Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ELECTROTERAPIE
Dr. Adriana Dragan
medic primar balneofizioterapie si
recuperare medicala
ISTORIC
Conductori electrici :
- gradul I – metalici ;
- gradul II – electrolitici ;
- gradul III – gazosi .
Daca intensitatea curentului electric creste incet intr-un interval mare de timp
nu se produce excitare pentru ca apare fenomenul de acomodare .
REZISTIVITATEA CUTANATA
depinde de :
- intensitatea curentului electric aplicat ;
- legea lui Ohm : U = I·R ;
- timpul de aplicare al curentului galvanic ; rezistivitatea scade treptat si dupa
30 min de la aplicarea curentului se ajunge la un echilibru dinamic ;
- perspiratia cutanata insensibila ;
- stari fiziologice ( menstra , somn , efort fizic ) ;
- ritmuri biologice ;
- alimentatie ;
- diverse patologii ( depresie , hipersimpaticotonie , epilepsie , mixedem ,
sclerodermie ) .
EFECTE FIZIOLOGICE ALE CURENTULUI GALVANIC
• Asupra fibrelor nervoase senzitive :
- efect analgetic , la pol (+) prin cresterea pragului de sensibilitate
dureroasa ( anelectrotonus ) cu hiperpolarizarea membranelor celulare
• Asupra fibrelor nervoase motorii :
- efect stimulator cu cresterea excitabilitatii obtinut la polul (-)
- catelectrotonusul favorizeaza depolarizarea membranelor celulare
• Asupra sistemului nervos central :
- aplicatiile descendente au efect sedativ si de scadere a excitabilitatii
nervoase
- aplicatiile ascendente au efect stimulator
• Asupra fibrelor vegetative vasomotorii are efect hiperemizant si vasodilatator
• Efect biotrofic prin imbunatatirea circulatiei tisulare
Se aplica pentru tratarea unor regiuni mai intinse sau a intregului corp . Ele
imbina efectul curentului galvanic cu efectul termic al apei , care devine un
mijlocitor intre electrozi si tegument . Densitatea de cucent de pe tegument este
mai redusa si de aceea nu exista risc de arsura cutanata .
Baile galvanice patru-celulare folosesc patru vase in care se afla apa la 34-38 0C ,
vase care au inglobati electrozi in peretii lor prin care circula curentul continuu .
Pacientul poate introduce in aceste vase doua , trei sau toate patru membrele .
Se poate folosi fie sensul ascendent , fie descendent al curentului , in functie de
scopul urmarit .
Temperatura apei :
- mai crescuta 37 - 38 0C reduce senzatia neplacuta creata de curent si permite
aplicarea unor intensitati mai mari ;
- mai scazuta 34 - 35 0C accentueaza senzatia neplacuta data de curent .
Contraindicatii :
Definitie
Ionogalvanizarea este metoda de introducere in tegument cu ajutorul
curentului galvanic a diverse substante cu efect therapeutic .
Aceasta forma de terapie se bazeaza pe disociatia electrolitica a
substantelor puse la cei doi poli si deplasarea anionilor si cationilor catre
electrozii de sens contrar . Se folosesc solutii ce contin substante active
care se disociaza in campul electric si patrund in tegument la nivelul
foliculilor pilosi si ai glandelor sudoripare unde realizeaza depozite ce apoi
sunt preluate de circulatia sangelui .
Ex. : ionogalvanizarea cu CaCl2 . Solutia de CaCl2 se pune la anod .
Solutii folosite :
- la polul pozitiv : CaCl2 , MgSO4 , ZnSO4 , ioni metalici , alcaloizi ,
acetilcolina, morfina , xilina , atropina , corticoizi ;
- la polul negativ : saruri de acizi organici , Br , Cl , I , acid salicilic , acid
acetic , acid oxalic sau acid citric .
Solutiile se prepara cu apa distilata . Concentratia solutiilor este mica
(1 – 3 % ) deoarece in solutie disociatia electrolitica este cu atat mai mare
cu cat solutia e mai putin concentrata .
INDICATIILE CURENTULUI GALVANIC
POLARITATE
Un curent continuu aplicat tesuturilor duce la acumularea ionilor pozitivi
sub catod si a ionilor negativi sub anod . Local se produc modificari ale ph-
ului ( sub catod va fi mai alcalin iar sub anod mai acid ) ceea ce provoaca
disconfort pacientului ( mai ales la catod ) . Un curent alternativ nu duce la
o astfel de acumulare de sarcini electrice sub electrozi si deci acest curent
nu are efecte polare .
Cantitatea de sarcini electrice care se deplaseaza in fiecare directie a
electrozilor poate fi :
- inegala ― curentul are efecte polare
- egala ― curentul nu are efecte polare
FRECVENTA
Reprezinta numarul de oscilatii in unitatea de timp . Se masoara in [ Hz ].
Ex. : 10 pulsuri pe secunda reprezinta o frecventa de 10 Hz .
frecventa impulsuri : 60 Hz
frecventa burst : 2 Hz
DURATA IMPULSURILOR
FORMA IMPULSURILOR
La impulsurile rectangu-
lare intensitatea curentului
creste brusc la nivel maxim ,
ceea ce genereaza potentia-
lul de actiune . Daca inten-
sitatea impulsului creste
progresiv apare fenomenul
de acomodare la curent .
