CURS DE INFORMARE

TEHNICI DE TERAPIE COMPORTAMENTALA APLICATA LA COPILUL CU AUTISM

Terapia comportamentala aplicata

La baza terapiei ABA sta DT (Discrete Trial) – unitatea de invatare alcatuita din 3 componente:
SD (Stimul Discriminativ, adica cerinta), R (Raspunsul copilului), C (Consecinta la
comportamentul respectiv);
Uneori intre SD si Raspuns se interpune Promptul, apoi se da Consecinta.
De ce?
1. clarifica ceea ce are de invatat copilul atat pentru adult cat si pentru copil.
2. ajuta terapeutul sa fie consecvent
3. usureaza evaluarea progresului si colectarea datelor.

Caracteristicile unui SD:

- trebuie sa fie clar, simplu, neintrerupt, si potrivit niveluilui copilului;
- este cerinta, fara adaugiri in plus ( numele copilului, „uita-te la mine!”, „fii atent!”);
- se da o singura data apoi se asteapta raspunsul copilului;
- poate include prezentarea unui obiect, a unei instructiuni, a unei miscari, sau a unei
intrebari;
- se da la fel de catre toti cei implicati in program.

Caracteristicile unui raspuns R:

- raspunsul copilului la cerinta poate fi corect, cand copilul da raspunsul asteptat in 3 - 5
sec., si se noteaza cu +;
- raspunsul copilului la cerinta poate fi gresit, cand copilul da un raspuns din acelasi
program sau din altele dar gresit, sau cand se angajeaza in alt fel de comportamente
decat cel asteptat in urma SD-ului, si se noteaza cu - ;
- non-raspuns, cand nu da nici un fel de raspuns sau cand copilul da un raspuns corect
dar dupa cele max 5 sec., se considera a fi raspuns gresit in colectarea datelor, dar se
noteaza cu 0.

Consecinta raspunsului:
 - negativa = NU! Acest NU trebuie sa fie informational si se da dupa un raspuns gresit, sau
un non-raspuns.
- pozitiva = recompensa. Se ofera numai in cazul unui raspuns corect.
- Se ofera imediat dupa raspunsul corect;
- Se individualizeaza, in functie de preferintele copilului si se schimba permanent pentru a-
si mentine valoarea de recompensa.
- Recompensele se dau in cantitati mai mari pentru raspunsurile independente sau
raspunsuri foarte bune, originale, si in cantitati moderate in cazul raspunsurilor
promptate. Cu toate ca folosirea unor cantitati mai mari de recompense produc efecte
mai puternice, evitati saturatia prin folosirea unor cantitati mai mici si prin varierea
recompenselor.
- Recompensele nu trebuie sa-i fie copilului la indemana in nici o alta imprejurare, decat
sa-i fie oferite in urma unui raspuns corect.
- Recompensele trebuie sa poata fi oferite cu usurinta si rapid.
- Alternati recompensele sociale (lauda, imbratisarea) cu cele primare (ciocolata, alunele,
kinderul)

