Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea Ecologica Bucuresti

Facultatea de Educatie Fizica si Sport

Specialitate Kinetorepie si Motricitate Speciala

Kinetoterapia in afectiunile neurologice

Referatul 1

Student: Boranescu Florin Adrian

Profesor: Dr. Caracas Eugen


TEMA :

1. SISTEMUL NERVOS CENTRAL

2. ARCUL REFLEX

3. ACTUL REFLEX

4. ACCIDENTELE VASCULARE ISCHEMICE SAU ISCHEMIA

CEREBRALA

5. TRATAMENTUL KINETIC IN AFECTIUNILE S.N.C.

6. HEMIPAREZELE SI HEMIPLEGIILE POST ACCIDENT

VASCULAR CEREBRAL

1. SISTEMUL NERVOS CENTRAL

STRUCTURA SI FUNCTIILE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Sistemul nervos receptioneaza , transmite si integreaza informatii din mediul


intern si extern pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate . Raspunsurile pot
fi motorii cat si secretorii.

Sistemul nervos este alcatuit din peste 10 miliarde de neuroni si din celule gliale
care formeaza un tesut de suport ce poarta denumirea de tesut interstitial al
sistemului nervos

Din punct de vedere functional , sistemul nervos se clasifica in :

- Sistem nervos somatic (al vietii de relatie) – asigura legatura intre organism si
mediul de viata

- Sistem nervos vegetativ sau autonom – coordoneaza permanent activitatea


organelor interne (activitatea viscerelor) in conditii diferite de viata.

Din punct de vedere structural si functional, sistemul nervos vegetativ se clasifica


in :

- Sistem nervos simpatic ( care actioneaza in situatii stresante , neobisnuite )

-Sistem nervos parasimpatic ( reglementează procesul corpului pe durata

situațiilor normale ,obisnuite)

Din punct de vedere topografic , sistemul nervos se clasifica in :

- Sistem nervos central – SNC – reprezentat de encefal si maduva spinarii

- Sistem nervos periferic – SNP- reprezentat de ganglioni nervosi si nervi

Neuronul reprezinta unitatea structurala si functionala a sistemului nervos , celule


diferentiale specifice care care genereaza si conduc impulsurile nervoase .

Este formată din corp celular (pericarion) şi prelungiri

Neuronul poate fi de forma stelata , piramidala ,rotunda ,ovala, prezentand una ,


doua , trei sau mai multe prelungiri (axon, dendrite ,teaca Schwann, noduri
Ranvier ,butoni terminali).

Dupa numărul prelungirilor neuronii sunt:


       a) unipolari - celulele cu conuri şi bastonase din retina

       b) pseudounipolari - neuronii senzitivi din ganglionii spinali şi omologii lor


cranieni.

       c) bipolari - prezintă un axon şi o singura dendrita

       d) multipolari - reprezintă un axon şi mai multe dendrite.

Dupa funcţie neuronii sunt: senzitivi, motori, intercalari sau de asociaţie şi


secretori.

Legatura dintre SNC si restul tesuturilor si organelor se face prin sistemul nervos
periferic.

Aceasta legatura este asigurata de nervi care sunt cordoane albe, suple, rezistente
la tractiune, al caror calibru variaza de la origine pana la terminatiile lor ca urmare
a desprinderii de ramuri sau ramificatii colaterale. Nervii (cranieni sau spinali)
leaga sistemul cerebrospinal de organe si invers in functie de polarizarea influxului
nervos.
MADUVA SPINARII

