chiabilitatea materialelor

Termenul de prelucrabilitate prin a chiere, care va fi numit în continuare chiabilitate

exprim capacitatea unui material, sau proprietatea tehnologic unui material de a fi a chiat în
condi ii optime i la calitatea prescris cu o anumit scul i în condi ii bine stabilite. Un material
se consider a fi mai prelucrabil în m sura în care:
• durabilitatea sculei a chietoare este mai mare;
• timpul în care are loc îndep rtarea prin a chiere a unui volum de material este mai
mic;
• calitatea suprafe ei ob inut este mai bun ;
• precizia de prelucrare este mai ridicat ;
• consumul energetic este mai mic;
• solicit rile ma inii unelte sunt minime;
• a chiile au o form mai convenabil etc.
No iunea de a chiabilitate este o no iune complex datorit multitudinii de factori, care
uneori au i influen e contradictorii.
De a chiabilitatea materialului trebuie s in seama atât proiectantul de produs cât si
proiectantul de tehnologie, amândoi c utând sa se încadreze în parametrii func ionali ai
produsului i într-un cost minim de fabrica ie. Desigur, inginerul tehnolog poate îmbun i
chiabilitatea unui material prin tratamente termice primare i stabilirea condi iilor optime ce
permite prelucrarea materialului printr-un anumit procedeu de prelucrare prin a chiere.
chiabilitatea este apreciat prin prisma unor parametri calitativi ce nu pot fi compara i
între ei, cum ar fi:
• uzura sculei dup un anumit timp (sau drumul parcurs de scul a chiind);
• viteza de a chiere care produce, într-un anumit timp (sau drum de a chiere parcurs), o
uzur anterior stabilit ;
• timpul pân la care scula poate s a chieze în condi ii stabilite anterior (o anumit stare
de uzur );
• puterea de a chiere necesar ;
• presiunea specific de a chiere;
• rugozitatea suprafe ei prelucrate;
• precizia suprafe ei prelucrate;
• formarea depunerii pe t ;
• forma sec iunii a chiei i tipul a chiei (de curgere, în trepte, de rupere);
• cantitatea de c ldur produs , în condi ii de lucru prestabilite;
• unghiul de forfecare;
Primele trei criterii sunt în leg tur cu uzura sculei i viteza de a chiere i, pentru c
influen eaz timpul de prelucrare, pot servi i la aprecierea economicit ii procesului de a chiere.
Puterea necesar de a chiere este un parametru legat de forma a chiei, viteza de a chiere, cu
ajutorul sau putându-se aprecia cheltuielile i timpul de prelucrare.
Presiunea specific de a chiere permite determinarea consumului de energie i
dimensionarea sculelor
Precizia i calitatea suprafe elor are mare importan la prelucr ri de precizie.
Forma a chiilor este de mare importan la unele prelucr ri, fiind chiar hot râtoare pentru
desf urarea în continuare a prelucr rii. Se prefer a chiile de dimensiuni mici care se pot evacua
or.
Volumul de a chii îndep rtat este important la opera ia de degro are.
Cantitatea de c ldur disipat în mediul de a chiere este în func ie de conductivitatea
termic a materialului prelucrat. Valori mari ale conductivit ii termice ale materialului indic
posibilitatea a chierii cu viteze mari, f ca durabilitatea t ului sculei s scad .
Unghiul de forfecare ( ) poate fi determinat analitic.
 Pentru a determina a chiabilitatea prin a chiere a unui material trebuie s se înregistreze
pe rând valorile unor parametri lega i de procesul de a chiere (caracteristici de material,
geometria sculei, regimul de a chiere etc.) în condi ii similare, cu men inerea constant a
parametrilor procesului care nu se studiaz .
Cele mai folosite criterii de prelucrabilitate sunt:
• criteriul Zv care ia în considerare efectul uzurii sculei;
• criteriul Zs - ce ia în considerare rugozitatea suprafe ei, precizia de prelucrare, forma
chiei, depunerea pe t etc.;
• criteriul celui mai eficient tratament termic;
• criteriul for ei specifice de a chiere.