Promptul (P):
- Este ajutorul oferit copilului, minim dar suficient pentru a indeplini un SD.
- Trebuie sa apara in acelasi timp cu SD-ul sau imediat dupa SD.
- Terapeutul decide daca ofera P sau nu inainte chiar sa dea SD-ul.
- Pentru un item masterat in MT*, P se da dupa maxim un raspuns gresit.
- Pentru un item masterat si in RR*, P se da dupa maxim 2 raspunsuri gresite.
- Cu fiecare copil, cu fiecare program trebuie folosit P cel mai adecvat si mai putin intrusiv
si care poate fi diminuat treptat.
- Imediat ce s-a introdus un tip de P, trebuie sa avem raspuns la intrebare „Cum scap de
acest P?”
Tipuri de P:
1. Fizic: ajutorul fizic oferit pentru a-l face pe copil sa dea un raspuns corect;
2. Prin imitatie: oferirea raspunsului corect o data cu SD, pentru a-l face pe copil da dea un
raspuns corect copiind terapeutul;
3. Pozitie/ apropiere: asezarea stimului cerut mai aproape de copil;
4. Imitare verbala: oferirea verbala a raspunsului corect;
5. Stimul inclus: ex. cuvantul „rosu” scris cu cerneala/culoare rosie;
6. Vizual: folosirea cuvintelor scrise, a cartonaselor, ilustratiilor etc.
 7. Overlaping: cand i se da copilului SD pe masura ce acesta indeplineste bucati din el. I
se cere sa dseneze o casa prin imitatie: terapeutul deseneaza un patrat, copilul imitat si
deseneaza un patrat, terapeutul-un triunghi, copilul-un triunghi etc
8. Modularea vocii:accentuarea unui anumit cuvant dintr-un SD (da-mi cubul rosu)
9. Involuntar, nespecific: gesturi, privire etc.
!!!! Pentru a evita dependenta de P:
- nu se ofera recompense puternice ori in cantitati mari pentru raspunsurile promptate;
- evitati oferirea P dupa ce a dat un raspuns incorect / dupa ce au trecut mai mult de 5 sec.
/ dupa ce ati dat deja consecinta.
- Schimbati scopul in cazul in care nu puteti diminua P, decat sa continuati cu acelasi nivel
de P.

Reguli de masterare:

*Mass Trial: atunci cand se da aceeasi comanda, cand se reia de mai multe ori (intre 5,6 si max
9,10 ori) acelasi item un intreg sitting.

*Random Rotation: cand itemul in curs de achizitie se roteste total aleator in sitting cu ceilalti
anterior masterati.
I. Un item nou se introduce in MT.
Dupa 3 sittinguri consecutive (cu cel putin 2 persoane diferite) cu mai mult de 80% succes se
poate considerat in MT, adica pe jumatate.
Se introduce in RR, unde se considera masterat dupa 3 sittinguri consecutive cu mai mult de
80% succes (cu cel putin 2 persoane diferite).

Daca un item sta mai mult de 5 sittinguri in MT (timp in care ceilalti itemi din program nu au fost
lucrati), este necesar sa se faca o INTRETINERE)
INTRETINEREA se face doar intre sittinguri de MT, si este un RR cu toti itemii anterior masterati,
fara itemul in curs de achizitie in MT.
 Ghidul curricular – nivel începător
Abilităţi de participare la lecţii
1. Stă singur în scaun
2. Realizează contactul vizual atunci când e strigat
3. Realizează contactul vizual atunci când i se dă comanda “Uită-te la mine”
4. Răspunde la comanda “Mâinile cuminţi”
Abilităţi de imitaţie
1. Imită mişcările grosiere (gros-motorii)
2. Imită acţiunile cu obiecte
3. Imită mişcările fine (motricitatea fină)
4. Imită mişcările orale
Abilităţi de limbaj receptiv
1. Îndeplineşte comenzile simple
2. Identifică părţile corpului, obiectele, imaginile, persoanele familiare, obiectele prin functia lor,
posesia, verbe in imagini
3. Îndeplineşte comenzile ce presupun verbe
4. Indică (cu degetul) imagini într-o carte
Abilităţi de limbaj expresiv
1. Arată către itemii doriţi ca răspuns la întrebarea “Ce vrei?”
2. Arată spontan către itemii doriţi
3. Imită sunete şi cuvinte
4. Denumeşte obiectele, obiectele
5. Cere verbal itemii doriţi
6. Exprimă sau gesticulează “da” şi “nu” pentru itemii preferaţi şi pentru cei respinşi
7. Denumeşte persoanele familiare
8. Face o alegere
9. Răspunde când este salutat, raspunde la intrebarile sociale
10. Denumeşte verbele în imagini, la sine şi la alţii, obiectele dupa functia lor, posesia
Abilităţi pre-şcolare
1. Potriveşte

