milohioidian
- muşchiul digastric (pântece anterior)
- muşchiul tensor al vălului palatin
- muşchiul tensor al timpanului
- i se anexează un ganglion vegetativ =ganglionul otic al lui Arnold din care
pleaca fibre provenite de la nervul VII ce se distribuieglandelor salivare
sublinguale si submandibulare, si fibre apartinand nervului IX ce se distribuie
glandelor parotide.
Origine reală
- ganglionul senzitiv Gasser (pentru fibrele senzitive)
- nucleul masticator din punte (pentru fibrele somatomotorii)
Originea fibrelor parasimpatice care i se anexează este:
Nc. Salivator superior (din punte, aparţine nervului facial VII bis
Wrisberg), care se distribuie galndelor sublinguală şi submandibulară
Nc. Salivator inferior (din bulb, aparţine nervului glosofaringian IX), care e
distribuie glandei parotide
Traiect. Raporturi.  
- părăseşte craniul prin gaura ovală
- ajunge în fosa infratemporală, unde se află între cei doi muşchi pterigoidieni
(medial şi lateral) şi se împarte după un scurt traiect în ramuri
DISTRIBUŢIE
Ramuri colaterale:
- Recurente:- ramura recurentă meningeală (senzitivă) – prin gaura spinoasă
se reîntoarce în craniu şi se distribuie durei mater
- Laterale:- n. temporo-maseterin (motor) dă naştere:
- nervului temporal profund posterior – pentru muşchiul
temporal
- nervului maseterin – pentru muşchiul maseter
- n. temporal profund mijlociu (motor) – destinat muşchiului
temporal
- n. temporo-pterigo-bucal (nerv mixt)

195
 - nerv temporal profund anterior (motor) – destinat
muşchiului temporal
- nerv pterigoidian lateral (motor) – destinat muşchiului
pterigoidian lateral
- n. bucal (senzitiv) – inervează senzitiv: -tegumentul
obrazului şi mucoasa obrazului (+ff. parasimpatice ataşate, destinate glandelor
mucoasei obrazului)
- Mediale:- n. pterigoidian medial (motor)
- se distribuie:- muşchiului pterigoidian medial
- muşchiului tensor al vălului palatin
- muşchiullui tensor al timpanului
- Posterioare. - n. auriculotemporal (senzitiv)
- se distribuie:- pielii regiunii temporale
- pielii conductului auditiv extern
- pielii pavilionului urechii
(+ff. parasimpatice, ce se distribuie glandelor parotide)
Ramuri terminale
Nerv lingual (ramură senzitivă)
Traiect:- coboară între cei doi muşchi pterigoidieni, anterior de n. alveolar
inferior
- ajunge pe partea postero-laterală a limbii, apoi în fosa sublinguală
- primeşte anastomoză n. coarda timpanului, prin care i se ataşează fibre
parasimpatice pe următorul traiect: nucleu salivator superior(al n. facialVII din
punte ) - n. coarda timpanului (prin nervul lingual) - ganglionii vegetativi
sublingual şi submandibular - glandele sublinguală şi submandibulară
- ramuri:- senzitive pentru mucoasa: - vălului palatin si a amigdalelor
- gingiei şi planşeului cavităţii bucale
- feţei inferioare a limbii
- celor 2/3 anterioare ale feţei dorsale a
limbii
Nerv alveolar inferior (ramură mixtă)
Traiect:- coboară între cei doi muşchi pterigoidieni, posterior de nervul
lingual ,- pătrunde în canalul alveolar inferior (al mandibulei) si- se
exteriorizează prin gaura mentonieră
- ramuri:- senzitive: - dentare inferioare

196
 - gingivale inferioare
- pentru tegumentul: - mentonier (bărbie)
- buză inferioară
- motorii: - pentru:- muşchiul milohiodian
- pântecele anterior al muşchiului digastric
PARASIMPATICUL CRANIAN ATAŞAT NERVULUI MANDIBULAR 
Fibrele cu origine în nucleul salivator superior al facialului (din punte), pe
calea:
- n. coarda timpanului - n. lingual - ganglioni submandibular şi sublingual-
glande submandibulară şi sublinguală
Fibrele cu origine în nucleu salivator inferior al glosofaringianului (din bulb)
fac sinapsă în ganglionul otic
Ganglionul otic Arnold – în fosa infratemporală
aferenţe:- n. timpanic Jacobson prin micul nerv pietros = ff. parasimpatice ale
nervului glosofaringian IX (de la nucleu salivator inferior)
- plexul simpatic din jurul arterei meningee medii – ff. simpatice
- nervul mandibular –ff. senzitive
- eferenţe:- ramuri care se alătură nervului auriculotemporal ce se distribuie:
- glandei parotide (ff. parasimpatice)
- mucoasei casei timpanului (ff. senzitive)
- ramuri motorii pentru: - m. pterigoidian medial
- m. tensor al timpanului (sau m. ciocanului)
-m. tensor al vălului palatin (originea fibrelor este de fapt în fibrele motorii ale
nervului glosofaringian)

Ramurile nervului mandibular

a)1-artera alveolară posterosuperioară
2-nerv bucal
3-muşchi pterigoidian medial
4-muşchi pterigoidian lateral
5-artera carotidă externă
6-artera alveolară inferioară
7-artera meningee mijlocie
8-artera maxilară