- impulsuri triunghiulare ; - impulsuri exponentiale .
AMPLITUDINEA IMPULSULUI
Reprezinta raportul intre timpul cand curentul actioneaza si timpul total pana
la urmatorul impuls sau tren de impulsuri ( burst ) .
MODULATIA
Reprezinta variatia unor parametri : frecventa , amplitudine , durata . Are
scopul de a reduce fenomenul de acomodare . Acomodarea este scaderea
raspunsului la un stimul repetat si consta in scaderea perceptiei senzoriale a
stimulului .Acomodarea este important sa fie prevenita atunci cand tratamen-
tul electric are ca scop controlul durerii .
CURENTUL ALTERNATIV
Este constituit dintr-o serie de impulsuri care alterneaza ; se foloseste pentru
stimularea musculaturii normal inervate si pentru controlul durerii .
.
TIPURI DE CURENTI
CURENTI CU IMPULSURI
TENS
MICROCURENTUL
Acest curent desi are o tensiune mare are o durata foarte scurta (7-14 μs) cand
este folosit pentru producerea contracturii la muschii normal inervati , in
conditiile de siguranta ( fara aparitia arsurilor tegumentare ) . Intensitatea
curentului ajunge la 2-2,5 A dar durata foarte scurta a impulsului face ca in
medie intensitatea curentului sa fie de 1,2-1,5 mA .
TIPURI DE CURENTI
CURENTUL RUSESC
A fost folosit pentru prima oara de cercetatorul rus Kots pentru electrosti-
mularea musculaturii normal inervate , stimulare care se produce fara durere
si cu mare eficienta .
.
TIPURI DE CURENTI
CURENTII DIADINAMICI
Sunt curenti introdusi acum 70 ani care provin din redresarea curentului
alternativ de la retea , avand frecventa de 50 sau 100 Hz si o durata a
impulsulii de 20 ms sau 10 ms .
Graficul stabileste
legatura intre amplitudine
si durata impulsului care
produce o contractie
minima a muschiului ; se
face cu impulsuri triun-
ghiulare apoi rectangu-
lare .
.
CURBA INTENSITATE - DURATA
Pauza dintre contractii este de cel putin 3 ÷ 4 ori mai mare decat durata
impulsului .
MODALITATI DE REALIZARE A ELECTROSTIMULARII
MUSCULATURII DENERVATE
Pe perioada electrostimularii :
- Pacientul se concentreaza asupra tratamentului imaginandu-si miscarea
pentru a-si pastra imaginea corticala a miscarii ;
-Postura pacientului trebuie sa fie adecvata pentru a degreva membrul
respectiv de forta gravitatiei ;
- Muschiul denervat poate fi pregatit pentru sedinta de electrostimulare prin
aplicatie locala de caldura , masaj sau curent galvanic ;
ELECTROSTIMULARE - CURENTI SI PARAMETRI
Electrostimulatoarele pot fi :
• portabile : mai usor de manevrat , mai ieftine , mai sigure ( deoarece
intensitatea maxima a curentului produs este limitsta din ratiuni
de securitate )
• fixe : ofera o paleta mai larga de posibilitati de electrostimulare ( tipuri
de curent ) ; produc curenti cu parametri ce corespund oricarui tip
de electrostimulare .
Aparatelec ce lucreaza cu voltaj constant sunt considerate mai sigure decat cele
cu curent constant . Terapeutul va testa curentul mai intai pe el insusi inainte
de a-l folosi pe pacient .
Tipuri de electrozi :
• autoadezivi
• placute de metal ( plumb )
• cauciuc electroconductor .
Daca electrozii au marimi diferite electrodul mai mic are o densitate de curent
mai mare si este “electrodul activ ”. Electrodul mai mare este „electrodul
indiferent” . Electrodul mai mic permite „concentrarea” curentului .
AMPLASAREA ELECTROZILOR
STIMULAREA BIPOLARA
α
STIMULAREA BIPOLARA ( continuare )
Transmiterea curentului se
poate face si prin interme-
diul apei . In acest caz den-
sitatea poate produce
arsuri electrice foarte
reduse.
α
ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA
CURENTII DIADINAMICI
Sunt curenti derivati din curentul alternativ de la retea prin redresare, cu o
frecventa cuprinsa intre 50 si 100 Hz . Durata impulsurilor este de 10 ms .
Sunt folositi pentru :
- reducerea durerii
- imbunatatirea metabolismului tisular .
Tipuri de curenti diadinamici :
- Difazat ( DF ) : frecventa de 100 Hz
- Monofazat ( MF ) ; frecventa de 50 Hz
- Perioada lunga ( LP ) : frecventa de 50/100 Hz
- Perioada scurta ( CP ), alterneaza la 1 s (MF) cu (DF): frecventa de 50/100Hz
- Ritm sincopat (RS ) : alterneaza la 1 s ( MF ) cu pauze
α
ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA
CURENTII DIADINAMICI
Sunt curenti polari asa incat aplicarea lor poate fi putin neplacuta , pacientul
resimtind o senzatie puternica de intepatura sau amorteala .