 Obiecte apoi imagini identice

 Obiectele la imagini si Imaginile la obiecte

 Culori, forme, litere, numere

 Obiecte non-identice

 Obiecte prin asociere

2. Finalizează independent activităţi simple
3. Identifică culorile, formele, literele, numerele
4. Numără pe de rost până la 10
5. Numără obiecte
Abilităţi de auto-servire (self-help)
1. Bea dintr-o cană
2. Foloseşte furculiţa şi lingura când mănâncă
3. Îşi descalţă pantofii, sosetele,
4. Îşi dezbracă pantalonii, tricoul
5. Foloseşte şerveţelul/batista
6. Ştie să folosească toaleta pentru a urina

Ghidul curricular – nivelul intermediar

Abilităţi de participare la lecţii
1. Susţine contactul vizual pentru 5 secunde, ca răspuns la strigarea numelui
2. Realizează contact vizual ca răspuns la strigarea numelui în timp ce se joacă
3. Realizează contact vizual ca răspuns la strigarea numelui de la distanţă
4. Răspunde “da” atunci când este numit

Abilităţi de imitaţie
1. Imită mişcările gros-motorii din poziţia în picioare
2. Imită mişcări gros-motorii secvenţiale
3. Imită acţiuni secvenţiale cu obiecte
4. Imită acţiuni însoţite de sunete
5. Imită patternuri (construcţii) de cuburi
6. Copiază desene simple
Abilităţi de limbaj receptiv
1. Identifică camerele, emotiile, locatiile
2. Îndeplineşte instrucţiile (comenzile) duble
3. Dă două obiecte
4. Recuperează obiecte care nu sunt la vedere
5. Identifică atributele (caracteristicile)
6. Identifică persoanele din comunitate
7. Se preface (pretinde că…)
8. Identifică categoriile, pronumele
9. Îndeplineşte instrucţiile cu prepoziţii
10. Identifică un obiect aflat la vedere atunci când îi este descris
11. Plasează în ordine cartonaşe secvenţiale
12. Identifică genul
13. Identifică itemul care lipseşte
14. Răspunde la întrebările wh (Care? Unde? Cum? Când? Cine?,etc)despre obiecte şi imagini
15. Răspunde da/nu la întrebări legate de obiecte şi acţiuni
16. Numeşte un obiect prin atingere
Abilităţi de limbaj expresiv
1. Imită fraze din două sau trei cuvinte
2. Cere itemii doriţi printr-o propoziţie, ca răspuns la “Ce vrei?”
3. Cere spontan itemii doriţi, printr-o propoziţie
4. Îşi strigă părinţii de la distanţă
5. Denumeşte obiectul după funcţia acestuia, dar si functiile obiectelor
6. Denumeşte şi indică părţi ale corpului conform funcţiei acestora
7. Denumeşte funcţia părţilor corpului, locatiile, emotiile, categoriile
8. Foloseşte propoziţii simple

 Este un…

 Văd o…

 Am o…

9. Face schimb de informaţii

 Am…

 Văd…

 Informaţii sociale

10. Spune “Nu ştiu” atunci când este rugat să numească obiecte necunoscute
11. Răspunde la întrebări wh de tipul: “Ce este asta?” şi “Unde este…”
12. Denumeşte prepoziţiile, pronumele
13. Răspunde la întrebări ce ţin de cunoştinţele generale
14. Denumeşte genul
15. Descrie imaginile printr-o propoziţie
16. Descrie obiectele aflate la vedere folosind atribute
17. Îşi aminteşte evenimente din trecutul apropiat
18. Răspunde la întrebări de tipul “Unde?”
19. Denumeşte obiectele care aparţin unei camere, si functia camerelor
20. Denumeşte funcţia persoanelor din comunitate
21. Răspunde la întrebări de tipul “Când?”
22. Descrie secvenţe de imagini
23. Transmite un mesaj
24. Face jocuri de rol cu păpuşile
25. Oferă ajutor
Abilităţi pre-şcolare
1. Potriveşte itemii din aceeaşi categorie
2. Dă cantitatea cerută
3. Potriveşte numărul la cantitate, literele mari la literele mici, cuvintele identice
4. Identifică “mai mult” şi “mai puţin”
5. Secvenţializează numerele/literele
6. Completează ciorne simple (worksheets)
7. Copiază litere şi numere
8. Identifică numele scris
9. Desenează imagini simple
10. Îşi scrie numele
11. Lipeşte
12. Taie cu foarfeca
13. Colorează în chenar
Abilităţi de auto-servire (self-help)
1. Îşi îmbracă pantalonii, tricoul, haina
2. Îşi încalţă pantofii, sosetele
3. Se spală pe mâini
4. Se duce la toaletă atunci când îl doare burta
5. Se duce din proprie iniţiativă la baie