197
b)9-lama laterală a procesului pterigoidian
10-nerv lingual  
11-muşchi hioglos
12-nerv milohioidian
13-muşchi milohioidian
14-nerv hipoglos
15-ramura superioară a ansei cervicale
16-nerv milohioidian
17-nerv coarda timpanului
18-artera maxilară
19-artera meningee mijlocie
20-nerv auriculotemporal
21-nerv mandibular
CONEXIUNILE NUCLEILOR TRIGEMENULUI
NUCLEUL SENZITIV
- aferenţe:- ganglionul senzitiv trigeminal Gasser
- eferenţe:- talamus (al III-lea neuron de pe calea sensibilităţii epicritică,
protopatică, termică, dureroasă, proprioceptivă de la nivelul capului)
- cerebel (pentru sensibilitatea legată de tonusul muscular)
- colaterale pentru reflexe (spre nucleii motori sau vegetativi):
- pentru masticaţie (aferenţă=limba) spre:
- nc. motori:- V din punte (nc. Masticator) -pentru m. masticatori
- VII din punte pentru m. orbicular al buzelor
- XII din bulb pentru m. limbii
- pentru deglutiţie (aferenţă=limba) spre:
- nc. motori: - XII din bulb pentru m. limbii
- IX din bulb pentru m. faringelui
-X din bulb pentru m. faringelui şi porţiunea superioară a esofagului ce prezintă
muşchi striati
- nc. vegetativi:- X din bulb pentru m. porţiunii inferioare a esofagului ce
prezintă muşchi netezi
- pentru clipit (aferenţă=conjunctiva bulbară) spre:
- nc. motor VII din punte, pentru m. orbicularul ochiului
- pentru salivaţie (aferenţă=limba) spre nucleii vegetativi:
198
- salivator superior VII din punte (fibrele se distribuie glandelor sublinguală şi
submandibulară)
- salivator inferior IX din bulb (fibrele se distribuie glandei parotide)
NUCLEUL MOTOR
eferenţe:- muşchii masticatori
aferenţe- fasciculul corticonuclear
- fibre extrapiramidale
- conexiuni cu sistemul limbic (pentru reflexe de masticaţie, deglutiţie)
- colaterale pentru reflexe (primite de la nucleii senzitivi ai căii aferente)
- pentru masticaţie de la nucleii senzitivi:
- V pentru sensibilitatea tactilă a limbii
- nc. solitar (VII, IX, X) pentru sensibilitatea gustativă
- pentru deglutiţie =aceleaşi aferenţe ca pentru reflexul de masticaţie
Aplicaţii clinice: EXAMENUL NEUROLOGIC
- SENSIBILITATEA se testează în toate teritoriile, putând avea ca descoperire
patologică hipoestezia sau chiar anestezia în tot teritoriul sau pe traiectul unei
ramuri (prin lezarea nervului). În cazul unei leziuni a cortexului senzorial
dispare sensibilitatea feţei pentru durere şi temperatură în hemifaţa
contralaterală, păstrându-se însă sensibilităţile tactilă şi presională. Dacă este
afectat ganglionul Gasser sau nervul, se pierde sensibilitatea homolaterală.
Aceasta pentru că deutoneuronul căii ascendente se încrucişează.
- MOTRICITATEA este modificată în cazul leziunilor de neuron motor
periferic, determinând dificultăţi în masticaţie şi vorbire. Poate fi afectată şi în
leziunea de neuron motor central, având în vedere că nucleul motor al
trigemenului primeşte aferenţe bilaterale de la cortex.
- REFLEXELE: - reflexul cornean (atingerea uşoară a corneei cu vată trebuie
să producă închiderea ochiului)
- reflexul conjunctival (se preocedează la fel, atingând o zonă a conjunctivei)
- reflexul maseterin
NEVRALGIILE DE TRIGEMEN (dureri paroxistice pe traiectul unui
nerv)
Poate fi idiopatică (nu i se poate descoperi cauza), fiind totuşi incriminată o
inflamaţie arahnoidiană; poate fi secundară, tumorală, inflamatorie (cel mai
frecvent de la o colecţie sinusală sau de la o afecţiune dentară) sau traumatică –
i se asociază hipo/anestezie cutanată, reflex coronar diminuat.

199
Pot să apară nevralgii localizate dentare sau nevralgii ale ganglionilor vegetativi
care se ataşează nervilor cranieni, care vor limita durerea la teritoriul eferenţelor
trigeminale ale ganglionului respectiv.
Perechea VII – NERVUL FACIAL
- nerv mixt cu componentă vegetativă:
- două rădăcini: - motorie=nervul VII
- senzitivo-senzorială=nervul VII bis Wrisberg
- componentă vegetativă parasimpatică (care se ataşează ambelor ramuri)
- nervii VII şi VII bis: - izolaţi: de la origine până stânca temporalului
- ataşaţi: de la stânca temporalului până la periferie
- au ramuri comune
- funcţii diferite:
Nerv facial VII:
- motor:- muşchii mimicii
-muşchiul scăriţei
- muşchiul stilohioidian şi pântecele posterior al muşchiului digastric
- muşchiul ridicător al vălului palatin şi muşchiul uvulei prin
intermediul: ganglion otic - nerv sfenoidal intern - nerv vidian - ganglion
pterigopalatin
- muşchi palatofaringian şi palatoglos (stafilofaringian şi stafiloglos)
- parasimpatic: - glandele lacrimale (prin intermediul nervului oftalmic)
- glandele nazale şi glandele palatine (prin intermediul nervului maxilar)
Nervul intermediar Wrisberg (VII bis)
-senzitiv-senzorial: sensibilitatea gustativă a 2/3 anterioare ale limbii
-sensibilitate tactilă din: - jurul găurii oarbe de la nivelul limbii
- zonă a faringelui
- o zonă a mucoasei cavităţii nazale
-o zonă a mucoasei palatine
parasimpatic: glandele salivare - sublinguală
- submandibulară
 Origine aparentă  
- în şanţul bulbo-pontin
- în foseta supraolivară (superior de oliva bulbară)

200
 - nervul VII este situat medial (rădăcina motorie)
- nervul VII bis este situat lateral (rădăcina senzitivă)  
Origine reală
fibre motorii = nucleul motor al facialului din punte
- intranevraxial – descriu o buclă în jurul nucleului motor al abducensului
(dinspre medial spre lateral, înconjurându-l posterior)
fibre senzitive = în ganglionul senzitiv ataşat nervului cranian VII (= ganglion
geniculat) situat în stânca temporalului.
Axonii acestora fac sinapsă în nucleul senzitiv al facialului din bulb (nucleul
gustativ al lui Nageotte, o componentă a nucleului solitar) unde se află
deutoneuronul căii gustative.
fibre vegetative:
-nucleul lacrimal (Yagitta) (sau lacrimo-muco-nazal), luând calea: nervul
pietros mare - nerv vidian - ganglion pterigopalatin (al nervului maxilar)
- glanda lacrimală (prin nerv zigomatic - nerv lacrimal al nervului oftalmic)
- glandele mucoasei nazale (nervi nazali posteriori şi superiori)
- glande palatine (nervi palatini)
nucleul salivator superior luând calea:
nervul coarda timpanului - nerv lingual – ganglioni sublingual/submandibular -
glandele sublinguală/submandibulară  
TRAIECT. RAPORTURI 
În fosa cerebrală posterioară (loja cerebeloasă)
Intră în meatul acustic intern (pe faţa posterioară a stâncii temporalului)
- alături de nervul vestibulocohlear VIII
- se află în foseta antero-superioară a acestuia
 Parcurge canalul facialului (în interiorul stâncii temporalului)
porţiunea I - perpendiculară pe axul stâncii (între vestibulul osos şi cohlee)
- apoi face un cot de 90° spre lateral = hiatusul facialului (conţine ganglionul
geniculat)
- porţiunea a II-a (timpanică) = longitudinală, paralelă cu axul stâncii
- pe peretele medial al casei timpanului (al urechii medii)
- apoi face un cot de 90° spre inferior = sub aditus ad autum (cea mai mare
celulă mastoidiană)
- porţiunea a IIIa = verticală
- între –posterior -mastoidă
201
- anterior – meat acustic extern
d)Iese din craniu prin gaura stilomastoidiană
e)Pătrunde în glanda parotidă prin faţa medială a acesteia.
Intraparotidian prezintă următoarele raporturi:
- nervul facial - cel mai lateral (superficial)
- vena jugulară externă
- artera carotidă externă - cel mai medial (profund)
- superior se află nervul auriculotemporal.
Distribuţia nervului facial
1.Aria gustativă (lob parietal, girus postcentral)
2.Talamus
3.Nucleul solitar (componenta gustativă – nucleul
gustativ Nageotte)
4.Nucleul salivator superior
5.Nucleul lacrimo-muco-nazal
6.Nucleul motor al facialului (destinat inervaţiei
muşchilor mimicii)
7.Fibrele preganglionare(ce formează nervul vidian
şi sinaptează în ganglionul pterigo-palatin) 8.Fibrele
postganglionare para-simpatice destinate glandei
lacrimale
9.Fibrele postgan-glionare parasimpatice destinate glandelor din mucoasa
nazală şi palatină 10.Muşchiul occipito - frontal
11.Glanda lacrimală
12.Muşchiul orbicular al ochiului
13.Muşchii din jurul orificiilor foselor nazale
14.Muşchiul buccinator
15.Muşchiul orbicular al gurii
16.Ganglionul senzitiv ataşat nervului VII (ganglionul geniculat)
17.Fibre senzoriale gustative ce se distribuie la 2/3 ante-rioare ale limbii (intră
în nervul coarda timpanului)
18.Limba
19.Fibre preganglionare parasimpatice destinate glandelor salivare (intră în
nervul coarda timpanului)
20.Axonii neuronilor din ganglionul senzitiv
202
21.Ganglionul sublingual
22.Glanda sublinguală
23.Ganglionul submandibular
24.Glanda submandibulară
DISTRIBUŢIE  
Ramuri colaterale
• Colaterale intrapietroase  
a)Nervul pietros mare
Traiect:- pleacă din ganglionul geniculat (genunchiul superior al facialului)
- iese pe faţa anterioară a stâncii temporalului prin hiatusul nervului pietros
mare şi se situează în şanţul omonim.
- părăseşte craniul prin gaura ruptă
- se anastomozează cu nervul pietros profund (simpatic) şi devine nervul vidian
- străbate canalul pterigoidian (dinspre posterior spre anterior)
- ajunge în fosa pterigopalatină
- face sinapsă în ganglionul pterigopalatin
Conţine:- fibre parasimpatice din nucleul lacrimo-muco-nazal:
- pentru glanda lacrimală (prin nervul zigomatic - nervul lacrimal)
- pentru mucoasa nazală (prin nervii nazali)
- pentru mucoasa palatină (prin nervii palatini)
b)Nervul muşchiului scăriţei
- se desprinde din porţiunea a III-a descendentă a facialului
inervează muşchiul scăriţei care, deşi este striat, se contractă involuntar