Curentii diadinamici se aplica pe durate scurte de timp : 4÷6 min (max. 10
min ).
Pentru a combate acomodarea se inverseaza polaritatea sau se folosesc
succesiv mai multe tipuri de curenti diadinamici .
MODALITATI DE APLICARE
CURENTII DIADINAMICI
Curentii diadinamici pot avea efect excitator , provocand contractii musculare (
in special MF si RS ) . Deoarece sunt necesare intensitati crescute si durate mai
mari ale tratamentului excitomotor curentii diadinamici nu se folosesc in acest
scop
Electrodul activ este polul (-). Se pot aplica longitudinal sau transversal pe
zona de tratat .Se pot face si aplicatii paravertebrale sau ganglionare ; daca
electrozii sunt la mare distanta unul de celalalt nu se obtin efecte terapeutice
notabile .
INDICATII TERAPEUTICE
- terapia durerii pentru articulatii mici ( mana , pumn , glezna )
- algoneurodistrofia
- diverse nevralgii ; nevralgii post herpetice sau postzoosteriene
- mialgii , periartrite
- artrite reactive ( coxartroza , gonartroza , spondiloza )
- sechele algice post reumatice ( dupa entorse , luxatii , fracturi , contuzii )
Sunt curenti polari asa incat aplicarea lor poate fi putin neplacuta ; dau o
α
senzatie puternica de intepaturi sau amorteala . Se aplica pe durate scurte de
timp 4÷ 6 min ( max. 10 min) . Daca apare fenomenul de acomodare cu
disparitia senzatiei de curent , nu se creste intensitatea curentului , deoarece
apar arsuri ! Se pot provoca arsuri .Pentru a combatea acomodarii se
inverseaza polaritatea sau se folosesc succesiv mai multe tipuri de curent .
ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA
CURENTUL TRABERT
CURENTUL TRABERT
α
ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA
TENS
Caracteristici :
• impulsurile pot fi :
- simetrice , bifazice
- asimetrice , bifazice
- alternativ rectangulare
α
ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA
TENS - CLASIFICARE
TENS - CLASIFICARE
α
ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA
• Electrozii se plaseaza cat mai aproape de zona dureroasa ( unul dintre ei ) iar
celalalt in acelasi dermatom sau pe trunchiul nervos al nervului aferent
TENS
POZITIONAREA
ELECTROZILOR
α
ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA
TENS
CONTRAINDICATII
• Zonele tegumentare lezate ( dermatoze , plagi , infectii , etc )
• Uterul gravid
• Aplicare transtoracica sau pe partea anterioara a gatului
• Prezenta pacemaker-ului sau a altor stimulatoare electrice
• Tumori maligne sau zone cutanate supuse iradierii
• Implante metalice ;
• Tulburari circulatorii
INDICATII TERAPEUTICE
• Dureri postoperatorii
• Dismenoree
• Sindroame dureroase musculoscheletale : mialgii , miogeloze , tendinite ,
periartrite
• Durere lombara joasa si cervicalgii de tip degenerativ artrozic si discal
• Nevralgii
• Boala artrozica cu diverse localizari
• Algoneurodistrofia
• Sechele algice dupa hernie de disc lombara si cervicala operata
• Dureri tip “membru fantoma” dupa amputatie .
STIMULAREA MUSCULATURII NETEDE
Musculatura neteda are particularitati fiziologice speciale si anume :
• nu are capacitate de acomodare ( acomodare neglijabila )
• cronaxia este foarte lunga , de sute de ms .
• muschii netezi au o mare capacitate de sumatie a stimulilor electrici aplicati .
INDICATII TERAPEUTICE
• constipatia cronica atona ; in acest caz electrozii sunt plasati pe flancurile
abdomenului
• vezica urinara atona ; in acest caz polul (-) se plaseaza deasupra simfizei
pubiene si cel (+) in zona sacrala .
CONTRAINDICATIILE
Sunt aceleasi ca la orice alta forma de electroterapiede joasa frecventa .
DUREREA
Modularea se produce :
• in maduva spinarii
• in talamus
• cortical
Modul de actiune al electroterapiei este explicat de teoria lui Melzack si
Wall ( 1965 ) - teoria “portii” ;
Densitate =
Clasa Grupa Diametrul Viteza de Functie/distributie
(μm) conducere (m/s)
A Aferente Ia Primary endings ( Ia fibres )
20 100
Ib Secondary endings ( Ib fibres )
(α) Vibratie
II 5-15 20-90 Atingere
(βγ)
III 1-7 12-30 Durere , temperatura
(δ)
TIPURI DE DURERE
Durere cronica :
a) orice durere ce persista cel putin 3÷6 luni dupa ce a actionat cauza
initiala . In acest caz se produc modificari la nivelul maduvei spinarii , de
excitabilitate locala , cu hipersensitivitate locala si prag dureros foarte
scazut .
b) durere caracteristica afectiunilor cronice ( ex. Artroze )
c) somatica : este o durere musculoscheletala sau viscerala localizata sau
difuza , resimtita local sau referita neurogenica , resimtita ca o arsura ,
vibratie , injunghiere . Este cauzata de leziuni la nivelul sistemului nervos .