Ghidul curricular – nivel avansat

Abilităţi de participare la lecţii
1. Realizează contactul vizual în timpul conversaţiei
2. Realizează contactul vizual în timpul instrucţiilor în grup
Abilităţi de imitaţie
1. Imită secvenţe complexe
2. Imită joaca copiilor de aceeaşi vârstă
3. Imită răspunsul verbal al copiilor de aceeaşi vârstă
Abilităţi de limbaj receptiv
1. Îndeplineşte instrucţiile complexe, formate din trei comenzi
2. Îndeplineşte comenzi complexe date de la distanţă
3. Numeşte o persoană, un loc sau un obiect atunci când acestea sunt descrise
4. Numeşte un obiect din care se vede numai o parte
5. Identifică obiecte care sunt la fel si obiecte care sunt diferite
6. Identifică ce nu aparţine unui grup, în funcţie de caracteristică sau de categorie
7. Identifică pluralul versus singular
8. Răspunde la întrebările wh despreo scurtă povestire dar si la întrebările wh despre un subiect
9. Îndeplineşte comenzile “Întreabă…” versus “Spune…”
10. Găseşte obiectele ascunse atunci când i se dau indicii privind locaţia
11. Discriminează situaţiile în care trebuie să pună o întrebare de cele în care trebuie să
răspundă (să ofere informaţii în schimb)
Abilităţi de limbaj expresiv
1. Răspunde “Nu ştiu” la întrebările nefamiliare
2. Denumeşte categoria căreia îi aparţine un anumit item dar si itemii dintr-o categorie
3. Repovesteşte o poveste
4. Descrie obiecte care nu se află la vedere, folosind atribute (caracteristici)
5. Îşi aminteşte evenimente trecute
6. Descrie subiecte
7. Spune propriile poveşti
8. Îşi exprimă confuzia şi cere lămuriri
9. Denumeşte pronumele posesive
10. Foloseşte timpul corect al verbelor
11. Pune o întrebare şi repovesteşte informaţiile obţinute
12. Ascultă o conversaţie şi răspunde la întrebări legate de acea conversaţie
13. Îşi afirmă cunoaşterea
14. Răspunde la întrebări avansate de cunoştinţe generale
15. Descrie felul în care se face ceva
16. Descrie similarităţile şi diferenţele dintre obiecte
17. Răspunde la întrebări de tipul “Care…?”
18. Pune întrebări wh atunci când îi sunt oferite informaţii vagi
Limbaj abstract
1. Răspunde la întrebări de tipul “De ce…?”
2. Răspunde la întrebări de tipul “Dacă…?”
3. Completează logic propoziţiile
4. Descrie neregulile dintr-o imagine
5. Răspunde “da/nu” (informaţii factuale)
6. Prevede finalul, rezultatul
7. Priveşte dintr-o altă perspectivă
8. Oferă explicaţii
9. Exclude un item în funcţie de categorie/caracteristică
10. Identifică subiectul principal dintr-o poveste sau o conversaţie
Abilităţi şcolare
1. Defineşte oameni, locaţii şi obiecte
2. Completează un pattern
3. Potriveşte cuvinte scrise la obiecte şi obiectele la cuvintele scrise
4. Citeşte cuvinte obişbuite
5. Numeşte literele (aşa cum sunt pronunţate)
6. Numeşte un cuvânt, începând cu primul sunet, numeşte consoanele iniţiale, mediane şi finale
7. Citeşte literă cu literă cuvintele simple
8. Explică înţelesul cuvintelor
9. Identifică sinonime simple, relaţiile temporale, numeralele ordinale, cuvintele care rimează
10. Scrie din memorie cuvinte simple
11. Adună numere formate dintr-o singură cifră
Abilităţi sociale
1. Imită acţiunile unui copil de aceeaşi vârstă
2. Îndeplineşte indicaţiile unui copil de aceeaşi vârstă
3. Răspunde la întrebările unui (egal) copil de aceeaşi vârstă
4. Răspunde la cuvintele prin care un egal iniţiază jocul
5. Partcipă la jocuri cu egalii, jocuri care se desfăşoară la masă
6. Iniţiază (propune verbal) jocul cu egalii
7. Face schimb de informaţii cu egalii, comunică cu egalii în timpul jocului
8. Cere / ofera ajutorul egalilor
Pregătirea pentru şcoală
1. Dă dovada unor noi răspunsuri prin observaţie
2. Îndeplineşte comenzile date în grup, işi aşteaptă rândul
3. Face schimb de informaţii sociale într-un grup
4. Cântă versuri ale unor cântecele de copii în cadrul grupului
5. Răspunde când este chemat
6. Ridică mâna pentru a răspunde la întrebări
7. Ascultă o poveste şi răspunde al întrebări privind acea poveste
8. Arată şi povesteşte
Abilităţi de auto-servire
1. Se spală pe dinţi
2. Îşi închide/deschide fermoarul
3. Îşi închide/deschide nasturii, capsele.
 PROGRAME - selectiv