Colateralele intrapietroase ale

nervului facial
1.Nervul facial
2.Ganglionul geniculat (genunchiul
superior al facialului)

203
3.Nervul pietros mare
4.Nervul muşchiului scăriţei
5.Gaura stilomastoidiană
6.Ramul senzitiv al conductului auditiv extern
7.Nervul coarda timpanului
8.Ganglionul otic (al nervului mandibular Vc)
9.Nervul lingual (ramură a nervului mandibular)
10.Gaura ruptă
11.Procese pterigoidiene
12.Canalul pterigoidian (conţinând nervul vidian)
13.Ganglionul pterigopalatin (al nervului maxilar Vb)
14.Os palatin (şi fosă pterigopalatină)
15.Maxilă
16.Nervul zigomatic
17.Nervul lacrimal (din nervul oftalmic Vc)
18.Glanda lacrimală
19.Gaura sfenopalatină
20.Nervi nazali
21.Canalul palatin mare
22.Nervi palatini
23.Fibre din nervul coarda timpanului ce preiau sensibilitatea gustativă de la 2/3
anterioare ale limbii
24. Limba
25.Fibre parasimpatice destinate glandei sublinguale
26. Glanda sublinguală
27. Fibre parasimpatice destinate glandei submandibulare
28. Glanda submandibulară
 

Nervul coarda timpanului

Traiect: - se desprinde din porţiunea descendentă a facialului

204
- străbate casa timpanului dinspre posterior spre anterior (lipit de peretele
lateral)
- iese din craniu prin fisura pietro-timpanică Glasser
- ajunge în fosa infratemporală
- se anastomozează cu nervul lingual
Conţine: - fibre parasimpatice din nucleul salivator din punte ce se distribuie
glandelor sublinguală şi submandibulară
- fibre senzoriale gustative provenite de la mucoasa a 2/3 anterioare ale limbii
-fibre senzitive ce provin din jurul găurii oarbe de la nivelul limbii
- fibre somatomotorii destinate muşchilor ridicător al vălului palatin şi al uvulei
pe traiectul: nervul coarda timpanului - ganglion otic - nerv sfenoidal intern -
nerv vidian - ganglion pterigopalatin - nerv maxilar)
Ramul senzitiv pentru conductul auditiv extern ( fibrele senzitive ale
zonei Ramsay-Hunt)
Traiectul nervului coarda timpanului la nivelul casei timpanului
Perete posterior
Aditus ad antum
Nervul facial
Braţul lung al nicovalei
Braţul scurt al nicovalei
Nicovala
Ciocanul
Plica maleolară anterioară
Plica maleolară posterioară
Manubriul ciocanului
Peretele superior
Peretele anterior
Peretele inferior
Nervul coarda timpanului
Membrana timpanică

Colaterale extrapietroase
a) Nervul auricular posterior
205
- ramura posterioară - muşchiul occipital
- ramura anterioară - muşchii auriculari
- muşchiul temporo-parietal
b) Ramura pentru muşchii- stilohioidian
- digastric (pântece posterior)
- trimite o ramură anastomotică prin ansa lui Haller nervului glosofaringian -
pentru muşchiul faringopalatin
c)Ramura linguală
- fibre senzitive: pentru o porţiune posterioară a mucoasei limbii
- fibre somatomotorii : - muşchiul palatoglos
- muşchiul stiloglos
Ramuri terminale – pentru muschii mimicii
Ramura temporo-facială se bifurcă în:
- ramura temporo-frontală
- ramura zigomatică (ramuri palpebrale)
Ramura transverso-facială se bifurcă în:
- ramura bucală
- ramul marginal al mandibulei
Ramura cervico-facială
Conexiunile nucleilor nervului facial
Nucleul motor:
eferenţele: - se distribuie muşchilor cutanaţi (ai mimicii)
aferenţele:- fasciculul corticonuclear (pentru mişcările voluntare)
- fibre extrapiramidale (pentru mimica involuntară legată de stările afectiv-
emoţionale)
- colaterale pentru reflexe (de la nucleii senzitivi):
- pentru reflexul cornean: nucleii senzitivi ai nervului trigemen din bulb, punte
şi mezencefal
- pentru reflexul de clipit: de la coliculii cvadrigemeni superiori
- pentru reflexul stapedian (închiderea pleoapelor la sunete prea puternice) de la
coliculii cvadrigemeni inferiori
- pentru reflexul masticator: de la nucleii trigemenului şi de la nucleul solitar ai
nervilor VII, IX şi X
Nucleul salivator superior:

206
eferenţe: - se distribuie glandelor sublinguală şi submandibulară
aferenţe: - colaterale pentru reflexul salivar:
- de la nucleii senzitivi ai nervului trigemen V din bulb, punte şi mezencefal şi
de al nucleul solitar VII, IX şi X din bulb (pentru reflexul necondiţionat)
- de la centrii hipotalamici, scoarţă cerebrală şi sistem limbic (pentru reflexul
condiţionat sau în conexiune cu alte procese, cum ar fi termoreglarea)
Nucleul solitar (=nucleul senzitiv VII, IX, X):
aferenţe: axonii ganglionilor senzitivi ataşaţi nervilor VII, IX, X
eferenţe: colaterale pentru reflexe (spre nucleii motori sau vegetativi):
- masticaţie: nuclei motori - masticator V din punte
- facial VII din punte
- hipoglos XII din bulb
- deglutiţie: nuclei motori - hipoglos XII din bulb
- nucleu ambiguu (IX glosofaringian, X vag) din bulb
- nucleu vegetativ al X vag din bulb (pt. musc neteda
esofagiana)
- salivaţie: nuclei vegetativi - salivator superior VII din punte
- salivator inferior IX din bulb
- secreţia gastrică (în faza cefalică) - centrul gastrosecretor din bulb (nucleul
vegetativ al nervului vag X)
calea gustativă (talamus - aria gustativă)
calea sensibilităţii generale (talamus - aria somestezică principală, girus
postcentral, lob parietal).
Aplicaţii practice:EXAMENUL NEUROLOGIC
Aspectul pacientului cu paralizie periferică de nerv facial:
-asimetrie facială
- lagoftalmie – la un ochi pleoape permanent depărtate (afectarea orbicularului
ochiului)
-epifora – scurgerea lacrimilor pe obraz (afectarea muşchiului lacrimal care
orientează lacrimile către canalul nazolacrimal)
- comisura bucală coborâtă şi gura deviată de partea sănătoasă
Examinarea dinamică:imposibilitatea închiderii ochiului (bolnavul nu clipeşte
de partea bolnavă) pacientul nu poate ridica sprâncenele, nu încreţeşte fruntea,
dacă pacientului i se cere să arate dinţii, devierea gurii se accentuează, pacientul
nu poate practica acţiunile ce implică strângerea buzelor: nu fluieră, nu pronunţă

207
consoanele labiale, în timpul masticaţiei alimentele îi cad din gură, pacientul îşi
pierde şi gustul la nivelul a 2/3 anterioare ale limbii (pentru gusturile sărat,
dulce, acru).
LEZIUNILE NEUROLOGICE
Lezarea nervului facial în paraliziile centrale generează două tulburări ale
mimicii:
abolirea mişcărilor voluntare prin leziuni ale ariei motorii corticale sau ale
fasciculului corticonuclear (îşi păstrează mimica automată, emoţională)
persistenţa mimicii voluntare şi abolirea celei involuntare reflexe prin lezarea
sistemului extrapiramidal (boala Parkinson)
În acest caz, nu este afectată regiunea superioară a feţei, ci numai cea inferioară.
Simptomatologia în paraliziile periferice de nerv facial depinde de nivelul
leziunii:
-dacă leziunea se produce sub gaura stilomastoidiană (sub desprinderea nervului
coarda timpanului) – afectare simplă a muşchilor pieloşi faciali (cu
simptomatologia motorie descrisă mai sus)
-dacă leziunea are sediul distal de ganglionul geniculat dar intrapietros se
adaugă:
- tulburări de secreţie salivară
- tulburări ale sensibilităţii gustative
- hiperacuzie (paralizia muşchiului scăriţei)
- dacă leziunea are sediul cranial de ganglionul geniculat:
- pierderea totală a sensibilităţii gustative
- apariţia lacrimilor de crocodil (lacrimaţie la stimuli salivari) la un singur ochi
- tulburări în secreţia glandelor mucoasei nazale şi a celei palatine.
Perechea VIII – NERVUL VESTIBULO - COHLEAR
Este un nerv senzorial cu o diviziune vestibulară (pentru echilibru) şi una
cohleară (pentru auz) şi vor fi descrise în cadrul capitolului"Analizatorii".
Perechea IX – NERVUL GLOSOFARINGIAN  
-nerv mixt cu componentă vegetativă
Conţine (teritoriu de inervaţie):
fibre somatomotorii :- muşchii faringelui(toti cu exceptia constrictorului
inferior):
-constrictori: - superior
- 1/2 superioară a mijlociului

208
-muschii extrinseci ai limbii:
-stilo - faringian
- glos

participă şi la inervaţia muşchilor velopalatini:- tensor şi ridicător ai vălului

palatin - palato-faringian
fibre vegetative parasimpatice: - destinate glandei parotide
fibre senzitive – senzoriale pentru:
sensibilitatea generală: - 1/3 posterioară a limbii
- văl palatin
- mucoasă faringiană
- urechea medie
- sensibilitatea gustativă: - 1/3 posterioară a limbii
Originea aparentă  
- în şanţul retroolivar de la nivelul bulbului
- între - VIII vestibulocohlear
-X vag 
Originea reală
• pentru fibrele somatomotorii: porţiunea superioară a nucleului ambiguu =
nucleul în care îşi au originea nervii IX glosofaringian, X vag, XI ambiguu.

209
pentru fibrele parasimpatice: în nucleul salivator inferior din bulb(fibrele
preganglionare de la acest nivel vor face sinapsa in ganglionul otic atasat
nervului mandibular)
• pentru fibrele senzitive = ganglionii senzitivi (superior si inferior) ataşaţi
nervului IX
- îşi trimit axonii în nucleul solitar din bulb (nucleu de terminaţie pentru nervii
VII, IX şi X
-fibrele gustative fac sinapsă în nucleul gustativ Nageotte situat la polul
superior al nucleului solitar:
VII bis –fibre de la 2/3 anterioare ale limbii
IX – fibre de la 1/3 posterioare ale limbii
X – fibre de la zona valeculară şi faringiană
- ganglionul superior (Ehrenritter) – pentru sensibilitatea generală:palat,
amigdale. Faringe, tuba auditivă, 1/3posterioară a limbii, urechea medie
- ganglionul inferior (Andersch) - pentru sensibilitatea gustativă: - 1/3
posterioară a limbii

Traiect. Raporturi  
- părăseşte craniul prin gaura jugulară; împărţită în:
-compartiment posterolateral - vena jugulară internă
- compartiment antero-medial, conţinând dinspre anterior spre posterior:
- nervul glosofaringian IX
- nervul vag X
- nervul accesor XI
coboară vertical prin spaţiul retrostilian
Spaţiul mandibulo-vertebro-faringian:
Între - faringe
- coloana vertebrală cervicală
- ramura mandibulei