( ex. Durere postherpetica , algoneurodistrofia , sindrom dureros regional
tip II ) , dupa accident vascular sau leziuni vertebromedulare
d) psihogenica : durere influentata de factori psihologici , fara legatura cu
leziuni tisulare reale .
DUREREA
α
DUREREA
Se observa ca impulsuri cu
durate foarte mici ( mai mici
de 200 μs ) pot stimula
fibrele nervoase motorii si
senzitive fara a stimula fibrele
lente , amielinice , dureroase .
α
Artroza acromioclaviculara ; aplicatie de curent Trabert
Condromalacie patelare ; aplicatie de curent diadinamic ( DF-PS )
α
Artrita reumatoida cu afectarea articulatiei interfalangiene proximale a
indexului ; curent diadinamic
α
Nevralgie cervicobrahiala stanga ; TENS
α
Lombalgie vertebrogena ; TENS
α
CURENTII DE MEDIE FRECVENTA
α
CURENTII DE MEDIE FRECVENTA
CURENTII INTERFERENTIALI
Ex. : f1 = 4.000 Hz
f2 = 4.150 Hz
f1 + ½ · Δf = 4.000 + 75 = 4.075 Hz
α
CURENTII DE MEDIE FRECVENTA
CURENTII INTERFERENTIALI
α
CURENTII DE MEDIE FRECVENTA
CURENTII INTERFERENTIALI
CURENTII INTERFERENTIALI
α
CURENTII DE MEDIE FRECVENTA
CURENTII INTERFERENTIALI
Daca spectrul este fixat mai mare acomodarea este mai bine prevenita.
Aparatele moderne sunt dotate cu “vector”. Acesta are scopul de a mari si
uniformiza aria stimulata dintre cei 4 poli si a nu exista directii
preferentiale de stimulare . Se foloseste vectorul sau vectorul izoplanar :
∙ cand tratam o suprafata de tesut mare ;
∙ cand zona de tratat este mai anfractuoasa si simetria dintre electrozi e
greu de pastrat .
CURENTII INTERFERENTIALI
CURENTII INTERFERENTIALI
TEHNICA DE TRATAMENT
α
CURENTII DE MEDIE FRECVENTA
CURENTII INTERFERENTIALI
TEHNICA DE
TRATAMENT
e =
α
CURENTII DE MEDIE FRECVENTA
CURENTII INTERFERENTIALI
TEHNICA DE TRATAMENT
INDICATII TERAPEUTICE
CONTRAINDICATII
e=
• Tumori maligne
• Boli infectioase , stari febrile , inflamatii pulmonare
α
• Casexia
• Prezenta pacemaker-ului cardiac sau a altor stimulatoare
• Uterul gravid sau zona lombara la femeile insarcinate
• Tromboze si tromboflebite
• Implanturi metalice
CURENTII INTERFERENTIALI
Gonartroza
e =
α
ULTRASUNETUL
In practica se folosesc :
- ν = 0,7 ÷ 3 Mhz pentru terapie si
- ν = 5 ÷ 13 Mhz pentru diagnostic ( ecografie )
Viteza este cu atat mai mare cu cat mediul este mai dens .
- 1,5 mm in apa la 1 Mz
- 3 mm in tesut osos la 1 Mhz .
PRODUCERE ULTRASUNET
2 5 cm 6,7 cm 10 cm 20 cm
3 11 cm 15 cm 23 cm 45 cm
5 31 cm 41 cm 63 cm 125 cm
ULTRASUNETUL
c) IMPRASTIEREA :
In tesuturi datorita mai ales
reflexiei fascicolul de ultrasunete
se imprastie . Energia de ultraso-
nare actionand astfel nu numai
pe directia fascicolului ci si in
vecinatate . US nu parasesc
corpul pentru ca la interfata
piele-aer reflexia este 100% .
e) ABSORBTIA US
Efectele biologice ale US se manifesta numai daca US sunt absorbite de
tesuturi . Absorbtia se masoara prin coeficientul de absorbtie .
Absorbtia la 1 Mhz este : [ os : 3,22 ] , [ piele : 0,62 ] , [ muschi : 0,76 ] ,
[ tesut gras : 0,14 ] , [ apa : 0,0006 ] .
Adancimea de injumatatire este distanta masurata pe directia de
propagare a US la care intensitatea fascicolului de US se reduce la jumatate .
os 2,1 cm ―――
piele 11,1 cm 4 cm
cartilaj 6 cm 2 cm
muschi 9 cm 3 cm
MICROMASAJ CALDURA
( efect mecanic ) ( efect termic )
EFECTE BIOLOGICE :
1. relaxare musculare
2. cresterea permeabilitatii membranare
3. cresterea puterii de regenerare a tesuturilor
4. stimularea microcirculatiei
5. reducerea durerii
6. efecte asupra nervilor periferici
1. Relaxare musculara
Se produce prin :
- activarea microcirculatiei si eliminarea produsilor de catabolism ;
- prin actiune directa asupra fibrelor nervoase .