Maduva spinarii - este un cordon de ţesut nervos care începe de la gaura


occipitală şi ajunge pînă la vertebra lombară L2, de unde continuă cu conul
medular din vîrful căruia se situează un filament numit filum terminale, la acest
filament se alipesc fibrele nervoase ale nervilor spinali lombari, sacrali şi coccigieni
formînd aşa numita „coadă de cal”. Lungimea măduvei spinării este la femei – 43
cm, la bărbaţi – 45 cm.Diametrul transversal este de 10-12 mm,iar cel antero-
posterior de 8mm. Are aspect de cilindru aplatizat antero-posterior si urmeaza
curburile coloanei vertebrale In canalul rahidian vine in raport cu meningele care o
inveleste. Meningele este alcătuit din duramater, arahnoidă şi piamater.Are
culoare alba mata si o greutate totala de aproximativ 30 gr.Prezinta doua coarne
anterioare si doua coarne posterioare,unite prin comisura cenusie strabatuta de
canalul ependimar.Intre cele doua perechi de coarne se afla coarnele laterale,ce
sunt mult mai pronuntate in regiunea toracica si lombara .Substanta alba care
inconjoara substanta cenusie,este organizata in trei cordoane (anterior,posterior si
lateral).Maduva spinarii prezinta o zona cervicala de unde isi iau originile nervii
brahiali si o zona lombara de unde pornesc nervii lombari.

TRUNCHIUL CEREBRAL

Trunchiul cerebral,este porţiunea encefalului ce leagă măduva spinării de


emisferele cerebrale,este format din trei porţiuni. Acestea sunt:

- bulbul (medulla oblongata; etajul bulbar), porţiunea inferioară, care ia naştere


din mielencefal;
- puntea lui Varolio - porţiunea mijlocie care provine din mezencefal;

- mezencefalul -portiunea superioară cu originea în vezicula a 3-a cerebrală.

Fiecare dintre aceste 3 porţiuni comunică cu cerebelul printr-o pereche de


pedunculi cerebeloşi, inferiori, mijlocii şi superiori.

Pe suprafaţa exterioară a trunchiului cerebral se remarcă originile aparente ale


ultimilor 10 perechi de nervi cranieni.

Trunchiul cerebral este sediul a numeroase reflexe somatice şi vegetative cu


caracter vital.

Apariţia tulburărilor de deglutiţie, ale ritmului cardiac şi respirator,tulburările de


conştienţă,sunt doar cateva din semnele care relateaza leziuni ale trunchiului
cerebral.

2.ARCUL REFLEX

Arcul reflex reprezintă modalitatea de transmitere a excitaţiei de la

nivelul receptorilor periferici la nivelul centrilor nervoşi, iar de la aici, la nivelul


organelor efectoare.

Arcul reflex este alcătuit din receptor, calea aferentă sau senzitivă, centrul reflex,
calea eferentă şi efectorul.

,,Cel mai simplu ARC REFLEX este reprezentat de reflxul miotatic ,format din doi
neuroni , unul senzitiv si unul motor , cu corpul cellular in coarnele anteiore ale
maduvei spinarii .

Majoritatea miscarilor reflexe se produc cu participarea mai multor neuroni


intercalari , de aceea reprezinta o latenta direct proportionala cu numarul
acestora.

3.ACTUL REFLEX

Actul reflex: raspuns automat al unui organ efector (muschi/glanda) la actiunea


unui stimul venit pe o cale nervoasa numita arc reflex.
Actul Reflex – procesul fizic de raspuns la actiunea unui stimul

In sectiune transversala, maduva apare constituita, in interior, din substanta


cenusie (formata din corpii neuronali) si substanta alba (alcatuita din fibre
nervoasemielinice si din celule gliale). Substanta cenusie este dispusa in forma de
H sau defluture, cu doua coarne anterioare(unde se gasesc neuronii motori
denumiti simotoneuroni sau neuroni somatomotori) si doua coarne posterioare
(constituite dinneuroni somatosenzitivi sau senzitivi si neuroni intercalari denumiti
si de asociatie). Intrecoarnele anterioare si posterioare se afla coarnele
laterale(unde se gasesc neuroniivegetative cu o parte anterioara ce contine
neuroni visceromotori si o parte posterioara cu neuroni viscerosenzitivi), mai
pronuntate in regiunea toracica si lombara.