210
1. Spaţiul glandular (lateral)
- conţine:- glanda parotidă
- elementele intraparotidiene: - artera carotidă externă
- nervul facial
- nervul auriculotemporal
-vena retromandibulară(originea venei jugulare externe)
- noduri limfatice
2. Spaţiul subglandular (spaţiul latero-faringian)
- divizat de diafragma stiliană într-un spaţiu anterior şi unul posterior.
Diafragma stiliană e formată din:
- buchetul stilian Riolan- muşchi: stilofaringian, stilohioidian, stiloglos
ligamente: stilohioidian, stilomandibular
- aponevroza faringiană: în plan frontal între - procesul stiloid - peretele lateral
al faringelui
Spaţiul prestilian (anterior)
- între- ramura mandibulei
- faringe
- conţine: muşchii pterigoidieni - medial, lateral
- nervul mandibular (cu ramuri)
- artera maxilară
Spaţiul retrotilian (posterior)
- între- diafragma stiliană (anterior)
- faringe (medial)
- parotidă (lateral)
- spaţiul prevertebral (posterior)
- conţine- mănunchiul vasculo-nervos al gâtului:
- artera carotidă internă (anteromedial)
- vena jugulară internă (anterolateral)
- nervul vag (în unghiul diedru deschis posterior între artera carotidă internă şi
vena jugulară internă)
- nervul glosofaringian IX
- nervul accesor XI
- nervul hipoglos XII

211
- simpaticul cervical
La nivelul spaţiului retrostilian nervul glosofaringian :
-se află:- anterior de nervul vag X şi accesor XI
- medial de vena jugulară internă
- pătrunde între muşchii - stilofaringian - stiloglos 
În regiunea paraamigdaliană:
- între:- muşchiul stiloglos (lateral)
- muşchiul constrictor superior al faringelui (medial)
• La baza limbii.
 
Distribuţie  
•Ramuri colaterale
1)Ramuri durale – pentru pia mater şi arahnoidă
2)Nervul timpanic Jacobson
- conţine:- fibre parasimpatice pentru glanda parotidă
-venite prin nervul pietros mic
- fibre senzitive de la - ureche medie
- tuba auditivă
ajunge în cavitatea timpanică (printr-un canalicul ce pleacă din fossula petrosa –
între orificiul extern carotid şi gaura jugulară – unde se află ganglionul
Andersch)
- se ramifică la nivelul promontoriului (vezi capitolul “Analizatori”)
Ramuri:
a) Ramuri timpanice - fereastra rotundă şi ovală- celulele mastoidiene
b) Ramura tubară – mucoasa tubei auditive
c) Nervul pietros mic - iese din stâncă prin hiatusul accesor
- iese din craniu ajungând la ganglionul otic
- conţine – fibre parasimpatice preganglionare pentru glanda parotidă
d) Ramuri carotidiene (senzitive)
-plex carotidian (pentru sinusul carotidian şi glomusul carotidian) împreună cu:
-fibre simpatice din ganglionii cervicali
-fibre sezitive ale nervului vag
-origine:-baro şi chemoreceptori

212
 3) Ramuri faringiene pentru plexul faringian, care conţine fibre:
-somatomotorii: -pentru muşchii- constrictori ai faringelui:- superior
-mijlociu (1/2 superioară)
- palatofaringian şi palatoglos
-senzitive: -mucoasa faringiană
-vasomotorii: -pentru vasele faringiene
la constituirea plexului faringian mai contribuie:
-fibre simpatice din ganglionul cervical superior
-fibre ale nervului vag
-uneori şi ramuri linguale ale facialului
4) Ramuri pentru muschii extrinseci ai limbii ( si pentru unii muschi
suprahioidieni
a) Ramura stilofaringiană
-pentru muşchii- stilofaringian
(- stilohioidian- pântecele anterior al digastricului)
b) Ramura pentru stiloglos şi stafiloglos (palatoglos)
-se adaugă fibrelor nervului lingual din nervul facial (destinate aceloraşi
muşchi)
5) Ramuri amigdaliene – senzitive  
Ramuri terminale
-plex lingual:
-fibre senzitivo-senzoriale destinate inervaţiei -gustative şi senzitive generale a
1/3 posterioare a limbii
CONEXIUNILE NUCLEILOR NERVULUI GLOSOFARINGIAN
Nucleul salivator inferior:
-aceleaşi aferenţe ca şi nucleul salivator superior
-eferenţe: -fibre pentru glanda parotidă pe calea:
nervul glosofaringian - nerv timpanic Jacobson - nerv pietros mic - ganglion
otic - nerv auriculotemporal - glanda parotidă
Nucleul solitar: - a fost prezentat la nervul facial
Nucleul ambiguu:
-eferenţe: -au fost prezentate la “Originea reală”
-aferenţe:-fasciculul corticobulbar

213
-fibre extrapiramidale
-colaterale pentru reflexe (de la nucleii senzitivi):
-deglutiţie – de la nucleii senzitivi ai lui V
- de la nucleul solitar (VII, IX, X)
-cefalogire (întoarcerea capului spre sursa stimulului): idem III, IV, VI.
APLICAŢII CLINICE
Dacă sunt atinse orofaringele şi uvula, se declaşează un reflex de tuse sau de
deglutiţie, care închid laringele şi traheea de către epiglotă. Dacă pacientul este
anesteziat, reflexul nu are loc. Mai mult chiar, pacientul inconştient vomită
adesea. Este deci absolut necesar ca pacientul să nu consume nimic (mâncare
sau lichide) cu 8-12 ore înainte de operaţie; altfel, pacientul va vomita în mod
inconştient (fără control), iar conţinutul acid din stomac va pătrunde în trahee
(acum larg deschisă), în bronhii şi plămâni, ducând, în cel mai bun caz, la
pneumonie prin aspiraţie, dacă nu la sufocaţie (rezultat fatal).

Perechea X – NERVUL VAG  

nerv mixt cu componentă vegetativă;
conţine- o componentă preponderent somatică, motorie si senzitiva,
(reprezentată de cei doi nervi laringei: superior şi inferior);
- o componentă parasimpatică (după desprinderea celor 2 nervi
laringei);
- inervează:- somatomotor- partial musculatura faringelui( muschiul
constrictor inferior)
laringelui, vălului palatin
- visceromotor parasimpatic viscerele: - gâtului
- toracelui (cordului, traheei, bronhiilor, plamanilor,esofauglui)
-abdomenului(stomac, intestin subtire, intestin gros)
- senzitiv- somatic: mucoasa faringelui, laringelui, pavilionului urechii,meatului
acustic extern
- gustativ: zona valeculară, epiglotică
- vegetativ: viscerele toraco-abdominale
 Conţine fibre:
MOTORII:- pentru muşchii constrictor mijlociu şi inferior ai faringelui şi
muşchii vălului palatin (prin ramuri faringiene).
- pentru muşchii cricotiroidian (intrinsec al laringelui) (prin nervul laringeu
superior).