ULTRASUNETUL
2. Cresterea permeabilitatii membranare
Vibratiile ultrasonare cresc permeabilitatea membranara atat in aplicatii
continue cat si pulsate . Ca urmare :
- pH tisular se reduce ;
- se pot introduce unele substante medicale in tesuturi .
3. Cresterea puterii de regenerare a tesuturilor
S-a dovedit experimental ca efectele de stimulare a regenerarii tisulare se obtin
cu 0,5 W/cm2 in aplicatie pulsata cu frecventa de 3,5 Mhz .
4. Stimularea microcirculatiei
Este produsa prin :
- cresterea temperaturii ;
- stimularea musculaturii netede vasculare ;
- eliberarea unor substante din celule ca o consecinta directa a vibratiilor
mecanice .
5. Reducerea durerii este produsa prin :
- imbunatatirea microcirculatiei ( inclusiv cea limfatica ) ;
- relaxarea musculara ;
- reducerea pH-ului tisular ;
- stimularea directa a fibrelor nervoase amielinice .
6. Efecte asupra nervilor periferici
Ultrasunetul poate modifica conducerea nervoasa atat prin cresterea cat si prin
descresterea ei .Nu au fost complet elucidate efectele asupra sistemului nervos
central . A fost descris un efect simpaticolitic , utilizat in aplicatii reflexe .
ULTRASUNETUL
EFECTE NONTERMALE
1. Efectul de cavitatie
Se produce numai cand se folosesc intensitati mari ale US si consta in formarea
de bule de gaz in tesut . Aceste bule au marimea de 1 ÷100 μm .
S-a obtinut experimental fenomenul de cavitatie in tesutul nervos din creierul
de pisica , la intensitati de 100÷180 W/cm2 .
In aplicatiile in apa ale US cavitatia duce la aparitia bulelor de gaz care trebuie
indepartate .
2. Undele stationare
Se produc ca urmare a fenomenului de interferenta la limita de separatie intre
doua medii cu impedante acustice diferite si duc la obtinerea unor intensitati
foarte mari ale undelor ultrasonare ce pot distruge tesuturile .
In practica acest lucru nu se produce deoarece :
- tesuturile vii au o structura extrem de neomogena ;
- miscarea continua a capului de ultrasonare evita formarea de unde stationare
ULTRASUNETUL
MOD DE APLICARE
Cuplajul direct : capul de ultrasonare se aplica direct pe piele prin interme-
diul unui gel care are urmatoarele caracteristici :
- impedanta acustica similara tesutului ;
- transmitere foarte buna a US ;
- chimic inactiv ;
- hipoalergic si steril ( relativ ) .
Se pot folosi in afara de geluri : ulei , diverse unguente .
Cuplaj indirect :
- se realizeaza prin intermediul
imersiei in apa a capului de ultraso-
nare si a regiunii de tratat ;
- se foloseste cand trebuie tratate
zone anatomice mici , anfractuase ,
cum sunt mana sau piciorul sau
cand US nu se poate aplica direct ,
datorita durerii ;
- temperatura apei trebuie sa fie
placuta ( 36÷37 0C ) .
- apa trebuie fiarta in prealabil , pentru eliminarea gazelor dizolvate ;
- se poate folosi si metoda '”pernei de apa” , un recipient de plastic sau cauciuc
plin ¾ cu apa , pus deasupra zonei de tratat ; o mare parte din energia US se
pierde in acest fel .
ULTRASUNETUL
MOD DE APLICARE
Parametrii folositi la tratament :
- mod continuu sau pulsat ;
- intensitatea ;
- frecventa;
- cuplajul ;
-tipul de cap de US
Intensitatea US [ W/cm2 ] :
Dozele terapeutice se situeaza
intre 0,3÷3 W/cm2 .
a) intensitate mica : < 0,3 W/cm2 ;
b) intensitate medie : 0,3÷1,2 W/cm2 ;
c) intensitate mare : 1,2 ÷ 3 W/cm2 .
ULTRASUNETUL
MOD DE APLICARE
Pentru US pulsat se calculeaza intensitatea medie a pulsatiilor . Efectul
miorelaxant este mai mare la US pulsat .
Afectiunile acute ( ex. : afectiuni posttraumatice , artrite ) se trateaza cu US
pulsat pentru ca nu trebuie sa incalzim tesuturile .
Afectiunile cronice se trateaza cu US continuu .
Intensitatea folosita la tratament se alege dupa :
- marimea zonei de tratat ;
- adancimea unde se afla leziunea ( max. 0,5W/cm2 in apropierea oaselor ) ;
- tipul de leziune .
Frecventa de 1 MHz pentru procese patologice situate mai profund .
Frecventa de 3 MHz pentru procese patologice aflate mai superficial .
ULTRASUNETUL
MOD DE APLICARE
Suprafata de tratat
O suprafata de max. 75 ÷ 100 cm2 poate firezonabil tratata intr-o sedinta de
tratament . Durata maxima a unui tratament : 15 min . O suprafata de tesut de
3 ÷ 6 cm2 poate fi tratata in 3 ÷ 5 min . Capetele de ultrasonare au suprafete
cuprinse intre 1 ÷ 5 cm2. Capul de ultrasonare se misca continuu pe suprafata
de tratat .