Inconjurand substanta cenusie, la exterior, se afla substanta alba, organizata, de


fiecare parte,in trei cordoane: anterior, lateral si posterior.Activitatea sistemului
nervos se realizeaza prin actul reflex.Actul reflex este procesul fiziologic de
raspuns la un stimul care actioneaza asupra unui anumit camp receptor si are ca
substrat anatomic arcul reflex, constituit din:calea aferentta, un centru si calea
eferenta.Calea aferenta este reprezentata de receptor si fibre nervoase aferente
centrului reflex. Receptorii sunt formatiuni celulare specializate sau dendrite ale
neuronilor din ganglionii spinali ori ai omologilor lor cranieni. Au proprietatea de a
fi influentati deanumite modificari survenite in mediul extern sau inter, generand
un impuls nervos, cese autopropaga pe cai aferente pana la centrul nervos situate
in nevrax.Centrii reflecsi sunt formatiuni nervoase la nivelul carora ajung si sunt
prelucrate informatiile culese de receptori. In centrii nervosi, situati la diferite
niveluri, se genereaza impulsuri care ajung in organele efectoare.Calea eferenta
este reprezentata de fibrele ce pleaca de la centrii nevraxiali la organele efectoare
care declanseaza un raspuns reflex.Uneori acesti centri sunt bine delimitati, alteori
se intind pe mai multe etaje nervoase.Una din functiile fundamentale ale maduvei
spinarii este cea reflexa.Functia reflexa sta la baza activitatii sistemului
nervos.Datorita ei se realizeaza legatura dintre diferitele parti ale organismului si
dintre organism si mediul inconjurator.In substanta cenusie a maduvei se afla
centrii unor importante reflexe somatice si vegetative.
4. ACCIDENTELE VASCULARE ISCHEMICE SAU ISCHEMIA CEREBRALA

AVC ischemic – reprezintă aproximativ 87% din toate cazurile de accident vascular
cerebral si se produce atunci cand o artera care iriga tesutul nervos cu sange se
blocheaza. Acesta la randul sau se clasifica in:

- AVC ischemic trombotic – cauza este formarea unui tromb sau cheag de sange;

- AVC ischemic embolic – cauza este reprezentata de un tromb (trombembolie)


sau de alte substante (placi de aterom) ce sunt transportate de fluxul sanguin de
la locul de origine, prin sistemul circulator pana la vasele ce asigura irigarea
sistermului nervos central.
5.TRATAMENTUL KINETIC IN AFECTIUNILE S.N.C.

Metoda BOBATH este o metodă preţioasă fiind folosită în recuperarea persoanelor


suferinde de leziuni ale sistemului nervos central:

-infirmitate motorie cerebrală;

-hemiplegie/hemipareză;

-boala Parkinson;

-scleroza în plăci;

-leziune incompletă a măduvei spinării;

-traumatism cranio-cerebral.

Metoda Bobath este o metoda de reeducare neuromotorie. Fundamentarea


teoretica a acestei metode a fost realizata de catre sotii Bobath: Karel BOBATH, un
reputat specialist în neuropsihiatria infantile Bertha BOBATH, sotia
acestuia,fizioterapeuta si profesoara de gimnastica medicala in Germaniasi a fost
publicata in 1950-1953 intr-o serie de articole.

Această teorie vine după mulţi ani de observaţii atente şi o experienţă


bogată(peste 160 bolnavi cu paralizie spastică de origine cerebrală aflaţi în
tratament prelungit).

Autorii isi bazeaza tratamentul pe doua principii:

-Inhibarea sau suprimarea activitatii tonice reflexe , cu rezultatul reducerii si


reglarii tonusului muscular.

-Facilitarea integrarii reactiilor superioare de ridicare si echilibru in secventa lor de


dezvoltare adecvata urmata de un progres in activitatile elementare.

6. Hemiparezele si hemiplegiile post accident vascular cerebral

Prin hemiplegie se intelege deficitul motilitatii voluntare a unei jumatati a


corpului, datorita leziunii unilaterale a caii piramidale.

Hemipareza se refera la slabiciunea usoara -moderata a unei jumatati a corpului.

Hemiplegiile si hemiparezele pot avea ca si cauza accidentele vasculare cerebrale


(AVC) ischemice sau hemoragice. Hemiplegiile de cauza vasculara sunt mai difuze
decat cele obstructive si avem de-a face cu un procent ridicat de risc de recidiva.

Hemiplegia in raport cu sediul leziunii:

- localizarea in emisfera dreapta sau stanga are o importanta cu determinare


terapeutica

- localizarea in emisfera cerebrala stanga la dreptaci este insotita de afazie iar cea
in emisfera dreapta nu este insotita de afazie.