Criteriul de prelucrabilitate Zv informa ii asupra vitezei de a chiere utilizat ,

respectiv asupra pozi iei zonei de pe curba uzur - vitez în care este bine s se a chieze. Se
apreciaz astfel dac un material este posibil a fi a chiat cu viteza mare i uzur mic , respectiv
intr-un timp de prelucrare mic (important la degro are).
Acest tip de apreciere a prelucrabilit tii apeleaz la urm toarele procedee:
• procedeul uzura sculei - durabilitate (stabilit prin : curba uzur - timp de lucru, curba
uzur -vitez de a chiere, curba durabilit ii T-v sau curba cursabilit ii L-v);
• varia ia vitezei de a chiere prin strunjire plan , strunjire conic , cre tere treptat sau
continu a vitezei de a chiere;
• m surarea temperaturii de a chiere;
• m surarea radioactiv a uzurii.

Criteriul de prelucrabilitate Zs informa ii despre propriet ile a chiei, calitatea

suprafe ei, precizia dimensional , factori importan i la finisare. A chiabilitatea la finisare se
determin prin:
• procedeul burghiere-retezare, care se realizeaz mai ales pe automate, la care
materialul este burghiat i retezat alternativ, urm rindu-se uzura la col urile burghiului i
rugozitatea suprafe elor frontale (a chiabilitatea este slab dac pe semifabricatele rezultate apar
bavuri);
• strunjirea cu avans transversal, cu sau f m surarea for ei de a chiere (se determin
for a de a chiere func ie de adâncimea de a chiere respectiv uzura la col urile sculei);
• strunjirea de arbori canela i (se urm re te grosimea i l imea bavurilor precum i
num rul i adâncimea cr turilor);
• strunjirea frontal , cu sau f întreruperi (urm rindu-se formarea de bavuri i ruperi la
întreruperi, respectiv urm rindu-se rugozitatea în func ie de viteza de a chiere precum i
îngro area a chiei) etc.

chiabilitatea unui material este bun în cadrul acestui criteriu dac :

• îngro area a chiei este mic ( K<2,5) i uniform ;
• forma a chiilor este scurt , spiralat sau elicoidal ;
• suprafa a a chiat este pu in rugoas , mat i neted ;
• nu se formeaz adaosuri pe t ;
• nu apar bavuri i crest turi evidente pe suprafa a frontal , la retezare;
• nu apar bavuri la suprafe ele a chiate;
• nu se formeaz bavuri sau ruperi de material la a chierea întrerupt (de exemplu la
frezare), ci piesa are muchii ascu ite la locul de ie ire a sculei;
• a chiile nu se sudeaz de scul la a chierea întrerupt , ci cad în bunc rul de a chii;
• for a de a chiere este mic .
Pentru a putea aprecia comparativ a chiabilitatea unui grup de materiale poate fi luat în
considerare un indicator global de apreciere a a chiabilit ii, exprimat printr-o func ie ce trebuie
fie optimizat .
 Se recomand folosirea indicelui global al a chiabilit ii pentru o produc ie de serie mare
i mas , în cazul prelucr rilor de degro are i semifinisare. Criteriul Zs este util a fi folosit in
produc ia de serie mijlocie la opera ii de finisare. În cazul produc iilor de serie mic i unicate se
recomand indicatori de apreciere indirect a prelucrabilit tii.