Miscarea capului de ultrasonare
(a) circulara ;
(c) transversa .
ULTRASUNETUL
MOD DE APLICARE
Sedintele de tratament sunt zilnice ( afectiuni acute ) sau la cel mult 2 zile
( afectiuni cronice ) sau de 2 ori/saptamana .
Tehnica aplicatiei ultrasunetului
• pacientul este informat despre tratament si scopurile sale ; se verifica daca nu
exista contraindicatii ;
• pacientul este pozitionat pentru tratament , relaxat , fara durere ;
• se inspecteaza regiunea cutanata ce urmeaza a fi tratata ; daca este nevoie se
curata cu alcool 70% ( grasimi , machiaj , etc. ) ;
• se seteaza parametrii tratamentului ;
• se incepe tratamentul miscand continuu capul de ultrasonare ;
• se comunica cu pacientul permanent ;
• senzatiile ce se pot resimti sunt : caldure usoara , usurare a durerii , ameteli ,
dureri de cap , oboseala , furnicaturi ;
• la finalul terapiei se inspecteaza zona de tegument tratata
ULTRASUNETUL
CONTRAINDICATII ABSOLUTE
Urmatoarele tesuturi si organe nu se trateaza cu US :
• ochii ;
• cordul ;
• uterul gravid ;
• creierul ( deasupra vertebrei C3 ) ;
• testiculele ;
• cartilajele de crestere epifizare ( la copii ) ; se pot trata totusi cu US pulsat ;
• tumori ( in orice stadiu ) ;
• tromboflebita si varice ;
• stari septice si stari febrile ;
• casexie , stare generala alterata ;
• afectiuni tegumentare infectioase , inflamatii alergice ;
• TBC activ ;
• insuficiente de organ ( hepatica , renala , cardiaca , respiratorie ) .
CONTRAINDICATII RELATIVE
• tulburari de sensibilitate ;
• sechele posttraumatice ; stari posttraumatice ;
• endoproteze si materiale de osteosinteza ;
• sindroame postlaminectomie ;
• diabet zaharat ( US poate cauza oboseala si o usoara reducere a glicemiei ) .
ULTRASUNETUL
ULTRASONOFOREZA
Reprezinta introducerea unor substante medicamentoase in organism cu
ajutorul ultrasunetului .
Substante folosite :
• corticoizi ;
• vasodilatatoare ( nicotinat de metil ) ;
• histamina ;
• anestezice ( xilina ) .
Ultrasunetul creste permeabilitatea de membrana , nu incarca electric
substantele respective ( nu apar senzatii neplacute ) si permite penetrarea mai
profunda a lor ( 6 cm ) .
ULTRASUNETUL
TERAPIA COMBINATA
Reprezinta aplicarea simultana a ultrasunetului cu un stimul electric de joasa
sau medie frecventa ; metoda a fost introdusa de Gierlich .
Avantaje :
• stimulii combinati au un efect mai pronuntat decat daca actioneaza separat ;
• se castiga timp la aplicarea terapiei
• completeaza efectul curentului .
Ultrasunetul se combina cu :
• curent diadinamic ;
• curent Trabert ;
• curent de joasa frecventa ( cu impulsuri ) ;
• curent alternativ de medie frecventa .
Ultrasunetul completeaza efectul curentului prevenind aparitia fenomenului de
adaptare ; stimulul electric a mai eficient ; se poate aplica pe o durata mai
lunga si cu o intensitate mai redusa .
Terapia combinata cu curent de medie frecventa :
• actioneaza mai profund ;
• este mai placut suportata decat cea cu curent de joasa frecventa .
Electrodul activ este capul de ultrasonare si reprezinta polul (-) ( catodul ) .
Mediul de contact trebuie sa conduca curentul electric .
ULTRASUNETUL
Aplicatie de ultrasunet pe originea muschiului extensor comun al degetelor
Aplicatie de ultrasunet in apa
ULTRASUNETUL
Tratamentul unei entezopatii a tendonului patelar
Tratamentul insertiei muschiului scurt extensor radial al carpului
ULTRASUNETUL
Tratamentul artrozei degetelor
Tratamentul tendinitei muschiului supraspinos
ELECTROTERAPIA DE INALTA FRECVENTA
Reprezinta folosirea in scop terapeutic a oscilatiilor electromagnetice cu
frecventa mai mare de 300 kHz .
Energia electromagnetica :
• nu depolarizeaza fibrele nervoase ;
• este convertita in tesuturi in caldura .
Diatermia = producerea de caldura in profunzime in tesuturi ( la distanta ) .
CAMPUL ELECTROMAGNETIC
- transversala - longitudinala
- coplanara
Aceasta aplicatie este pentru o mai buna Aceasta aplicatie este pentru o mai buna
incalzire in tesutul muscular . incalzire a muschilor decat a osului sau
grasimii .