Inainte ca un copil sa fie invatat sa foloseasca / rosteasca cuvintele, el este invatat ce inseamna
cuvintele respective prin programele „Receptiv”.
Exista foarte multe programe receptiv: receptiv obiecte, actiuni (verbe), persoane, categorii,
instructiuni, camere, meserii, emotii, culori etc.
SD: Arata x !
R: Copilul arata obiectul / instructiunea, persoana ceruta in SD.
P: poate fi fizic, pointing, pozitionare, imagine a obiectului/persoanei/actiunii.
Pe cat posibil intai se invata cu obiecte reale 3D, urmand ca apoi sa fie recunoscute si in imagini
2D.

Potrivire
Etape: Potrivire obiecte identice si non-identice 3D – 3D
Potrivire imagini identice si nonidentice 2D – 2D
Potrivirea imaginilor cu obiectele 2D – 3D; 3D – 2D
Potrivire culori, forme, litere, cifre
Asocieri;

Antonime
Antonimele se predau doar in pereche (sus – jos, curat – murdar, mic – mare), cu obiecte
concrete sau imagini.
Se urmeaza pasii de la Receptiv si Expresiv antonime.

Pozitii spatiale
Receptiv 3D: Pune PE / IN / SUB / INTRE etc.
Expresiv: Unde este?
Receptiv 2D: Arata ursul care sta PE patura!
Expresiv: Unde sta ursul?

 Substantiv – verb – substantiv

I se arata o poza si copilul trebuie sa o descrie, ex: “Fata mananca pizza”.
SD-ul este “Descrie imaginea”
R: copilul raspunde folosind modelul de mai sus
P: total (fata mananca pizza), partial (fata....., ....pizza, ....mananca....)
  Spune/Intreaba – se face in special cu copiii care au probleme cu ecolali tocmai
pentru a-i face sa inteleaga diferenta dintre a spune si a intreba.
o exemple: Spune-mi ce culoare are cerul.
Spune-mi unde stai.
Intreaba-ma cum ma simt.
Intreaba-ma ce culoare au ochii mei.

 Secventialitate - i se prezinta copilului un sir de cartonase cu secvente care au

continuitate iar el trebuie sa faca legatura intre ele pentru a realiza o povestire cu sens;

 Conversatie - trebuie sa purtam o conversatie cat mai normala. Trebuie sa avem

responsabilitate in mod egal asupra conversatiei, ci nu sa conducem noi conversatia. Copilul
trebuie sa foloseasca cunostinte din programele deja invatate in programul ABA: Intrebari sociale,
Afirmatii reciproce, Afirmatii si intrebari multiple.
Intr-un sitting vom avea urmatoarele puncte care vor trebui atinse:
o sa puna intrebari;
o sa raspunda la intrebari; intrebari cu raspuns deschis, nu doar cu DA si NU;
o sa faca afirmatii;
o sa vina cu propozitii noi;
o sa aiba contact vizual.