Kinetoterapia in recuperarea neuromotorie a hemiplegicului reprezinta un


obiectiv primordial pentru reintegrarea pacientului în mediul social și familial.

Cerintele programelor de kinetoterapie in recuperare sunt:

- cerințe medicale

- obiectiv primordial al recuperării - recuperarea socială

- obiectivele programelor de kinetoterapie il reprezinta designul instrucțional


aplicat în practica kinetoterapiei

- metode psihopedagogice în practica recuperării hemiplegicului

- obiective de etape care să permită sinteze motorii complex voluntare, de


exemplu sprijinul plantar nu este decât o etapă în programul kinetic era
recuperarea mersului

Programul de recuperare al hemiplegicului trebuie sa respecte o serie de principii


generale in vederea alcatuirii si executarii:

- problema hemiplegicului nu este pierderea fortei musculare, ci a incapacitatii


unei comenzi normale a impulsului nervos

- hemiplegicul isi formeaza scheme anormale si stereotipe de miscare

- pentru refacerea schemelor normale de miscare , trebuie suprimate cele


patologice, apoi introduse unele noi

- miscarile pacientului, cu sau fara ajutor , nu trebuie executate cu forta, intrucat


efortul muscular duce la cresterea spasticitatii prin cresterea reflexelor tonice

- combaterea spasticitatii nu se face prin utilizarea unor posturi statice reflex-


inhibitorii deoarece acestea pot face miscarea activa si normala imposibila,
nepermitand bolnavului recastigarea autocontrolului

- vor fi folosite scheme de miscare reflex-inhibitorii, care inhiba reactiile posturale


anormale si faciliteaza miscarile active automate si voluntare

- pentru reducerea spasticitatii membrelor se abordeaza in schema punctele cheie


de control: ceafa, coloana, umar, sold carora li se adauga puncte cheie distale:
degetele de la picioare si gleznele, degetele mainilor si articulatia pumnului

- hemiplegicul nu “invata “ miscari ci “senzatia” miscarilor

Obiectivele recuperarii functionale a hemiplegicului

- supravegherea ortopedica

- membrului inferior plegic în vederea reluării mersului

- reeducarea membrului superior plegic în vederea reluări capacității de


autoservire

Supravegherea ortopedica - din momentul ieșirii din coma, acest obiectiv joacă un
rol determinant supravegherea ortopedică si devine impetuos necesară prin faptul
că datorită instalării spasticității musculare, se fixeaza membrele în poziții vicioase
sau mai bine spus apare pericolul , fixării membrelor în poziții vicioase.

- pozitii vicioase ale membrelor inferioare : extensie ; pronoflxie

- poziții vicioase pentru membrul superior: flexie

- retractiile musculare care vor fi prezente vor fi rezolvate numai de medicul


chirurg

Reeducarea membrului inferior plegic - în cadrul acestei reeducării se va ține cont


de:

- evitarea rotației externe din șold

- fixarea genunchiului în extensie

- aceste aspecte apar la membrul inferior datorită spasticității

- cele două mișcări anormale nu fac decât apariția la nivelul a mers sului cosit

Reeducarea membrului superior plegic

- trebuie evitată imobilizarea pe termen lung pacientului, care duce la redarea


mobilității acestei articulații , prin instalarea de redori ale aceste articulații,
calcificări cât și apariția de fibroză periarticulara.

Kinetoterapia la acest nivel va avea debutul cu umărul mâna și cotul.

La nivelul mâinii se vor efectua programe kineto ele având rol pentru menținerea
supleții mâinii. Aceste programe vor avea specializare pentru reeducarea
prehensiuniilor acestea jucând un rol determinant în creșterea calității vieții zilnice
a hemiplegicului .

Retractiile musculo - tendinoase apar imediat după instalarea hemiplegiei și se


mențin pe o perioadă de timp cuprinsă între 2 și 4 ani ( mâna în gât de lebădă).

Algoneurodistrofia este prezentă în hemiplegie și limitează posibilitatea a acționa


cu factorii terapeutici fizici.