UNDELE SCURTE
ALTE CONTRAINDICATII
• Implante metalice tisulare ; endoproteze ;
• Piese metalice aflate pe piele ce nu se pot indeparta ;
• Uterul gravid ;
• Zone cu risc hemoragic
• Tulburari ale sensibilitatii termice ;
• Zone ischemice tisulare ( ex. Arteriopatii stadiul III , IV sau chiar II ) ;
• Tumori maligne ;
• Tuberculoza activa ;
• Stari febrile si infectioase ;
• Insuficiente de organ severe ;
• Tromboze venoase ;
• Zone cu colectii lichidiene acute in tensiune ( hematoame recente , bursite
acute , hemartroza ) ;
• Pacientii care nu pot sta nemiscati in pimpul procedurii ( miscari involun-
tare ) .
UNDELE SCURTE PULSATE
Undele scurte pulsate au frecventa de de baza de 27,12 MHz , lungimea de
unda de 11,06 m dar nu sunt emise continuu ci cu intreruperi , in „trenuri de
impulsuri ”. Impulsurile au in general intensitate mare si durata foarte scurta ,
astfel incat caldura produsa in timpul pulsului e rapid disipata .
Trenurile de impulsuri au 65 μs . Durata unui impuls este in acest caz de 0,
036 μs iar un tren de impulsuri contine 1805 impulsuri .
S-a constatat ca in forma pulsata
undele scurte au efecte diferite de
cele obtinute in forma continua :
• nu se produce incalzire tisulara
• biostimulare , accelerarea
vindecarii tesuturilor
• reducerea durerii
• resorbtia edemelor si a
hematoamelor
• stimularea pronuntata a
circulatiei periferice
• vindecarea mai rapida a
fracturilor
• stimularea sistemului
reticuloendotelial si
reticulohistiocitar , cu stimulare
imunitara
UNDELE SCURTE PULSATE
MOD DE APLICARE
Durata tratamentului este mai scurta ca la aplicatiile continue : 10÷15 minute
( depinde de tipul de aparat folosit ) .
Sedintele se fac zilnic sau la 2 zile , in total 10-12 sedinte ( in functie de evolutia
clinica a cazului ) .
TEHNICA DE LUCRU
La sfarsitul procedurii se verifica aspectul pielii care trebuie sa fie usor
hipertonic .
Obiectele metalice ( ceas , bijuterii ) se indeparteaza de pe zona de tratat .
Sedintele de tratament se fac zilnic .
Durata unei sedinte este de 5 ÷ 20 min ( in functie de tipul de lampa folosit ) .
RADIATIILE INFRAROSII
CONTRAINDICATII
a) Leziuni tegumentare : dermatite , eczeme
b) Tumori sau leziuni precanceroase cutanate
c) Zone tegumentare cu tulburari circulatorii sau de sensibilitate termica
d) Zone cu risc hemoragic
INDICATII TERAPEUTICE
a) Reumatism cronic degenerativ ( artroze cu diverse localizari )
b) Reumatism abarticular ( mialgii , traumatisme , miogenoze , bursite ,
periartrite )
c) Inflamatii cronice pelvine
d) Nevralgii , nevrite
e) Reumatisme inflamatorii in afara puseelor ( spondiloza ankilozanta ,
spondiloartropatii )
f) Sindroame colicative abdominale .
LASER
LASER reprezinta acronismul “light amplification by stimulated emission of
radiation” si este o radiatie electromagnetica colimata (foarte ingusta) cu
proprietati speciale .
Laserele terapeutice au lungimi de unda aflate in domeniul vizibil ( lumina
rosie ) si infrarosu .
Laserele se deosebesc de lumina obisnuita prin :
a) Monocromaticitate : un laser emite radiatie electromagnetica cu o singura
lungime de unda
b) Coerenta : undele laser nu au numai aceeasi λ dar oscileaza “in faza”.
Coerenta lor este temporala si spatiala
LAMPI ALPINE
Sau lampi de “inalta altitudine” . Acestea contin in tuburile emitatoare tot
vapori de mercur dar spectrul UV emis se aseamana cu cel din lumina solara de
la mare altitudine ; In jurul lor in aer se produc si mica cantitati de ozon si de
aceea locul unde sunt amplasate trebuie sa fie bine ventilat . λ < 270 nm .
LAMPA KROMAYER
Este destinata folosirii in contact direct cu tegumentul sau mucoasele unor
cavitati naturale ale organismului .
Ultravioletele au aceleasi proprietati fizice ca si radiatiile electromagnetice (
reflexie , refractie , absorbtie , etc. ) .
Ultravioletele UV se masoara prin :
• Iradianta = puterea radiatiei emise pe unitatea de suprafata ( W/cm2 ) ; se
masoara cu fotometrul
• Expunerea radianta si reprezinta iradianta inmultita cu timpul de
expunere ER [ J/cm2 ] = I [ W/cm2 ] · timp [ s]
RADIATIILE ULTRAVIOLETE
PIELEA
Radiatiile ultraviolete actioneaza in principal asupra pielii . Aceasta are trei
straturi :
• epiderm
• derm
• hipoderm
a) epiderma este formata din straturi de celule epidermale (epiteliale) care
80% sunt keracinocite ( care stocheaza o proteina numita keratina) si alte
tipuri de celule : melanocite si celule Langerhans cu rol imunitar .
RADIATIILE ULTRAVIOLETE
PIELEA
O keratinocita are nevoie de 28 zile pentru a ajunge din stratul bazal in cel
cornos .