214
- pentru ceilalţi muşchi intrinseci al laringelui (prin nervul laringeu recurentşi
inferior) care anatomic aparţine nervului X, deoarece fibrele acestuia constituie
ramuri ale nervului X, dar funcţional aparţine nervului accesor XI, constituind
rădăcina bulbară a acestuia – vezi nervul accesor XI.
VISCERO-SECRETORII:
- pentru mucoasa faringelui, esofagului cervical, laringelui şi traheei cervicale.
SENZITIVE
- SOMATICE:
- de la nivelul conductului auditiv extern şi pavilionului urechii.- GUSTATIVE:
- de la mugurii gustativi din zona valeculară, a epiglotei, a peretelui posterior al
orofaringelui.
 După desprinderea nervului laringeu inferior:
FIBRE VISCEROMOTORII: - pentru muşchii netezi si glandele toracelui şi
abdomenului
FIBRE VISCEROSENZITIVE: - din teritoriul toraco-abdominal al
nervului

ORIGINE APARENTĂ: 
Pe suprafaţa bulbului rahidian în şanţul retroolivar
- fibrele care se desprind imediat sub nervul vag, anume rădăcina bulbară a
nervului accesor, apaţin în final tot nervului vag, pentru că se vor reîntoarce în
acesta, distribuindu-se ca nerv laringeu recurent.
ORIGINE REALĂ:
FIBRELE MOTORII:
- în nucleul ambiguu din bulb, în segmentul mijlociu (în segmentul inferior îşi
are originea rădăcina bulbară a nervului accesor).
FIBRELE PARASIMPATICE PREGANGLIONARE:
- în nucleul cardio-pneumo-enteric (nucleul vegetativ din bulb).
FIBRELE SENZITIVE – în doi ganglioni senzitivi ataşaţi nervului vag X.
ganglionul superior (jugular) pentru sensibilitatea generală: - pavilionul
urechii, conductul auditiv extern
- mucoasa laringelui şi faringelui
- fibrele fac sinapsă în nucleul solitar din bulb

215
ganglionul inferior (nodos) pentru sensibilitatea gustativă:- faţa posterioară a
rădăcinii limbii
- valecule
- epiglota
- perete posterior al buco-faringelui
- fibrele fac sinapsă în nucleul gustativ Nageotte din bulb (componentă a
nucleul solitar)
FIBRELE VISCEROSENZITIVE:
ganglionul inferior nodos: - pentru sensibilitatea provenită de la viscerele
toraco-abdominale
- fibrele fac sinapsă în nucleul dorsal al vagului din bulb
TRAIECT:
Iese din craniu prin gaura jugulară (vezi raporturile de la nivelul găurii jugulare
prezentate la nervul glosofaringian).
În spaţiul retrostilian (vezi prezentarea de la nervul glosofaringian) coboară
vertical.
In unghiul diedru deschis posterior între:
- medial:-artera carotidă internă (şi inferior artera carotidă comună)
- lateral:- vena jugulară internă
- este încrucişat medial de către nervul glosofaringian IX (care pătrunde între
nervul vag şi artera carotidă internă pe care o încrucişează)
- este încrucişat lateral de către nervul hipoglos XII (care se plasează între
nervul vag şi artera carotidă internă medial şi vena jugulara internă lateral pe
care o încrucişează).
- ganglionul simpatic cervical superior se localizează posterior de nervul vag; la
acest nivel, ramura internă a nervului accesor pătrunde în nervul vag
În regiunea carotidiană:
- face parte din mănunchiul vasculo-nervos al gâtului (având raporturile
acestuia)
- se află lateral de glanda tiroidă
La intrarea în torace:
Dreapta:- trece între artera (posterior) şi vena (anterior) subclavie
la acest nivel emite nervul larigeu recurent drept (ce se încurbează pe sub artera
subclavie şi are un traiect recurent, dinspre inferior spre superior)
dinspre medial spre lateral, artera subclavie are raporturi cu:
- nervul vag şi nervul laringeu recurent drept
216
- ansa subclaviei a lui Vieussens (ansa stelo-stelată, între ganglionul cervical
inferior şi primul ganglion simpatic toracal)
- nervul frenic
Stânga:- intră în torace cu artera carotidă comună stângă; nu emite nerv laringeu
recurent în dreptul arterei subclavii
 In mediastin
Superior de pediculul pulmonar:
Dreapta:- între trahee (medial)
- arcul venei azygos (lateral)
Stânga: - pe flancul lateral al arterei carotide comune
stângi
- încrucişează anterior crosa aortei
La nivelul pediculilor pulmonari:
- ambii nervi trec posterior de pediculii pulmonari
Inferior de pediculii pulmonar:i
- se plasează în mediastinul posterior
Dreapta: - pe marginea dreaptă şi faţa posterioră a
esofagului
Stânga: - pe marginea stângă şi faţa anterioară a
esofagului
- cei doi nervi vagi se anastomozează rezultând plexul
periesofagian
La nivelul hiatusului esofagian
- străbat diafragma alături de esofag fomând prin anastomoza
- trunchi vagal anterior (preesofagian) - preponderent din nervul vag stâng
- trunchi vagal posterior (retroesofagian) – preponderent din nervul vag drept
În abdomen:- trunchi vagal anterior - se distribuie direct unor organe
intraperitoneale
supramezocolice
- trunchi vagal posterior - pătrunde retroperitoneal
- se bifurcă
- ramurile pătrund în cei doi ganglioni celiaci (vezi sistemul nervos vegetativ
parasimpatic)
DISTRIBUŢIE:
RAMURI INTRACRANIENE:
217
RAMUL MENINGEAL- se distribuie durei mater din fosa posterioară
RAMUL AURICULAR - pentru conductul auditiv extern
- sigurul ram cutanat al nervului vag
RAMURI CERVICALE:
RAMURI FARINGIENE- intră în constituţia plexului faringian, format din:
- nerv vag
- nerv glosofaringian
- simpaticul cervical
- conţine fibre:- motorii pentru:- muşchii vălului palatin
- muşchii constrictori mijlociu şi inferior ai faringelui
- senzitive pentru:- mucoasa faringelui
RAMURI CAROTIDIENE - formează plexul carotidian, constituit din:
- nervul vag
- nervul glosofaringian
- simpaticul cervical
-contine fibrele viscerosenzitive care se distribuie sinusului carotidian (zonă
reflexogenă)
NERVUL LARINGEU SUPERIOR
Traiect:- se desprinde în spaţiul retrostilian
- traversează regiunea carotidiană între faringe (medial) şi artera carotidă
externă (lateral)
- la nivelul cornului mare al hioidului se bifurcă în ramură externă şi internă
Conţinut în fibre:
- fibre senzitive:- mucoasa - laringelui
- traheei (porţiunii superioare)
- laringofaringelui, zonei valeculare
- fibre gustative:- porţiunea cea mai posterioară a limbii
- faringe
- valecule
- epiglotă
- fibre motorii:- muşchiul cricotiroidian
- muşchiul constrictor inferior al laringelui
RAMURA INTERNĂ:

218
patrunde între membrana tirohioidiană şi muşchiul tirohioidian
pătrunde în laringe (ridică plica nervului laringeu superior)
se distribuie:- porţiunii celei mai posterioare a limbii (gustativ)
- mucoasei etajului supraglotic al laringelui şi mucoasei laringo-faringelui
(ramuri senzitive şi parasimpatice)
trimite o anastomoză către nervul laringeu inferior –ansa lui Galen
RAMURA EXTERNĂ:
traiect paralel cu marginea posterioară a cartilajului tiroid
se distribuie:-muşchilor cricotiroidan (intrinsec al laringelui) şi constrictor
inferior al faringelui
- mucoasei etajului infraglotic al laringelui (ramuri senzitive şi parasimpatice)
4.NERVII CARDIACI:
- superiori şi mijlocii
- ajung în plexul cardiac
RAMURI TORACICE
NERVUL LARINGEU RECURENT (precizăm că nervul laringeu recurent
stâng este o ramură toracică)
1. Nervul laringeu recurent drept:
- se desprinde la nivelul arterei subclavii (face o ansă în jurul feţei inferioare şi
posterioare a acesteia apoi are un traiect ascendent)
- urcă între trahee (anterior) şi esofag (posterior) (în realitate esofagul depăşeşte
lateral stânga traheea, iar nervul laringeu recurent drept se situează retrotraheal
şi lateroesofagian)
- trece posterior de lobul drept tiroidian
-Nervul laringeu recurent stâng:
- se detaşează la nivelul crosei aortice (lateral de ligamentul arterial)
- trece pe sub crosa aortei (apoi posterior de aceasta)
- urcă între trahee (anterior) şi esofag (posterior) (în realitate preesofagian şi
laterotraheal)
Ambii abordează laringele pe sub muşchiul constrictor al faringelui.
Distribuţie:- ramuri cardiace
- ramuri traheale (mucoasă)
- ramuri esofagiene (pentru musculatura striată si mucoasă)
- ramuri faringiene (pentru muşchiul constrictor inferior al faringelui)

219
Nervul laringeu inferior
- pentru muşchii intrinseci ai laringelui (mai puţin muşchiul cricotiroidian)
- reprezintă de fapt fibrele rădăcinii bulbare a nervului accesor
- ramură anastomotică pentru ansa lui Galen
2. RAMURI CARDIACE INFERIOARE -pentru plexul cardiac
3. RAMURI TRAHEALE
 4. RAMURI BRONŞICE
 5. RAMURI ESOFAGIENE
 6. RAMURI PERICARDICE
 7. RAMURI MEDIASTINALE

RAMURI ABDOMINALE
TRUNCHI VAGAL ANTERIOR (n. vag stâng)
- ramuri gastrice (cea mai importantă: nervul principal al micii curburi Latarjet)
- ramuri hepatice
TRUNCHI VAGAL POSTERIOR (n. vag drept)
- ramuri gastrice
- o ramură mijlocie =nervul mezenterico-celiac -pentru plexurile mezenterice:
- superior
- inferior
- doua ramuri laterale celiace (care pătrund în polul medial al ganglionului
celiac corespunzator, formând cu nervul splanhnic mare de aceeaşi parte câte o
ansă:
- dreaptă:- ansa lui Wrisberg
- stânga:- ansa lui Laiguel-Lavastine)
Aplicaţii practice:LEZIUNI NEUROLOGICE
Lezările cantonate la nivelul nervului vag provoacă paralizia muşchilor
faringelui, o deviere a peretelui faringian de partea opusă leziunii (semnul
Vernet) şi tulburări de deglutiţie. Leziunea nucleului ambiguu are drept
consecinţe disfagia, disfonia, dispneea. Disfonia este cauzată şi de paralizia
nervului laringeu recurent.
CONEXIUNILE NUCLEILOR NERVULUI VAG X
NUCLEUL SOLITAR (vezi n. facial VII)
NUCLEUL AMBIGUU

220
Eferenţe:- muşchii striaţi ai faringelui (fibre din jumătatea superioară a
nucleului)
- muşchii striaţi ai laringelui (fibre din jumătatea inferioară a nucleului)
(muşchii sternocleidomastoidian şi trapez - prin rădăcina spinală a nervului
accesor)
Aferenţe:- fasciculul corticobulbar
- fibre extrapiramidale
- colaterale pentru reflexe (de la nucleii senzitivi):
- deglutiţie:-nc. sezitiv al trigemenului V
- nc. solitar (VII, IX, X)
- cefalogire (pentru XI): idem nucleii motori III, IV, VI 
NUCLEUL PNEUMO-CARDIO-ENTERIC
este implicat atât în aferenţa cât şi în eferenţa majorităţii reflexelor vegetative
(digestive, cardiomotorii, respiratorii
Perechea XI- NERVUL ACCESOR  
Posedă o dublă origine, astfel că la emergenţa sa din nevrax se constituie din
două rădăcini:
una medulară, care pătrunde în craniu prin gaura occipitală (pentru a se uni cu
cea bulbara)
una bulbară, cu origine aparentă în şanţul retroolivar
RĂDĂCINA SPINALĂ A NERVULUI ACCESOR
- ORIGINE REALĂ: - coarne anterioare ale măduvei spinării C1-C5
- ORIGINE APARENTĂ: - faţa laterală a măduvei spinării cervicale
- TRAIECT: - recurent – intră în craniu prin gaura occipitală
mare
- se uneşte cu rădăcina bulbară
- DISTRIBUŢIE: - formează ramura externă
- conţine fibre motorii pentru:
- muşchiul
sternocleidomastoidian
- muşchiul trapez
RĂDĂCINA BULBARĂ A NERVULUI ACCESOR
- ORIGINE REALĂ: - componentă a nucleului ambiguu (poartă numele de
nucleul laringian)

221
- ORIGINE APARENTĂ: - în şanţul retroolivar al bulbului
- TRAIECT: - se uneşte cu ramura spinală a nervului accesor
- iese prin gaura jugulară (fiind elementul cel mai posterior)
- DISTRIBUŢIE: - formează ramura internă a nervului accesor
- pătrunde în ganglionul nodos al nervului vag (=anastomoza Lobstein)
- inervează:- muşchii laringelui, sub forma nervului laringeu recurent (excepţie
muşchiul cricotiroidian)
TRAIECT. RAPORTURI
ramura internă (bulbară) - intră în nervul vag
ramura externă (spinală) va parcurge:
- canalul rahidian
- gaura occipitală mare
- fosa cerebrala posterioară
- gaura jugulară
- spaţiul retrostilian: - înconjoară anterior sau posterior vena jugulară internă
- se îndreaptă spre posterior
- fosa supraclaviculară:
- se află în triunghiul omo-trapezoidian; delimitat între:
- muşchiul trapez
- muşchiul sternocleidomastoidian
- pântecele inferior al muşchiului omohioidian
- superficial de muşchiul ridicător al scapulei
DISTRIBUŢIE
RAMURA INTERNĂ (bulbară)
pătrunde în nervul vag şi se distribuie cu nervul laringeu recurent
conţine fibre motorii pentru muşchii intrinseci ai laringelui (fară muşchiul
cricotiroidian) Aplicaţii practice: LEZAREA NERVULUI ACCESOR
Lezarea componentei bulbare a nervului accesor dă paralizia jumătăţii de văl
palatin şi a plicii vocale ipsilaterale.
Lezarea componentei medulare atrage paralizia muşchiului
sternocleidomastoidian, care este dificil de observat; când gâtul este în flexie
bărbia tinde să se rotească uşor de partea leziunii. Paralizia porţiunii superioare
a muşchiului trapez este evidenţiata prin poziţia de rotaţii înafară şi în jos a