Factori de influen ai a chiabilit ii

Materialul a chiat influen eaz în cea mai mare m sur a chiabilitatea. Printre
propriet ile care fac mai a chiabil un material decât altul se pot enumera:
a. propriet ile fizico-mecanice: duritatea, rezisten a la rupere, conductibilitatea termic
rezilien a i gâtuirea la rupere, alungirea specific , tendin a de ecruisare, rezisten a la
coroziune;
b. procedeul de elaborare primar a o elului sau materialului respectiv;
c. structura metalografic rezultat în urma tratamentelor termice primare sau
secundare;
d. con inutul de incluziuni mase accidental sau inten ionat în structura materialului;
e. elementele de aliere;
f. starea de tratament termic;
g. condi iile de a chiere.

Propriet ile fizico-mecanice

Duritatea materialului influen eaz indicatorii de a chiabilitate prin m rirea uzurii
sculei a chietoare i de asemenea prin m rirea temperaturii în zona de a chiere. In practic se
consider c limita de a chiabilitate este de 350 HB pentru opera ii de degro are i de
aproximativ 450 HB pentru opera ii de finisare. Din punct de vedere al finis rii suprafe ei
cre terea durit ii are un efect pozitiv mai ales la materialele foarte moi care dau o rugozitate
slab . Efectul se explic prin reducerea deforma iilor plastice ale materialului a chiat i de
asemenea prin reducerea depunserilor pe t .
La fonte a chiabilitatea scade odat cu cre terea durit ii deoarece aici nu exist
deforma ii plastice i depuneri pe t .
In literatur sunt recomandate formule pentru determinarea vitezei de a chiere în func ie
de duritatea materialului a chiat, dar valoarea lor este orientativ .
Rezisten a la rupere scade a chiabilitatea deoarece cre terea acesteia m re te uzura pe
fa a de a ezare a sculei prin m rirea for ei de a chiere i a temperaturii în zona de a chiere.
Rela iile indicate, între valoarea rezisten ei la rupere i viteza de a chiere dau valori orientative
pentru indicatorul de a chiabilitate v60, adic pentru viteza la care durabilitatea sculei este de 60
minute.
Din punct de vedere al rugozit ii a chiabilitatea este mai bun pentru rezisten e la
trac iune mai mari, dar valorile prezint o împr tiere destul de mare.
Conductivitatea termic are influent datorit faptului c la sc derea acesteia c ldura
produs prin procesul de a chiere nu este disipat din zona t ului sculei i astfel cre te uzura i
scade capacitatea de a chiere a sculei. Cele mai slab a chiabile materiale din punct de vedere al
rimii temperaturii în zona de a chiere sunt o elurile inoxidabile austenitice i cele refractare,
care au i cea mai mic conductibilitate termic . Compensarea acestui neajuns se face prin
folosirea unor fluide de a chiere cu propriet i de r cire deosebite i cu debite continue i mari.
Rezilien a, aliungirea i gâtuirea specific au influen a prin m rirea lucrului mecanic la
chiere odat cu m rirea acestor indicatori. Totu i nu se poate trage o concluzie ferm asupra
influen ei acestor factori datorit împr tierii rezultatelor experimentale efectuate în acest sens.
Rezisten a la coroziune are influen asupra a chiabilit ii deoarece elementele care
resc rezisten a la coroziune reduc a chiabilitatea: nichelul, cromul, molibdenul etc. Pentru
îmbun irea a chiabilit ii materialelor rezistente la coroziune se introduc în acestea cantit i
mici de sulf i seleniu care reduc uzura sculei i fac mai a chiabile o elurile inoxidabile i
refractare.

Influen a procedeului de elaborare

Procedeul de elaborare al o elurilor influen eaz a chiabilitatea prin incluziunile r mase
în structura acestora datorit modului de elaborare. Astfel, la o elurile elaborate prin procedeul
Thomas, care folose te fonte bogate în fosfor con inutul final în acest element este destul de
mare astfel c prin efectul acestuia se îmbun te într-o anumit m sur a chiabilitatea.
La procedeul Siemens-Martin con inutul rezidual de sulf i fosfor este foarte redus i ca
urmare aceste o eluri au o a chiabilitate mai redus desât o elurile Thomas.
O elurile elaborate în cuptoare electrice sunt i mai pure din punct de vedere al
impurit ilor r mase la elaborare i ca urmare a chiabilitatea lor este mai redus .
Incluziunile nemetalice r mase în structura o elurilor de la elaborare duc la înr ut irea
chiabilit ii, astfel c procedeele mai îngrijite de elaborare duc de obicei la o mai bun
chiabilitate.