Stratul cornos este format din keratinocite moarte si are rolul:
• previne pierderile de apa
• protejeaza organismul de virusi si bacterii
• protejeaza organismul de UV
Este acoperit de sebum , produs de glandele sebacee .
Pigmentatia pielii este data de melanina , un pigment produs de melanocite , in
organite specializate , numite melanozomi . Acesti melanozomi se deplaseaza
prin procesele dendritice ale melanocitelor ca sa ajunga in keratinocite .
RADIATIILE ULTRAVIOLETE
PIELEA
Melanina protejeaza keratinocitele de UV absorbindu-le inainte de a ajunge la
nucleu unde UV pot afecta ADN-ul .
Cele mai sensibile keratinocite sunt cele din stratul germinativ care sufera
procese de diviziune intense .
UV cu λ = 290÷ 400 nm (UVB) stimuleaza productia de melanina .
Celelalte straturi ale pielii :
b) derm : cuprinde vase de sange , plexuri vasculare , corpusculi tactili , fibre
nervoase , tesut conjunctiv .
c) hipoderm : tesut adipos
RADIATIILE ULTRAVIOLETE
EFECTELE FIZIOLOGICE ALE UV
Se pot clasifica in :
a) Acute ( rapide , immediate )
- eritemul actinic ( aktis = raza )
- pigmentarea ( melanogeneza )
b) Pe termen lung ( lente )
- efecte asupra pigmentarii
- hiperplazia dermului , epidermului si stratului cornos , cu imbatranire
cutanata
- imunosupresie ( la nivelul pielii )
- producerea vitaminei D
EFECTE PATOLOGICE
• Inducerea modificarilor and ce conduc la cancere cutanate (melanom malign)
• Fotodermatoze ( urticarie solara , xeroderma , pigmentosum , prurigoactinic )
• Fotosensibilizare dupa consumul unor medicamente : tetracicline , retinoizi
aromatici , amiodarona , fenotiazina , furosemid , metrotrexat , clorochina ,
hihroxiclorochina , griseofulvina , ibuprofen , naproxen , celecoxib .
• UVB si UVC produc conjunctivitsa si fotocheratita („orbirea zapezii”) cu
inflamaea tesutului cornean ; cele mai periculoase pentru ochi sunt UVB cu
λ=270 nm
• expunerea pe termen lung la UVA poate produce cataracta , opacifierea
cristalinului .
RADIATIILE ULTRAVIOLETE
HELIOTERAPIA
Reprezinta tratamentul aplicat intregului corp prin expunerea lui la lumina
solara ( ce contine UVA , UVB si radiatii infrarosii , alaturi de lumina vizibila ) .
Este folosita inca din antichitate ( Grecia , Roma ) . In sec. XIX a fost folosita
pentru tratarea tuberculozei .
Helioterapia se face progresiv prin cresterea timpului de expunere de la 10
min. la 3 ore . Perioada din zi cea mai buna pentru helioterapie este 9 00-11 00
dimineata .
Terapia cu ajutorul razelor solare are efecte benefice asupra organismului,
reechilibrandu-l metabolic, hormonal, chiar si din punct de vedere psihic.
In ultima perioada s-a instaurat o adevarata fobie fata de expunerea la soare,
ca urmare a unor campanii de promovare a efectelor negative pe care aceasta le
implica (riscul de cancer de piele, arsuri solare etc). Dincolo de masurile de
protectie pe care oricine trebuie sa si le ia impotriva expunerii excesive la
lumina solara, fobia fata de soare este un pericol .
INDICATII TERAPEUTICE
• reumatism cronic degenerativ : artroze
• reumatism abarticular ( tendinite , mialgii , miogeloze )
• artrite : poliartrita reumatoida st. I si II , spondilita ankilozanta , artrita
psoriazica
• fracturile ( pentru stimularea consolidarii )
• sechele posttraumatice : algoneurodistrofie , plagi , escare
• contuzii , hematoame , distrofii neurovegetative
• nevroze asmatice si anxioase , boala ticurilor , irascibilitate , cefalee
psihogena
• insomnia
• spasticitatea dupa accidentele vasculare cerebrale ( hemipareza spastica )
traumatisme vertebromedulare ( parapareze , tetrapareze spastice ) ;
parapareze si tetrapareze dupa infirmitate motorie cerebrala
• boli vasculare periferice : sindrom Raynaud , acrocianoza , arteriopatia
diabetica , trombangeita obliteranta
CAMPURI MAGNETICE
INDICATII TERAPEUTICE - continuare
• asm bronsic , bronsita cronica asmantiforma
• unele boli digestive : colonul iritabil , diskinezia biliara
• dismenoreea , tulburari de menopauza , inflamatii cronice pelvine
• hipertensiunea arteriala esentiala
• limfedem stadiul I si II
CONTRAINDICATII TERAPEUTICE
• purtatorii de pacemaker sau de alte electrostimulatoare
• sarcina
• boli hematologice severe
• boli infectioase si febrile
• tumori maligne
• TBC pulmonar sau extrapulmonara activa
• epilepsie
• psihoze
CURS DE ELECTROTERAPIE
— SFARSIT —