222
regiunii scapulare şi printr-o uşoară depresiune a umărului de partea leziunii. Se
poate testa prin mişcarea de ridicare a umărului împotriva unei rezistenţe.
RAMURA EXTERNĂ (spinală)
Ramura pentru muşchiul sternocleidomastoidian – alături de ramuri cervicale
C1+C2
Ramura pentru muşchiul trapez – alături de plexul cervical profund
PERECHEA XII- N. HIPOGLOS
ORIGINE REALĂ = nucleul motor al nervului hipoglos XII din bulb
este înconjurat de grupe celulare cu rol în mişcările complexe ale limbii:
- nucleul intercalar Staderini
- nucleul sublingual Roller
- nucleul prepositus
- nucleul paramedian dorsal
ORIGINE APARENTĂ: - la nivelul şanţului preolivar al bulbului
TRAIECT: Iese din craniu prin canalul hipoglosului (prin condilul occipital)
Raporturile nervilor IX, X, XII
Nervul hipoglos XII
Nervul vag X
Nervul glosofaringian IX
Artera carotidă comună
Artera carotidă internă
Muşchiul hioglos
Artera carotidă comună
În spaţiul retrostilian:
- trece între:medial:- artera carotidă internă
- nervul vag
- ganglionul simpatic cervical superior
lateral:- vena jugulară internă
- la acest nivel = anastomoză = ansa atlasului primeste fibre C1-C2 se vor
distribui ca:
- ramură meningeală (senzitivă)
- ramuri pentru muşchii lung şi drept ai capului
- ramuri pentru muşchii:- tirohiodian

223
 - geniohioidian
- omohioidian (pântece superior)
În regiunea carotidiană: 
încrucişează faţa externă a:- arterei carotide internă
- artera carotidă externă
apoi are un traiect inferior de pântecele posterior al muşchiului digastric
delimitarea triughiului de descoperire a arterei carotide externe:
- superior: - nervul hipoglos XII
- lateral: - vena jugulară internă
- inferior: - trunchiul venos
În regiunea suprahioidiană
- superior de cornul mare al hioidului
pe faţa laterală a muşchiului hioglos (profund de muşchiul milohioidian)
delimitarea spaţiilor de descoperire chirurgicală a arterei linguale
Patrulaterul Beclard (situat posterio-lateral):
- inferior: -cornul mare al hioidului
- posterior:-marginea postrioară a muşchiului hioglos
- anterior: - tendonul intermediar al muşchiului digastric
- superior:- nervul XII hipoglos
Trigonul Pirogov (anterior)
- superior: - nervul XII hipoglos
- posterior:- tendonul intermediar al muşchiului digastric
- anterior:- marginea posterioară a muşchiului milohioidian
În hiatusul lojei submandibulare
- între muşchii milohioidieni şi hioglos
În loja sublinguală- medial: - muşchiul hioglos şi genioglos
- superior: - nervul lingual şi ductul submandibular Wharton
- lateral: - glanda sublinguală
inferior: - muşchiul milohioidian
DISTRIBUŢIE: 
Ramuri colaterale (ramuri primite prin anastomoze)
Ramura meningeală:
- conţine: fibre senzitive din nervul cervical I

224
 - fibre simpatice din ganglionul cervical simpatic superior
Ramura vasculară:
conţine: - fibre simpatice din ganglionul simpatic cervical superior
Ramura descendentă:
- formată din fibre provenite de la nivel C1-C2:
- participă la formarea ansei cervicale profunde (=ansa hipoglosului) ce se
constituie din:
- ramura descendentă superioară (fibre din nervul hipoglos provenite din C1-
C2)
- ramura descendentă inferioară (fibre provenite din plexul cervical C2-C4)
ansa hipoglosului se formează pe faţa anterioară a venei jugulare interne
Observaţie: ansa cervicală profundă conţine de fapt fibre nervoase ale plexului
cervical (C1,C2,C3) unele fibre luând numai pentru un scurt traiect calea
nervului hipoglos.
 Eferenţele ansei -unii muşchi ai gâtului
- din ramura descendentă superioară: - pântecele superior al muşchiului
omohioidian
- din convexitatea ansei:- muşchii: - sternohioidian
- sternotiroidian
- pântecele inferior al omohioidianului
Ramuri pentru muşchii tirohioidian şi geniohioidian
- din ramura descendentă superioară (C1-C2)
Ramuri terminale
Pentru muşchii limbii:
- extrinseci: - muşchii: - hioglos
- stiloglos
- genioglos
- intrinseci
ANASTOMOZELE NERVULUI HIPOGLOS XII
Cu nervul vag.
Cu ganglionul cervical simpatic superior:
- fibre vasomotorii pentru:- vase din musculatura limbii
- artera carotidă internă, vena jugulară internă
Cu nevul lingual

225
- supoziţii: - nervul hipoglos XII primeşte fibre senzitive pentru ramura
meningeală
- nervul lingual primeşte fibre parasimpatice pentru glandele sublinguală şi
submandibulară din ganglionul Popoff
Cu plexul cervical
- din nervii C1-C2 (intră nervul hipoglos) si apoi se desprind ca:
Fibre ascendente:- senzitive:- ramura meningeală
- motorii: - muşchii lung şi drept ai capului
Fibre descendente:- motorii= ramura descendentă superioară a lui Henle care dă
ramuri:
Pentru muşchii tirohioidieni şi geniohioidieni
Care se anastomozează cu ramura descendentă inferioară Henle (C2-C3)
- înainte de anastomoză emite ramura pentru pântecele superior al muşchiului
omodioidian
- din anastomoză rezultă ansa cervicală profundă ce sa va distribui muşchilor: -
sternohioidian; sternotiroidian; pântecele inferior al omohioidianului
Aplicaţii practice: LEZIUNI NEUROLOGICE
  Lezarea nervului hipoglos dă paralizia unei jumătăţi de limbă, care este
derivată de partea leziunii, abolirea tonusului şi degenerarea atrofică a
muşchilor afectaţi.
Juxtapunerea rădăcinii nervului cu tractul cortico-spinal constituie baza
anatomică a hemiplegiei alternante hipoglosale inferioare, care constă în lezarea
neuronului motor inferior ipsilateral pentru limbă combinată cu hemiplegia
(neuron motor superior) jumătăţii contralaterale a corpului pronunţată în special
în extremităţi.
CONEXIUNILE NUCLEULUI MOTOR AL NERVULUI HIPOGLOS XII
  - eferenţe:- muşchii limbii
- aferenţe:- fasciculul corticonuclear
- fibre extrapiramidale
- colaterale pentru reflexe (de la nucleii senzitivi)
- masticaţie:- nucleul senzitiv trigemen
- nucleu solitar
 - deglutiţie: idem
 

226
227