 Daca/Atunci
- intai va trebui sa spuna dupa noi (folosim poze pentru suport vizual) “Daca sunt
murdar, atunci ma spal”;
- apoi va spune singur uitandu-se la poze;
- iar al treilea pas – il vom intreba “ce faci daca esti murdar?” – “ma spal”
- pe aceleasi poze putem face si programul De ce?/ pentru ca ( “de ce se spala pe
mani?” – “pentru ca este murdar”)

 Descriere – este un program pentru a dezvolta limbajul si al ajuta pe copil sa fie cat mai
coerent intr-o descriere. Se urmeaza un patern care se aplica tuturor obiectelor; in felul acesta
copilul va invata sa descrie orice obiect.

 Discriminarea intrebarilor – spunem o propozitie apoi ii punem copilului diferite intrebari

legate de ceea ce tocmai am spus.

“Baiatul conduce masina galbena”

 - Cine concuce?

- Ce face baiatul?

- Cum este masina? etc

 Afirmatii reciproce (schimb de informatii reciproce)

- Eu sunt Dana/ Eu sunt Edi;

- Eu am 35 de ani/ Eu am 4 ani;

- Etc…….

 Afirmatii si intrebari multiple – terapeutul face o afirmatie iar copilul trebuie sa-i puna
intrebari legat de ceea ce a spus.

Afirmatie: “Eu am fost la film”

Intrebari: “ La ce film ai fost?”, “ Cu cine ai fost la film?”, “Ti-a placut filmul?” etc……

PECS (Picture Exchange Communication System) este un sistem de comunicare cu ajutorul

imaginilor folosit cu rezultate foarte bune in cazul copiilor care nu au dobandit un sistem de
comunicare verbal. PECS-ul ofera copiilor nu doar un mijloc de comunicare non-verbal, ci si o
modalitate de intelegere si de stimulare a comunicarii verbale.
Este un sistem de comunicare pe baza de imagini dezvoltat de A. Bondy si L. Frost special
pentru copiii care nu au dobandit sistemul verbal de comunicare.

Un copil care nu vorbeste la varsta de 4, 5 ani are nevoi complexe de comunicare care nu mai
pot fi intuite de parinti. Neputand vorbi, copiii au nevoie sa fie ajutati sa comunice iar acest sistem
vine in ajutorul comunicarii si limbajului punand la dispozitia copilului imagini care contin lucrurile
de care copilulu ar putea avea nevoie: apa, mancare, dulciuri, jucarii, toaleta, "vreau pauza", "mi-
e somn", "vreau la plimbare", "ma doare ceva".

Copilul este invatat ce semnifica fiecare imagine si cum sa o foloseasca pentru a primi ceea ce
doreste, imaginile devenind astfel "cuvintele" copilului.

Fazele PECS:
1. etapa I. schimbul de imagini – in care copilul este invatat sa ofere o imagine pentru a primi
ceea ce isi doreste.
2. etapa II. dezvoltarea spontaneitatii – distanta dintre copil si terapeut creste, la fel si distanta
dintre copil – tabla de comunicare –terapeut, astfel incat copilul ajunge sa caute tabla ce
comunicare si imaginea, apoi il cauta pe terapeut pentru a cere.
3. etapa III. discriminarea imaginilor – pentru a ne asigura ca ceea ce cere este intr-adevar ceea
ce isi doreste copilul.
4. etapa IV. structura propozitiilor – se introduce verbul „vreau” si se alcatuieste astfel propozitia
„eu vreau x ”
5. etapa V. raspunde la intrebarea “Ce doresti?”
6. etapa IV. dezvoltarea limbajului “Eu vreau…”Eu vad…”, “Am ceva”