Asistența kinetica a cotului cuprinde:

- combaterea tonusului musculaturii anterioare care se realizează prin mobilizări


pasive , pasiv corective - orteza de repaus

Tehnici si metode de recuperare in hemiplegie

Metoda HERMAN KABAT

Kabat pune bazele tehnicilor neuromusculară proprioceptivă ( PNF urile)

Metoda Kabat introduce mișcarea globală ca element facilitatorproprioceptiv,


specificând faptul ca, “creierul ignoră acțiunea proprie a mușchilor, el recunoaște
numai mișcarea”. Herman Kabat a urmărit, analizat și cercetat mișcările umane
atât în cadrul procesului muncii și a constatat că aceste mișcări sunt făcută de
către om in spirală. Totodată, Herman Kabat a observat că orientarea mușchilor ,
inserțiilor lor , precum și ligamentele au în comun aceeași direcție in spirală sau în
diagonală.

Pentru cap gât și trunchi inferior, membre superioare și membre inferioare există
două diagonale de mișcare fiecare având câte două scheme antagoniste pe flexie
și extensie.
Astfel, fiecare schemă în spirală și diagonală reprezintă o mișcare cu trei
componente:

- flexie sau extensie

- abducție sau adducție

- rotație externă sau rotație internă

Schema de mișcare debutează din poziția de intindere maxima a muschiului


pentru a se termina in pozitia de scurtare maxima , ceea ce face ca segmentul de
corp să parcurgă între cele două poziții toată amplitudinea de mișcare.

Stadiul initial al hemiplegiei - începe din momentul accidentului vascular durează


câteva zile putând să aibă o perioadă chiar de câteva săptămâni si are urmatoarele
caracteristici:

- hipotonie musculară urmata de

- debutul hipertonie

- reflexe tonice si spinale dominante

- abolirea controlului voluntar pe partea afectata

- controlul trunchiului si centurilor fiind scăzut

- in această perioadă se constată că anumite posturi sunt greu de menținut cât și


de schimbat

- funcțiile vitale pot fi afectate

- pierderea conștienței asupra părții afectate, asupra existenței membrelor


respective

- dificultăți de utilizare a părții sănătoase

Obiectivele stadiului initial

- ameliorarea funcțiilor vitale : respirație, deglutiție și alimentația


- asupra trunchiului și centurilor

- creșterea conștientizării schemei corporale

- creșterea abilitatii de a încrucișa linia mediană a corpului cu membrele afectate

- normalizarea tonusului

- menținerea mobilității: scapulei, umărul lui, cot , pumn , mână și gleznă

- începerea inversării antagoniști lor

- ameliorarea abilității funcționale

Postura pacientului - in pat - in perioada de hipotonie este:

- decubit dorsal si se constata o spasticitate maxima

- capul - intors spre partea sanatoasa

- bratele - sunt situate pe cate o perna, intinse pe langa corp iar in mana se afla un
obiect de o anumita consistenta, pentru a tine mana deschisa sau pentru o
pozitionare a degetelor in abductie totodata, are sub genunchi o perna, care
flecteaza usor genunchiul

In ambulator de specialitate, se folosesc saci cu un anumit tip de nisip ce sunt pusi


pe partea laterala pentru a opri tendinta de rotatie externa a membrului inferior.

Pozitionarea aceasta se alterneaza cu decubitul lateral pe partea sanatoasa, avand


si o usoara flexie a membrului inferior afectat.

! in acest timp, umarul si bratul membrului superior afectat au o proiectie inainte


si cotul intins;

! la o anumita perioada de timp, bolnavul se trece si pe partea afectata –pe care o


suporta cu greu; lucrul acesta este necesar pentru reducerea spasticitatii in flexie

De evitat – posturi care ar genera:

- blocarea si caderea umarului


- flexia cotului, pumnului, degetelor

- pronatie cu deviatie ulnara a mainii

- adductia policelui si degetelor

La nivelul membrului inferior se evita:

- extensia simultana a soldului, genunchiului, piciorului

- inversia piciorului

- bascularea posterioara a bazinului

- rotatia externa a coapsei

Mobilizarile pasive – se fac in faza de hipotonie a hemiplegicului

Sunt indicate pentru mentinerea senzatiei kinestezice - pentru ca mobilitatea


articulara nu este limitata.

