STENOZA PILORICĂ

CAZAN RAMONA-LUCIANA
MEDICINA GENERALA,AN IV
Stenoza pilorică este definită ca o
îngustare organică sau funcțională a
sfincterului piloric.

Sfincterul piloric asigură vărsarea

conținutului gastric în duoden.

În 1887,pediatrul de origine daneză,

Hirschprung, a fost primul care a făcut o
descriere clinică a acestei afecțiuni.
Stenoza pilorică hipertrofică infantilă sau
cea congenitală sunt cauzate de
hiperplazia și hipertrofia celor două
straturi musculare (longitudinal și
circular) de la nivelul orificiului piloric.
Nou-născuții baieți sunt mai afectați decât
fetele.
Stenoza pilorică poate fi asociată cu
sindromul Turner sau cu sindromul
Cornelia de Lange.
 Etiologie
 deficit de NOS(sinteza oxidului nitric)
 defect al plexului mienteric
 hipergastremia infantilă
 expunerea prelungită la antibiotice
macrolide(azitromicină,eritromicină,
claritromicină)
 hiperaciditatea duodenală persistentă
Stenoza pilorică la adult este o
complicație a ulcerului gastroduodenal.
Etiopatogenic:
 funcțională sau incompletă:se realizeză
o obstrucție reversibilă a lumenului de
către edemul periulceros și spasmul
reflex al musculaturii netede;
 organică sau completă:prezența stazei
gastrice în cantități și caractere
variabile;
 Cauze benigne de stenoză pilorică:
- boala peptică ulceroasă
- ingestia de caustice
- obstructia prin litiază biliară
- pseudochisturi pancreatice
- paraziții intestinali.
 Cauze maligne de stenoză pilorică:
- cancerul pancreatic
- cancer ampular
- cancer duodenal
- colangiocarcinoamele
- cancerul gastric.
 Fiziopatologie
 stenoza pilorică se instalează în timp,iar
organismul reacționează prin fenomene
de adaptare ,atât locale cât și generale.
 există două faze din punct de vedere
fiziopatologic:stenoza compensată sau
faza sistolică și stenoza decompensată
sau faza asistolică.
 Faza compensată sistolică:obstacol
stenotic incomplet,stomacul crește în
volum,fibrele musculare se
alungesc,peretele gastric se
ingroașă,secreție gastrică crescută,se
păstrează echilibrul nutritiv.
 Faza decompensată asistolică:stenoză
completă,stomac foarte mult
destins,aton, cu hipersecreție și stază
importantă.Prin lipsa de aport alimentar
și pierderile produse prin vărsături
rezultă tabloul real al “șocului cronic”
 Simptomatologie

 vărsături abundente ,la circa 2-3 ore

după masă;conțin resturi alimentare
nedigerate, secreție gastrică
acidă,mucus,uneori miros fetid.
 dureri epigastrice ce au caracter de
crampă,calmate de vărsături.
 Stenoza pilorică hipertrofică
infantilă:
Apar de obicei în primele 3 săptămâni
de viață:
 vărsătură în jet,neprecedată de
greață, ce apare de obicei după
fiecare alăptare;
 dureri abdominale;
 eructații;
 foame persistentă;
 deshidratare;
 diaree apoasă;
 scădere în greutate(cașexie sau
 Paraclinic:
 Examene de laborator:
 Hemoleucogramă: Hb și Ht pt a
exclude anemia;
 Teste biochimice:verificarea
echilibrului acido-bazic
 Teste hepatice;
 Test Helicobacter pylori.
Testele de laborator evidențiază:
 tulburări electrolitice:alcaloză
metabolică hipocloremică și
hipokaliemică cauzate de pierderea
sucului gastric prin vărsături.
 hiper sau hiponatremia cauzată de
deshidratare.
 retenție azotată
 hipocalcemie
 anemie
 creșterea bilirubinei indirecte însoțită de
icter.
 Imagistic:
 Ecografia abdominală
 Rx abdominal pe gol și cu bariu(datorită
prezenței lichidului de stază în stomac,
bariul ingerat cade “ca fulgii de zăpadă” iar
evacuarea prin pilor este foarte întârziată
și în cantitate foarte mică)
 Radioscopia cu substanță de contrast
 Endoscopia digestivă superioară
 Ultrasonografia
 CT cu contrast oral.
Ecografia abdominală
 Parametrii de diagnosticare
ecografic:
 îngroșarea peretelui
muscular(>=3mm)
 canal piloric alungit(>16mm)
nepermeabil pe parcursul examinării
 aspectul “în țintă”(central canal piloric,
înconjurat de musculatura hipertrofiată
hipoecogenă)
 prolapsul mucoasei în antrum
 peristaltica accentuată fară
deschiderea pilorului.
Diagnosticul diferențial se face cu:
 Encefalopatia hipertensivă
 Edemul cerebral
 Gastroenterita
 Atrezia pilorică
 Tulburările de metabolism ale nou-
născuților
 Insuficiența renală acută
 Examenul obiectiv al abdomenului:
 bombare,epigastrică inițial,mutată în
hipogastru pe măsură ce stomacul se
dilată.
 zgomote de clapotaj pe nemâncate,
provocate de examinator sau simțite de
bolnav când își schimbă poziția sau
merge.
 sonoritate subcostală mare,matitate
declivă;
 la inspecție se pot vedea unde
peristaltice gastrice,care se propagă
 Tratament
- se ține cont de gradul stenozei și
starea de “șoc cronic” pe care o poate
prezenta bolnavul;
 În stenozele compensate se face
pregatirea preoperatorie clasică
pentru un bolnav cu ulcer.
 În stenozele decompensate este
necesară reechilibrarea
hidrică,electrolitică, proteică și
vitaminică.
Tratamentul chirurgical:
- gastroenteroanastomoză pentru
bolnavii tarați sau bătrâni;
- rezecție gastrică urmată de
anastomoza gastroduodenală sau
gastrojejunală;
În cazul stenozei pilorice hipertrofice
infantile se recomandă piloromiotomia
Ramstedt.
Rezultatele tratamentului chirurgical sunt
foarte bune.