Influen a structurii metalografice asupra a chiabilit ii

Dintre influen ele constituen ilor structurali ai o elurilor asupra a chiabilit ii se remarc
urm toarele:
- ferita este o structur cu o a chiabilitate bun din punct de vedere al for elor de a chiere, dar
mai slab din punctul de vedere al rugozit ii suprafe ei deoarece este destul de plastic .
Alierea acesteia cu elemente alfagene (nichel, siliciu, molibden, care formeaz solu ie
solid de intersti ie cu ferita) duc la durificarea acesteia ceea ce face ca for ele de a chiere
i uzura sculei s creasc , dar care duc la îmbun irea rugozit ii suprafe elor prelucrate.
- cementita este carbura de fier Fe3C, care corespunde unei concentra ii maxime de carbon
(6,67%C) i care are o duritate de 600 HB considerându-se nea chiabil ;
- perlita este constituentul eutectoid al o elurilor format prin descompunerea austenitei sub
punctul de transformare (721oC) din diagrama fier-carbon. Poate fi lamelar sau
globular , prima fiind considerat cea mai prelucrabil structur la o eluri din punct de
vedere al for elor i al uzurii sculei, iar a doua cea mai prelucrabil din punct de vedere al
rugozit ii ob inute; la fonte prezen a perlitei lamelare duce la o a chiabilitate mai bun ;
- sorbita este o structur rezultat la revenirea înalt din descompunerea martensitei sau din
transformarea austenitei. Este o structur format din perlit i cementit , greu a chiabil ,
dar ducând la o rugozitate mai bun decât perlita globular deoarece este mai fin ;
- troostita este o structur intermediar între sorbit i martensit formându-se la revenirea
joas i are o a chiabilitate redus ;
- bainita este o structur provenit din descompunera martensitei la o elurile eutectoide sau
hipereutectoide, la c lirea izoterm . O elurile cu o astfel de structur au o granula ie
foarte fin i sunt greu a chiabile;
- martensita este structura metastabil rezultat în urma c lirii i este foarte dur nefiind
considerat o structur a chiabil ,
- ledeburita se întâlne te la fonte i are o duritate la fel cu martensita, astfel c se consider
nea chiabil .
Din punct de vedere al m rimii gr un ilor se consider c o structur mai grosolan i
uniform este mai u or a chiabil decât una fin . Si la fonte cu cât structura este mai fin
chiabilitatea este mai redus . Structura mai grosolan este mai favorabil i din punct de
vedere al form rii a chilor de rupere, care se consider mai bune pentru procesul de a chiere.
Desigur, din punct de vedere al finis rii suprafe ei structura grosolan este mai defavorabil .
Structura în benzi care se ob ine ca urmare a tratamentelor termo-mecanice este
defavorabil din punct de vedere al rugozit ii i din punct de vedere al uz rii sculei.
Influen a tratamentelor termice asupra a chiabilit ii
Tratamentele termice care duc la îmbun irea i uniformizarea structurii o elurilor au o
influen pozitiv asupra a chiabilit ii prin reducerea gradului de deformare a materialului
chiat i o mai bun formare a a chiei. Tot datorit uniformiz rii structurii se produce i o mai
bun rugozitate.
- Normalizarea are ca scop o mic orare a gr untelui i îmbun irea propriet ilor
mecanice. In general semifabricatele laminate sau barele trase sunt livrate în stare
normalizat . In urma normaliz rii o elurile hipoeutectoide cap o structur ferito-
perlitic , iar cele hipereutectoide o structur sorbitic . La fonte normalizarea reduce
chiabilitatea.
- Recoacerea de omogenizare este un tratament ce const în înc lzirea peste punctul de
transformare i men inerea la aceast temperatur un timp suficient, urmat de o
cire lent pentru ob inerea unei structuri de echilibru. Are rolul principal de a
reduce neomogenit ile rezultate din turnare.
- Recoacerea de înmuiere (recoacere de globulizare) se face în general la o elurile
prelucrate prin forjare, la care structura r mâne destul de dur astfel c a chiabilitatea
se reduce. Transformarea structurii în perlit globular duce la m rirea a chiabilit ii
în special din punct de vedere al rugozit ii. In cazul fontelor cu grafit lamelar prin
recoacere se ob ine o descompunere a cementitei libere i globulizarea perlitei ceea ce
re te a chiabilitatea putând m ri viteza cu pân la 15%.
- Recoacerea de recristalizare se aplic pentru distrugerea structurii ecruisate i const
într-o înc lzire i men inere peste limita de recristalizare. Eliminarea structurii
ecruisate duce la o mai bun a chiabilitate;
- Modificarea fontelor se face pentru a se ob ine o compactizare a structurii i o separare
stabil a grafitului în structura fontelor. Cercet rile, au ar tat ca modificarea fontelor
este important dac pere ii pieselor turnate sunt sub iri i are ca efect pozitiv m rirea
vitezei de a chiere cu 130%.
- Recoacerea de înmuiere a fontelor se face pentru eliminarea crustei de font alb de la
suprafa a pieselor. Fonta alb este foarte dur i este considerat o structur
neprelucrabil prin a chiere.
- Imbun irea este o c lire urmat de o revenire înalt având ca scop ob inerea unei
structuri mai uniforme i mai echilibrate, care duce la o îmbun ire a propriet ilor
mecanice ale materialelor i de asemenea la o îmbun ire a a chiablit ii o elurilor.
Pentru fonte îmbun irea duce la o separare a grafitului ceea ce duce de asemenea la
îmbun irea a chiabilit ii.