Odata cu aparitia spasticitatii, limitarea mobilitatii articulare va fi redusa si vom


intalni aceasta reducere a amplitudinii unghiulare, la nivelul umarului, pumnului si
articulatiei talocrurale.

Mobilizarile pasive vor si efectuate incet, cu multa blandete, pana la limita


suportabilitatii pacientului pentru ca umarul devine dureros.

Exercitii de baza kinetoterapeutice – in stadiul initial al hemiplegiei, prezinta:

- Posturile de start - vor avea o baza de sustinere cat mai larga iar centrul de
greutate al corpului va fi cat mai coborat

- decubitul dorsal

- decubitul lateral

- sezand

Prin aceste posturi, kinetoterapeutul urmareste:


- actiunea reciproca a antagonistilor

- rotarea trunchiului

- integrarea celor doua parti ale corpului

-realizarea controlului trunchiului

S-a constatat din practica, faptul ca, controlul trunchiului cat si al centurilor se
realizeaza mult mai bine din decubit lateral.

Din p.d.v. stiintific, s-a constatat ca se poate avea un control al trunchiului si


centurilor mai bun pentru ca efectul gravitatiei si efectul reflexelor tonice sunt
diminuate.

- Din decubit dorsal – se folosesc schemele bilaterale pentru trunchi si extremitati

- Din sezand – se poate realiza controlul extremitatilor superioare si controlul


trunchiului

- Tehnicile – urmaresc invatarea schemelor de miscare pentru diferite niveluri de


mobilitate si stabilitate

- Elementele de facilitare – in acest stadiu sunt urmatoarele:

- contactele manuale – facute pe zone cu sensibilitate prezenta

- gheata

- vibratiile, periajul

- comenzile verbale - simple, de o anumita tonalitate, directe, ferme

Toate acestea sunt folosite pentru un raspuns pozitiv; daca se constata altceva,
acestea vor fi oprite.

Controlul trunchiului

Se va incepe cu rostogolirea in pat, mai intai pe segmente, apoi intregul corp.

- Tehnica de initiere ritmica


- Tehnica izometriei alternante – pacientul va fi solicitat sa aiba o participare cat
mai activa; se va controla forta extensorilor si a flexorilor trunchiului in intregime,
atat timp cat este rostogolit tot trunchiul in intregime – sau, musculaturii
membrelor superioare si inferioare - putand fi imobilizate separat.

- Tehnica stabilizarii ritmice – pregateste contractia flexorilor si extensorilor


trunchiului.

Controlul extremitatii inferioare – odata cu utilizarea schemelor de facilitare de


flexie si extensie a trunchiului inferior, vom avea de-a face cu schema de flexie
trunchi inferior care combina asimetric diagonalele de flexie a membrelor
inferioare D1 F – pe o parte cu D2 F – pe partea opusa.

Bibliografie:

- KINETOLOGIE PROFILACTICA TERAPEUTICA SI DE RECUPERARE, Ed.


Medicala,Bucuresti 1987, Tudor Sbenghe.

- KINETOLOGIE MEDICALA, Mariana Cordun, Ed. Axa, Bucuresti, 1999.


- CONSIDERATII METODOLOGICE PRIVIND RECUPERAREA NEUROMOTORIE IN
AFECTIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS, Dr. Iaroslav Kiss, Ed. Medicala, 1989.

- NEUROLOGIE, Popa Constantin, Ed.National, Bucuresti, 1999.

- Curs - Lectii de sinteza - KINETOTERAPIA IN AFECTIUNILE NEUROLOGICE, Eugen


Caracas Universitatea Ecologica Bucuresti, 2021.

- Curs - Lectii de sinteza - KINETOTERAPIA IN AFECTIUNILE NEUROLOGICE, Metode


psihopedagogice in practica kinetoterapiei, Eugen Caracas Universitatea Ecologica
Bucuresti, 2021.

- EFICIENTA METODELOR PSIHOPEDAGOGICE SI ACUPUNCTURALE IN


RECUPERAREA HEMIPLEGICILOR, BUCURESTI, 2019, Youtube - Eugen Caracas.