Condi iile de a chiere

Pentru îmbun irea a chiabilit ii unor materiale este necesar a se alege anumite
condi ii de a chiere. Astfel, a chierea la cald a unor materiale foarte dure în condi ii normale face
ca acestea s poat fi f cut în condi ii economice. Inc lzirea se poate face cu flac , local, cu
induc ie, cu plasm sau prin alte metode. Prin înc lzirea cu plasm a zonei care urmeaz a fi
chiat prin procedeul CUTFAST, se m re te durabilitatea pl cu elor din carburi metalice pân
la 2,5 ore pe fiecare muchie a chietoare. Inc lzirea fiind foarte concentrat duce la temperaturi
locale de pân la 1000oC, dar care nu influen eaz microstructura zonelor învecinate.
chierea ultrarapid este o tendin modern de a chiere la care vitezele de a chiere
ajung pân la 4500..10000 m/min. La aceste viteze se ob ine pe lâng o productivitate m rit i o
calitate a suprafe ei foarte bun precum i o uzur a sculei redus . Uzura minim s-a ob inut la o
vitez de a chiere de 36000 m/min. Cre terea temperaturii sculei la acest tip de a chiere nu este
constant cu viteza deoarece o mare parte din temperatur se duce în a chie, astfel explicându-se
 i uzura redus a sculei. Problemele puse la astfel de a chieri sunt legate de lag rele ma inii-
unelte i de materialul p ii active a sculei.
Vibroa chierea se face mai mult în scopul sf râm rii a chiilor. Se aplic în special
vibra ii ultrasonore de frecven mare i amplitudine mic , care produc modific ri în deformarea
materialului a chiat i în coeficientul de frecare a chie scul , reducând în acest fel for a de
chiere. Prin acest procedeu s-a ob inut o m rire a productivit ii de 2,5 ori.